1.

THE SOURCES OF ECONOMIC GROWTH: AN OVERVIEW

(https://repositoriodigital.bcentral.cl/xmlui/bitstream/handle/20.500.12580/3679/BCCh-
sbc-v06-p001_010.pdf?sequence=1&isAllowed=y)
Importanta cresterii economice nu poate fi exagerata. Cresterea venitului este esentiala
pentru dezvoltarea economica, sociala si chiar politica a unei tari.
Pentru lume, ca un tot intreg, rata cresterii randamentului capitalului a cunoscut un declin
incepand cu 1960.
Totusi, intre diferite zone geografice ale lumii, se pot observa diferente ale acestei cresteri.
De exemplu, dezvoltarea economica in zona Asiei de Est si a Pacificuluinu a fost doar cea mai
inalta dar si cea mai stabile dintre toate economiile in dezvoltare.
Alte zone geografice, in schimb, au marcat performante nesatisfacatoare ale acestei cresteri.
2. EXCHANGE RATE VOLATILITY AND TRADE: A LITERATURE SURVEY
(https://deliverypdf.ssrn.com/delivery.php?
ID=38202209108600600110207709712409702702901109507705803707100307710906612
31040940690240480960360990430300061171210111090760670880400660430480770000
70093065081098073002028005026013021064022101006127005086092066114026123090
075098068004003007094114110127&EXT=pdf&INDEX=TRUE )
Instabilitatea ratei de schimb este definite ca fiind riscul asociat cu schimbari neasteptate in
rata de schimb.
Fundatiile economiei, cum ar fi rata inflatiei, balanta platilor si rata dobanzii, care au devenit
mai volatile in 1980-1990, sunt in sine surse ale instabilitatii ratei de schimb. Unii autori
considera considera ca volatilitatea nu este cauza problemelor in comertul cu tarile straine
ci mai degraba o consecinta a restrictiilor interne a dezvoltarii economice.
3. Balance of Payments: Its Components and Deficit vs. Surplus
(https://www.thebalance.com/what-is-balance-of-payments-components-and-deficit-
3306278)
Balanta platilor are 3 componente: contul current, contul financiar si contul capital.
Contul current implica comertul international, venitul net al investitiilor si platile directe.
Contul financiar descrie schimbarea in proprietatea activelor.
Contul capital include toate celelalte tranzactii financiare care nu afecteaza productia
economica a unei tari.
Deficitul balantei de plati este present atunci cand tara importa mai multe bunuri, servicii si
capital decat exporta. In asemenea situatii, sunt necesare imprumuturile din afara pentru
importul propriu.
Surplusul balantei de plati inseamna ca tara exporta mai multe bunuri, servicii si capital
decat importa.
Aceasta produce si asigura destul capital ca sa plateasca toata productia interna. In
asemenea situatie, este posibil imprumutul catre alte tari din exterior.
4. Currency Fluctuations: How they Affect the Economy
(https://www.investopedia.com/articles/forex/080613/effects-currency-fluctuations-
economy.asp)
De obicei, nu dam atentie ratelor de schimb decat in situatii exceptionale, in tranzactii
ocazionale, cum ar fi calatorii in afara tarii, plati de import,s.a.
 Economia este influientata direct de valoarea monedei in urmatoarele feluri:
Comertul cu marfuri: acesta se refera la importurile si exporturile pe care le realizeaza o
tara. In general, o moneda cu valoare mai mica face importul mai costisitor.
In Timp, valoarea mica sau mare a monedei contribuie la deficitul sau surplusul de comert al
unei natiuni.
Fluxurile de capital.
Sunt doua feluri de flux de capital : investitiile straine directe
(ISD), in care investitorii mizeaza pe companiile existente sau construiesc noi oportunitati si
facilitati pe piata beneficiara.
Si investitiile straine de portofoliu: unde investitorii straini cumpara, vand si comercializeaza
valori mobiliare pe piata beneficiara.
ISD este o sursa critica de finantare pentru cresterea economiei in tari ca India si China.

5. IMPACTUL LIBERALIZARII CONTULUI DE CAPITAL ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB SI A

COMPETITIVITAII ECONOMIEI ROMÂNESTI
(http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/Pais3_studiu_2_ro.pdf)
Inclinatia spre liberalizarea contului de capital este determinata, pe lânga alti factori, de
nivelul structurilor democratice ale tarii, de ponderea pe care o detine sectorul public în
economie s.a.Procesul de liberalizare a conturilor de capital s-a amplificat mult începând cu
primii ani ai deceniului noua. Organismele financiare internationale precum si Uniunea
Europeana au încurajat deciziile pe care le-au luat diverse tari privind liberalizarea fluxurilor
financiare.
Liberalizarea contului de capital genereaza multe avantaje pentru dezvoltarea tarii,
începând cu o mai buna alocare a capitalului si reducerea costului acestuia.
Un aspect deosebit cu privire la aprecierea gradului de deschidere a contului de capital are
in vedere distinctia care trebuie facuta între gradul de deschidere legala si gradul de
deschidere efectiva. In general, gradul de deschidere efectiva este cu mult mai mare decât
cel care ar rezulta din reglementarile legale

6. The Balance of Payments and the Exchange Rate

(http://faculty.washington.edu/mturn/ch12UP.pdf)

7. BALANŢA DE PLĂŢI ŞI COMPONENTELE EI

(https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/31_46_Balanta%20de%20plati%20si
%20componentele%20ei.pdf)

Balanţa de plăţi a unei ţări reprezintă un raport periodic între intrările şi ieşirile de mijloace
valutare ale bugetului său valutar, în relaţiile economice internaţionale, provenite din
tranzacţiile încheiate cu străinătatea de către rezidenţii săi, de natură economică sau orice
altă natură care implică plăţi internaţionale.
Atunci cand intrările sunt mai mari decât ieşirile, balanţa este activă sau excedentă, iar dacă
sunt mai mici, balanţa este pasivă sau deficitară. Balanţa este echilibrată în caz de egalitate
între intrările şi ieşirile valutare. În mod firesc, ieşirile nu pot să fie mai mari decât intrările
 decât numai dacă se afectează rezervele valutare bugetare sau rezervele de au. În sens larg,
balanţa de plăţi a unei ţări se suprapune cu balanţa de conturi.
Balanţa de plăţi externe oferă posibilitatea analizei indicatorilor raportului de schimb la nivel
macro economic, dând orientări cu privire la direcţiile de dezvoltare ale producţiei
naţionale, cu deosebire în domeniul industrial.

8. Expectations and exchange rate dynamics

(https://www.mit.edu/~14.54/handouts/dornbusch76.pdf)
9. THE MONETARY APPROACH TO EXCHANGE RATES: WHAT NOW REMAINS?
(https://ies.princeton.edu/pdf/E171.pdf)
10. THE BALANCE OF PAYMENTS AND THE EXCHANGE RATE (https://www.eolss.net/sample-
chapters/c13/E1-23-02-00.pdf)