Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABREVIERI ..................................................................................................................................8
LISTA FIGURILOR ...................................................................................................................10
LISTA TABELELOR .................................................................................................................15
INTRODUCERE .........................................................................................................................18
CAPITOLUL 1 ABORDAREA TEORETICĂ ȘI PROBLEMATICĂ ÎN DOMENIU .......24
1.1 Surse de finanțare a IMM-urilor ..................................................................................................24
1.2 Surse de conflict în procesul de creditare între IMM-uri și instituțiile financiare ..................42
6.2 Forța de muncă angajată în IMM-uri pe sectoare de activitate și regiuni de dezvoltare ......133
Fig. nr. 3.1 Sursele relevante de finanțare a IMM-urilor în statele europene selectate
Fig. nr. 3.2 Ratele de respingere a cererilor de împrumuturi bancare ale IMM-urilor în UE28, pe
țări în 2017
Fig. nr. 3.3 Procesul de mediere a creditelor
Fig. nr. 3.4 Procesul de mediere a creditelor în Franța
Fig. nr. 3.5 Procesul de mediere a creditelor în Irlanda
Fig. nr. 3.6 Tipologia companiilor în funcție de mărime
Fig. nr. 3.7 Tipologia companiilor în funcție de împrumuturile solicitate (euro)
Fig. nr. 3.8 Tipologia companiilor care au solicitat mediere în funcție de sectorul de activitate
Fig. nr. 3.9 Situația solicitărilor finalizate de către CRO (2010-2017)
Fig. nr. 3.10 Motivele de refuzare a cererilor de împrumut (2011-2017)
Fig. nr. 3.11 Rezultatele globale ale procesului de mediere în Portugalia (2009-2017)
Fig. nr. 3.12 Ponderea cererilor de mediere pe categorii de situații
Fig. nr. 7.1 Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă
Fig. nr. 7.2 Structura respondenților, după sectorul de activitate principal în care activează
întreprinderile
Fig. nr. 7.3 Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru IMM-uri
Fig. nr. 8.1 Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Există o unitate
separată care gestionează relația bancară cu IMM-urile, în cadrul băncii?”
Fig. nr. 8.2 Distribuția eșantionului: Credit de investiții - Program de dezvoltare a activităților de
comercializare a produselor și serviciilor de piață
Fig. nr. 8.3 Distribuția eșantionului: Credit de investiții - Program național multianual de
microindustrializare
Tabelul nr. 2.1 Instrumente de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-urilor
la finanțare
Tabelul nr. 6.2 Număr de persoane angajate în 2016 în UE-28 și în România în sectorul
economiei non-financiare
Tabelul nr. 6.3 Valoarea adăugată pentru IMM-uri în UE-28 și în România în 2016
Tabelul nr. 6.4 Gradul în care sectorul IMM-urilor a revenit în 2016 după criza economică și
financiară din 2008/2009
Tabelul nr. 6.5 Principalele produse bancare pentru IMM-uri
Tabelul nr. 9.1 Condiții pentru garanțiile acoperite integral de către FNGCIMM
Tabelul nr. 9.2 Condiții pentru garanțiile OPTIMM
Tabelul nr. 9.3 Condiții pentru garanțiile Start-up Nation
Tabelul nr. 9.4 Condiții pentru garanțiile acordate pentru IMM-uri de către Fondul de Garantare
a Creditului Rural IFN- SA
Tabelul nr. 9.5 Condiții pentru contragaranțiile acordate IMM-urilor
Tabelul nr. 9.7 Programele speciale de finanțare propuse de Alpha Bank România
Tabelul nr. 9.8 Programele speciale de finanțare propuse de BCR
Tabelul nr. 9.9 Programele speciale de finanțare propuse de BRD- Groupe Société Générale
Tabelul nr. 9.10 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Transilvania
Pagina 16 din 380
Tabelul nr. 9.11 Programele speciale de finanțare propuse de Bancpost
Tabelul nr. 9.12 Programele speciale de finanțare propuse de Bank Leumi România
Tabelul nr. 9.13 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Comercială Feroviară
Tabelul nr. 9.14 Programele speciale de finanțare propuse de CEC BANK
Tabelul nr. 9.15 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Europe Bank
Tabelul nr. 9.16 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Agricole Bank România
Tabelul nr. 9.17 Programele speciale de finanțare propuse de Idea Bank
Tabelul nr. 9.18 Programele speciale de finanțare propuse de Intessa Sanpaolo Bank România
Tabelul nr. 9.19 Programele speciale de finanțare propuse de Libra Internet Bank
Tabelul nr. 9.20 Programele speciale de finanțare propuse de OTP Bank România
Tabelul nr. 9.21 Programele speciale de finanțare propuse de Patria Bank
Tabelul nr. 9.22 Programele speciale de finanțare propuse de Piraeus Bank
Tabelul nr. 9.23 Programele speciale de finanțare propuse de ProCredit Bank
Tabelul nr. 9.24 Programele speciale de finanțare propuse de Raiffeisen Bank
Tabelul nr. 9.25 Programele speciale de finanțare propuse de UniCredit Bank
Tabelul nr. 9.26 Acțiuni în cadrul asociaților teritoriale ale antreprenorilor
Tabelul nr. 9.27 Condiții pentru asigurarea profesională
Tabelul nr. 13.1 Diferențele dintre metodele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL)
Tabelul nr. 13.2 Schemele de mediere a creditelor: Indicatori-cheie
În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene (UE) și nu numai, au fost luate numeroase
măsuri cheie menite să contracareze efectele negative ale crizei economice declanșate în
perioada 2008-2009 asupra economiilor naționale și, implicit, asupra economiei europene. Una
dintre măsurile propuse de anumite state a fost introducerea schemelor de mediere și a
programelor de garantare. În perioada 2009-2012, aceste scheme de mediere au dat rezultate
notabile în unele state și ca urmare ele au fost menținute până în momentul actual, în timp ce în
alte state, măsura a fost tranzitorie și instituția și-a încetat activitatea după prima etapă de
funcționare.
Pentru a analiza oportunitatea înființării unei astfel de instituții la nivelul României, au
fost analizate detaliat modelele europene, precum și percepția companiilor și a instituțiilor
financiar-bancare cu privire la Instituția Mediatorului de Credite, și au fost făcute o serie de
propuneri menite să reglementeze activitatea acesteia, punctându-se aspectele organizatorice,
legislative, financiare, de resursă umană, raportae, evaluare și monitorizare.
Studiul a fost conceput astfel încât să respecte structura propusă conform celor trei
module:
MODULUL 1: ANALIZA MODELELOR EXISTENTE LA NIVEL EUROPEAN:
LEGISLAȚIE, CONSTRÂNGERI (Capitolele 1 - 4)
MODULUL 2: CERCETARE DE PIAȚĂ LA NIVEL REGIONAL ÎN ROMANIA
(Capitolele 5 - 8)
MODULUL 3: PROPUNERE DE SOLUȚIE PRIVIND INTRODUCEREA
INSTITUȚIEI MEDIATORULUI DE CREDITE (Capitolele 9 - 13)
Astfel, obiectivele asumate corespund modulelor realizate.
Pentru Modulul 1 Analiza modelelor existente la nivel european: legislație, constrângeri,
obictivele vizate au fost:
Definirea conceptului general de mediator de credite și a diferențelor de terminologie
dintre statele europene unde funcționează o astfel de instituție;
Identificarea programelor de mediere a creditelor introduse ca mecanism de răspuns la
criza economică;
2.2.1 Franța
Primul program de mediere a creditelor a fost înființat în Franța în octombrie 2008, ca
răspuns la criza economico-financiară. Astfel, a fost creată instituția Mediatorul de Credite
pentru Afaceri, în vederea asigurării stabilității sectorului bancar și a mediului de afaceri.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit , accesat 01.07.2018)
Medierea națională a creditelor este subordonată Băncii Franței. La nivel teritorial, există
o rețea de 105 mediatori locali, reprezentați de către directorii departamentelor Băncii Franței.
Programul de mediere a creditelor nu are alocat un buget dedicat. Costurile generate de
funcționarea echipelor la nivel național sunt suportate din bugetul Ministerului Economiei, în
timp ce costurile generate departamentele teritoriale sunt suportate din bugetul Băncii Franței.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/nouveau-cap-pour-mediation-credit, accesat
02.07.2018 )
IMM-urile pot utiliza serviciile Mediatorului de credite pentru afaceri, în următoarele
cazuri (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit, accesat 01.07.2018):
Pagina 53 din 380
Denunțarea unei linii de credit/ descoperire de cont;
Refuzul de reeșalonare a unei datorii;
Refuzul de acordare a unui credit;
Refuzul unei cauțiuni sau al unei garanții;
Reducerea garanției de către un agent de asigurare a creditului.
Mediatorul de Credite pentru Afaceri este accesibil gratuit pentru toate întreprinderile,
indiferent de talie, sectorul de activitate sau forma juridică.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous-comment-saisir-
mediation-credit, accesat 03.07.2018)
Antreprenorii pot apela la o întreprindere de asigurare a creditului. Asigurarea creditului
permite antreprenorilor să evite riscul de neplată din partea clienților.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/assurance-credit-pour-tous, accesat 02.07.2018)
Intervenția Mediatorului de Credite pentru Afaceri asupra instituțiilor financiare are la
bază un Acord de plasare semnat între Stat, Mediatorul de Credite, Banca Franței, Federația
Bancară Franceză și Asociația Franceză a Societăților Financiare. Intervenția Mediatorului de
Credite pentru Afaceri asupra asiguratorilor de credite are la bază o Convenție de asigurare-
credit stabilită între Stat, Mediatorul de Credite și principalii asiguratori de credite.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit, accesat 02.07.2018)
Asiguratorii de credite (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/mediation-credit,
accesat 02.07.2018):
garantează analiza rapidă a dosarelor întreprinderilor aflate în procesul medierii;
se angajează să nu practice reduceri sectoriale;
explică și motivează orice reducere sau reziliere a garanției.
Principalele etape ale medierii sunt (https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit,
accesat 02.07.2018):
Completarea și înregistrarea dosarului online;
Contactarea proprietarului afacerii de către un Mediator în termen de 24 de ore de la
înregistrarea dosarului pentru a verifica admisibilitatea cererii;
Instituțiile financiare dispun de 5 zile lucrătoare pentru revizuirea soluțiilor;
În cazul în care dificultățile persistă, Mediatorul intervine pentru a rezolva blocajele;
Mediatorul va propune o soluție părților.
În cazul în care solicitanții au nevoie de ajutor, aceștia pot fi acompaniați gratuit de o
Parte terță de încredere în procesul medierii, desemnată de către fiecare departament teritorial
Pagina 54 din 380
din rândul rețelelor socio-profesionale. Partea terță de încredere în procesul medierii studiază
dosarul, își spune părerea asupra pertinenței cererii de mediere și orientează demersul
antreprenorului către soluția cea mai adaptată situației sale. De asemenea, aceasta poate
acompania antreprenorul la sedințele de mediere. După încheierea procesului de mediere, partea
terță va ajuta antreprenorul să aplice soluțiile identificate în urma medierii.
(https://www.economie.gouv.fr/mediateurcredit/tiers-confiance-mediation-credit, accesat
04.07.2018)
Părțile terțe de încredere în procesul medierii vor fi alese dintre următorii parteneri:
Camera de Comerț și Industrie (http://www.cci.fr, accesat 01.07.2018);
Camera de Meserii și Artizanat (https://www.artisanat.fr, accesat 01.07.2018);
Confederația Întreprinderilor Mici și Mijlocii (https://www.cpme.fr, accesat 02.07.2018);
MEDEF- prima rețea de antreprenori din Franța (http://www.medef.com/fr/qui-sommes-
nous/vue-d-ensemble, accesat 02.07.2018);
Uniunea Întreprinderilor de Proximitate (https://u2p-france.fr, accesat 03.07.2018);
Consiliul Național al Barourilor (https://www.cnb.avocat.fr, accesat 03.07.2018);
Ordinul Experților Contabili (https://www.experts-comptables.org/presentation, accesat
03.07.2018);
Federația Agențiilor de Dezvoltare și a Comitetelor de Expansiune Economică
(http://www.cner-france.com, accesat 03.07.2018);
ECTI- asociație de referință specializată în transmiterea benevolă de competențe de către
seniori cu experiență în sectorul public și privat (http://www.ecti.org/index.php/fr/pages/qui-
sommes-nous, accesat 03.07.2018);
Asociația de voluntari Acordul între Generații pentru Locuri de Muncă și Întreprinderi
(https://www.egee.asso.fr, accesat 03.07.2018);
Agenția Franța Antreprenor (https://www.afecreation.fr/pid14984/l-agence-france-
entrepreneur.html, accesat 03.07.2018);
Asociația pentru Dreptul la Inițiativă Economică- asociație care ajută persoanele fără acces
la credit bancar să își înființeze propria întreprindere (https://www.adie.org, accesat
03.07.2018);
BGE- Asociația pentru Sprijinul Antreprenorilor (http://www.bge.asso.fr, accesat
02.07.2018);
2.2.2 Belgia
Începând cu 1 ianuarie 2010, Serviciul de Mediere Bănci-Credit-Plasamente
funcționează pentru a rezolva plângerile întreprinderilor în ceea ce privește acordarea creditelor
2.2.3 Spania
Mecanismul de facilitare financiară a fost lansat în anul 2010 ca parte integrantă a
Institutului de Credite Oficiale (ICO), o entitate publică atașată Ministerului pentru Afaceri
Economice și Competitivitate, prin Secretariatul de Stat pentru Economie.
Institutul de Credite Oficiale are următoarele atribuții
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/financing-facilities, accesat 06.07.2018):
Atenuarea situațiilor critice și a dezastrelor naturale. Acesta operează de îndată ce fondurile
publice au fost alocate și/ sau prin compensarea ratelor dobânzii;
Acordarea de finanțare pentru internaționalizarea companiilor spaniole;
Furnizarea de împrumuturi pe termen mediu și lung pentru investiții productive de către
întreprinderile cu sediul în Spania. Acest lucru este posibil prin operații directe sau
împrumuturi de gradul al doilea, acestea fiind garantate de către instituțiile private de credit,
în condițiile de creditare stabilite de către Institutul de Credite Oficiale, care își asumă riscul
creditării;
Principalele etape ale mecanismului de facilitare a creditelor sunt:
Înființarea Serviciului Consultativ (ICO) prin intermediul portalului web, cu scopul direct de
a evalua riscul, cu ajutorul tehnologiei, cu posibilitatea depunerii dosarului pentru obținerea
de finanțare în vederea realizării de investiții sau al obținerii de împrumuturi garantate prin
scheme de garantare;
Serviciul Consultativ este strâns legat de împrumuturile de gradul al doilea. Evaluarea
riscului de credit se adresează întreprinderilor a căror cerere de împrumut sub 2 milioane de
euro a fost respinsă de către instituția financiară;
Cererile venite la ICO sunt procesate pe baza unor informații detaliate despre condițiile
financiare și activitatea afacerii pe care aplicantul le-a încărcat pe portalul web, inclusiv
informații socio-demografice sau informații din baze de date despre delincvență.
ICO le propune celor interesați un serviciu de pre-analiză, înainte de a merge la bănci și a se
înscrie pentru produsele Institutului de Credite Oficiale. În cazul unei evaluări pozitive
asupra viabilității afacerii și a abilității de rambursare a împrumutului și a ratelor dobânzii,
Pagina 60 din 380
ICO va depune cererea la instituția financiară pentru decizia finală și contactarea
antreprenorului în vederea comunicării următorilor pași pe care îi va avea de realizat.
Împrumuturile sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO beneficiază de
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities, accesat 20.06.2018):
Perioade de rambursare lungi;
Rate preferențiale ale dobânzii;
Birocrație redusă;
Împrumuturile sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO pot fi accesate prin
intermediul băncilor cu sediul în Spania. Împrumuturile sunt garantate de către instituții de
credit private, care își asumă riscul creditului. Condițiile împrumutului sunt stabilite de către
ICO, acestea fiind cât mai transparente.
Principalele tipuri de împrumuturi sub forma celor de gradul al doilea acordate de ICO
sunt (https://www.ico.es/en/web/ico_en/second-floor-facilities, accesat 20.06.2018):
Facilitarea Antreprenorilor și a IMM-urilor. Acest serviciu este destinat finanțării acordate
persoanelor care desfășoară activități independente și companiilor, cu scopul realizării de
investiții în Spania și acoperirii nevoii de finanțare. Suma maximă de finanțare acordată
poate fi 12,5 milioane euro/ client, garantată cu credit sau leasing, cu o perioadă de plată
până la 20 de ani.
Facilități internaționale. Acest serviciu este destinat finanțării acordate persoanelor care
desfășoară activități independente și companiilor cu scopul realizării de investiții în
străinătate, pentru acoperirea nevoii de finanțare în vederea realizării acestor investiții. În
prezent, ICO susține internaționalizarea și exportul, ca principale elemente de creștere
pentru economia Spaniei.
Garantarea mutuală a finanțării companiilor. ICO rămâne devotat rolului său de instrument
financiar pentru a furniza garanțiile necesare finanțării companiilor. Riscul acoperit este
valid atât pentru tranzacții de investiții, dar și pentru cereri de lichidități, cerute de către
persoanele care desfășoară activități independente și IMM-uri.
Exportatori. Acest serviciu presupune finanțarea companiilor înregistrate în Spania, care
doresc să obțină lichidități pentru plata în avans a facturilor rezultate din activitățile de
export.
De asemenea, Institutul de Credite Oficiale (ICO) are ca scop furnizarea de finanțare
directă pentru companii în vederea realizării de proiecte importante de investiții
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/direct-financing-facilities, accesat 16.06.2018):
Pagina 61 din 380
Finanțarea corporatistă. Acest serviciu este reprezentat de către împrumuturi pentru
investiții productive în Spania pentru sume de peste 15 milioane euro. Suma minimă ce
poate fi cerută prin această schemă de finanțare este 12,5 milioane euro. Acest serviciu
finanțare se adresează companiilor cu o cifră de afaceri peste 50 milioane euro și active
totale de peste 43 milioane euro, incluzând filialele.
Finanțare structurată. Acest serviciu oferă împrumuturi pentru proiecte în Spania în
domeniul energiei, infrastructurii sau al mediului, cu o valoare peste 15 milioane euro.
Finanțarea se adresează companiilor spaniole cu o cifră de afaceri din vânzări de peste 50
milioane euro și active totale peste 43 milioane euro, incluzând filialele.
Aprobări bancare. Acest serviciu garantează obligațiile financiare a unei instituții financiare
solide, care poate interveni în dezvoltarea unui proiect specific, favorizând entitățile publice
sau private, în special pentru proiecte internaționale. Suma minimă cerută de către ICO
pentru aprobările bancare este de aproximativ 10 milioane euro sau echivalentul în alte
monede.
Institutul de Credite Oficiale (ICO) are ca scop managementul capitalului de risc prin
AXIS, care oferă întreprinderilor instrumente de capital și quasi- capital pentru a-și finanța
creșterea. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/capital-and-quasi-capital-instruments, accesat
16.06.2018)
FOND-ICOpyme are ca principal scop asigurarea suportului pentru planurile de
expansiune ale întreprinderilor, sub formă de finanțare și viziune în afaceri, pe termen lung.
Acest serviciu este destinat întreprinderilor care au trecut de etapa start-up și intenționează să
realizeze investiții de capital pentru a-și asigura creșterea. În această categorie se regăsesc start-
up-urile ale căror produse, procese sau servicii au un conținut tehnologic sau inovativ. În funcție
de perioada de maturitate a proiectului, împrumuturile pot avea o perioadă de până la șapte ani,
cu până la doi ani perioadă de plată a ratelor. Holdingul AXIS va deține pachetul minoritar, de
preferat împreună cu un alt investitor profesional. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-
icopyme, accesat 20.06.2018)
Fondurile investite vor fi utilizate pentru următoarele obiective
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icopyme, accesat 20.06.2018):
Achiziția de active fixe-noi sau second-hand;
TVA asupra investițiilor;
Preluarea de întreprinderi;
Investiții în cercetare- dezvoltare- inovare.
Pagina 62 din 380
FOND-ICOinfraestruturas are ca scop participarea în proiecte care implică
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras, accesat 20.06.2018):
Infrastructură de transport;
Energie;
Mediu;
Infrastructură socială.
FOND-ICOinfraestruturas poate finanța proiecte cu sume cuprinse între 10- 100
milioane euro pe proiect. În funcție de perioada de maturitate a proiectului, perioada de
finanțare poate ajunge până la 15 ani. Holdingul va deține pachetul minoritar.
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-icoinfraestructuras, accesat 20.06.2018)
FOND-ICO Global are scopul de a promova crearea de fonduri de capital de risc
gestionate de manageri privați pentru investiții în companii spaniole în toate etapele de
dezvoltare. Înregistrat la Comisia Națională a Securității Pieței, începând cu mai 2013, acesta
reprezintă primul fond public de capital de risc creat în Spania, cu un total de 1,2 miliarde euro,
cu scopul de a promova crearea fondurilor private de capital de risc, care să investească în
companiile spaniole în toate etapele dezvoltării acestora. Acest fond va fi catalizatorul pentru
crearea a peste 40 de fonduri private de capital de risc, mobilizând aproximativ 3 miliarde de
euro. Valoarea capitalului investit de către FOND- ICO Global în fondurile de capital de risc
depinde de etapa investiției, dar și de mărimea fondului.
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/fond-ico-global, accesat 17.06.2018)
Institutul Creditelor Oficiale (ICO) a elaborat un Plan Strategic 2018- 2021, cu scopul
de a contribui la dezvoltarea economică a Spaniei. (https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-
plan, accesat 20.06.2018)
Planurile de acțiune ale ICO în perioada 2018- 2021 cuprind
(https://www.ico.es/en/web/ico_en/strategic-plan, accesat 20.06.2018):
1. Noi parteneri internaționali și mecanisme pentru asistență în internaționalizarea
companiilor spaniole. Internaționalizarea companiilor prin serviciile instituțiilor financiare
internaționale, cum sunt brokerii, se va realiza prin produsul: 1.1. Canalul internațional
pentru IMM-uri și companii mari;
2. Creșterea eficientă a fondurilor ICO pentru îmbunătățirea condițiilor de finanțare ale
afacerii. ICO își va consolida rolul de canal preferat de către Instituțiile Financiare
Internaționale și, în special, de către Banca Europeană pentru Investiții, în companiile
spaniole. Produse: 2.1. Emiterea de obligațiuni și împrumuturi;
Pagina 63 din 380
3. Finanțarea în diverse monede pentru proiectele de investiții pe termen lung. ICO prevede
finanțarea proiectelor de investiții de interes național în moneda locală a regiunilor în care se
realizează investițiile. Produse: 3.1. Promovarea finanțării în alte monede pentru IMM-uri și
companii mari;
4. Promovarea investițiilor pe termen lung pentru companii și infrastructură. ICO va continua
finanțarea pe termen lung orientată către investiții productive atât la nivel național, cât și la
nivel internațional, în vederea creșterii afacerii și a gradului de internaționalizare a
companiilor spaniole. Produse: 4.1. Finanțarea investițiilor pe termen lung ale IMM-urilor;
4.2. Finanțarea investițiilor pe termen lung pentru proiecte de infrastructură;
5. Contribuția ICO la Planul de Investiții pentru Europa: maximizarea ”Planului Junker” în
Spania. ICO va facilita promovarea Fondurilor Europene pentru Investiții Strategice.
Produse: 5.1. Finanțarea infrastructurii și a altor proiecte publice (apă, eficiență
energetică, procesarea deșeurilor etc.); 5.2. Finanțarea platformelor pentru IMM-uri în
ceea ce privește eficiența energetică (pentru proiecte de eficiență energetică); 5.3. Alte
platforme pentru IMM-uri, cu acces facil la finanțarea unor proiecte mici de investiții.
6. Facilități de finanțare cu distribuirea riscului au ca scop alinierea la cele mai bune practici
europene, cu privire la combinarea fondurilor naționale cu cele europene, întărind
parteneriatul între ICO și Banca Europeană pentru Investiții. Produse: 6.1. Alte facilități de
finanțare specializate în distribuirea riscului, în sectoare în care accesul la finanțare este
dificil.
7. Contribuția la consolidarea portofoliilor și a securității. ICO dorește creșterea
împrumuturilor către companiile spaniole prin surse de finanțare alternative. Produse: 7.1.
Programul de achiziții securizate de către IMM-uri.
8. Orientarea activității ICO ca manager al fondurilor publice, în special în promovarea
exporturilor și a investițiilor în străinătate. Produse: 8.1. Finanțarea legată de fondurile
publice, în special pentru promovarea internaționalizării companiilor, operând ca o Agenție
Străină de Finanțare.
9. ICO, centru de excelență în sfaturi pentru sectorul public, prin promovarea platformelor de
investiții pentru IMM-uri. Produse: 9.1. Finanțarea platformei pentru salubritate și
tratamentul apei; 9.2. Alte platforme de finanțare, în vederea asistării implementării
proiectelor de investiții promovate de către sectorul public; 9.3. Acțiune împotriva
dezastrelor naturale- noi modele de acțiune pentru finanțarea publică a celor afectați de
dezastre naturale, bazată pe garanții parțiale de credit, pentru riscuri.
2.2.4 Irlanda
Biroul de Evaluare a Creditelor a fost înființat în anul 2010 de către Guvern, cu scopul
furnizării unei evaluări simple și eficiente IMM-urilor, comercianților individuali, fermelor, al
căror demers de a obține un împrumut a fost respins de către bănci. Băncile pe care Biroul de
Evaluare a Creditelor le acoperă sunt: Allied Irish Bank, Banca Irlandei (Bank of Ireland),
PTSB, Ulster Bank.
La conducerea Biroului de Evaluare a Creditelor se află un fost director de bancă, fost
președinte al Institutului Bancherilor din Irlanda, numit de către Ministerul de Finanțe. De
asemenea, panelul de experți este format din: evaluatori de credite cu experiență, foști bancheri,
experți în restructurarea datoriilor. (http://www.creditreview.ie/about-us/, accesat 28.06.2018)
Principalul scop al Biroului de Evaluare a Creditelor constă în furnizarea unei opinii
independente și imparțiale, asupra viabilității afacerii pentru a genera suficiente lichidități în
vederea rambursării împrumutului. Biroul de Evaluare a Creditelor nu poate influența decizia
băncii cu privire la acordarea împrumutului. Totuși, banca fie se supune limitelor de risc
recomandate de Biroul de Evaluare a Creditelor sau, acordă explicații de ce nu procedează astfel.
Într-un procent de peste 90% susținute de către Biroul de Evaluare a Creditelor, băncile au
acceptat opinia acestuia și au dus la îndeplinire recomandările.
(http://www.creditreview.ie/about-us/, accesat 28.06.2018)
În analiza dosarului, Biroul de Evaluare a Creditelor va ține cont de următoarele aspecte
(http://www.creditreview.ie/review-process/, accesat 07.06.2018):
Experiența și capacitatea semnatarului;
Tendințele pe piața în care activează societatea (creștere sau scădere);
Pagina 65 din 380
Istoricul performanței afacerii (Profit, Cash flow);
Potențialul viitor (Profit previzionat; Cash flow previzionat);
Vânzările realizate;
Măsuri luate pentru îmbunătățirea situației afacerii;
Performanța întreprinderii;
Situația cu privire la vârsta celor care accesează împrumutul;
Activele și pasivele existente.
Biroul de Evaluare a Creditelor va emite un răspuns în patru până la șase săptămâni, timp
în care acesta va primi aplicația, va primi un răspuns de la bancă și va emite o opinie ulterior.
(http://www.creditreview.ie/review-process/, accesat 09.06.2018)
Biroul de Evaluare a Creditelor poate fi contactat prin telefon, în intervalul orar 9h00-
12h30 și 14h00-16h45, în fiecare zi de Luni până Vineri (excluzând sărbătorile legale), cu
următoarele obligații (http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-
Office-Client-Charter.pdf, accesat 29.06.2018):
Returnarea apelurilor sau a mesajelor telefonice în cel mult o zi lucrătoare;
Aflarea numelui și domeniul de lucru ale persoanei care realizează apelul;
Furnizarea informațiilor cerute de către Biroul de Evaluare a Creditelor;
Furnizarea informațiilor de contact aferente unui alt serviciu, în cazul în care Biroul de
Evaluare a Creditelor nu este abilitat pentru a soluționa cererea;
În cazul în care Biroul de Evaluare a Creditelor nu deține un răspuns, acesta va reveni cu un
telefon într-o zi lucrătoare.
Biroul de Evaluare a Creditelor poate fi contactat prin e-mail, având următoarele obligații
(http://www.creditreview.ie/wp-content/uploads/2018/05/Credit-Review-Office-Client-
Charter.pdf, accesat 29.06.2018):
Confirmarea de primire a corespondenței în termen de 3 zile lucrătoare de la recepționarea
mesajului;
Acordarea unui nume de contact și a unui număr de telefon, în cazul în care sunt relevante;
Utilizarea unui limbaj clar în răspunsul transmis către persoana care a transmis e-mailul.
Aplicațiile către Biroul de Evaluare a Creditelor se vor trimite în termen de 20 de zile
lucrătoare de la primirea scrisorii de respingere a împrumutului din partea băncii, în care se va
specifica opinia celui căruia i-a fost respins creditul, alături de abilitatea de a plăti împrumutul.
(http://www.creditreview.ie/how-to-apply/, accesat 10.07.2018)
2.2.6 Luxembourg
Societatea Națională de Credit și Investiții din Luxembourg este o intituție bancară
publică specializată în finanțarea pe termen mediu și lung a întreprinderilor din Luxembourg.
Acesta acordă (https://www.snci.lu/snci/, accesat 05.07.2018):
Împrumuturi pentru investiții. La aceste credite au acces IMM-urile. Creditele pentru
investiții sunt acordate pentru finanțarea activelor corporale și necorporale amortizabile, dar
Pagina 71 din 380
și terenuri, care servesc exclusiv scopurilor profesionale. Creditul pentru investiții poate
atinge un procent cuprins între 25%-60% din costul investiției eligibile. Investiția minimă
este de 12.500 euro, în timp ce suma maximă acordată pentru un proiect este de 2.500.000
euro. Durata maximă a creditului este de 10 ani. În cazul înființării de întreprinderi sau al
operațiunilor care vizează transmiterea sau relocarea întreprinderilor, achiziția sau
extinderea notabilă de imobile, durata poate fi extinsă la 14 ani. Rata dobânzii este fixă pe
toată durata creditului pentru investiții, aceasta fiind de 1,5%. Rambursarea împrumutului se
face prin rate trimestriale constante. De obicei se cer investitorilor garanții reale sau
personale. Cererile de credite pentru investiții se vor face prin intermediari, reprezentați de
băncile agreate. (https://www.snci.lu/produits/, accesat 01.07.2018)
Împrumuturi directe Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Beneficiarul unui astfel de împrumut
este o întreprindere inovatoare, care va dezvolta și comercializa produse/ servicii, precedate
de moduri de organizare noi sau îmbunătățite substanțial, diferențiate față de stadiul
tehnologic din sectorul avut în vedere și, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau
industrial. Caracterul inovator trebuie să fie de natură tehnologică, cu excepția măsurilor
care privesc protecția mediului, mediile naturale, umane și de lucru. Suma împrumutului nu
va depăși 250.000 euro, cofinanțarea fiind de maxim 40% din costul total eligibil, ținând
cont de dimensiunile proiectului și a întreprinderii. Durata împrumutului este de maxim 10
ani. În general, pentru împrumuturile pe termen mediu durata este de 5 ani, în timp ce pentru
împrumuturile pe termen lung, durata este cuprinsă între 6-10 ani. Rata dobânzii este în
prezent de 2,5% pentru împrumuturile pe termen mediu și 3% pentru împrumuturile pe
termen lung. (https://www.snci.lu/produits/pret-direct-rdi/, accesat 30.06.2018)
Credite pentru întreprinderi inovatoare. Beneficiarul unui astfel de împrumut este o
întreprindere inovatoare, care va dezvolta și comercializa produse/ servicii, precedate de
moduri de organizare noi sau îmbunătățite substanțial, diferențiate față de stadiul tehnologic
din sectorul avut în vedere și, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial.
Caracterul inovator trebuie să fie de natură tehnologică. Suma împrumutului nu va depăși 1
500.000 euro, cu o cofinanțare maximă de 35% din costul total eligibil, ținând cont de
dimensiunile proiectului și a întreprinderii. Durata împrumutului este de maxim 10 ani.
Remunerația este fixată de către Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Credit
și Investiții din Luxembourg. Aceasta este compusă din două elemente: remunerația primei
tranșe va fi în funcție de riscul de succes al proiectului și o taxă fixă pentru a doua tranșă, în
2.2.7 Germania
Guvernul Germaniei a anunțat înființarea Mediatorului Național de Credite în anul
2009, în efortul de a impulsiona creditarea întreprinderilor. Mediatorului Național de Credite a
fost gândit ca un instrument temporar la scăderea creditării ca urmare a crizei economice. Așa
cum a fost planificată inițial, acest instrument a fost eliminat treptat la sfârșitul anului 2011.
Mediatorul Național de Credite a beneficiat de un buget de 3,4 milioane de euro. Mediatorul
Național de Credite a funcționat în strânsă colaborare cu Camerele de Comerț din Germania și
Instituțiile de Credit. În procesul medierii, Mediatorul Național de Credite a colaborat cu entități
profesionale, dar și cu instituții de dezvoltare a proiectelor, care aveau posibilitatea să ofere
oprtunități de finanțare. Camerele de Comerț din Germania au stabilit panele pentru mediere, cu
implicarea actorilor importanți, în situația în care negocierea dintre întreprindere și bancă
devenea dificilă. (https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/24072c0d-
en.pdf?expires=1531243795&id=id&accname=guest&checksum=6B11303A604D44D3EB961
E0C09A830A4, accesat 04.07.2018)
2.2.8 Italia
Asociația Italia Start-up și Grupul de Garanții au creat un portal dedicat susținerii
finanțării publice a start-up-urilor. Portalul oferă un serviciu de monitorizare (o hartă
interactivă) a organizațiilor cu rolul în sprijinirea unor companii nou- înființate de înaltă
tehnologie, cu potențial de creștere. (http://www.finanziamentistartup.eu, accesat 09.07.2018)
Pagina 75 din 380
2.2.9 Letonia
ALTUM reprezintă o instituție de finanțare deținută de Stat, care oferă ajutor pentru
diferite grupuri țintă prin intermediul uneltelor financiare. Pe de altă parte, ALTUM dezvoltă și
implementează programe de ajutor de stat pentru a compensa situațiile care nu pot fi soluționate
de către instituțiile financiare private. Acționarii ALTUM sunt reprezentați de către: Ministerul
Finanțelor (40%), Ministerul Economiei (30%) și Ministerul Agriculturii (30%).
(https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/, accesat 05.07.2018) În echipa de
management a ALTUM se află membri cu experiență în domeniul bancar și în administrația
publică. (https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/, accesat 08.07.2018)
ALTUM oferă următoarele servicii (https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/,
accesat 05.07.2018):
Credite și garanții asupra creditelor;
Asigurare pentru activitățile de export;
Investiții în fonduri de capital de risc;
Sprijin nefinanciar sub forma: consultațiilor, educației, mentoratului etc.
Pentru a implementa programele de ajutor de stat, ALTUM cooperezaă cu diverse
instituții (https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/, accesat 09.07.2018):
Ministerul Agriculturii (http://www.zm.gov.lv/en/, accesat 09.07.2018);
Ministerul de Finanțe (http://www.fm.gov.lv/en/, accesat 09.07.2018);
Ministerul de Economie;
Agenția de Investiții și Dezvoltare din Letonia (http://www.liaa.gov.lv/en, accesat
09.07.2018);
Centrul Letonian de Consultanță și Dezvoltare Rurală (http://new.llkc.lv/lv/latvian-rural-
advisory-and-training-centre, accesat 09.07.2018);
Asociația Băncilor Comerciale din Letonia (https://www.lka.org.lv/en/, accesat 09.07.2018);
Asociația Capital Privat și Capital de Risc din Letonia (http://www.lvca.lv/lv, accesat
08.07.2018);
Camera de Comerț și Industrie a Letoniei (http://www.chamber.lv/en, accesat 09.07.2018);
LLKA- servicii oferite de societățile cooperative în agricultură (http://www.llka.lv/en/,
accesat 02.07.2018);
2.2.10 Portugalia
Portugalia are un program de mediere a creditelor înființat în 2009, Mediatorul de Credite
/ Mediador do Crédito. (https://www.mediadordocredito.pt/, accesat 16.07.2018)
Instituția desfășoară o activitate de mediere între clienții și bănci, în special în ceea ce
privește angajarea și renegocierea împrumuturilor, dar oferă și clarificări și informații privind
creditele.
Se adresează oricărui tip de client bancar (persoane fizice, proprietari unici, societăți
comerciale, societăți non-profit etc.). (https://www.mediadordocredito.pt/pedidos-de-mediacao,
accesat 16.07.2018)
Mediatorul de credite funcționează în cadrul Băncii Portugaliei, dar are propria misiune și
competențe distincte de cele ale acelei instituții, și raportează guvernului portughez –
Ministerului Finanțelor și Administrației Publice. Mediatorul de credit este numit prin hotărârea
Consiliului de Miniștri. Pot accede la această funcție persoanele cu calificări profesionale
recunoscute. Mandatul Mediatorului de credite este de doi ani. Acesta este asistat în activitate de
În ceea ce privește fondurile proprii, se detașează clar Irlanda și Marea Britanie cu 34%,
respectiv 33% dintre IMM-uri care consideră această sursă de finanțare ca fiind relevantă
(utilizată și în trecut și luată în calcul și pentru finanțarea viitoare), la polul opus fiind Belgia,
această formă de finanțare fiind relevantă pentru numai 18% dintre IMM-uri. Capitalul propriu
este considerat sursă relevantă de finanțare de circa 15% dintre IMM-uri (ca medie la nivel
UE28), cele mai reduse valori fiind caracteristice Spaniei (4%) și României (10%). Granturile
sunt o sursă de finanțare preferată de IMM-urile din Spaniei (37%), Germania (33%) și România
(32%). Creditele comerciale sunt sursa preferată de IMM-urile din Irlanda și Marea Britanie
(69%, respectiv 57%), cu diferențe foarte mari în comparație cu celelalte state – Germania de
exemplu, doar 14%. Leasingul este o sursă semnificativă de finanțare în Germania, cel mai puțin
atractivă fiind considerată de IMM-urile spaniole.
Ca urmare a faptului că analiza are ca obiect necesitatea înființării instituției mediatorului
de credite, se va pune accent pe creditele bancare/împrumuturi ca modalitate de finanțare a
IMM-urilor.
Conform Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare / Organisation for
Economic Cooperation and Development (OECD), situația împrumuturilor noi acordate IMM-
urilor este contrastantă, ratele de creștere devenind negative în anul 2016 comparativ cu anul
2015 în 15 dintre cele 25 de state incluse în raportul respectiv (OECD, 2018). În ceea ce privește
statele membre UE, reducerea cererii de credite bancare este atribuită în unele cazuri dinamicii
mai reduse a investițiilor (Austria, Republica Cehă, Olanda și Marea Britanie), iar în alte cazuri,
reticenței instituțiilor financiare în a acorda împrumuturi mai ales în cazul IMM-urilor
considerate riscante (Grecia, Slovenia și Portugalia).
Suedia
crescut
Fig. nr. 3.2 Ratele de respingere a cererilor de împrumuturi bancare ale IMM-urilor în
UE28, pe țări în 2017
Sursa: Kwaak et al., 2017
Pagina 91 din 380
3.1.1 Tipuri de împrumuturi accesate de IMM-uri
Se înregistrează diferențe și în ceea ce tipul de împrumut – pe termen scurt sau pe termen
lung, în primul caz fiind accesate credite pentru asigurarea capitalului de lucru, iar în cel de-al
doilea pentru investiții. Conform lui Park et al. (2015) împrumuturile pe termen lung au o
pondere din ce în ce mai mare la nivelul statelor membre UE și nu numai, începând cu 2009. La
nivel european, situația este foarte eterogenă. Astfel, sunt state unde s-a înregistrat o scădere
evidentă a ponderii împrumuturilor pe termen scurt, chiar dacă aceasta rămâne în continuare
ridicată. Acesta este cazul Austriei, de la 59,82% în anul 2009 la 40,14% în anul 2016, Irlandei,
de la 89,09% la 67,11%, Portugaliei, de la 32,94% la 18,79% pentru aceeași ani. Sunt state cu o
evoluție relativ constantă, unde ponderea împrumuturilor pe termen scurt a fluctuat foarte puțin,
precum Franța, 25,66% în 2009 și 24,27% în 2016, Estonia 17.74%, respectiv 18,46%, Finlanda
20,20% (în anul 2010), respectiv 20,52% etc. Dintre statele membre UE, la nivelul anului 2016,
cele mai mari ponderi au fost înregistrate de Spania (90%), Olanda (86,39%) și Irlanda (67,11%)
(OECD, 2018).
3.4.1 Belgia
Conform raportului CeFiP din 2011 citat de Cusmano (2013), între februarie 2009 și
sfârșitul anului 2011, instituția Mediatorul de credite a gestionat 712 dosare, ceea ce a însemnat
acordarea unui volum total de credite, anterior respinse de bănci, în cuantum de 153 milioane
euro. Rata de reușită a procesului de mediere a fost estimată la 60%, iar beneficiile în locuri de
muncă în echivalentul a 2.605 locuri de muncă cu normă întreagă. În documentul Plan PME de
la Région de Bruxelles-Capitale 2016-2025, se menționează circa 1.000 de dosare analizate până
în 2013, rata de reușită fiind identică cu cea menționată în ultimul raport oficial al CeFiP.
Firmele care s-au adresat instituției au fost în proporție de aproape 100% IMM-uri cu mai puțin
de 50 de angajați, peste 65% dintre acestea raportând probleme obținere a creditelor pe termen
scurt și lung, iar restul cu renegocieri ale creditelor deja achiziționate sau plățile întârziate. De
asemenea, cele mai multe solicitări au venit pentru credite cuprinse între 50.000 și 250.000 de
Pagina 103 din 380
euro, procentul cazurilor în care creditul solicitat a depășit 500.000 euro fiind relativ redus (cca.
10%).
3.4.2 Franța
La nivelul anului 2017, specialiștii sunt de părere că economia franceză s-a revigorat și
situația financiară a companiilor s-a redresat comparativ cu perioada 2012-2013. Astfel, și în
Franța se constată aceeași situația cu cea de la nivelul UE, în sensul că ofertele de finanțare
bancară sunt numeroase, iar ratele dobânzilor foarte scăzute. La sfârșitul lunii decembrie 2017,
împrumuturile acordate pentru achiziționarea de echipamente au crescut cu 8,3%, cel mai
dinamic ritm în aproape nouă ani, la fel și creditele în numerar. În ansamblu, creditele mobilizate
pentru IMM-uri se apropie de cele alocate întreprinderilor cu capital mediu și întreprinderilor
mari (+ 3,9%) (Banca Franței, 2018a). Conform ultimului raport emis de Banca Franței (2018b)
privind accesul la credite al companiilor, IMM-uri au o rată mare de succes la creditele în
numerar: 85% din IMM-urile care solicită un credit au obținut suma vizată în primul trimestru al
anului 2018. Accesul la împrumuturile pentru investiții este de asemenea mare: 95% din IMM-
urile obțin (în totalitate sau mai mult de 75%) creditele solicitate, la fel ca în cazul creditelor
pentru echipamente (91%).
Astfel, chiar dacă instituția mediatorului de credite și-a continuat activitatea, intervenind
cu precădere în sectoarele aflate în dificultate, comparativ cu anii anteriori, cererile înaintate au
scăzut, la fel și rezultatele obținute. În anul 2017, conform raportului de activitate (Mediateur du
Credit, 2017), 2.302 companii au depus dosare, dintre acestea fiind acceptate 1.514 solicitări
(66%, în scădere comparativ cu anul 2016), iar dintre acestea 1.394 au fost deja finalizate. Cea
mai mare parte din întreprinderile care s-au adresat instituției a fost reprezentată de
microîntreprinderi (84,5%) (Fig. nr. 3.6). Suma deblocată prin accesarea creditelor în urma
procesului de mediere a ajuns la 193 milioane euro, rata de succes fiind de 65%. În general
solicitările au vizat sume mici, sub 50.000 euro (60% dintre solicitări), doar 7% din cereri vizând
împrumuturi mai mari de 500.000 euro (Fig. nr. 3.7). Prin soluționarea în favoarea companiilor
au fost păstrate 11.172 de locuri de muncă. În funcție de sectorul de activitate, cele mai multe
solicitări au fost înaintate de companiile din domeniul comercial, urmate de servicii și industrie
(Fig. nr. 3.8).
Fig. nr. 3.8 Tipologia companiilor care au solicitat mediere în funcție de sectorul de
activitate
Sursa: Mediateur du Credit, 2017
3.4.3 Germania
Instituția mediatorului de credite a funcționat în Germania pentru mai puțin de doi ani,
mai precis în intervalul martie 2010 – decembrie 2011. Conform lui Cusmano (2013), citând
raportul publicat în Germania – Kreditmediator (2011), instituția a consiliat 1.290 de companii,
dintre care 307 companii ale căror cereri de creditare fuseseră respinse de către bănci. În urma
intervenției mediatorului, băncile și-au revizuit decizia anterioară și au acordat creditul solicitat
în 96 de cazuri. Astfel, rata de succes în aceste cazuri a fost de 31%. S-a estimat că prin
intervenția mediatorului de credite suma acordată companiilor de către bănci sub formă de
împrumuturi a fost de 254,5 milioane euro, iar numărul de locuri de muncă salvate a fost de
aproape 10.000 (9.794).
Motivele pentru care instituția mediatorului de credite și-a încetat activitatea nu au fost
formal formulate, dar anumite aspecte pot fi deduse din statisticile europene. Criza economică nu
a afectat IMM-urile germane în măsura în care le-a afectat în celelalte state europene. De
exemplu, în perioada de recesiune 2008-2013, numărul IMM-urilor a crescut cu 16%, iar
ocuparea forței de muncă în IMM-uri și valoarea adăugată generată de acestea au crescut cu 19%
(Institute for Employment Studies, 2016). IMM-urile germane au beneficiat în general de o mai
bună finanțare comparativ cu restul statelor membre sau non-membre UE și, prin urmare, s-au
confruntat cu mai puține probleme de acces la finanțare. Astfel, în sondajul SAFE din 2014
(Doove et al., 2014), doar 9% dintre IMM-urile germane au raportat accesul la finanțare ca fiind
Pagina 106 din 380
cea mai presantă problemă. De asemenea, principalul motiv pentru nesolicitarea împrumuturilor
bancare a fost disponibilitatea fondurilor interne. Problemele financiare par a fi depășite în
prezent și în restul statelor europene, rezultatele ultimului sondaj SAFE (Kwaak et al., 2017)
indicând că accesul la finanțare este cea mai presantă preocupare doar pentru 7% dintre IMM-uri
(după ce în 2009 aceasta reprezenta o problemă pentru 16% dintre IMM-uri). La nivelul lui
2017, trei probleme au fost indicate de IMM-uri ca fiind extrem de stringente – găsirea clienților,
disponibilitatea forței de muncă calificate sau a managerilor experimentați și concurența.
3.4.4 Irlanda
Irlanda este unul dintre statele membre UE unde raportările cu privire la activitatea CRO
sunt stricte și astfel, rata de succes a instituției, pentru anumiți indicatori cheie poate fi clar
estimată. De la momentul înființării până în prezent au fost emise 19 rapoarte de activitate, câte 4
pe an până în 2017, când s-a trecut la raportare anuală.
La debutul activității sale, interesul pentru serviciile oferite de CRO a fost extrem de
redus, înregistrându-se doar 12 cereri de mediere (CRO, 2010), chiar dacă s-au primit peste 250
de telefoane la liniile de asistență și site-ul a fost vizitat de peste 4.000 de persoane interesate
(Tabelul nr. 3.4). Ca urmare, CRO a declanșat o campanie media la nivel național și regional
pentru a-și promova activitatea, a participat la diferite întruniri ale IMM-urilor și a convenit cu
cele două bănci (Banca Irlandei și Banca Allied Irish) ca toate scrisorile de respingere a
solicitării de acordare a unui credit să fie însoțite și de broșura CRO (Departamentul de Finanțe,
Guvernul Irlandei, 2012).
După 2013, numărul de apeluri la liniile de asistență s-a menținut relativ constant, între
350 și 400 pe an. Un aspect pozitiv al acestui serviciu, chiar dacă nu sunt ținute statistici stricte și
oficiale, este acela că multe dintre solicitări au dus la rezolvarea informală a problemelor legate
de credite, fără a mai fi nevoie de o solicitare formală de mediere (Departamentul de Finanțe,
Guvernul Irlandei, 2017). În cazul numărului de vizitatori, indicatorul nu este atât de relevant
precum apelurile telefonice, ținând cont de faptul că site-ul poate fi vizitat și în alte scopuri decât
cele legate de mediere (curiozitate, studii etc.). Astfel, numărul de vizitatori este destul de
fluctuant, maximul corespunzând anului 2015, iar minimul anului 2017 (cu excepția anului de
debut).
Unul dintre obiectivele asumate CRO este și acela de a încuraja băncile să-și păstreze
atenția față de clienți și să ajute IMM-urile, deoarece acestea au un rol esențial la creșterea
economică și ocuparea forței de muncă (CRO, 2012).
În perioada 2010-2017, cele două bănci participante a analizat un număr total de peste
2.800 de cereri de creditare la nivel intern. Dintre aceste cereri, 666 au fost soluționare în
favoarea solicitantului, procentual acestea reprezentând 23,5% din cererile depuse (27,5% pentru
Banca Allied Irish și 18,2% pentru Banca Irlandei) (Tabelul nr. 3.5).
Tabelul nr. 3.5 Numărul de cereri de credit analizate la nivel intern de către bănci
Anul Banca Cereri Cereri Total Banca Cereri Cereri Total
admise respinse cereri admise respinse cereri
2010 22 45 67 6 83 89
Bank of Ireland
Sintetizând rezultatele obținute de CRO în cei opt ani de activitate, rezultatele par la
prima vedere destul de încurajatoare – aproape 600 de solicitări finalizate, peste 50% în favoarea
IMM-urilor sau fermelor (Fig. nr. 3.9), care au dus la acordarea de credite în valoare de cca. 50
milioane euro și au determinat crearea sau păstrarea a aproape 4.000 de locuri de muncă (Tabelul
nr. 3.6).
Diferențele notabile sunt induse de faptul că se optează pentru limite de creditare din ce
în ce mai ridicate, iar în cazul în care banca refuză creșterea acestei limite, conform procedurilor
Pagina 113 din 380
în rigoare, toate entitățile depun cerere de apel. Pe de altă parte, procedurile interne de la nivelul
băncilor au fost îmbunătățite, astfel că înainte de a transmite un refuz pentru solicitarea de
creditare a unei companii, acestea se asigură că au analizat temeinic solicitarea, fapt care se
observă atât în numărul de cereri declinate cât și în numărul de apeluri primite.
În ceea ce privește valoarea totală a sumelor atribuite în urma procesului de mediere, se
constată un raport de inversă proporționalitate, în sensul că apelurile pentru cărți de credite au
însemnat acordarea doar a 4,6 milioane lire sterline, în timp ce pentru celelalte situații s-au alocat
62,2 milioane lire sterline.
Pe categorii de produse bancare solicitate, cea mai mare pondere a apelurilor înregistrate
revine descoperirii de cont: ca medie cca. 40% (47% în primul an și 39% în ultimul), urmată de
împrumuturile negarantate cu o medie de 20% (18% în ultimul an), carduri de credit cu o medie
de cca. 25% (29% în ultimul an) și împrumuturi garantate cu aproximativ 11% (10% în ultimul
an).
În funcție de cifra de afaceri, cele mai multe apeluri sunt depuse de companiile cu cifre de
afaceri mai mici de 100.000 lire sterline / an (cca. 51%), ponderea cea mai mică (1%) revenind
companiilor cu cifre de afaceri mai mari de 5 milioane lire sterline / an. S-a constatat creșterea
numărului de apeluri depuse de companiile cu cifre de afaceri între 250.000 și 1 milioane lire
sterline de la 19 % (în primul an) la 23% (în ultimul an).
Pe categorii de împrumuturi solicitate, apelurile depuse au vizat cereri de credite mai mici
de 10.000 lire sterline (66% din numărul total de apeluri în 2016-2017, în creștere comparativ cu
primul an de raportare) și creditele de 10.000-25.000 lire sterline (19% din total, în creștere cu
3% față de 2011-2012). Se constată că doar 15% din cererile de apel sunt pentru credite mai mari
de 25.000 lire sterline, ceea ce ar putea duce la concluzia că IMM-uri sunt mai precaute în a
accesa credite mai ales dacă se ia în calcul și contextul economic caracterizat de un grad ridicat
de incertitudine indusă de Brexit.
3.4.6 Portugalia
Scopul principal al instituției Mediatorului de Credite din Portugalia este consolidarea și
promovarea „drepturilor, garanțiilor și intereselor legitime ale oricărei persoane sau entități care
este parte a relațiilor de credit” (Mediador do Crédito, 2010). Conform rapoartelor de activitate
disponibile pe site-ul instituției (https://mediadordocredito.pt), în perioada 2009-2017, au fost
primite peste 3.600 de dosare, aproximativ 90% dintre acestea fiind de competența Mediatorului
de credite (Tabelul nr. 3.8).
Dintre cele înregistrate, 1.854 de dosare au fost finalizate prin mediere, 27 fiind la
începutul lui 2018 în curs de mediere, iar alte 736 necesită clarificări suplimentare. Se poate
observa că numărul de dosare înaintate instituție a fost într-o continuă scădere în ultimii trei ani.
Rata de succes (total sau parțial) este de 64% pentru cei 9 ani de funcționare este de 64%,
iar cea de insucces de 9% (Fig. nr. 3.11).
Fig. nr. 3.11 Rezultatele globale ale procesului de mediere în Portugalia (2009-2017)
Sursa: Mediador do Crédito, 2018
Stările conflictuale, indiferent de natura lor, pot fi rezolvate pe multiple căi. Specialiștii
consideră că, în prezent, metodele alternative de soluționare a litigiilor sunt de preferat
soluționării clasice prin intermediul instanțelor de judecată. Astfel, s-a constatat faptul că
medierea și arbitrajul, ca metode alternative, au început să câștige teren la nivel internațional,
ținând cont de tendința de globalizare a întreprinderilor și de interesele guvernamentale.
Există diferențe conceptuale și procedurale între mediere și arbitraj. Astfel, arbitrajul este
un proces formal efectuat în conformitate cu reguli specifice, decizia dată prin arbitraj fiind
obligatorie pentru părți și potențial aplicabilă în multe jurisdicții internaționale, în timp ce
medierea reprezintă soluționarea unui litigiu între părți prin intermediul unei părți neutre, a unui
terț, rolul mediatorului fiind doar acela de a facilita înțelegerea între părți.
Necesitatea introducerii medierii pentru IMM-uri în domeniul financiar a fost
determinată în primul rând de atitudinea instituțiilor financiare ca răspuns la criză. Aplicarea
strictă a unor parametrii de risc și a unor metode rigide în comunicarea directă cu clientul poate
exacerba o stare conflictuală. Pe de altă parte, în unele situații, companiile nu știu să solicite
informații, aceasta îngreunând de asemenea comunicarea între client și instituția financiară.
În acest context, medierea creditelor este considerată de mulți actori – atât reprezentanți
ai unor instituții publice și entități private, cât și de reprezentanții companiilor, un mecanism
adecvat pe care statul îl poate aplica în momentele de criză pentru a răspunde dificultăților pe
care companiile, în special IMM-urile, le au în relațiile de creditare.
Cu toate acestea, ca orice proces care implică multipli actori, schemele de mediere sunt
dificil de pus în aplicare și de gestionat la nivel global, ca urmare a faptului că pun în discuție
procedurile de creditare, precum și transparența și promptitudinea procesului de creditare.
Succesul acestui mecanism depinde astfel în mare măsură de efortul comun al participanților
publici și privați pentru a acorda sprijin IMM-urilor aflate în dificultate. Scopul final este acela
de a ajunge la modele comune la nivel de instituții financiare, atât ca proceduri de acordare a
creditelor, cât și ca proceduri de apel intern al instituțiilor financiare, cel puțin la nivelul unui
stat.
Analizând ultimii cinci ani, s-a putut constata faptul că evoluția numărului de IMM-uri pe
sectoare de activitate a înregistrat o evoluție diferită. Cea mai evidentă creștere se remarcă în
cazul serviciilor (creștere de circa 23% între 2012 și 2016), trendul fiind constant ascendent. În
construcții, numărul de IMM-uri a crescut cu precădere între 2013 și 2014 (de la 45.293 la
47.726), ca urmare în primul rând a revigorării pieței imobiliare (Fig. nr. 6.1). Situația pare foarte
stabilă, construcțiile fiind singurul sector de activitate unde numărul de IMM-uri nu s-a
modificat în ultimii doi ani analizați (48.245 IMM-uri). În industrie valorile sunt destul de
apropiate, anul cu cel mai mare număr de IMM-uri fiind totuși 2015 (53.123).
Distribuția pe regiuni de dezvoltare (Fig. nr. 6.3), indică faptul că numărul cel mai mare de
IMM-uri revine Regiunii București-Ilfov (129.824), urmată de Regiunea Nord-Vest (74.996). pe
ultimul loc este Regiunea Sud-Vest Oltenia cu numai 36.139 IMM-uri reprezentând 7% din total.
Distribuția numărului de IMM-uri pe sectoare de activitate – industrie, construcții, comerț
și servicii, arată că în toate trei dintre sectoare regiunea de dezvoltare care deține primul loc este
București – Ilfov. Singurul sector de activitate unde primul loc este deținut de Regiunea Nord-
Vest este cel al industriei. Cea mai mică diferență comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare
se înregistrează în industrie, în timp ce diferența cea mai notabilă revine sectorului servicii.
Industria, domeniu de bază al economiei naționale, pare să fi atins o stare de echilibru în
ultimii ani, cel puțin din punct de vedere al numărului de companii care activează în domeniu. În
ultimii trei ani ai perioadei de analiză au fost înregistrate aproape 55.000 de IMM-uri, cu
diferențe extrem de reduse de la un an la altul (Fig. nr. 6.4).
Pagina 127 din 380
Fig. nr. 6.3 Numărul de IMM-uri și ponderea acestora
pe sectoare de activitate în anul 2016
Sursa: INS, 2018
S-au remarcat două aspecte legate de numărul de IMM-uri care activează în industrie și
anume, cele mai reduse diferențe atât între regiunile de dezvoltare, cât și între anii analizați (în
cazul aceleiași regiuni). Ca evoluție pentru perioada analizată, s-a constatat că numai Regiunile
Nord-Vest și Sud Muntenia au înregistrat o creștere constantă, valoare cea mai ridicată
corespunzând anului 2016. Pentru celelalte regiuni de dezvoltare, anul cu cea mai mare valoare a
fost 2014 (Centru, Sud-Est, București-Ilfov, Vest), respectiv 2015 (Nord-Est și Sud-Vest
Oltenia) (Fig. nr. 6.4). În anul 2016, pe primul loc se situează Regiunea Nord-Vest (17%),
urmată de București – Ilfov (16%) și Regiunea Centru (15%).
Diferențe mari se înregistrează doar în cazul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Cauzele
potențiale pot fi multiple. În primul rând este vorba despre istoricul economic al regiunii –
exploatarea și valorificarea intensă a resurselor de subsol (combustibili fosili) și industria
energiei electrice, ambele sectoare de activitate înregistrând restructurări masive în ultimii 20 de
ani, ca și industria chimică, în acest ultim caz, marii angajatori încetând complet activitatea. De
asemenea, după reducerea activității industriale, regiunea s-a axat cu precădere pe agricultură.
În domeniul construcții activau circa 50.000 de IMM-uri (anul 2016), fiind sectorul cu
cel mai redus număr de companii, dar cu o creștere constantă de la an la an, pentru toate
regiunile de dezvoltare (Fig. nr. 6.5). Astfel, cel mai mare număr de companii de tip IMM
corespunde anului 2016 pentru toate regiunile de dezvoltare.
În același timp, ponderea pe regiuni de dezvoltare este mult mai contrastantă decât în
cazul industriei. În acest sector, apar diferențe notabile între Regiunea București – Ilfov și
celelalte regiuni, cu precădere Sud-Vest Oltenia, care și în acest caz este pe ultimul loc, și Vest.
Ca distribuție pentru anul 2016, 23% dintre IMM-uri sunt înregistrate în Regiunea București –
Ilfov și 18% Regiunii Nord – Vest. Prin comparație, regiunea Sud-Vest Oltenia deținea doar
3.096 IMM (6%) din totalul la nivel național, iar Regiunea Vest 4.611 (9%).
Diferențele pot fi explicate dacă se are în vedere faptul că 51% sunt IMM-uri din sectorul
construcții au ca obiect de activitate construcția de clădiri, iar Regiunea București – Ilfov este
cea mai atractivă și dinamică din acest punct de vedere. De asemenea, în cadrul Regiunii Nord -
Vest, județul Cluj în general și municipiul Cluj-Napoca în particular, dar și Oradea (județul
Fig. nr. 6.6 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul comerț în
perioada 2012-2016 și ponderea acestora la nivelul anului 2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Notă: valorile scrise cu roșu reprezintă cel mai mare număr de IMM-uri din perioada 2012-2016
Fig. nr. 6.7 Evoluția numărului de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în sectorul servicii în
perioada 2012-2016 și ponderea acestora la nivelul anului 2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Notă: valorile scrise cu roșu reprezintă cel mai mare număr de IMM-uri din perioada 2012-2016
Pagina 132 din 380
Sectorul servicii deține cel mai mare număr de companii în perioada analizată, în primul
rând ca urmare a faptului că este sectorul cu cel mai mare număr de domenii de activitate.
Serviciile de piaţă cuprind întreprinderile cu activitate principală într-una din următoarele clasele
CAEN: Transporturi (transporturi terestre, prin conducte, pe apă, aeriene); Depozitare şi
activităţi auxiliare pentru transporturi; Activităţi de poştă şi de curier; Hoteluri şi alte facilităţi de
cazare; Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie; Activităţi de editare; Activităţi de
producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de
editare muzicală; Activităţi de difuzare şi transmitere de programe; Telecomunicaţii; Activităţi
de servicii în tehnologia informaţiei; Activitaţi de servicii informatice; Tranzacţii imobiliare;
Activităţi juridice şi de contabilitate; Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor
administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management; Activităţi
de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; Cercetare-dezvoltare; Publicitate
şi activităţi de studiere a pieţei; Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; Activităţi
veterinare; Activităţi de servicii privind forţa de muncă; Activităţi de închiriere şi leasing;
Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă
turistică; Activităţi de investigaţii şi protecţie; Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri;
Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal
întreprinderilor; Învăţământ; Activităţi referitoare la sănătate umană; Servicii combinate de
îngrijire medicală şi asistenţă socială; Activităţi de creaţie şi interpretare artistică; Activităţi ale
bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; Activităţi de jocuri şi pariuri;
Activităţi sportive, recreative şi distractive; Reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de
uz gospodăresc; Alte activităţi de servicii (INS, 2018).
Tabelul nr. 6.2 Număr de persoane angajate în 2016 în UE-28 și în România în sectorul
economiei non-financiare
Micro Mici Mijlocii IMM-uri Mari Total
UE-28
Mii 41.669 27.982 23.398 93.049 46.665 139.714,1
% din totalul 29,8 20,0 16,7 66,6 33,4 100,0
locurilor de muncă
România
Număr 876.403 854.172 821.025 2.551.600 1.346.599 3.898.199
% din totalul 34,3 33,5 32,2 65,5 35,5 100
locurilor de muncă
Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud. Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ;
pentru România, datele provin de la Eurostat, disponibil on-line la
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tin00148
Analizând situația numărului de persoane ocupate la nivelul României pentru anul 2016,
s-a constatat faptul că sectorul de activitate cu cel mai mare număr de angajați (în companii de
tip IMM) este cel al serviciilor (36% din total), urmat de comerț (25%), industrie și construcții
(Fig. nr. 6.8). Astfel, primele poziții sunt ocupate de sectoarele cărora le corespunde și cel mai
ridicat număr de companii. În cazul industriei și construcțiilor, se constată însă o diferență
notabilă, în sensul că în ceea ce privește numărul de companii, acesta este relativ apropiat (3.233
mai multe IMM-uri în industrie), dar ca număr de angajați ponderea este mai mare cu cca. 70%
în cazul industriei. Această situație este generată de faptul că în cazul industriei ponderea
Fig. nr. 6.8 Numărul și ponderea persoanelor ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate
în anul 2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Ca pondere din totalul persoanelor ocupate pentru cele patru sectoare de activitate (IMM-
uri și întreprinderi mari), la nivelul anului 2016, s-a înregistrat următoarea situație: industrie –
50,1%, construcții – 86,4%, comerț – 78,3% și servicii – 68,3% (INS, 2018).
Din punct de vedere al evoluției numărului de persoane ocupate în ultimii cinci ani pentru
care sunt disponibile date statistice, se constată faptul că singurul sector de activitate cu o
creștere graduală de la un an la altul este cel al serviciilor (Fig. nr. 6.9), unde numărul de
persoane ocupate a crescut cu 120.995 între 2012 și 2016. În cazul comerțului, acesta a scăzut
până în anul 2015, în 2016 înregistrându-se o creștere ușoară, dar ca valoarea rămâne cu peste
10.000 de persoane ocupate sub valoarea din 2012-2013. Sectorul construcții pare să înregistreze
o revenire în ultimii doi ani, minimul fiind atins în anul 2014 (321.517 persoane ocupate), în
timp ce în industrie, după o aparentă revenire în 2015, numărul de persoane ocupate a scăzut
drastic în 2016. Astfel, în industrie și în construcții, numărul de persoane ocupate a scăzut cu
peste 18.000 pentru fiecare dintre cele două sectoare de activitate (2012, respectiv 2016). Se
constată faptul că și în România se înregistrează aceeași tendință ca la nivelul celorlalte state
europene, și anume, scăderea numărului de persoane ocupate în anumite sectoare de activitate, în
pofida măsurilor luate până în prezent.
De altfel, lipsa personalului calificat este una dintre problemele reclamate de IMM-uri în
ultimii ani în mai multe sondaje de opinie, o problema care cel puțin la noi în țară, pare să ia
amploare. Dacă în anul 2016, angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului era considerată o
Pagina 135 din 380
problemă de 26,37% dintre managerii / întreprinzătorii chestionați (Nicolescu et al., 2016), în
2017, procentul acestora a crescut la 35,96% (Nicolescu et al., 2017), iar în 2018 la 45,97%,
fiind a doua cea mai stringentă problemă pentru IMM-uri, după birocrație, care continuă să fie pe
primul loc (http://cnipmmr.ro/2018/07/24/lansarea-editiei-a-xvi-a-a-cartei-albe-a-imm-urilor/).
Fig. nr. 6.9 Evoluția numărul de persoane ocupate în IMM-uri pe sectoare de activitate
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Fig. nr. 6.10 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul
industrie în perioada 2012-2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Fig. nr. 6.11 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul
construcții în perioada 2012-2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Fig. nr. 6.12 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul
comerț în perioada 2012-2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Sectorul servicii este așa cum s-a menționat singurul sector marcat de creșteri graduale și
notabile ale numărului de persoane ocupate în toate regiunile de dezvoltare (Fig. nr. 6.13). Per
total, din 2012 până în 2016, numărul de persoane ocupate în comerț în cadrul IMM-urilor a
crescut cu aproape 121.000 persoane.
Ca număr de persoane ocupate și bineînțeles pondere din total per sector se detașează,
cum este și firesc Regiunea București – Ilfov, care deține peste 30%, urmată de celelalte regiuni
cu ponderi de 10 – 13%, exceptând Oltenia, cu numai 6%. Din punct de vedere al numărului de
persoane ocupate, cea mai mare creștere revine regiunii menționate (aproape 30.000), procentual
însă pe primul loc este Regiunea Nord – Vest (20% în plus comparativ cu 2012), urmată de
regiunile Nord – Est (17%), Centru (16%) și Sud – Muntenia (14%). Aceasta este și tendința la
Fig. nr. 6.13 Evoluția numărului de persoane ocupate pe regiuni de dezvoltare în sectorul
servicii în perioada 2012-2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Fig. nr. 6.15 Valoarea și ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor pe sectoare de activitate
în anul 2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
c d
Fig. nr. 6.16 Evoluția cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare în industrie (a), construcții
(b), comerț (c), servicii (d) în perioada 2012-2016
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
În cazul comerțului, cele mai mari valori corespund Regiunii București – Ilfov, a cărei cifră
de afaceri este mult peste restul regiunilor (Fig. nr. 6.16 c). În anul 2016, aceasta reprezenta 39% din
cifra de afaceri națională pentru acest sector. În celelalte cazuri, se remarcă o omogenitate destul de
ridicată, valoric, dar și ca evoluție de-a lungul perioadei de cinci ani analizate. Astfel, sunt doar două
regiuni cu ponderi mai mici (Sud – Vest și Vest, cu 6%, respetiv 7%), dar la distanță mică de restul
regiunilor care dețin între 9 și 11% din totalul cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a înregistrat o creștere
Pagina 143 din 380
continuă, cu excepția Regiunii Sud Muntenia, cu o evoluție atipică, în sensul că între 2012 și 2013, în
cazul acestei regiuni aceasta a scăzut cu peste 9.000 milioane lei, și chiar dacă ulterior a crescut, nici
în anul 2016 nu s-a atins nivelul maxim din 2012.
Sectorul servicii este singurul sector de activitate marcat de o creștere permanentă a cifrei
de afaceri per total. În doar două regiuni, București – Ilfov și Sud – Vest Oltenia, s-a înregistrat o
ușoară scădere în 2013 comparativ cu 2012 (Fig. nr. 6.16 d). În cea de a doua regiune menționată
se remarcă și cea mai redusă cifră de afaceri în acest sector de activitate, la distanță mare de
următoarea clasată, Regiunea Vest. Oltenia deține doar 4% din totalul cifrei de afaceri, restul
regiunilor contribuind între 8 și 12%. Valoric, este o diferență de cca. 8.000 milioane lei față de
Regiunea Vest.
Fig. nr. 6.17 Valoarea adăugată brută la costul factorilor pe salariat pe sectoare de
activitate, IMM-uri, în perioada 2012-2016 (mii lei preţuri curente/salariat)
Sursa datelor: INS, 2016 (pentru perioada 2012-2013); INS, 2018 (pentru perioada 2014 – 2016)
Tabelul nr. 6.4 Gradul în care sectorul IMM-urilor a revenit în 2016 după criza
economică și financiară din 2008/2009
Statul Număr de Ocuparea forței de Valoarea adăugată
întreprinderi muncă
Raportul dintre nivelul din anul 2016 și nivelul din 2008
Belgia 1,38 1,14 1,30
Bulgaria 1,19 0,96 1,31
România 0,92 0,91 1,12
Italia 0,95 0,87 0,96
Sursa: Comisia Europeană, 2017a apud. Eurostat, National Statistical Offices, and DIW Econ
procente
50
40
iun.17 iun.18
30
20
10
0
profitului/vânzarea de
Credit comercial
fondurilor de garantare
majorări de capital
finanțare de stat
Leasing financiar sau
investiții de capital
Credit bancar pentru
Programe de
active
Altele
a creditelor
credit
obligațiuni
factoring
Fig. nr. 6.18 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017
– martie 2018, pentru companiile nefinanciare
Sursa: BNR, 2018a
procente
50
IMM corporații
40
30
20
profitului/vânzarea de
finanțare de stat
Altele
Programe de
active
obligațiuni
factoring
a creditelor
10
0Fig. nr. 6.19 Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada aprilie 2017 –
martie 2018, pentru IMM și corporații
Sursa: BNR, 2018
Banca Comercială Română (BCR) oferă credite pentru afaceri noi, liber întreprinzători,
comerț, agricultură, servicii, producție, transport, hoteluri și restaurante, atât pentru finanțarea
nevoilor curente, cât și pentru investiții (http://repatriot.ro/banci-pentru-credite-imm-uri/).
Conform BCR, în categoria IMM sunt incluse: companii care au cifra de afaceri anuală între 1 și
În construcții s-au înregistrat fluctuații ceva mai mari decât în industrie, dar tot sursele
proprii reprezintă principale surse pentru investiții. Se remarcă faptul că ponderea acestora a
scăzut totuși în 2016, reprezentând 89,2 %. Creditele interne au scăzut de la 7,3 % la 5,8 % în
2016 și se remarcă totodată creșterea notabilă a ponderii sursei bugetul de stat și bugete locale de
la 0,1 % (2014) la 4,2 % (2016) (Fig. nr. 6.21). În cazul acestui sector de activitate, chiar dacă
valoarea este mult mai redusă decât în cazul industriei (7.854 milioane lei în 2016), ponderea din
total este net superioară – 79,8 %.
Domeniul comerț a înregistrat cea mai importantă scădere a investițiilor nete finanțate din
surse proprii, atingând 86,9 % din total la nivelul anului 2018 (Fig. nr. 6.22). Concomitent s-a
realizat și creșterea finanțării din credite interne, nivelul din 2016 fiind cel mai ridicat – 8 %.
Este sectorul de activitate cu cea mai mare pondere a finanțării de credite. Și categoria alte surse
are o pondere ridicată (4,8 %), mult peste cea înregistrată în celelalte cazuri. În totalul
investiţiilor nete realizate din 2016 (10.147 milioane lei), IMM-urile au deţinut ponderea de
70,5% (7.151 milioane lei).
Pentru intervalul 2014 – 2016, cele mai importante investiții au fost realizate pentru
utilaje, dacă ne raportăm cumulat, la toate cele patru sectoare de activitate analizate, cu o
pondere de peste 45 % din totalul investițiilor, urmate de investițiile pentru clădiri și construcții
speciale (peste 35 %) și mijloace de transport (peste 13 %). S-a constat faptul că pentru primele
Pagina 170 din 380
două categorii investițiile nete au scăzut. Pentru categoria clădiri și construcții speciale scăderea
a fost continuă (40 %, 38 %, respectiv 32 %), în timp ce pentru utilaje, după o creștere în 2015
(49 % din total), ponderea a scăzut la 46 % în 2016. În schimb, investițiile nete pentru mijloacele
de transport au crescut de la 13 % (2014 și 2015) la 22 % (2016).
În anul 2016, cele mai mari investiții nete au fost făcute pentru clădiri și construcții
speciale, în cazul sectoarelor servicii și construcții, și pentru utilaje, în industrie și comerț.
Valoric, cele mai mari investiții nete s-au realizat pentru utilaje în industrie – 12.426.167.000 lei,
urmate de clădiri și construcții speciale în servicii – 10.090.395.000 lei.
Fig. nr. 7.4 Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows
Tabelul nr. 7.4 Cele mai adecvate tipuri de finanțare pentru IMM-uri
Component Matrixa
Component
1
Creditul bancar reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru afacerea deținută 0.893
Creditele de la furnizori și clienți reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru 0.847
afacerea deținută
Leasingul reprezintă cel mai adecvat tip de finanțare pentru afacerea deținută 0.695
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows
Tabelul nr. 7.16 Principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri
Component Matrixa
Component
1
Măsurile luate pentru îmbunătățirea situației afacerii reprezintă principalul motiv 0.789
de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri
Activele și pasivele existente reprezintă principalul motiv de respingere a cererii 0.701
de credit bancar pentru IMM-uri
Situația cu privire la vârsta celor care accesează împrumutul reprezintă principalul 0.841
motiv de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows
Tabelul nr. 7.28 Cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi
rezolvate prin intermediul unui Mediator de Credite
Component Matrixa
Component
1
Depunerea de reclamații nejustificate la instituții precum ANPC și BNR în 0.801
detrimentul băncilor reprezintă cel mai important conflict reclamat de către
instituțiile bancare, care poate fi rezolvat prin intermediul unui Mediator de Credite
Fig. nr. 7.6 Oportunitatea înființării Instituției Mediatorului de Credite pentru IMM-uri
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows
Fig. nr. 8.2 Distribuția eșantionului: Credit Fig. nr. 8.3 Distribuția eșantionului: Credit
de investiții - Program de dezvoltare a de investiții - Program național multianual
activităților de comercializare a produselor de microindustrializare
și serviciilor de piață
Fig. nr. 8.6 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.7 Distribuția eșantionului: Linie
Deschiderea de cont pentru Start-up-uri de credit pentru investiții
În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, linia de credit, întrunește cele
mai multe opțiuni pentru „acord total” (Fig. nr. 8.8). În privința principalelor produse cerute de
sectorul IMM, descoperit de cont pe Card Business, întrunește cele mai multe opțiuni pentru
„acord” (Fig. nr. 8.9).
Fig. nr. 8.10 Distribuția eșantionului: Credit Fig. nr. 8.11 Distribuția eșantionului: Credit
pentru stocuri special pentru finanțarea activității curente
Fig. nr. 8.14 Distribuția eșantionului: Plafon Fig. nr. 8.15 Distribuția eșantionului: Credit
deschidere și derulare acreditive la intern și special pentru Plafon pentru mobilizarea
de import creanțelor de export - acreditive de export
În privința principalelor produse cerute de sectorul IMM, plafonul credit overnight acordat
anterior încasărilor externe, întrunește cele mai multe opțiuni pentru „Dezacord” (Fig. nr. 8.16).
Fig. nr. 8.16 Distribuția eșantionului: Credit special pentru Plafon credit overnight acordat
anterior încasărilor externe
Fig. nr. 8.17 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.18 Distribuția eșantionului:
Structura de garanții flexibilă Costuri scăzute pentru acordarea finanțării
Fig. nr. 8.19 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.20 Distribuția eșantionului:
Posibilitatea obținerii de credite pentru Consultanță și asistență dedicată pe toată
dezvoltarea proiectelor specifice perioada derulării proiectului
Fig. nr. 8.21 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.22 Distribuția eșantionului: Multiple
Stabilitate financiară, prin stabilirea limitei variante de rambursare a creditului în funcție
de creditare în funcție de necesitățile de de specificul activității companiei sau de
finanțare și capacitatea de rambursare etapele derulării proiectului
Fig. nr. 8.23 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.24 Distribuția eșantionului: Cifra de
Profitul firmei afaceri a firmei
Fig. nr. 8.25 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.26 Distribuția eșantionului: Gradul
Vechimea pe piață a firmei de îndatorare a firmei
În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar înaintată de un IMM este
respinsă, pentru motivul principal Întârzierile la plată ale firmei, cele mai multe opțiuni sunt
pentru „acord total” (Fig. nr. 8.27). În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar
înaintată de un IMM este respinsă, pentru motivul principal Lipsa unei garanții adecvate, cele
mai multe opțiuni sunt pentru „acord” (Fig. nr. 8.28).
Fig. nr. 8.27 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.28 Distribuția eșantionului: Lipsa
Întârzierile la plată ale firmei unei garanții adecvate
Fig. nr. 8.29 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.30 Distribuția eșantionului:
Istoricul acționarilor/ asociaților Instabilitatea macroeconomică
În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut bancar înaintată de un IMM este
respinsă, pentru motivul principal Istoricul împrumuturilor, cele mai multe opțiuni sunt pentru
„Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 3.31). În cazul în care cererea de credit bancar / împrumut
bancar înaintată de un IMM este respinsă, pentru motivul principal Incapacitatea IMM-urilor de
a gestiona riscurile, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 3.32).
Fig. nr. 8.31 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.32 Distribuția eșantionului:
Istoricul împrumuturilor Incapacitatea IMM-urilor de a gestiona
riscurile
În privința instrumentelor de politică guvernamentală menite să stimuleze accesul IMM-
urilor la finanțare, Împrumuturi cu garanții guvernamentale, cele mai multe opțiuni sunt pentru
„Acord” (Fig. nr. 8.33), la fel ca în cazul Garanții speciale la credite pentru strat-up-uri (Fig. nr. 8.34).
Fig. nr. 8.35 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.36 Distribuția eșantionului: Credit
Garanții guvernamentale de export comercial
Fig. nr. 8.39 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.40 Distribuția eșantionului:
Capital de risc Finanțare din capitaluri proprii
Fig. nr. 8.41 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.42 Distribuția eșantionului: Bănci
Sprijin pentru business angels pentru IMM-uri
Fig. nr. 8.43 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.44 Distribuția eșantionului: Scutiri
Consultanță în afaceri fiscale/ decalări
Fig. nr. 8.45 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.46 Distribuția eșantionului: Rate ale
Mediere/ revizuire/ cod de conduită privind dobânzii negative pentru depozitele la Banca
creditul Centrală
52% dintre subiecți răspund afirmativ la întrebarea „Vă este familiară noțiunea de
mediator de credite?”, în timp ce 48% au răspuns negativ (Fig. nr. 8.48).
Fig. nr. 8.48. Structura eșantionului în funcție de răspunsurile la întrebarea „Vă este
familiară noțiunea de mediator de credite?”
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Comisioane nejustificate, cele mai multe opțiuni sunt
pentru „Acord” (Fig. nr. 8.49), la fel ca în cazul Modificarea clauzelor convenției fără
consultarea și acordul părților contractante și neconsemnarea prin act adițional semnat de ambele
părți (Fig. nr. 8.50).
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Informații incomplete sau neclare, cele mai multe
opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.51), iar pentru Mărirea nejustificată a dobânzilor „fixe”
Fig. nr. 8.49 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.50 Distribuția eșantionului:
Comisioane nejustificate Modificarea clauzelor convenției fără
consultarea și acordul părților contractante și
neconsemnarea prin act adițional semnat de
ambele părți
Fig. nr. 8.51 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.52 Distribuția eșantionului: Mărirea
Informații incomplete sau neclare nejustificată a dobânzilor „fixe” pe perioada
derulării întregului contract
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Dobânzi calculate greșit, cele mai multe opțiuni sunt
pentru „Acord” (Fig. nr. 8.53), în timp ce pentru Fraude bancare, cele mai multe opțiuni sunt
pentru „Dezacord total” (Fig. nr. 8.54).
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Înregistrări nejustificate ca rău platnic în cadrul
Centralei Riscurilor Bancare (CRB) și al Biroului de Credit, cele mai multe opțiuni sunt pentru
„Acord” (Fig. nr. 8.55). În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care
pot fi rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, Operațiuni neautorizate în conturi, cele
mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total” și „Acord” (Fig. nr. 8.56).
Fig. nr. 8.55 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.56 Distribuția eșantionului:
Înregistrări nejustificate ca rău platnic în Operațiuni neautorizate în conturi
cadrul Centralei Riscurilor Bancare (CRB)
și al Biroului de Credit
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Introducerea în contractele de credit a unor clauze
abuzive, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total”, „Acord” și „Acord total” (Fig. nr.
Fig. nr. 8.57 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.58 Distribuția eșantionului:
Introducerea în contractele de credit a unor Necomunicarea majorării ratei dobânzii
clauze abuzive
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Erori legate de procesarea tranzacțiilor prin
intermediul cardurilor, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.59). În privința
celor mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi rezolvate prin intermediul
unui mediator de credite, Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată care aduc prejudicii
clienților, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Dezacord total” și „Indiferent” (Fig. nr. 8.60).
Fig. nr. 8.59 Distribuția eșantionului: Erori Fig. nr. 8.60 Distribuția eșantionului:
legate de procesarea tranzacțiilor prin Prelucrarea cu întârziere a ordinelor de plată
intermediul cardurilor care aduc prejudicii clienților
Fig. nr. 8.61 Distribuția eșantionului: Erori Fig. nr. 8.62 Distribuția eșantionului:
în procesarea tranzacțiilor efectuate de Depunerea de reclamații nejustificate la
clienți prin online banking instituții precum ANPC și BNR în
detrimentul băncilor
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate
prin intermediul unui mediator de credite, Denigrarea băncilor în mass media de către clienți,
cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” și „Acord total” (Fig. nr. 8.63). În privința celor mai
importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate prin intermediul unui
mediator de credite, Amenințarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de către clienții debitori a
angajaților bancii creditoare, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord total” (Fig. nr. 8.64).
Fig. nr. 8.63 Distribuția eșantionului: Fig. nr. 8.64 Distribuția eșantionului:
Denigrarea băncilor în mass media de către Amenințarea, insultarea, calomnierea sau
clienți lovirea de către clienții debitori a angajaților
Pagina 213 din 380
În privința celor mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi rezolvate prin
intermediul unui mediator de credite, Plata repetată cu întârziere de către clienții debitori peste data
scadentă a datoriei, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.65), la fel ca în cazul
Refuzul nejustificat al plății dobânzilor și penalităților calculate legal, din partea clienților debitori
către banca creditoare, cele mai multe opțiuni sunt pentru „Acord” (Fig. nr. 8.66).
Fig. nr. 8.65 Distribuția eșantionului: Plata Fig. nr. 8.66 Distribuția eșantionului: Refuzul
repetată cu întârziere de către clienții nejustificat al plății dobânzilor și penalităților
debitori peste data scadentă a datoriei calculate legal, din partea clienților debitori
către banca creditoare
91% dintre subiecți răspund afirmativ la întrebarea „Considerați oportună înființarea
Instituției Mediatorului de Credite, pentru mediul de afaceri din România?”, în timp ce 9% au
răspuns negativ (Fig. nr. 8.67).
Tabelul nr. 9.1 Condiții pentru garanțiile acoperite integral de către FNGCIMM
Destinația garanției Credite de investiții;
Credite pentru capital de lucru;
Valoarea maximă a garanției 1,6 mil. lei;
(în funcție de instituția 2 mil. lei;
financiar- bancară) 2,4 mil. lei;
Perioada maximă de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire pe perioade consecutive
garantare de 36 de luni în cazul creditelor pentru capital de lucru;
Comision de garantare în funcție de încadrarea într-o clasă de risc, aprox. 2,5%;
Sursa: https://www.fngcimm.ro/garantii-din-fonduri-proprii, accesat 10.11.2018
Tabelul nr. 9.4 Condiții pentru garanțiile acordate pentru IMM-uri de către Fondul de
Garantare a Creditului Rural IFN- SA
Tipul creditului credite pentru finanțarea activității curente/ capitalului de lucru în
pentru garanții agricultură (în baza Legii 329/ 2009 și OUG 43/ 2013);
FGCR
Comisioane de Începând cu 1,25% pe an, în funcție de ratingul alocat de către
garantare instituția financiar-bancară a Beneficiarului, pentru societăți
comerciale/ agricole/ cooperative ;
3,8% pe an pentru PFA, II, IF, societăți nou înființate sau care nu au
mai beneficiat de credite, persoane fizice;
Comisionul se aplică doar la valoarea garanției FGCR.
Garanții acoperite 80% din valoarea creditului garantat de către FGCR și, în completare,
garantare cu bunurile aflate în proprietatea Beneficiarului sau a terților
garanți;
Tabelul nr. 9.6 Programele speciale de finanțare propuse de Alpha Bank România
Linie de credit pentru capital de lucru
Condiții de acordare Minim 12 luni de activitate;
Existența cel puțin a unui bilanț anual depus și înregistrat la
Administrația Financiară;
Dobânda la credit Variabilă;
Comision de acordare Nespecificat;
Comision FNGCIMM Dacă este cazul;
aferent garanției acordate
Garanții Garanția FNGCIMM;
Garanții imobiliare;
Bilet la ordin ”în alb” emis de companie și avalizat de acționarii
9.3.2 BCR
Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la cinci programe speciale de
finanțare a activității IMM-urilor din România (Tabelul nr. 9.7):
Start-up Nation;
Credite cu garanție FEI (Fondului European de Investiții);
Credite subvenție APIA;
Credite din surse BEI (Banca Europeană de Investiții);
Finanțări proiecte cu fonduri nerambursabile.
Tabelul nr. 9.7 Programele speciale de finanțare propuse de BCR
Creditul Start-up Nation
Credit de prefinanțare Până la 100% din valoarea alocației financiare nerambursabile;
Dobânda la credit 3,5%/ an;
Comision unic de gestiune 1% din valoarea creditului;
Alte comisioane zero costuri verificare certificare cheltuieli în teren;
Creditele cu garanția FEI
Tipul creditului Linie de credit/ Credit pe obiect pentru finanțarea activității
Tabelul nr. 9.8 Programele speciale de finanțare propuse de BRD- Groupe Société
Générale
Inițiativă pentru IMM-uri
Instrument financiar Garanție de portofoliu neplafonată pusă la dispoziție de Fondul
European de Investiții;
Tipul creditului Credite pentru capital de lucru;
Credite pentru investiții;
Procent de garantare 60% din valoarea creditului;
Maturitate Minim 24 de luni;
Maxim 120 de luni;
Moneda RON
Sursa: https://www.brd.ro/initiativa-pentru-imm, accesat 01.11.2018
9.3.5 Bancpost
Începând cu 31.12.2018, Banca Transilvania și Bancpost vor fuziona.
https://www.bancpost.ro, accesat 13.11.2018).
Pe site-ul băncii sunt disponibile informații cu privire la următoarele programe speciale
de finanțare a activității IMM-urilor din România (Tabelul nr. 9.10):
Tabelul nr. 9.12 Programele speciale de finanțare propuse de Banca Comercială Feroviară
Credite pentru finanțarea proiectelor din fonduri structurale
Tipul creditului Finanțarea nevoilor curente și îmbunătățirea lichidității companiei;
Refinanțarea unor credite cu destinație similară;
Moneda RON;
EURO;
Perioada de acordare Maxim 3 ani;
Suma finanțată Până la 50% din ultima cifră de afaceri anuală
Sursa: http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/credite/capital-de-lucru, accesat
01.11.2018
Tabelul nr. 9.14 Programele speciale de finanțare propuse de Credit Europe Bank
Credite de investiții
Tipul creditului Credit pentru finanțarea proiectelor;
Perioada de creditare Maxim 5 ani;
Criterii de eligibilitate Stabilitate din punct de vedere financiar;
Experiență în domeniu de minim 1 an;
Fără credite restante;
Fără incidente de plată în centrala Incidentelor de Plăți;
Credite pentru capital de lucru
Tipul creditului Finanțarea creanțelor;
Criterii de eligibilitate Stabilitate din punct de vedere financiar;
Experiență în domeniu de minim 1 an;
Fără credite restante;
Fără incidente de plată în centrala Incidentelor de Plăți;
Garanție principală Bilete la ordin;
Facturi;
Sursa: http://www.crediteurope.ro/persoane-juridice/intreprinderi-mici-si-mijlocii/, accesat
01.11.2018
Tabelul nr. 9.17 Programele speciale de finanțare propuse de Intessa Sanpaolo Bank
România
Finanțări destinate Agriculturii
Tipul creditului Linia de credit- Recolta- vizează cheltuielile activității curente
(semințe, combustibil, consumabile, întreținere utilaje etc.);
Credit agricol- vizează capitalul necesar realizării culturilor agricole;
Creditul pentru prefinanțarea subvenției APIA- pe diverse programe:
Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS); Axa II; Bunăstare
porcine și păsări; Zootehnie (bovine, ovine, caprine);
Credit de Investiții în Echipamente Agricole- vizează achiziția de
mașini, echipamente, utilaje agricole;
Credit pentru Achiziția de Teren Agricol- vizează achizițiile de teren
agricol;
Credit de investiții co-finanțare PNDR- vizează investițiile pe termen
mediu pentru proiectele eligibile pe PNDR;
Finanțări din surse BEI
Tipul creditului Achiziția, renovarea, modernizarea, construirea sau extinderea de
Pagina 246 din 380
active corporale, altele decât terenuri;
Investiții în active necorporale (cheltuieli de planificare, dezvoltare,
cheltuieli de cercetare și dezvoltare, dezvoltarea/ preluarea de rețele de
distribuție pe plan local sau pe alte piețe din interiorul UE);
Nevoia de capital de lucru pe termen mediu și lung (minim 2 ani)-
inclusiv achiziția de materii prime și materiale, stocuri, costul
obiectelor de inventar, plata forței de muncă, finanțarea creanțelor
comerciale din vânzări, alte cheltuieli de exploatare;
Schimbul de generații (retragerea acționarului majoritar anterior al
companiei), inclusiv asigurarea/ transferul personalului necesar
continuării activității economice a companiei achiziționate (finanțarea
totală a operațiunilor nu poate depăși 1 mil. euro);
Sursa: https://www.intesasanpaolobank.ro/page/credite-bei-imm, accesat 01.11.2018
Tabelul nr. 9.18 Programele speciale de finanțare propuse de Libra Internet Bank
Credite IMM
Tipul creditului Credit REFINANȚARE;
Credit Capital 200;
Credit Capital 400;
Credit Capital cu garanție contracte;
Credit MIXT;
Linie de credit;
Credit de INVESTIȚII;
Credit ACTIVITATE CURENTĂ;
Credit pentru Rambursare Împrumut Asociat;
Credit finanțare rată dezvoltator;
Credit Proiecte Rezidențiale;
Credit Limită Import;
Scrisoare de garanție bancară;
Linie credit finanțare comerț;
Pagina 247 din 380
Limită finanțare în baza acreditiv export;
Credit DINAMIC;
Credit BUSINESS CAPITAL;
Sursa: https://www.librabank.ro/Persoane_juridice, accesat 01.11.2018
Tabelul nr. 9.19 Programele speciale de finanțare propuse de OTP Bank România
Credit rapid pentru finanțarea capitalului de lucru (inclusiv ONLINE)
Tipul creditului Refinanțarea altor credite cu aceeași destinație;
Perioada de creditare Maxim 24 de luni, în cazul creditelor cu rambursare în rate;
Maxim 12 luni, în cazul creditelor revolving, cu posibilitate de
prelungire;
Valoarea liniei de credit Până la 80.000 lei, nu mai mult de 30% din cifra de afaceri anuală;
Garanții Ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor curente deschise la
OTP Bank și Contract de fideiusiune;
Aprobare 24 de ore;
Credit rapid pentru achiziționarea de echipamente (inclusiv ONLINE)
Tipul creditului Refinanțarea altor credite cu aceeași destinație;
Perioada de creditare Maxim 60 de luni;
Valoarea liniei de credit Până la 150.000 lei, nu mai mult de 70% din prețul
echipamentului achiziționat (fără TVA);
Garanții Ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor curente deschise la
OTP Bank;
Contract de fideiusiune;
Ipotecă mobiliară asupra bunurilor achiziționate prin credit;
Aprobare 24 de ore;
Credit pentru investiții
Pagina 248 din 380
Tipul creditului Investiții în afacere (până la 90% din costul total al investiției,
fără TVA);
Proiecte din fonduri europene (până la 100% din valoarea totală a
proiectului);
Perioada de creditare Maxim 10 ani, cu o perioadă de grație de 12 luni;
Valoarea liniei de credit Până la 300 000 euro (sau echivalent în RON);
Garanții Ipotecă mobiliară asupra tuturor conturilor curente deschise la
OTP Bank;
Contract de fideiusiune;
Ipotecă mobiliară asupra bunurilor achiziționate prin credit;
Parteneriat de finanțare cu FNGCIMM, FGCR, EximBank
Tipul creditului Susținerea activității curente;
Realizarea proiectelor investiționale;
Perioada de creditare Maxim 10 ani, cu o perioadă de grație de 12 luni;
Valoarea liniei de credit Până la 300 000 euro (sau echivalent în lei);
Garanții Pot fi contractate garanții în sumă de maxim 1,5 mil. RON în baza
Acordului Plafon de Garantare IMM încheiat cu EximBank;
FNGCIMM garantează obligația de rambursare a facilităților de
credit pentru capital de lucru, contractele cu clienții IMM, prin
emiterea de garanții individuale de până la 200 000 lei (sau
echivalent în valută);
Credite din surse BEI pentru IMM-uri
Tipul creditului Investiții în active tangibile: achiziții de capacități de producție și
echipamente, renovare sau extinderea activelor tangibile, cu
excepția achiziției de teren fără construcție;
Investiții în active intangibile: în special investiții în cercetare și
dezvoltare, crearea sau preluarea unor rețele de distribuție pe piața
locală sau alte piețe ale Uniunii Europene, preluarea unor licențe
de fabricație etc.;
Finanțări pe termen mediu și lung, de capital de lucru, pentru a
restabili echilibrul financiar al companiilor;
Perioada de creditare Minim 2 ani;
Valoarea liniei de credit Până la 12,5 mil. euro;
Sursa: https://www.otpbank.ro/imm/credite/credit-pentru-nevoi-generale-nenominalizate ,
accesat 01.11.2018
Chiar dacă specialiștii sunt de părere că efectele crizei economice s-au atenuat în ultima
perioadă, IMM-urile încă se confruntă cu o serie de provocări juridice, financiare și de
reglementare, în special în anumite state. Ca urmare, la nivelul UE au fost propuse și, ulterior
aplicate, măsuri menite să sprijine IMM-urile care se confruntă cu dificultăți, precum o serie de
reforme pentru insolvență, supraveghere bancară consolidată și chiar sprijin financiar. Între cele
mai presante probleme reclamate de IMM-urile europene se numără cele legate de finanțare –
obținerea finanțării, care pare să se fi diminuat ca urmare a faptului că guvernele s-au concentrat
pe consolidarea mediilor de creditare, dar și rambursarea datoriilor, care încă reprezintă un
aspect cheie în economia europeană.
Imposibilitatea plătirii creditelor restante de către IMM-uri poate pune sub semnul
întrebării însăși stabilitatea financiară, deoarece acestea reprezintă un „segment important și slab
al sectorului corporativ nefinanciar” (FMI, 2015). Comparativ cu marile companii, IMM-urile
sunt mai vulnerabile la modificările contextului economic general, dar, în aceeași măsură,
slăbiciunea acestui sector, care are mare prelevanță în cele mai multe state europene, poate
determina scăderea rentabilității instituțiilor financiare. Astfel, reducerea ponderii creditelor
neperformante și creșterea capacității de rambursare a datoriilor de către IMM-uri, reprezintă un
deziderat comun atât pentru companii, cât și pentru instituțiile financiare, consolidându-se în
acest fel climatul investițional și încurajându-se creșterea economică pe baze solide.
În acest context, anumite state au implementat programe de mediere special adresate
întreprinderilor, în cele mai multe cazuri de tip IMM, ca parte a politicilor menite să consolideze
economiile naționale. Instituția Mediatorului de Credite, indiferent de nomenclatură, care diferă
de la stat la stat, are ca scop facilitatea dialogului și găsirea celor mai adecvate soluții pentru
problemele financiare ale unei companii în relația cu o instituție financiară. În pofida multor
elemente comune la nivel european în ceea ce privește abordarea juridică, financiară și de
reglementare, fiecare stat are o serie de particularități și, astfel, medierea creditelor pentru
companii trebuie să se plieze pe nevoile, caracteristicile, obiectivele economice și sociale ale
fiecărui stat, astfel încât IMM-urile să continue să joace un rol important în investiții, inovare și
ocuparea forței de muncă.
Formarea mediatorului
Potrivit legislației (Art. 7 din legea nr. 192/2006), poate deveni mediator orice persoană
care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are capacitate deplină de exerciţiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei
infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program
postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de
mediere;
g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.
Răspunderea mediatorului
Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:
a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate;
Tabelul nr. 13.1 Diferențele dintre metodele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL)
Diferențe Arbitraj Conciliere Mediere
Definiție „Arbitrajul este o jurisdicție Concilierea este o metodă „Medierea reprezintă o
alternativă având caracter de soluționare a litigiilor, în modalitate de soluționare a
privat. În administrarea care o persoană conflictelor pe cale
acestei jurisdicții, părțile independentă ajută părțile amiabilă, cu ajutorul unei
litigante și tribunalul arbitral să ajungă la o soluție terțe persoane specializate
competent pot stabili reguli negociată. în calitate de mediator, în
de procedură derogatorii de condiții de neutralitate,
la dreptul comun, cu imparțialitate,
condiția ca regulile confidențialitate și având
respective să nu fie contrare liberul consimțământ al
ordinii publice și parților.” Sursa: Legea
dispozițiilor imperative ale 192/2006
legii.” Sursa: Codul de
Procedură Civilă
Confidențial Da Da Da
itate
Tip de Cu soluție impusă. Decizia Cu soluție propusă. Fără soluție impusă. Un
procedură arbitrului este obligatorie Conciliatorul propune o mediator asistă părțile în
pentru ambele părți. soluție. identificarea propriilor
interese, priorități și nevoi,
soluția propusă aparținând
acestora.
Rezultatul Decizia poate fi Acord avantajos pentru Acord benefic și rezonabil
vizat avantajoasă ambelor părți ambele părțile. pentru ambele părți.
sau doar uneia dintre părți
fiind luată pe baza
normelor legale în
vigoare.
Pagina 321 din 380
Adresabilitate Disponibil pentru litigiile Disponibil doar pentru Disponibil pentru litigiile
actuale și viitoare. litigiile existente. existente și viitoare.
Aspecte Arbitrajul este ca o Concilierea este o Medierea este o
procedurale procedură asemănătoare cu modalitate informală de a modalitate informală de a
cea juridică, în care se soluționa litigiile dintre soluționa litigiile dintre
folosesc martori, probe, părți. părți.
examinări încrucișate,
transcrieri și consiliere
juridică.
Reglementări Da. Codul de Procedură Nu. Vechiul Cod de Da. Legea 192/2006
legislative Civilă republicat 2015 procedură civilă, articolul actualizată privind
(Monitorul Oficial, Partea 720 ind. 1 alin. 1 specifica medierea și organizarea
I nr. 247 din 10 aprilie faptul că „în procesele şi profesiei de mediator.
2015). Capitolul IV – cererile în materie
Despre arbitraj comercială evaluabile în
bani, înainte de introducerea
cererii de chemare în
judecată, reclamantul va
încerca soluţionarea
litigiului prin conciliere.”
Fig. nr. 13.2 Ratele de dobândă practicate de către bănci pentru creditele aflate în stoc
(valori mediane), în funcție de dimensiunea firmelor
Sursa: BNR, 2018b, p. 31
Fig. nr. 13.3 Poziția României din punct de vedere al Ușurinței de a face afaceri
Firmele din România sunt, în general mai pesimiste decât cele europene în ceea ce
privește climatul economic global. Disponibilitatea finanțărilor, cu efect pozitiv asupra
investițiilor, este una dintre probleme. De astfel, unul dintre obstacolele pe termen lung indicate
de sectorul IMM din România este și cel al accesului la finanțare (Banca Europeană de Investiții,
2017). Pentru a atrage investiții, economia românească trebuie să se bazeze pe inovație, iar
pentru a ajunge aici, este nevoie de o forță de muncă bine pregătită, un sistem fiscal mai atractiv,
proceduri simplificate etc.
Accesul la finanțare are un rol determinant pentru desfășurarea activității curente, dar mai
ales pentru dezvoltarea IMM-urilor. La nivel european, așa cum s-a putut constata, au fost
implementate mai multe instrumente financiare și luate numeroase măsuri (la nivel de UE sau la
nivel național) pentru a facilita accesul IMM-urilor la diferite surse de finanțare.
Instrumentele financiare, care sunt instrumente de politică publică, includ împrumuturi
subvenționate, garanții de credit și scheme de finanțare. Fiecare dintre aceste instrumente
financiare are o rată de succes care depinde în mare măsură de modul în care ele sunt
implementate la nivel național, regional și local.
Printre măsurile adoptate pentru contracararea efectelor negative ale crizei economice
într-o primă fază și, ulterior, pentru a sprijini IMM-urile aflate în dificultate, se numără reformele
în materie de insolvență, supravegherea bancară consolidată și înființarea unor instituții de
mediere, menite să încurajeze dialogul între bănci și clienții din categoria IMM-urilor. Astfel, pe
fondul unui sistem de insolvabilitate solid, planurile de restructurare a datoriilor și utilizarea
sporită a medierii sunt mult mai eficiente (Bergthaler et al., 2015).
Medierea poate fi eficientă mai ales pentru că IMM-uri nu dispun de regulă de expertiză
juridică și financiară și o instituție de specialitate ar putea furniza această expertiză, chiar dacă
mediatorul nu are autoritatea de a impune o decizie asupra unei instituții financiare. Pe lângă
favorizarea dialogului dintre instituțiile financiare și companii, instituțiile de mediere pot juca și
rol de consultant în privința diferitelor instrumente financiare implementare de guvern; totodată,
pot reprezenta și un mecanism de monitorizare a pieței creditelor, mecanism care, de asemenea,
poate servi guvernului unui stat. Ceea ce este important însă este faptul că trebuie realizată de la
bun început separarea organismului de mediere a creditelor de intervenția politică.
Medierea creditelor pentru companii a fost adoptată în mai multe state europene, ca
măsură anticriză, așa cum s-a văzut în capitolele anterioare. În unele dintre acestea, de exemplu
Franța, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, instituția continuă să funcționeze, în timp ce în alte state
fie și-a încetat activitatea – Germania, fie se adresează mai mult persoanelor fizice decât
companiilor – Portugalia.
Medierea trebuie să fie parte a unui pachet de măsuri. Chiar dacă teoretic pare a fi soluția
cea mai adecvată pentru ameliorarea problemelor legate de creditare, trebuie verificat dacă există
premisele necesare:
Sectorul IMM este extrem de important pentru economia europeană și implicit pentru
economia românească, fapt evidențiat de analiza indicatorilor cheie în analiza performanței
acestora – număr de întreprinderi, număr de angajați, cifra de afaceri, productivitatea muncii,
investiții nete etc.
1. Banca Centrală Europeană / European Central Bank (BCE), Financial Integration in Europe,
“Special Feature B – Divergence in Financing Conditions of Small and Medium-Sized
Enterprises (SMEs) in the Euro Area”, 2014, disponibil on-line
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/financialintegrationineurope201404en.pdf (accesat
28.06.2018);
2. Banca Centrală Europeană / European Central Bank (BCE), Survey on the Access to Finance
of Enterprises in the euro area, European Central Bank, October 2017 – March 2018, ISSN 1831-
9998, 2018, disponibil on-line
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.accesstofinancesmallmediumsizedenterprises2
01806.en.pdf?f710aadd09e7d0036678df8612df9104 (accesat 18.06.2018);
3. Banca Europeană de Investiții / European Investment Bank (EIB), EIB Group Survey on
Investment and Investment Finance Country Overview: Romania, 2017, disponibil on-line
http://www.eib.org/attachments/efs/eibis_2017_romania_en.pdf (accesat 09.11.2018)
4. Banca Franței, Enquête trimestrielle auprès des entreprises sur leur accès au crédit en France. 1er
trimestre 2018, 2018a, disponibil on-line https://www.banque-
france.fr/sites/default/files/webstat_pdf/acc_ent_cre_2178_fr_acces_credit_pme_tpe_eti_t12
018.pdf (accesat 06.07.2018);
5. Banca Franței, Crédits par taille d’entreprises – décembre 2017, 2018b, disponibil on-line
https://www.banque-france.fr/sites/default/files/media/2018/02/13/cre_tai_ent_2176
_fr_si_credits_taille_entreprises_201712_fr.pdf, (accesat 06.07.2018);
6. Banca Națională a României, Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare
din România, iunie 2018, 2018a, disponibil on-line
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=15748 (accesat 11.09.2018)
7. Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare iunie 2018, Anul III (XIII),
nr. 5 (15), Serie nouă, 2018b, ISSN 1843‑3243, disponibil on-line
www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF2018_1.pdf (accesat 25.09.2018; 06.11.2018)
8. Banca Națională a României (BNR), Buletin Lunar, Septembrie 2018 (secțiune statistică),
ISSN 1584-0840, 2018c, disponibil on-line http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
(accesat 06.11.2018)
Surse web
1. http://www.abmb-bvbl.be (accesat 09.07.2018);
2. http://www.abmb-bvbl.be/liens-utiles/ (accesat 08.07.2018);
3. https://www.adie.org (accesat 03.07.2018);
4. https://www.adie.org/decouvrir-ladie/nos-missions (accesat 29.11.2018)
5. https://www.adie.org/nos-actions/nos-services-aux-micro-entrepreneurs (accesat 13.11.2018)
6. https://www.adieconnect.fr/financements/microcredit-professionnel (accesat 18.11.2018)
7. https://www.adieconnect.fr/financements/micro-assurance (accesat 22.11.2018)
Pagina 356 din 380
8. http://aecm.eu (accesat 09.07.2018);
9. http://aecm.eu/about/mission/ (accesat 23.07.2018);
10. http://aecm.eu/members/what-are-guarantee-institutions/ (accesat 13.06.2018, 16.06.2018);
11. https://www.afecreation.fr/pid14984/l-agence-france-entrepreneur.html (accesat 03.07.2018);
12. https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-
financiare (accesat 20.11.2018)
13. https://www2.allianztiriac.ro/asigurari-persoane-juridice/asigurare-garantii-credite-si-riscuri-
financiare (accesat 23.11.2018)
14. https://www.alphabank.ro/ro-ro/imm/credite/cofinantare-proiecte-europene (accesat
01.11.2018)
15. https://www.altum.lv/en/about-altum/management-and-structure/ (accesat 08.07.2018);
16. https://www.altum.lv/en/about-altum/our-partners/ (accesat 09.07.2018);
17. https://www.altum.lv/en/about-altum/what-we-are/ (accesat 05.07.2018; 05.09.2018);
18. https://www.altum.lv/en/rcia/ (accesat 20.07.2018);
19. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/ (accesat 20.07.2018);
20. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/accelerator-funds-
programme/acceleration-funds/ (accesat 10.06.2018);
21. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/business-start-up-programme/about-the-
programme/ (accesat 21.07.2018);
22. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/micro-loans1/about-the-programme/
(accesat 14.07.2018);
23. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Loans-for-Business-Angels-Co-
financed-Projects/about-the-project/ (accesat 20.07.2018);
24. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/seed-and-start-up-capital/about-the-
programme/ (accesat 09.07.2018);
25. https://www.altum.lv/en/services/business-start-ups/Social-Entrepreneurship-
Programme/about-the-social-entrepreneurship-programme/ (accesat 28.06.2018);
26. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/ (accesat 05, 09, 16, 20.07.2018);
27. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/grants/Social-Entrepreneurship-
Programme/about-the-programme/ (accesat 20.07.2018);
28. https://www.altum.lv/en/services/enterprises/guarantees/credit-guarantees/about-the-
programme/ (accesat 15.06.2018);
I. PROFILUL RESPONDENTULUI
Denumirea întreprinderii pe care o reprezentați: ...........................................................
Județul: ...........................................................
E-mail: ....................................................................................................................
Telefon: ....................................................................................................................
II. FINANȚAREA
3. Care dintre următoarele tipuri de finanțare sunt cele mai adecvate pentru afacerea dvs.?
(marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă)
Tipuri de finanțare Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Fonduri proprii
Credit bancar
Platforme crowdfunding (”comunități
de finanțare”)
Credite de la furnizori și clienți
Fonduri europene nerambursabile
Leasing (transferarea dreptului de
folosință asupra unui bun pe o
perioadă determinată)
Atragerea de noi asociați în afacere
Business Angels (investitori cu
experiență, care au mai multe afaceri)
5. În opinia dvs., principalele avantaje ale utilizării de către IMM-uri a serviciilor oferite de
instituțiile financiar-bancare sunt (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):
Avantaje Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Structura de garanții flexibilă
Costuri scăzute pentru acordarea
finanțării
Posibilitatea obținerii de credite pentru
dezvoltarea proiectelor specifice
Pagina 372 din 380
Consultanță și asistență dedicată pe
toată perioada derulării proiectului
Stabilitate financiară, prin stabilirea
limitei de creditare în funcție de
necesitățile de finanțare și capacitatea
de rambursare
Multiple variante de rambursare a
creditului în funcție de specificul
activității companiei sau de etapele
derulării proiectului
6. În opinia dvs., principalele motive de respingere a cererii de credit bancar pentru IMM-uri
sunt (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):
Motive de respingere Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Experiența și capacitatea
semnatarului
Tendințele pe piața în care
activează societatea (scădere)
Istoricul performanței afacerii
(Profit, Cash flow)
Potențialul viitor (Profit
previzionat; Cash flow previzionat)
Vânzările realizate
Măsuri luate pentru îmbunătățirea
situației afacerii
Performanța întreprinderii
Situația cu privire la vârsta celor
care accesează împrumutul
Activele și pasivele existente
7. În opinia dvs., principalele atribuții ale Instituției Mediatorului de Credite acordate IMM-
urilor ar putea fi (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă):
Atribuții ale Instituției Mediatorului Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
de Credite total total
Garantează analiza rapidă a dosarelor
întreprinderilor aflate în procesul
medierii
Explică și motivează orice reducere sau
reziliere a garanției
Poate interveni și în cazul creditelor în
curs (renegociere)
Împreună cu întreprinderea, caută o
soluție la plângerea depusă de către
întreprindere
Acordă o atenție deosebită asupra
consultării între întreprindere și
instituția financiară, astfel încât cele
două entități să ajungă la un acord
Pagina 373 din 380
Susține o rețea de mentori în afaceri
Susține îmbunătățirea serviciilor oferite
IMM-urilor, prin crearea unui Cod al
împrumuturilor
Susține stabilirea unui proces
transparent al cererilor
Susține inițierea unui dialog pre-
finanțare cu 12 luni înainte de scadența
fiecărui împrumut la termen
Susține sprijinirea Schemei de
Garantare a Finanțării Întreprinderii
Susține îmbunătățirea accesului
întreprinderilor la piața creditelor
Susține finanțarea și publicarea
constantă a unui sondaj independent
asupra cererii și furnizării de credite
Susține realizarea de evenimente la
nivel regional cu grupuri de afaceri,
pentru favorizarea întâlnirilor între
clienți, grupurile de afaceri și
reprezentanți ai băncilor
Susține îmbunătățirea informării
clienților
Susține găzduirea unui site web dedicat
comasării mai multor surse de
informații
Oferă asigurare pentru activitățile de
export
Susține investițiile în fonduri de capital
de risc
Oferă sprijin nefinanciar sub forma:
consultațiilor, educației, mentoratului
etc
Oferă garanții pentru credite
Contribuie la promovarea drepturilor,
garanțiilor și intereselor legitime ale
oricărei persoane sau entități care este
parte în cadrul relației de credit
Contribuie la difuzarea și promovarea
normelor juridice și de reglementare
aplicabile contractelor de credit
Indică deficiențele legislației pe care o
verifică, emite recomandări pentru
amendarea sau revocarea acesteia sau
sugestii pentru elaborarea noii legislații
Monitorizează activitatea de credit la
nivel global
9. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care ar putea fi
rezolvate prin intermediul unui Mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul pentru
fiecare variantă):
Conflicte reclamate de către bancă Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Depunerea de reclamații nejustificate
la instituții precum ANPC și BNR în
detrimentul băncilor
Denigrarea băncilor în mass media de
către clienți
I. PROFILUL RESPONDENTULUI
Datele furnizate vor fi utilizate în realizarea unui studiu. Sunteți de acord ca, în cazul în
care este solicitat, numele dumneavoastră să fie public? (marcați cu X un singur răspuns)
Da
Răspunsurile pot fi făcute publice, dar anonim
Nu
II. FINANȚAREA
1. În prezent, există IMM-uri în portofoliul de clienți al băncii pe care o reprezentați?
(marcați cu X un singur răspuns)
Da Mergeți la întrebarea nr. 2.
Nu Mergeți la întrebarea nr. 3.
8. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către client, care pot fi
rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul
pentru fiecare variantă):
Conflicte reclamate de către client Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Comisioane nejustificate
Modificarea clauzelor convenției fără
consultarea și acordul părților
contractante și neconsemnarea prin act
adițional semnat de ambele părți
Informații incomplete sau neclare
Mărirea nejustificată a dobânzilor ”fixe”
pe perioada derulării înregului contract
Dobânzi calculate greșit
Fraude bancare
Înregistrări nejustificate ca rău platnic în
9. În opinia dvs., cele mai importante conflicte reclamate de către bancă, care pot fi
rezolvate prin intermediul unui mediator de credite, sunt (marcați cu X răspunsul
pentru fiecare variantă):
Conflicte reclamate de către bancă Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Depunerea de reclamații nejustificate la
instituții precum ANPC și BNR în
detrimentul băncilor
Denigrarea băncilor în mass media de
către clienți
Amenințarea, insultarea, calomnierea
sau lovirea de către clienții debitori a
angajaților bancii creditoare
Plata repetată cu întârziere de către
clienții debitori peste data scadentă a
datoriei
Refuzul nejustificat al plății dobânzilor
și penalităților calculate legal, din
partea clienților debitori către banca
creditoare