Ciclul de viaţă al proiectului

Deoarece proiectele sunt compuse din activităţi diverse şi complexe, putând avea durate de
câţiva ani, organizaţiile care le realizează le împart pe etape, astfel facilitând monitorizarea şi
controlul acestora. Etapele (fazele) proiectului formează ciclul de viaţă al acestuia. Prin urmare, ciclul
de viaţă al unui proiect poate fi definit ca succesiunea etapelor (fazelor) în evoluţia unui proiect,
fiecare din ele conţinând un set de activităţi ce urmează să fie realizate în anumite limite de timp.
Pot fi identificate diverse abordări ale fazelor care formează ciclul de viaţă al proiectului, fiind
identificate trei modele principale de cicluri de viaţă ale proiectelor
1. Modelul ciclului de viaţă elementar, cuprinzând un număr de patru-opt faze. Activităţile aferente
pot varia în funcţie de tipul proiectului şi de domeniul în care se desfăşoară sau conform metodologiei
ce se aplică.
2. Modelul ciclului de viaţă al proiectului format din faze de dezvoltare (o succesiune de
miniproiecte), unde dezvoltarea în faze reprezintă o strategie prin care activităţile de determinare a
cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului
sunt repetate de mai multe ori.
3. Modelul ciclului de viaţă pe bază de prototip care presupune construirea rapidă a unui model sau
prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feed-back
rapid. Avantajul folosirii prototipurilor constă în posibilitatea de a renunţa la un model care are mai
puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai
bun.
Fiecare din variantele de model al ciclului de viaţă poate avea un număr diferit de faze: în timp ce unii
autori evidenţiază 6-8 faze, alţii enunţă 5, iar unii 4. De fapt, în fiecare din aceste abordări se regăsesc
aceleaşi acţiuni consecutive de urmat.
În continuare, expunem succint conţinutul ciclului de viaţă al proiectului conform ultimei versiuni a
Ghidului de management al proiectului, elaborat de directorul executiv Jim Lombardi . Autorul
evidenţiază patru faze în derularea unui proiect:
I. Faza de iniţiere. În această fază, conform opiniei autorului menţionat , este identificată o problemă
de afaceri (sau oportunitate) şi este definit un caz de afaceri care oferă diferite opţiuni de soluţie.
Ulterior, se efectuează un studiu de fezabilitate pentru a evalua fiecare opţiune şi se recomandă soluţia
finală. Odată ce soluţia recomandată este aprobată, se iniţiază un proiect pentru livrarea soluţiei
aprobate. Implicit, menţionăm că problema care reprezintă punctul de iniţiere a proiectului poate fi şi
din alt domeniu decât cel de afaceri (social, de cercetare etc.).
II. Planificarea proiectului – presupune crearea următoarelor produse:

 Planul proiectului (evidenţierea obiectivelor, activităţilor, sarcinilor

,termenelor).
 Planul de resurse (forţă de muncă, echipamente şi materiale
necesare).
 Planul financiar (identificarea costurilor forţei de muncă,
echipamentului şi
 materialelor).
  Planul de calitate (asigurarea obiectivelor de calitate, a măsurilor de asigurare
 şi de control a acesteia).
 Planul de risc (evidenţierea riscurilor potenţiale şi acţiunilor ce trebuie de
 întreprins pentru diminuarea acestora).

 Planul de acceptare (enumerarea criteriilor care trebuie îndeplinite pentru a obţine acceptarea
de către client).
 Planul de comunicare (evidenţierea informaţiei pentru a fi comunicată beneficiarilor).
 Planul de achiziţii (identificarea produselor care urmează să fie obţinute de la furnizori
externi).
În acest moment, proiectul a fost planificat în detaliu şi este gata să fie executat.
III. Executarea proiectului – presupune executarea fiecărei acţiuni preconizate la faza planificării
proiectului. În timp ce activităţile şi sarcinile sunt executate, se efectuează o serie de procese de
management pentru a monitoriza şi controla rezultatele livrate de proiect. Aceasta include
identificarea modificărilor, a riscurilor şi a problemelor, revizuirea calităţii livrabile şi evaluarea
fiecărui produs furnizat în
funcţie de criteriile de acceptare.
Odată ce toate produsele au fost elaborate şi clientul a acceptat soluţia finală,
proiectul este gata pentru închidere.
IV. Încheierea proiectului – implică transmiterea produselor finale clientului,
predarea documentaţiei de proiect, încheierea contractelor cu furnizorii, transmiterea resurselor
proiectului şi comunicarea închiderii proiectului tuturor părţilor interesate. Ultimul pas rămas este de
a efectua o revizuire postimplementare pentru a evalua succesul general al proiectului şi a enumera
toate lecţiile învăţate pentru viitoarele proiecte.
BIBLIOGRAFIE-
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/3239/Prisac_manag_czu.pdf?sequence
=1&isAllowed=y&fbclid=IwAR2rutUb7vAjAIM1nUVznF_dcsOOj487-
NrGtB1a107n5p_xuvWZdSg89H0

De ce este managementul de proiect important?

 Un management excelent de proiect înseamnă mult mai mult decât ținerea sub control
a triunghiului de fier al managementului de proiect, livrarea la timp, buget și sfera de aplicare
a proiectului; unește clienții și echipele, creează o viziune pentru un proiect de succes și îi
aduce pe toți pe aceeași pagină cu ceea ce este necesar pentru a rămâne pe drumul cel bun
spre succes. Când proiectele sunt gestionate corespunzător, există un impact pozitiv care
reverberează dincolo de livrarea „lucrurilor”.
De ce este managementul de proiect important?

1. Alinierea strategică.
Managementul proiectelor este important deoarece asigură ceea ce este livrat, este corect și
va oferi valoare reală față de oportunitatea de afaceri.
Fiecare client are obiective strategice, iar proiectele pe care le facem pentru ei promovează
aceste obiective. Managementul proiectelor este important, deoarece o parte din îndatoririle
unui PM este să se asigure că există rigoare în proiectarea corectă a proiectelor, astfel încât
acestea să se încadreze bine în contextul mai larg al cadrelor strategice ale clientului nostru.
Un bun management al proiectelor asigură că obiectivele proiectelor se aliniază îndeaproape
cu obiectivele strategice ale afacerii.
În identificarea unui caz de afaceri solid și pentru a fi metodic în ceea ce privește calcularea
rentabilității investiției, managementul de proiect este important, deoarece poate ajuta la
asigurarea faptului că este livrat lucrul potrivit, care va oferi valoare reală.
Desigur, pe măsură ce proiectele progresează, este posibil să apară riscuri, care să se
transforme în probleme sau chiar să se schimbe strategia de afaceri. Dar un manager de
proiect se va asigura că proiectul face parte din acea realiniere. Managementul proiectelor
contează cu adevărat aici, deoarece proiectele care se îndepărtează de curs sau care nu se
adaptează la nevoile afacerii pot ajunge să fie costisitoare și/sau inutile.
2. Leadership
Managementul proiectelor este important pentru că aduce leadership și direcție proiectelor.
Fără management de proiect, o echipă poate fi ca o barcă fără cârmă; în mișcare, dar fără
direcție, control sau scop. Leadership-ul permite și permite membrilor echipei să facă cel mai
bun lucru. Managementul de proiect oferă leadership și viziune, motivație, eliminarea
obstacolelor, coaching și inspirarea echipei să facă cea mai bună muncă.
Managerii de proiect servesc echipa, dar asigură și linii clare de responsabilitate. Cu un
manager de proiect la locul lui, nu există nicio confuzie cu privire la cine este responsabil și
care controlează orice se întâmplă într-un proiect (mai ales dacă utilizați o diagramă RACI
sau alte instrumente similare). Managerii de proiect pun în aplicare procesul și îi mențin pe
toți membrii echipei la rând, pentru că, în cele din urmă, ei poartă responsabilitatea dacă
proiectul eșuează sau reușește.
3. Obiective clare
Managementul proiectelor este important pentru că asigură existența unui plan adecvat pentru
realizarea obiectivelor strategice.
Acolo unde managementul de proiect este lăsat în seama echipei să se descurce singură, veți
găsi echipele care lucrează fără briefuri adecvate și fără o metodologie definită de
management de proiect. Proiectele nu sunt concentrate, pot avea obiective vagi sau nebuloase
și lasă echipa să nu fie foarte sigură ce ar trebui să facă sau de ce.
În calitate de manageri de proiect, ne poziționăm pentru a preveni o astfel de situație și pentru
a conduce la îndeplinirea la timp a sarcinilor, prin împărțirea unui proiect în sarcini pentru
echipele noastre.
Adesea, previziunea de a adopta o astfel de abordare este ceea ce diferențiază bunul
management de proiect de cel rău. Împărțirea în bucăți mai mici de lucru permite echipelor să
rămână concentrate pe obiective clare, să își orienteze eforturile către atingerea obiectivului
final al proiectului prin parcurgerea unor pași mai mici și să identifice rapid riscurile,
deoarece managementul riscului este important în managementul proiectelor.
Adesea, obiectivele unui proiect trebuie să se schimbe în conformitate cu un risc care se
materializează. Din nou, fără o supraveghere și un management dedicat, un proiect s-ar putea
slăbi rapid, dar un bun management de proiect (și un bun manager de proiect) este ceea ce
permite echipei să se concentreze și, atunci când este necesar, să se reorienteze asupra
obiectivelor lor.
4. Planificare realistă a proiectelor
Managementul proiectelor este important pentru că se asigură că sunt stabilite așteptări
adecvate cu privire la ceea ce poate fi livrat, când și pentru cât de mult.
Fără un management adecvat al proiectului și un plan de proiect solid, pot fi stabilite estimări
bugetare și termene de livrare a proiectelor care sunt prea ambițioase sau lipsite de informații
similare de estimare din proiecte asemănătoare. În cele din urmă, aceasta înseamnă că, fără
un management bun de proiect, proiectele sunt livrate cu întârziere și peste buget.
Managerii de proiect eficienți ar trebui să fie capabili să negocieze termene și etape
rezonabile și realizabile între părțile interesate cheie, echipe și management. Prea des, urgența
acordată livrării compromite pașii necesari și, în cele din urmă, calitatea rezultatului
proiectului.
Știm cu toții că majoritatea sarcinilor vor dura mai mult decât se anticipa inițial; un bun
manager de proiect este capabil să analizeze și să echilibreze resursele disponibile, cu
calendarul necesar, și să dezvolte un program realist. Managementul proiectelor contează cu
adevărat atunci când se programează, deoarece aduce obiectivitate în planificare.
Un bun manager de proiect creează un proces clar, cu termene limită realizabile, care permite
tuturor din echipa de proiect să lucreze în limite rezonabile și nu așteptări nerezonabile.
5. Controlul Calității
Managementul proiectelor este important pentru că asigură calitatea a ceea ce este livrat,
atinge constant obiectivul.
Proiectele sunt, de obicei, supuse unei presiuni enorme pentru a fi finalizate. Fără un manager
de proiect dedicat, care să aibă sprijinul și acceptarea managementului executiv, sarcinile sunt
subestimate, programele strânse și procesele grăbite. Rezultatul este o calitate proastă,
deoarece nu există un management al calității.
Managementul de proiect dedicat asigură nu numai că un proiect are timpul și resursele
pentru a fi livrat, ci și că rezultatul este testat de calitate în fiecare etapă.
Un bun management al proiectelor necesită faze închise în care echipele pot evalua
rezultatele pentru calitate, aplicabilitate și rentabilitatea investiției. Managementul proiectelor
este important pentru calitate, deoarece permite un proces eșalonat și etapizat, creând timp
echipelor pentru a-și examina și testa rezultatele la fiecare pas de-a lungul drumului.
6. Managementul riscului
Managementul proiectelor este important, deoarece se asigură că riscurile sunt gestionate
corespunzător și atenuate pentru a evita să devină probleme.
Managementul riscului este esențial pentru succesul proiectului. Tentația este doar să
măturați riscul sub covor, să nu vorbiți niciodată despre el cu clientul și să sperați la ce este
mai bun. Dar existența unui proces robust în jurul identificării, gestionării și diminuării
riscurilor este ceea ce ajută la prevenirea ca riscurile să devină probleme. În special în
proiectele complexe, tratarea riscului este locul în care valoarea managementului de proiect
intră cu adevărat în joc.
O bună practică de management de proiect necesită ca managerii de proiect să analizeze cu
atenție toate riscurile potențiale ale proiectului, să le cuantifice, să dezvolte un plan de
atenuare împotriva acestora și un plan de urgență în cazul în care oricare dintre ele se
materializează. Este nevoie să cunoașteți întrebările potrivite pe care să le puneți pentru a
descoperi riscurile din timp.
Desigur, riscurile ar trebui să fie prioritizate în funcție de probabilitatea ca acestea să apară,
iar răspunsurile adecvate sunt alocate pentru fiecare risc (unii PM folosesc un software
dedicat de gestionare a riscurilor pentru aceasta). Un bun management al proiectelor contează
în acest sens, deoarece proiectele nu merg niciodată conform planului, iar modul în care ne
ocupăm de schimbare și ne adaptăm planul de management al proiectelor este cheia pentru
livrarea proiectelor cu succes.
7. Proces ordonat
Managementul proiectelor este important pentru că asigură faptul că oamenii potriviți fac
lucrurile potrivite, la momentul potrivit, iar procesul de management al proiectului este urmat
pe tot parcursul ciclului de viață al proiectului.
În mod surprinzător, multe companii mari și binecunoscute au procese de planificare reactive
care nu se bazează cu adevărat pe strategii reale de management de proiect.
Dar reactivitatea – spre deosebire de proactivitate – poate determina adesea proiectele să intre
în modul de supraviețuire. Acesta este momentul în care echipele se fracturează, sarcinile se
dublează și planificarea devine reactivă, creând ineficiență și frustrare în echipă.
Planificarea și procesul adecvat pot face o diferență enormă, deoarece echipa știe cine face
ce, când și cum. Procesul adecvat ajută la clarificarea rolurilor, la eficientizarea proceselor și
a intrărilor, la anticiparea riscurilor și creează controale și echilibre pentru a se asigura că
proiectul este aliniat continuu cu strategia generală. Managementul proiectelor contează aici,
deoarece fără un proces ordonat, ușor de înțeles, companiile riscă eșecul proiectului,
pierderea încrederii în relațiile lor de afaceri și risipa de resurse.
8. Supraveghere continuă
Managementul proiectelor este important deoarece asigură urmărirea progresului unui proiect
și raportarea sa corespunzătoare.
Raportarea stării poate părea plictisitoare și inutilă – și dacă totul este planificat, poate fi doar
o documentare de dragul documentării. Însă supravegherea continuă a proiectului,
asigurându-se că un proiect se încadrează în mod corespunzător față de planul inițial, este
esențială pentru a se asigura că un proiect rămâne pe drumul cel bun.
Când există o supraveghere adecvată și o raportare a proiectului, este ușor să vedeți când un
proiect începe să se abată de la cursul propus. Cu cât puteți observa mai devreme abaterea
proiectului, cu atât este mai ușor să-i corectați cursul.
Managerii de proiect buni vor genera în mod regulat rapoarte de progres sau de stare
ușor de digerat, ca parte a managementului părților interesate. Acest lucru le permite
clienților sau părților interesate de proiect să urmărească singuri proiectul. În mod obișnuit,
aceste rapoarte de stare vor oferi informații despre munca care a fost finalizată și planificată,
orele utilizate și modul în care acestea se raportează la cele planificate, modul în care
proiectul urmărește etapele, riscurile, ipotezele, problemele și dependențele și orice rezultate
ale proiectului. se procedează.