ŞEZĂTOARE

TEMA: “De la lume

adunate…”
(de sfîntul Andrei)

Grădiniţa Nr.1 “Ciocîrlia”

s.Cigîrleni r.Ialoveni
Educator: Duplavă Olga
13.XII.2013
 DECORUL:
Sala festivă este amenajată în stil
moldovenesc ,,Casa mare”. Pe peretele din faţă este
un covor mare moldovenesc . Pe el un prosob
brodat, o icoană mare.
Pe masa din faţă ,o faţă de masă croşetată, 4 perne
brodate, lebede, puişori etc. O masă mică rotundă
acoperită cu faţă de masă croşetată, buturugi
acoperiţi cu mileuri. Pe masă un ulcior din lut,
cănuţe , ooală cu sarmale etc.
Pe scăunelele copiilor –peretare din lînă ţesute, pe
sobă un covor mare unde pe el este o expoziţie de
mileuri , covoraşe ţesute de copiii din grupa
pregătitoare.
Acumularea de cunoştinţe noi asupra unor aspect din tradiţia
moldovenească, pentru a îndrăgi folclorul, dobîndirea de cunoştinţe
religioase despre Sfîntul Andrei.
Obiective de referinţă:
 Dobîndirea de către preşcolari de cunoştinţe cu privire la originea
tradiţiilor legate de noaptea din ajunul sfîntului Andrei;
 Vechi legend, simboluri, tradiţii şi obiceiuri moldoveneşti;
 Jocuri şi cîntece din popor;
 Formarea capacităţii de a crea;
 Dezvoltarea proceselor de cunoaştere (gîndire, limbaj);
 Deprinderea cu o exprimare corectă şi expresivă.
Obiective operaţionale:
 Să prezinte în mod expresiv glume, proverb, zicători, poezii.
 Să creeze, printr-o participare cît mai efectivă, o atmosferă
specifică şezătorii.
 Să interpreteze expresiv rolurile din dramatizarea în
versuri: ,,Ursul păcălit de vulpe”, ,,Trei purceluşi” , ,,Scufiţa
Roşie”.
 Să intoneze în grup şi individual cîntece cunoscute din popor.
 Să ţese covoraşe pentru iepuraşi.
 Să împletească cu cîrligelul cărăruşa iepuraşului.
 Să spargă nuci, să cureţe usturoi.
 Să realizeze glume la vîrtelniţă.
 Să răsucească aţă pentru ursit.
Gazda:
Bună ziua stimaţi copii, părinţi, educatori, invitaţi!
Astăzi la noi e sărbătoare
Ne-am pregătit fiecare
De la mic pînă la mare.
Vom cînta, vom juca,
Poezii vom recita.
Snoave şi ghicitori
Spuse de ai tăi feciori
Fragmente din poveşti
Dacă ştii să le recunoşti
Fetelor să vă grăbiţi
Frumoase toate să fiţi
Lucrul să vi-l luaţi
La şezătoare să plecaţi.

Cîntecul: ,,Mamă inima mă doare”

Educatorul:
Din bătrîni vă amintim,
Din bătrîni vă povestim,
Cică, seara fiecare,
Se stringeau în casa mare
Ca să facă şezătoare.
Unii snoave povesteau
Alţii lînă scărmănau
Bătrînele împleteau,
Moşnegii mai dejgheocau
Împreună toţi cîntau
Hostropăţul toţi jucau
Şi acum e sărbătoare
Vă poftim în “Casa Mare!”

Nepoata:
Hai veniţi la şezătoare
Cu andrele şi fuioare
Cu cîrcioc şi stative
Bucuroşi de oaspeţi?
Să se învîrte fusele
Să se-ntreacă glumele
Să ne înveselim
Obiceiul să-l cinstim
Şi ca azi cu sfîntul Andrei
Să ne bucurăm de acei
Care fete se vrăjesc
Şi ursitul îl găsesc.
Ştiu cînd se vor mărita
Şi ce noroc vor avea.

Copil:
Noi copiii am încercat
Să-nscenăm ce-a fost uitat
De ceva nu s-a primi,
N-aveţi a ne vinui
O facem din auzite
Cît părinţii mai ţin minte
Deci poftim în casa mare,
La a noastră şezătoare!

Bunica:
- Dar oare au venit toţi la şezătoare?
Bunelul:
- Nu-i problemă, cine întîrzie poate să intre, că uşa e deschisă.

Educatorul:
În această zi de 13 decembrie, ne-am adunat pentru a sărbători
sărbătoarea creştină ortodoxă Sfîntul Apostol Andrei. Vă invit să fiţi
alături de noi aceste cîteva clipe şi veţi acumula nişte informaţii în
legătură cu tradiţiile acestei frumoase sărbători.
În noaptea de Sfîntul Apostol Andrei bîntuie strigoii, umblă lupii şi
alte duhuri necurate, care pot aduce rău omului şi gospodăriei sale.
Oamenii, ca să se protejeze de acest rău, ung cu usturoi porţile,uşile,
geamurile în cruce şi este folosit mult în mîncare. Strigoii se tem de
petrecerile şi de cîntecele vesele, de rîsetele oamenilor.

Cîntecul “Frunză verde mărăraş”

Gazda:
Apoi cu cîntări nu mai vin feciori în şezătoare, că şezătoare nu-i deplin
şi feciorii nu mai vin. Haide-ţi să facem ceva:

O fetiţă: Staţi că voi descînta eu să ne vină băieţii în şezătoare. Voi

toarce din caier si-oi face nod pe fir.
Nu torc,
Că-n torc toţi feciorii
Din toate şezătorile,
De n-or veni
Or pocni
De n-or pleca
Or crăpa
Să n-aibă stare
Pînă la noi în şezătoare.

Altă fetiţă: Şi eu mai ştiu ceva: (ia un raşchitor , îl pune jos şi descînta
la el)
Călătorim răşchitor,
Ca să ne vie feciori
Că-s porniţi în şezători
Răşchitorul e purtat
Să aducă feciori în sat
Care-s gata de însurat,
Răşchitoru-i cu fir plin,
Mulţi feciori nouă ne vin.
Îţi mulţumesc răşchitor
Că ne aduci frumoşi feciori
Că noi suntem tinerele,
Harnice şi frumuşele.
Cu mîini iuţi şi pricepute,
Răşchitorul umplem iute,
Feciorilor să le placă
Şi acasă să ne petreacă!

Fetiţă:
Şi eu mai ştiu ceva . Hai să dăm cu ciurul.
Bubuluc, butuc,
Pe Ion, pe Vasile îl aduc,
Dacă n-a veni
A plesni
Dacă n-a şedea,
A crăpa
Prin opinci , furnici
Prin obiele, stropşele
Să n-aibă linişte
Pîn-aici a ajunge.

Cîntecul: ,, Cine bate seara la fereastra mea”

Fetiţă:
Frunză verde de pelin,
Fete sunt feciori nu vin!
Zis-a badea ca veni
Luna dacă a răsări.
Ies afară luna-i sus,
Badea a venit şi s-a dus.
Vino bade serile
Să-mi auzi mustrările
Cum mă mustră măicuţa
Badea, pentru dumneata.

Fetiţă:
Nu stiu fetelor, nu ştiu zău,
După ce vă pare rău
După ce vă pare rău?
După Gheorghe a lui Gurău?
Cel mai prost din satul meu.
După Petrea lui Răţoi,
Unul gras ca un butoi.
După Dumitru din vale
Cu gura cît o căldare.
 Fetiţă:
Nu-i frumos cine se tine,
Ci-i frumos cui îi stă bine.
Nu-i harnic, cine vorbeşte,
Că-i harnic cine munceşte.

Bunica:
Ca a noastră şezătoare
Nu mai este pe sub soare.
Şi mai mîndră o să fie
Cînd nepoţii o să vie.

Nepoţii:
Bună ziua, gazdă mare
Ne primiţi la şezătoare?
Să cîntăm, să glumim
Cu toţii să ne veselim.
Dar ce-aţi tăcut toate?

Fetiţa:
Noi tăcem, ca să lucrăm
Aşezaţi-vă lîngă sobă, dacă aţi venit, să nu vă fie frig. Haideţi să cîntăm,
să se audă de la primărie, să nu creadă că am murit.

Cîntecul: ,,Bade pălărie nouă”

Baiatul:
Am venit şi noi la clacă,
Fetele cu spor să toarcă,
Iar noi să depănăm
Pe ele să le ajutăm.

Fetiţa:
Cînd vii bade la şezătoare,
Nu sta la uşă în picioare.
Uită-te-n casă de-a rîndul
Şi te-aşază un ţi-I gîndul.
De ti-i gîndu-n altă parte
Dute bade mai departe!
Că sunt alte şezători
Cu fete şi cu feciori.

Băiatul:
Asta-i casa de nuiele,
Şi fetele-s frumuşele
Dincolo-i casă de bîrne,
Şi fetele-s mai bătrîne.
La ospăţ, la veselie
Toate fetele se-mbie
Dară vara la săpat
Nu le poţi scula din pat.

Cîntecul: ,, Dragostea”

Baiatul:
Orice zi de şezătoare
E la fel de sărbătoare.
Cînd prietenii s-adună
Şi muncesc cu voie bună.
Treaba lor cu toşi o fac
Dar din gură nu tac.
Basme , glume, ghicitori.
Le spun pe la şezători.
( Se aude o bătaie în uşă. Intră Păcală şi Tîndală)
Tîndală:Aracan de mine, că tare am oboist cu tobîltocul acesta de
făină, îl tîrîi tocmai de la moara din Rezeni. Voi stă un pic tolănit pe
cuptor, dar nevasta m-a hrăni cu plăcinte.
Păcală:(Merge căscînd, cu capul în sus şi se loveşte de Tîndală)
N-am înţeles, ce stai tolănit în mijlocul drumului şi încurci lumea ce se
grăbeşte la treabă?

Tîndală:Lasă nu te mai îmbosumlfa. Auzi ce veselie e la mătuşa

Mărioara a lui Moş Andrei. S-au adunat lumea la şezătoare, să mergem
poate ne-a pica şi nouă nişte sărmăluţe!
Păcală:Da, mergem noi, dar fără lucru nu ne primeşte nimeni.
Tîndală:Stai că punem noi ceva la cale. (pauză). Ce ai în traistă?
Păcală:Am şi eu nişte grăunţe ne-a rămas de la moară.
Tîndală:Dar eu am nişte seminţe de bostan şi de răsărită. Le
amestecăm şi avem de lucru pînă mine dimineaţă. (Le amestecă şi
pleacă).
Ambii: Mergem…
Păcală: Bună ziua în casă!
Tîndală: Ne primiţi la şezătoare?
Bunica: Vă primim, numai dacă nu aţi venit să lodăriţi aici. Aveţi ceva
de lucru?
Păcală: Avem noi de lucru, dar din cuptorul acela miroase a ceva
gustos.
Bunica: E-e-e-e-e! De aceştea-mi sunteţi! Mai întîi la treabă, apoi la
masă. (Se aşează pe covor şi aleg)
Păcală: Ia să văd isteaţă lume s-a adunat aici. Cine-mi ghiceşte
ghicitoarea?
Cine trece pe la poartă
Şi cîinele nu latră?
(vîntul)
Educatorul: Copiii ştiu , o să vedem cum o să vă isprăviţi voi cu
ghicitorile.
Copil: Îl calci în picioare
Îl baţi şi nu-l doare.
(covorul)
Copil: Cine trece pe apă
Şi nu se udă.
(umbra)
Copil: Am o mica rășnicioară
 Macină ca și la moară
O știi bine cine este
Hai deschide-o și ghicește.
(gura)
Copil: Toată vara stau la stînă
Ne dau brînză, ne dau lînă.
(oile)
Copil: Vara îmbrăcat
Iarna dezbrăcat.
(copacul)
Copil: Dur în sus, dur în jos
Vine sara burduhos.
(fusul)
Copil: E suriu, vînjos și înalt
Și îi zice…(elefant)
Copil: Cîmpu-i alb, oile negre
Cine le paste, le cunoaște.
(cartea,literele)
Copil: Mă uit la tine
Și mă văd pe mine.
(oglinda)
Copil: E știut din timpul vechi
Ața-l trage de urechi
Nu aude, dar vezi bine,
Coase haine pentru tine.
Cine-i oare, cine?
(acul)
Dans moldovenesc…

Gazda: Un tăciune și-un cărbune,

Cine proverbe ne spune?
Copil: Ce poți face azi,
Nu lăsa pe mine.
Copil: Lucrul bine început,
E pe jumătate făcut.
Copil: Nu fugi după 2 iepuri,
Că nu prinzi nici unul.
Copil: Orice muncă e frumoasă
Dacă e pe plac aleasă.
Copil: Munca te ridică,
Dar lenea te strică.
Copil: Lupul părul își schimbă,
Dar naravul, ba.
Copil: Dacă nu-i cap, vai de picioare.
Copil: Cînd e unul , nu-i putere,
Cînd îs doi, puterea crește.
Copil: Uită de la mînă pînă la gură.
Copil: Cine vara muncește,
Iarna se odihnește.

Educatorul: Avem prezentă la șezătoare o bunică, care are grijă de 9

nepoței, pe toți îi iubește și pe toți îi încălzește. Este vorba de tanti
Elena, care este o bună gospodină și o artistă a satului nostru Cigîrleni.

Interpretează cîntecul: ”Mi-am pus furcușoara-n brîu.”

Bunica: Dragele mele nepoțele, cum merge la voi țesutul covoarelor?

Lucrați, că vă trebuie zestre. Să nu pățiți cumva ca în cîntecul cela:

Cîntecul: ”Ionele dragă”

Educatorul: Iar acum vom petrece un concurs. Avem nevoie de 3

voluntari din sală. Cu ochii legați să aleagă usturoiul de pe covor și să-l
puie în coș. Cine mai mult va aduna va fi cîștigătorul.

Cîntecul: ”Floricică alunică”

Nepoțica: Bunele, am vrea să ne povestești cum se petreceau

șezătorile pe timpuri?
Bunelul: Păi, cum se petreceau! Se adunau la o casă mai mulți, cu
scopul să se veselească, să cînte, să danseze, dar și să mai facă și ceva
lucru, să nu stea chiar degeaba. La sfîrșit fiecare vedea ce au lucrat.
Glumeau, dar de cîntat…nu ne întrecea nimeni, vorba ceia:
”Dragă mi-i la șezători
Să petrecem pînă-n zori
Tot cu cîntece de dor”
Ce spui babă cîntăm?
Bunica: Da cum, cîntăm!

Cîntecul: ”Grigoraș cu pălărie”

Fetița 1: Ei fetelor eu zic că a venit și timpul să ne ghicim norocul.

Azi e Sf. Andrei și se fac vrăji.
Chiar așa…eu voi începe prima. Vă dau și vouă cîte o lumînare și la care
va arde prima aceea fată se va mărita prima. Cînd se va termina de ars
prima lumînare atunci se va termina ghicitul.
Fetița 2: Tot de Sf. Andrei, fetele se grămădeau să se vrăjească.
Aduceau de la 3 fîntîni 3 guri de apă, cu apa aceea făceau turte, apoi le
puneau pe stativă în rind și le dădea la cîine. Pe-a cui prima o mînca,
aceea fată se va mărita prima.
Fetița 3: În noaptea de Sf. Andrei fetele mari aruncau o ciubotă pe
casă, dacă ciubota cădea jos, înseamnă că anul acesta se va mărita, dacă
nu – nu se va mărita.
Fetița 4: Fetele mari de Sf. Andrei puneau 2 căldări cu apă și le
prindea cu o lăcată. Cheia lăcății o puneau sub pernă și în noaptea aceea
trebuia să viseze ursitul.
Fetița 5: Am uzit și eu o vrajă de la bunica mea. Dacă frămînți aluatul
de Sf. Andrei pentru plăcinte, să te stărui să-ți iasă cu pereche, că dacă e
fără pereche vei rămîne singură, văduvă.

Educatorul: Acum să ascultăm și doamnele educatoare, să ne

povestească unele tradiții ale sărbătorii Sf. Andrei.

Cîntecul: ”Mă numesc Sîlică”

Educatorul: Copii să ne amintim cîteva fragmente din povești. Cine

dorește să povestească?
Copil: Eu vreau să spun:
Floare de nu mă uita
Moș Martin mă tot ruga
Să-l învețe lelea minte
Cum trăiva înainte
Foaie verde de prin luncă
Nu fugi nene de muncă
Îți place să mănînci pește
Du-te și ți-l pescuiește.
Cum se numește povestea? Cine a scris-o?

Copil: Și eu vreau să spun ceva.

Eu sunt fiara din pădure
Ce vreau să mănînc purcei
Însă ușa e-ncuiată,
Cu zăvoare și cu chei
Fac un pas, încă un pas
Trei mi-au mai rămas-ha-ha
Mă apropii eu de ei
Și-i înhăț de nas.
Dar ei sunt isteți
Ca să vezi cumva!
Cînd te apropii măi băieți
Ei prind a striga.

Cum se numește povestea? Trei purcei

Cine a scris-o? este un basm popular rus

O fetiță: Eu sunt Scufița Roșie

La bunica mă pornesc
Nu mi-e frică mie
Mi-e drag să hoinăresc/
Lupul: Unde pleci așa grăbită
Fetișoara mea iubită?
Scufița Roșie: Merg pînă la bunicuța
Că-i bolnavă sărăcuța!
Lupul: Eu de folos aș vrea să-ți fiu
Așa că spune-mi ca să știu
Unde-i casa ei mă rog?
Scufița Roșie: Într-o casă mai la vale
Uite-o colo pe cărare.
Faci la stînga, apoi la dreapta
Și ajungi la bunica. Gata.
Lupul: Iată florile-n poiană
Cu ce mirezme te îndeamnă
Poți un buchet să grămădești
Bunicii ca să-i dăruiești.

Educatorul: - Cine sunt acești eroi?

- Din ce povești vin?
- Cine a scris-o?
Am ghicit, am povestit, am dansat, ne-am vrăjit, dar nu știu ce jocuri
populare știți. În ce joc doriți să ne jucăm?

Joc popular: ”Fîntîna”

(Un băiat se așază pe scaun, fetele întreabă:)
Fetele: Ce-ai pățit?
Băiatul: Am căzut în fîntînă.
Fetele: Cine vrei să te scoată?
Băiatul: Ionela. (Alege o fată care dorește, o sărută, băiatul pleacă,
rămîne fata. Se repetă astfel 1-2 min.)

Cîntecul: ”Să vii puiule, să vii”

Nepoțica: Ei, cei care scărmănați

Voi din lînă nu mai dați
Știți vre-o frămîntare de limbă
Macar cît ar fi de simplă?
Copil: Capra calcă piatra
Piatra crapă în patru
 Să crape capul caprei
Cum a crăpat piatra în patru.
Copil: Florin s-a dus la florărie să cumpere flori de la florăreasă.
Copil: Cioară, cioară de la moară
N-ați un dinte de os și dă-mi altul de oțel.
Copil: Bunul bunel ne îmbunează cu bomboane bune.
Copil: Prepelița pestriță are 14 pui.
Copil: Vărul meu Vasile pe nevrute
S-a lovit cu-n vas în frunte.
Copil: Tot am zis, și-am zis, z-oi zice
Dar de zis eu n-am mai zis.
Zică el ce vrea să zică
Iar eu zic, că n-am mai zis.
Educatorul: Să vedem Păcală și Tîndală ce ne mai povestește.

”Leneșul Păcală”
Tîndală: Da încotro ai luat-o cumătre?
Păcală: Mă duc, măi vere încotro m-or duce ochii.
Tîndală: Nu cumva vrei să părăsești satul?
Păcală: Că alta n-am ce face.
Tîndală: Dar ce nu-ți place în satul nostru?
Păcală: Apa.
Tîndală: Iate uită! Oare cum poți vorbi una ca asta? Apă mai bună ca la
noi în sat nici nu se află. Cine-o bea, tot să mai bea.
Păcală: Bună, dacă ai după ce o bea.
Tîndală:Bine-ar fi, dacă ai munci, atunci ai avea după ce o bea!
Leneşul la toate zice că nu poate.

Educatorul: Să nu uităm, că în sat la noi, în noaptea de Sf. Andrei,

oamenii gospodari care aveau fete mari rămîn fără porţi. Deoarece
flăcăii vin şi fură porţile şi le duc mai departe.

Cîntecul: „Noi suntem babe băbuţe”

Copil: Ce folos de voi feciori

Că umblaţi la şezători
 Rămîn fuse ne luate
Şi fete nejucate.
Copil: Fetele din satul nostru
Nu ştiu bine Tatăl nostru
Pînă tes un cot de pînză
Mănîncă o putină de brînză.
Copil: Ba ştiţi că nu-i aşa,
Că noi toate ştim a lucra:
Coasem, ţesem, depănăm
Şi nici la joc nu ne lăsăm.
Copil: Foaie verde matotstat
Ce stai Neică supărat
Ori te-ai duce la jucat
Cu lucrul neterminat?
Copil: Foaie verde şi-un dudău
Auzi mîndră ce zic eu?
Eu lucrul l-am terminat
Însă jocul n-am lăsat.
Copil: Sari băiete nu mai sta
Că jocul te-oi învăţa
Uşurel şi legănat
Cum e din bătrîni lăsat.
Copil: Foaie verde busuioc
Haideţi toţi copii la joc
Care vreţi, care puteţi
Care nu, mai rămîneţi!

Dans popular moldovenesc...

Educatorul: Cu aceasta încheem şezătoarea noastră, nu înainte de a

mulţumi celor ce au participat la şezătoare, la proba de concurs şi nu
înainte de ai felicita pe toţi acei ce poartă numele Andrei, Andriana,
Adelina. Să-i aplăudăm! La mulţi ani! Vă mulţumim pentru atenţia cu
care ne-aţi urmărit.
La revedere! Vă invităm pe toţi la plăcinte şi sarmale...