Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Prima lucrare din literatura contabila care prezinta pentru prima data descrierea partidei duble in

contabilitate se intituleaza:
a. Partida dubla in contabilitate
B.TRATAT DE CONTABILITATE IN PARTIDA DUBLA
c. Contabilitatea in partida dubla
d. Contabilitatea si partida dubla
e. Parida dubla in slujba contabilitatii

2. In conceptia lui Luca Paciolo, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre:
a. bani si capital
b. avere si bani
c. bani si bunuri
D. AVERE SI CAPITAL

3. Una din structurile de mai jos nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta?
a. active circulante
B. VENITURI ÎN AVANS
c. active imobilizate

4. In structura imobilizarilor necorporale nu sunt incluse:


a. cheltuielile de dezvoltare
B. CHELTUIELILE DE CERCETARE
c. concesiunile, brevetele, licentele, marcile
d. cheltuielile de constituire
e. fondul comercial

5. In structura imobilizarilor corporale nu se includ:


a. alte instalatii, utilaje si mobilier
b. avansuri si imobiliozari corporale in curs de executie
c. terenuri si constructii
D. CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI
e. instalatii tehnice si masini

6. Una din caracteristicile de mai jos nu apartine terenurilor propriu-zise. Care este aceasta?
a. nu se amortizeaza
b. au o durata de utilizare nelimitata
C. SUNT IMOBILIZARI FINANCIARE

7. In structura stocurilor nu se includ:


a. materialele consumabile
b. materiile prime
c. produsele finite
d. marfurile
E. CREANTELE

8. In structura activelor circulante nu se includ:


a. creantele
B. INVESTITIILE FINANCIARE PE TERMEN LUNG
c. stocurile
d. casa si conturi la banci
e. investitiile financiare pe termen scurt

9. In structura materialelor consumabile nu se includ:


A. MATERIILE PRIME
b. materialele auxiliare
c. materialele pentru ambalat
d. piesele de schimb
e. combustibilii

10. In categoria creantelor nu se includ:


a. sumele de incasat de la entitatile asimilate
b. creantele comerciale
c. sumele de incasat de la entitatile cu care compania este legatya in virtutea intereselor de
participare
d. alte creante
E. CAPITALUL SUBSCRIS VARSAT

11. Sursele de finantare straine nu cuprind:


a. capital strain
b. obligatii
c. datorii
D. CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT

12. Sursele de finantare straine nu cuprind:


a. furnizorii
b. imprumuturile acordate de banci
c. efectele de platit
d. imprumuturile acordate de alte institutii financiar-bancare
E. EFECTELE DE PRIMIT

13. Pasivul partimonial nu cuprinde:


a. datorii
b. capital si rezerve
C. CHELTUIELI IN AVANS
d. venituri in avans
e. provizioane

14. In structura datoriilor nu se includ:


A. PROVIZIOANELE PENTRU LITIGII
b. datoriile in cadrul grupului
c. imprumuturile si datoriile asimilate
d. datoriile comerciale
e. datoriile din interese de participare

15. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ?
a. observatia, rationamentul, comparatia
b. analiza, sinteza, inventarierea
C. BILANUL, CONTUL, BALANTA DE VERIFICARE
d. clasificarea, documentatia, analiza
e. documentatia, evaluarea, calculatia

16. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este
acesta?
a. rationamentul
b. clasificarea
c. observatia
D. DOCUMENTATIA
e. comparatia

17. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este
acesta?
A. INVENTARIEREA
b. rationamentul
c. sinteza
d. analiza
e. observatia

18. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun si altor discipline
economice.
Care este acesta?
a. evaluarea
b. calculatia
c. inventarierea
d. documentatia
E. OBSERVATIA

19. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?
a. contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se
reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a
modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
b. contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta
existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a
modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
C. CONTUL ESTE PROCEDEUL SPECIFIC METODEI CONTABILITII CU AJUTORUL CARUIA
SE REFLECTA EXISTENA SI MISCAREA FIECARUI ELEMENT PATRIMONIAL IN PARTE CA
URMARE A MODIFICARILOR PRODUSE DE TRANZACTIILR CE AU LOC IM ÎNTREPRINDERE
ÎNTR-O PERIOAD DE GESTIUNE
d. contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta
existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a
modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune

20. Dubla inregistrare consta in:


a. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau
financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
b. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau
financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
C ÎNREGISTRAREA CONCOMITENT SI CU ACEEASI SUMA A UNEIOPERATII ECONOMICE
SAU FINANCIARE IN DOUA CONTURI, SI ANUME, IN DEBITUL UNUI FONT SI IN CREDITUL
ALTUI CONT
d. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau
financiare in mai mult de doua conturi

21. Analiza contabila consta in:


a. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in
concordanta si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
**B. CERCETAREA, PE BAZA DE DOCUMENTE, A FIECAREI TRANZACII IN PARTE, PRIN
DESCOMPUNEREA EI IN ELEMENTELE COMPONENTE, IN SCOPUL STABILIRII
CONTURILOR CORESPONDENTE SI A PARTII ACESTORA - DEBIT SAU CREDIT IN CARE
URMEAZA SA SE ÎNREGISTREZE TRANZACTIA RESPECTIVA, CONCOMITENT SI CU
ACEEASI SUMA
c. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor
corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite
d. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor
corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent
si cu aceeasi suma

22. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura
elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari
b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia
analizata, adica stabilirea formulei contabile
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente
in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
D. STABILIREA RULAJELOR, A SUMELOR SI A SOLDURILOR FINALE ALE CONTURILOR
CORESPONDENTE
e. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei

23. Formula contabila reprezinta:


a. calculul elementelor constitutive ale unui cont
b. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua
bilanturi
C. MODALITATEA DE PREZENTARE A UNEI OPERATII ECONOMICE SAU FINANCIARE
PRIN ÎNCADRAREA ACESTEIA IN DEBITUL UNUI CONT SI IN CREDITULALTUI CONT SUB
FORMA DE EGALITATE VALORIC
d. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant

24. Conturile de pasiv pot prezenta la sfarsitul perioadei:


a. sold final debitor sau zero;
b. sold final creditor sau debitor;
C.SOLD FINAL CREDITOR SAU ZERO
d. sold final numai debitor.

25. Din imobilizarile necorporale nu fac parte:


a. cheltuieli de constituire;
b. cheltuieli de dezvoltare;
c. concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active;
D. INSTALAII TEHNICE SI MASINI
e. fondul comercial.

26. Imobilizarile financiare nu cuprind:


a. titluri puse in echivalenta;
b. creante imobilizate;
c. alte titluri imobilizate;
d. interese de participare;
E. AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE ÎN CURS DE EXECUIE

27. Soldul final al unui cont cu functia contabila de activ reprezinta:


a. diferenta dintre rulajul debitor si rulajul creditor al contului;
b. diferenta dintre soldul initial si rulajul creditor al contului;
C. DIFERENTA DINTRE TOTAL SUME DEBITOARE DI TOTAL SUME CREDITOARE ALE UNUI
CONT
d. diferenta dintre soldul initial si rulajul debitor al contului
e. nici o afirmatie nu este corecta;

28. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: mijloace fixe 10.000 lei, materiale consumabile
1.200 lei, marfuri 2.000 lei, disponibil la banca 800 lei, numerar in casierie 400 lei, capital
subscris varsat 7.200 lei, rezerve 2.200 lei, furnizori 4.200 lei, clienti creditori 800 lei.
Care este marimea activului net contabil ?
a. 7.200 lei;
b. 11.000 lei;
c. 5.000 lei;
D. 9.400 LEI;
e. 8.800 lei.

29. Formula contabila rezulta din:


A. PARCURGEREA ETAPELOR ANALIZEI CONATBILE
b. reevaluare;
c. balanta de verificare;
d. evaluare;
e. registrul-jurnal.

30. Regula de functionare a conturilor de pasiv este :


a. conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se crediteaza cu
existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu
diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero;
b. conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentul
initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu diminuarile
de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero;
C. CONTURILE DE PASIV INCEP SA FUNCTIONEZE PRIN A SE CREDITA SI SE CREDITEAZ
CU EXISTENTUL INITIAL (SOLDUL INITAL) DE PASIV SI MAJORARILE DE PASIV SI SE
DEBITEAZA CU DIMINUARILE DE PASIV, PREZENTÂND UN SOLD FINAL CREDITOR SAU
ZERO.

31. Care din urmatoarele afirmatii este falsa :


a. un cont de activ prezinta sold initial debitor;
B. UN CONT DE PASIV SE DEBITEAZA CU CRESTERILE.
c. un cont de capitaluri proprii prezinta in debit soldul final creditor;
d. un cont de activ se crediteaza cu diminuarile;
e. conturile de activ si de cheltuieli au reguli de functionare inverse, comparativ cu
conturile de datorii, de capitaluri proprii si de venituri.

32. Care dintre elementele enumerate mai jos nu apartin contului:


a. titlul contului + soldul contului;
b. debitul;
c. rulajul + data inregistrarii;
D. POSTUL
e. creditul.

33. Fondurile create din reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare constituie:
a. subventii pentru investitii;
b. rezultatul reportat;
C. REZERVE DIN REEVALUARE
d. rezervele;
e. prime de capital.

34. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
a. documentatia
b. clasificarea
C. BILANUL
d. sinteza

35. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
a. documentatia
b. clasificarea
C. CONTUL
d. sinteza
e. analiza
36. Precizati care dintre procedeele enumerate nu este specific numai metodei contabilitatii:
a. bilantul
b. contul
c. balanta de verificare
D. SINTEZA

37. Precizati dintre procedeele enunerate mai jos sunt procedee specifice metodei contabilittii:
A. BILANTUL, CONTUL, BALANTA DE VERIFICARE
b. observatia, rationamentul, comparatia
c. clasificarea, documentatia, analiza
d. clasificarea, analiza, sinteza

38. Precizati care dintre categoriile enumerate mai jos nu intra in structura pasivului patrimonial?
a. capital si rezerve
b. venituri in avans
c. datorii pe termen lung
D. CHELTUIELI IN AVANS

39. In categoria imobilizarilor necorporale nu sunt cuprinse:


a. alte imobilizari necorporale
B. INTERESELE DE PARTICIPARE
c. cheltuielile de dezvoltare
d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare
e. cheltuielile de constituire

40. In categoria imobilizarilor corporale nu se includ:


A. CREANTELE COMERCIALE
b. instalatiile tehnice si masinile
c. terenurile, amenajarile de terenuri si constructiile
d. avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie

41. In categoria imobilizarilor corporale sunt cuprinse:


A. INSTALAIILE TEHNICE I MASINILE
b. cheltuielile de dezvoltare
c. fondul comercial
d. cheltuielile de constituire

42. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului patrimonial:
a. active circulante
b. cheltuieli in avans
c. active imobilizate
D. VENITURI ÎN AVANS

43. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului patrimonial:
a. active circulante
b. cheltuieli in avans
c. active imobilizate
D. DATORII

44. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului patrimonial:
a. active circulante
B. PROVIZIOANE
c. active imobilizate
d. cheltuieli in avans

45. In categoria imobilizarilor necorporale nu se cuprind:


a. cheltuielile de dezvoltare
B. AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE ECECUTIE
c. fondul comercial
d. concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte valori similare

46. In categoria imobilizarilor necorporale nu se cuprind:


a. cheltuielile de dezvoltare
B. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE EXECUIE
c. fondul comercial
d. concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte valori similare.
1. Produsele finite sunt acele produse care au parcurs toate fazele de fabricatie prevazute de
procesul tehnologic al intreprinderii, fiind depozitate in vederea vanzarii catre terti.
ADEVRAT

2. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop
stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata.
FALS

3. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in
doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont.
FALS

4. A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.


ADEVRAT

5. A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.


FALS

6. Rulajul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune
in debitul sau creditul unui cont.
FALS

7. Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un


singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor.
ADEVRAT

8. Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu ajutorul
contului. ADEVRAT

9. Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor
creditoare, preluand semnul totalului mai mic.
FALS

10. Contul este un procedeu specific metodei contabilitatii, de inregistrare, calcul si control valoric,
iar uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in ordine
cronologica si sistematica, pe o anumita perioada de timp. ADEVRAT.

11. Contul este un procedeu specific tuturor stiintelor, de inregistrare, calcul si control valoric, iar
uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in ordine cronologica
si sistematica, pe o anumita perioada de timp.
FALS
12. Debitul si creditul contului sunt denumiri conventionale care corespund celor doua parti ale
contului, pentru separarea celor doua tipuri de modificari, astfel: debitul este partea din stanga
oricarui cont; iar creditul este partea din dreapta oricarui cont.
ADEVRAT

13. Analiza contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor
justificative in vederea determinarii corespondentei conturilor si stabilirii formulei contabile.
ADEVRAT

14. Formula contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor
justificative si descompunerea ei in elemente componente, in vederea deducerii conturilor care se
debiteaza si a conturilor care se crediteaza.
FALS

15. Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice sau
financiare in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica
inordinea in care aceste operatii s-au efectuat.
ADEVRAT

16. Analiza contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice in
conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica.
FALS

17. Daca la elementele formulei contabile se adauga si alte elemente, cum sunt: data la care a
avut loc operatia economica, documentul justificativ care sta la baza operatiei si explicatia
operatiei, se obtine articolul contabil.
ADEVRAT

18. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi,
inainte de deducerea tuturor datoriilor sale.
FALS

19. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi,
inainte de reducerea tuturor datoriilor sale.
FALS
2.2.1. CONTABILITATE - BAZE SI PROCEDURI

Alegeți răspunsul corect sau în funcție de cerințele problemei! (MULTIPLE CHOICE)

l . Una dintre frăsăturile de mai jos nu poate fi atribuită contului. Care este aceasta?
a. contul reprezintă un model de evidentă și calcul în expresie valorică;
b. contul reprezintă un model de individualizare și grupare a situației și mișcării elementelor patrimoniale;
c. contul reprezintă un model de înregistrare cronologică a evoluției patrimoniului;
d. contul realizează dubla reprezentare a patrimoniului;
e. contul reprezintă un model de sistematizare a existentelor și modificărilor de sens contrar.
2. În procesul muncii practice de contabilitate, balanța de verificare îndeplinește mai multe funcții. Una dintre
funcțiile de mai jos nu poate fi atribuită balanței de verificare. Care este aceasta?
a. funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;
b. funcția de realizare a concordantei dintre conturile sintetice și cele analitice;
c. funcția de legătură înfre cont și bilanț;
d. funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi;
e. funcția de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.

3. Pentru a fi utile în raport cu cerințele utilizatorilor, Cadrul conceptual al IASB stabilește caracteristicile
calitative pe care trebuie să le îndeplinească informațiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. inteligibilitatea, relevanța, oportunitatea, exhaustivitatea;
b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanța;
c. inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea;
d. pertinentă, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea;
e. relevanța, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea.

4. În sistemul contabil românesc acționează și principii contabile de sorginte anglo-saxonă. Unul dintre enunțurile
de mai jos conține un astfel de principiu. Care este acesta?
a. principiul prudenței; principiul permanenței metodelor;
b. principiul independenței exercițiului; principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv;
c. principiul necompensării; principiul continuității activității;
d. principiul intangibilității bilanțului de deschidere; principiul conectării cheltuielilor la venituri;
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric.
5. Dispunem de următoarele date din bilanț: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajări de terenuri 10.468
u.m.; imobilizări necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; împrumuturi bancare pe termen lung
și mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa în lei
3.568 u.m.; creditori diverși 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contribuția la asigurări sociale 6.094 u.m. Care
sunt valoarea activului circulant și valoarea datoriilor?
a. 26.460 u.m. și 33.976 u.m.;
b. 15.624 u.m. și 23.348 u.m.;
c. 16.750 u.m. și 44.764 u.m.;
d. 26.460 u.m. și 23.348 u.m.;
e. 20.318 u.m. și 40.070 u.m.

6. Fonnulele contabile de stornare se utilizează într-una din următoarele situații:


a. penffu înregistrarea operațiilor economice sau financiare care au loc în mod obișnuit;
b. pentru înregistrarea operațiilor care au cea mai mare frecvență în practica de contabilitate;
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior greșit;
d. pentru înregistrarea operațiilor cu o frecvență redusă;
e. pentru înregistrarea operațiilor ce nu au caracter repetitiv.
7. În scopul realizării obiectivului său, metoda contabilității folosește o serie de procedee. Care dintre următoarele
grupe de procedee sunt utilizate și de alte discipline economice?
a. documentația, evaluarea, calculația, inventarierea;
b. documentația, observația, raționamentul, balanța de verificare;
c. bilanțul, contul, analiza, evaluarea;
d. contul, analiza, sinteza, calculația;
e. bilanțul, observația, sinteza, evaluarea.

8. În structura activelor circulante nu se includ:


a. stocurile;
b. creanțele;
c. investițiile financiare pe termen scurt;
d. casa și conturile la bănci;
e. imobilizările în curs.

9. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bilanțul este documentul care realizează descrierea poziției
financiare a întreprinderii în raporturile cu mediul extern. Ecuația utilizată pentru a dezvălui poziția
financiară este:
a. capital propriu = activ - datorii;
b. activ = pasiv;
c. trezoreria netă = încasări - plăți;
d. capital propriu - pasiv = activ;
e. mijloace economice = surse de finanțare.

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilității, reprezintă:


a. totalitatea drepturilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice;
b. totalitatea obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice;
c. totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane juridice;
d. totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic;
e. totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice, precum
și bunurile economice la care acestea se referă.

11. Se cunosc următoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei; 161
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontări cu asociații
privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa în lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461
Debitori diverși 9.516 lei; 121 Profit și pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienți 11.886 lei.
Care este valoarea creanțelor și a capitalului propriu?
a. 32.637 lei și 6.513 lei
b. 23.121 lei și 15.471 lei
c. 23.391 lei și 10.992 lei
d. 32.637 lei și 15.471 lei
e. 23.121 lei și 6.513 lei

12. Acreditivele reprezintă:


a. lichidități păstrate la bancă în contul curent, la dispoziția unui furnizor, din care urmează a se efectua plăți către
acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
b. disponibilități bănești în lei și în devize aflate în conturile bancare ale întreprinderii;
c. lichidități păstrate la banca într-un cont distinct, la dispoziția unui furnizor, din care urmează a se efectua plăți
către acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
d. sume virate la bănci, puse la dispoziția terților, pentru efectuarea unor plăți în numele întreprinderii;
e. sume de bani achitate în cursul exercițiului curent, dar care se referă la servicii ce vor fi primite în cursul
exercițiului următor.
7. În scopul realizării obiectivului său, metoda contabilității folosește o serie de procedee. Care dintre următoarele
grupe de procedee sunt utilizate și de alte discipline economice?
a. documentația, evaluarea, calculația, inventarierea;
b. documentația, observația, raționamentul, balanța de verificare;
c. bilanțul, contul, analiza, evaluarea;
d. contul, analiza, sinteza, calculația;
e. bilanțul, observația, sinteza, evaluarea.

8. În structura activelor circulante nu se includ:


a. stocurile;
b. creanțele;
c. investițiile financiare pe termen scurt;
d. casa și conturile la bănci;
e. imobilizările în curs.

9. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bilanțul este documentul care realizează descrierea poziției
financiare a întreprinderii în raporturile cu mediul extern. Ecuația utilizată pentru a dezvălui poziția
financiară este:
a. capital propriu = activ - datorii;
b. activ = pasiv;
c. trezoreria netă = încasări - plăți;
d. capital propriu - pasiv = activ;
e. mijloace economice = surse de finanțare.

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilității, reprezintă:


a. totalitatea drepturilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice;
b. totalitatea obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice;
c. totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane juridice;
d. totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic;
e. totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice sau juridice, precum
și bunurile economice la care acestea se referă.

11. Se cunosc următoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei; 161
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontări cu asociații
privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa în lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461
Debitori diverși 9.516 lei; 121 Profit și pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienți 11.886 lei.
Care este valoarea creanțelor și a capitalului propriu?
a. 32.637 lei și 6.513 lei
b. 23.121 lei și 15.471 lei
c. 23.391 lei și 10.992 lei
d. 32.637 lei și 15.471 lei
e. 23.121 lei și 6.513 lei

12. Acreditivele reprezintă:


a. lichidități păstrate la bancă în contul curent, la dispoziția unui furnizor, din care urmează a se efectua plăți către
acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
b. disponibilități bănești în lei și în devize aflate în conturile bancare ale întreprinderii;
c. lichidități păstrate la banca într-un cont distinct, la dispoziția unui furnizor, din care urmează a se efectua plăți
către acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
d. sume virate la bănci, puse la dispoziția terților, pentru efectuarea unor plăți în numele întreprinderii;
e. sume de bani achitate în cursul exercițiului curent, dar care se referă la servicii ce vor fi primite în cursul
exercițiului următor.
20. Modalitatea de prezentare a unei operații economice sau financiare prin încadrarea acesteia în debitul unui cont
și în creditul altui cont, sub formă de egalitate valorică, poartă denumirea de:
a. articol contabil;
b. înregisfrare cronologică;
c. corespondența conturilor;
d. formula contabilă;
e. înregistrare sistematică.

21. Una dintre funcțiile de mai jos nu poate fi atribuită contabilității financiare. Care este aceasta?
a. funcția de înregistrare a tranzacțiilor întreprinderii în scopul determinării periodice a situației patrimoniului și a
rezultatului obținut;
b. funcția de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activități;
c. funcția de furnizare a informațiilor necesare sintezelor macroeconomice;
d. funcția de satisfacere a cerințelor informaționale ale analizei financiare;
e. funcția de comunicare financiară externă.

22. În structura disponibilităților nu se includ:


a. conturile la bănci;
b. casa
c. acreditivele;
d. avansurile acordate furnizorilor;
e. avansurile de trezorerie.

23. Creanțele comerciale includ:


a. creanțele față de clienți;
b. creanțele în cadrul grupului;
c. creanțele din interese de participare;
d. alte creanțe;
e. creanțele privind capitalul subscris și nevărsat.

24. Ciclul de exploatare al unei întreprinderi reprezintă:


a. perioada dintre achiziția materiilor prime care intră într-un proces de producție și finalizarea sa în numerar sau
sub fonna unui instrument ușor convertibil în numerar;
b. perioada dintre achiziția materiilor prime și obținerea produselor finite în vederea obținerii unui instrument ușor
convertibil în numerar;
c. anul calendaristic;
d. perioada dintre obținerea produselor finite și vânzarea lor;
e. perioada dintre vânzarea produselor finite și încasarea lor.
25. O informație este semnificativă dacă:
a. are o valoare considerabilă;
b. are o natură neobișnuită;
c. nu este neglijabilă;
d. este probabil că persoana care utilizează informația să acționeze în mod diferit în lipsa acesteia;
e. este relevantă.
26. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. cifră de afaceri netă;
b. variația stocurilor;
c. veniturile financiare;
d. producția imobilizată;
e. alte venituri din exploatare.
27. Veniturile extraordinare reprezintă:
a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacții, operații diferite de activitățile ordinare, obișnuite ale
întreprinderii, pentru care se așteaptă repetabilitatea lor;
b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacții, operații diferite de activitățile ordinare, obișnuite ale
întreprinderii, pentru care nu se așteaptă repetabilitatea lor;
c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacții, operații identice cu activitățile ordinare, obișnuite ale
întreprinderii, pentru care se așteaptă repetabilitatea lor;
d. venituri care au un caracter frecvent și sunt de natură neobișnuită;
e. venituri care nu au un caracter frecvent și sunt de natură obișnuită.
28. Rezervele din reevaluare reprezintă plusuri create prin:
a. reevaluarea imobilizărilor necorporale și a celor financiare;
b. reevaluarea imobilizărilor corporale și a stocurilor;
c. reevaluarea imobilizărilor necorporale și a creanțelor;
d. reevaluarea imobilizărilor corporale și a celor necorporale;
e. reevaluarea imobilizărilor corporale și a celor financiare.
29. În activitatea practică pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele de mai jos
nu poate fi atribuită contului. Care este aceasta?
a. forma bilanțieră a contului;
b. forma unilaterală a contului;
c. forma lista a contului;
d. forma șah a contului;
e. forma contului cu duble valori.
30. Imobilizările corporale nu cuprind:
a. terenuri și construcții;
b. instalații tehnice și mașini;
c. alte instalații, utilaje și mobilier;
d. avansuri și imobilizări necorporale în curs;
e. avansuri și imobilizări corporale în curs.
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezintă:
a. o obligație prezentă, provenită din evenimente trecute și care la decontare determină un flux de beneficii
dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau
scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari;
e. creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau
creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezintă:
a. o obligație prezentă, provenită din evenimente trecute și care la decontare determină un flux de beneficii
dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale;
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;

d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau
scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari;
e. creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau
creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.
33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezintă:
a. o obligație prezentă, provenită din evenimente trecute și care la decontare determină un flux de beneficii
dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale;
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau
scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari;
e. creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau
creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

34. Obligația întreprinderilor de a publica un singur set de situații financiare, care să satisfacă necesitățile
informaționale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit într-un principiu numit:
a. principiul intangibilității bilanțului de deschidere;
b. principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv;
c. principiul pragului de semnificație;
d. principiul unicității bilanțului;
e. principiul costului istoric.
35. Capitalul propriu rcprczintâ:
a. interesul rezidual al acționarilor în pasivele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor acesteia;
b. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor acesteia;
c. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi înainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia;
d. interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi înainte și după deducerea tuturor datoriilor acesteia;
e. interesul rezidual al acționarilor în pasivele unei întreprinderi înainte și după încasarea tuturor creanțelor acesteia.

36. Ce semnifică înregistrarea contabilă:


211 Terenuri și amenajări de terenuri = 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul?
a. aportul la capitalul social a unui teren;
b. restituirea către asociați a unui mijloc de transport;
c. casarea unui mijloc de transport;
d. amortizarea unui mijloc de transport;
e. restituirea către un acționar a unui mijloc de transport.
37. Imobilizările necorporale nu cuprind:
a. cheltuielile de constituire;
b. cheltuielile în avans;
c. cheltuielile de dezvoltare;
d. concesiunile, brevetele, licențele, drepturile și valorile similare;
e. alte imobilizări necorporale.
38. Formula contabilă 5411 Acreditive in Iei = 5121 Conturi la bănci in Iei 5.000 lei reprezintă:
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis în valoare de 5.000 lei;
b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenită dintr-un acreditiv neutilizat, în contul din care a provenit (contul de
la bancă);
c. deschiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
d. închiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
e. utilizarea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei.
39. Unul dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă o funcție a balanței de verificare. Care este acesta?
a. funcția de realizare a concordanței dintre conturile analitice și cele sintetice;
b. funcția de instrument de verificare, de control;
c. âłncția de legătură dintre conturile analitice și cele sintetice și dintre acestea din urmă și bilanț;
d. funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;
e. funcția de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.
40. Cu ajutorul balanței de verificare nu se pot identifica:
a. omisiunile de înregistrare;
b. erorile de întocmire a balanței de verificare;
c. erorile în stabilirea sumelor din formulele contabile compuse;
d. erorile de întocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
e. erorile de înregistrare în Cartea-mare.
41. Verificarea documentelor contabile din punctul de vedere al formei nu se referă la:
a. completarea tuturor elementelor cerute de document;
b. folosirea modelului de document corespunzător naturii operației consemnate;
c. respectarea legalității operației consemnată în document;
d. existența semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor;
e. existența aceluiași număr de ordine pe fiecare exemplar (în cazul documentelor întocmite în mai multe
exemplare).

42. Notele explicative la situațiile financiare nu trebuie să cuprindă:


a. informații referitoare la salarii;
b. informații referitoare la salariați;
c. prezentarea politicilor contabile utilizate;
d. informații generale despre entitate;
e. informații referitoare la conducerea entității.
43. Unul dintre exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform
IAS 7. Care este acesta?
a. plăți privind impozitul pe profit;
b. plăți în numerar către și în numele angajaților;
c. încasări în numerar din vânzarea de bunuri sau servicii;
d. plăți efectuate pentru achiziționarea de participații;
e. încasări din contracte încheiate în scop de plasament.
44. Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizează:
a. legalitatea operației;
b. economicitatea operației;
c. integralitatea operației;
d. necesitatea operației;
e. realitatea operației.
45. Un activ necorporal se prezintă în bilanț:
a. la cost de achiziție;
b. la cost de producție;
c. la cost, mai puțin ajustările cumulative de valoare;
d. la valoarea justă;
e. la valoarea de aport.
46. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris vărsat;
b. rezerve;
c. subvenții pentru investiții;
d. prime de capital;
e. rezerve din reevaluare.
47. În raport cu natura lor, cheltuielile care se efectuează în cadrul unei întreprinderi pot fi grupate pe feluri de
activități, astfel
a. cheltuieli din activitatea financiară, de exploatare și bancară;
b. cheltuieli din activitatea extraordinară, ordinară și financiară;
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiară și extraordinară;
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinară și financiară;
e. cheltuieli din activitatea extraordinară, ordinară și de finanțare.
48. Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, și se gupează în:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiară, bancară;
b. venituri din activitatea de exploatare, financiară, bancară și de asigurări;
c. venituri din activitatea extraordinară, ordinară, financiară;
d. venituri din activitatea de exploatare, financiară, extraordinară;
e. venituri din activitatea de exploatare, financiară și de finanțare.
49. Reglementările contabile românești recunosc trei metode de amortizare, și anume:
a. metoda amortizării lineare, accelerate și a însumării cifrelor;
b. metoda amortizării lineare, regresive și accelerate;
c. metoda amortizării lineare, degresive și accelerate;
d. metoda amortizării lineare, a însumării cifrelor și regresive;
e. metoda amortizării lineare, degresive și regresive.
50. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris vărsat;
b. rezerve;
c. credite bancare pe termen lung;
d. prime de capital;
e. rezultatul exercițiului.
37. Imobilizările necorporale nu cuprind:
a. cheltuielile de constituire;
b. cheltuielile în avans;
c. cheltuielile de dezvoltare;
d. concesiunile, brevetele, licențele, drepturile și valorile similare;
e. alte imobilizări necorporale.
38. Formula contabilă 5411 Acreditive in Iei = 5121 Conturi la bănci in Iei 5.000 lei reprezintă:
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis în valoare de 5.000 lei;
b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenită dintr-un acreditiv neutilizat, în contul din care a provenit (contul de
la bancă);
c. deschiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
d. închiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
e. utilizarea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei.
39. Unul dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă o funcție a balanței de verificare. Care este acesta?
a. funcția de realizare a concordanței dintre conturile analitice și cele sintetice;
b. funcția de instrument de verificare, de control;
c. âłncția de legătură dintre conturile analitice și cele sintetice și dintre acestea din urmă și bilanț;
d. funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;
e. funcția de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.
40. Cu ajutorul balanței de verificare nu se pot identifica:
a. omisiunile de înregistrare;
b. erorile de întocmire a balanței de verificare;
c. erorile în stabilirea sumelor din formulele contabile compuse;
d. erorile de întocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
e. erorile de înregistrare în Cartea-mare.
41. Verificarea documentelor contabile din punctul de vedere al formei nu se referă la:
a. completarea tuturor elementelor cerute de document;
b. folosirea modelului de document corespunzător naturii operației consemnate;
c. respectarea legalității operației consemnată în document;
d. existența semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor;
e. existența aceluiași număr de ordine pe fiecare exemplar (în cazul documentelor întocmite în mai multe
exemplare).

42. Notele explicative la situațiile financiare nu trebuie să cuprindă:


a. informații referitoare la salarii;
b. informații referitoare la salariați;
c. prezentarea politicilor contabile utilizate;
d. informații generale despre entitate;
e. informații referitoare la conducerea entității.
43. Unul dintre exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform
IAS 7. Care este acesta?
a. plăți privind impozitul pe profit;
b. plăți în numerar către și în numele angajaților;
c. încasări în numerar din vânzarea de bunuri sau servicii;
d. plăți efectuate pentru achiziționarea de participații;
e. încasări din contracte încheiate în scop de plasament.
57. În sfructura activelor circulante nu se includ:
a. stocurile;
b. creanțele;
c. investițiile financiare pe termen scurt;
d. casa și conturile la bănci;
e. cheltuielile în avans.
58. În categoria creanțelor nu se includ:
a. creanțe comerciale;
b. sume de încasat de la entitățile afiliate;
c. sume de încasat de la entitățile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare;
d. alte creanțe;
e. capital subscris și vărsat.

59. În categoria imobilizărilor corporale nu se includ:


a. terenuri, construcții, instalații tehnice și mașini;
b. alte instalații, utilaje și mobilier, investiții imobiliare;
c. active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale;
d. avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție;
e. active biologice productive.
60. În cadrul imobilizărilor necorporale nu se cuprind:
a. cheltuielile de constituire, de dezvoltare;
b. concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create
intern de entitate;
c. activele necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale;
d. fondul comercial negativ;
e. alte imobilizări necorporale și avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
61. Unul dintre activele de mai jos nu este considerat activ curent:
a. stocurile cumpărate;
b. stocurile vândute;
c. creanțele comerciale;
d. titlurile de plasament care se așteaptă să fie realizate într-o perioadă ce depășește 12 luni de la data bilanțului;
e. titlurile de plasament care se așteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanțului.

62. Veniturile din exploatare nu cuprind:


a. producția imobilizată;
b. variația stocurilor;
c. venituri din interese de participare;
d. cifra de afaceri netă;
e. alte venituri din exploatare.

63. În cadrul activității unei entități economice are loc următoarea operație: diminuarea capitalului social
cu suma de 670.000 de lei prin retragerea unui asociat. Operația produce modificări patrimoniale de tipul:
a. A+x-x=P
b. A+x=P+x
c. A-x=P-x
d. A=P+x-x
e. A+x=P+x
51. Unul dinfre enunțurile de mai jos nu reprezintă o etapă a analizei contabile. Care este acesta?
a. determinarea modificărilor pe care le produce respectivă tranzacție în structura elementelor patrimoniale,
precum și determinarea sensurilor acestor modificări;
b. aplicarea regulilor de âłncționare a conturilor, în vederea stabilirii părții conturilor corespondente - debit sau
credit - în care urmează să se înregistreze tranzacția analizată, adică stabilirea formulei contabile;
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente în care urmează să se
înregistreze tranzacția analizată;
d. stabilirea naturii și, respectiv, a conținutului tranzacției supuse analizei;
e. stabilirea rulajelor, a sumelor și a soldurilor finale ale conturilor corespondente.

52. Planul de conturi general reprezintă:


a. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire
descriptivă, fiind încadrat într-o clasă și grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
b. mafricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire și un
simbol cifric, fiind încadrat înfr-o clasă și gupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
c. mafricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire și un
simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă și subclasă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
d. mafricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fără simbol
cifric, fiind încadrat într-o clasă și grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
e. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont nu este delimitat printr-o denumire și un
simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă și grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare.

53. Ce tip de modificare patrimonială produce operația Plata prin cont a impozituluipe profit datorat, în valoare
de 3000 lei?
a. A=P+x-x;
b. A+x=P+x;
c. A+x-x=P
d. A-x = P-x
e. niciun răspuns nu este corect.

54. Gestiunea documentelor nu se referă la:


a. reconstituirea documentelor contabile;
b. verificarea de formă și de fond a documentelor contabile;
c. organizarea circulației documentelor;
d. arhivarea documentelor contabile;
e. utilizarea și evidența documentelor contabile.
55. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura costului de achiziție. Care este acesta?
a. taxele nerecuperabile;
b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne);
c. prețul de cumpărare;
d. cheltuielile de transport-aprovizionare;
e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
56. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura costului de producție. Care este acesta?
a. taxa pe valoarea adăugată;
b. alte cheltuieli directe de producție (ex: salarii directe acordate muncitorilor de bază);
c. costul de achiziție al materiilor prime consumate;
d. dobânzile la creditele bancare contractate pentru producția cu ciclu lung de fabricație, aferente perioadei penfru
care se calculează costul de producție;
e. o cotă parte din cheltuielile indirecte de producție determinate rațional ca fiind legate de fabricația bunului
respectiv.
71. Activele sunt, conform Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare:
a. surse controlate de întreprindere;
b. resurse controlate de întreprindere;
c. surse aflate în proprietatea întreprinderii;
d. resurse aflate în proprietatea întreprinderii.
72. Principiul prudenței prevede neadmiterea:
a. subevaluării elementelor de activ;
c. supraevaluării elementelor de pasiv;
c. supraevaluării cheltuielilor;
d. supraevaluării veniturilor.
73. La intrarea în gestiune, evaluarea și înregistrarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor
de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor și altor bunuri procurate cu titlu oneros se fac la:
a. costul de achiziție;
b. costul de producție;
c. prețul de vânzare cu ridicata;
d. prețul de vânzare cu amănuntul.
74. Imobilizările necorporale sunt recunoscute în bilanț, dacă:
a. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate;
b. costul lor poate fi evaluat în mod credibil;
c. sunt identificabile nemonetar, fără suport material;
d. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate și costul lor poate fi evaluat în mod credibil.
75. Obiectivul situațiilor financiare este:
a. de a furniza informații despre elementele de activ, pasiv, venituri, cheltuieli, capital social, asociați;
b. de a furniza informații despre poziția financiară a firmei, modificările acesteia și rezultatele exercițiului;
c. de a furniza informații despre situația financiară și modificările capitalului propriu pentru asociați;
d. de a fumiza informații despre rezervele și modificările rezervelor pentru asociați.
76. Conform IFRS, activul reprezintă:
a. o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze
beneficii economice viitoare pentru entitate;
b. o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente prezente, de la care se așteaptă beneficii
viitoare;
c. o resursă controlată de întreprindere sub forma activelor de la care se așteaptă beneficii prezente pentru
entitate.

77. Datoriile se definesc ca:


a. obligații trecute ale unei entități provenite din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să
rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu beneficii economice pentru entitate;
b. obligații viitoare ale unei entități provenite din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să
rezulte intrări de beneficii economice pentru entitate;
c. obligații prezente ale unei entități provenite din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să
rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu beneficii economice din entitate.
78. Veniturile constituie:
a. creșteri ale încasărilor înregistrate în exercițiul financiar sub forma intrărilor sau creșterilor de active sau a
reducerilor de datorii, care au ca rezultat scăderi ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuțiile
participanților la capitalul propriu;
b. creșteri ale beneficiilor economice care au ca rezultat creșteri ale capitalului social, altele decât cele legate
de distribuirea dividendelor;
c. creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma intrărilor sau
creșterilor de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat creșteri ale capitalului propriu, altele decât
cele legate de contribuțiile participanților la capitalul propriu.

79. Cheltuielile constituie:


a. creșteri ale plăților economice înregistrate în exercițiul financiar curent sub forma intrărilor de active sau
creșterilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului' propriu altele decât cele legate de sumele
distribuite proprietarilor;
b. ieșiri (scăderi) de active sau creșteri de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât
cele legate de sumele distribuite proprietarilor;
c. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în exercițiul financiar curent sub forma intrărilor de active
sau scăderilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuțiile
participanților la capital.

80. Aplicarea contabilității de angajamente este legată de principiul:


a. permanenței metodelor;
b. independenței exercițiului;
c. intangibilității;
d. necompensării.