ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

PROGRAM ECONOMIE ECOLOGICĂ MASTERAT

PIATA APELOR MINERALE

Studenti,
MOHONEA ANDREEA VIOLETA
ALBU ELENA
 CUPRINS

CAPITOLUL I
1. Rolul și importanta resursei naturale în România
2. Aria pieței
3. Dimensiunile pieței
4. Formarea prețului resursei naturale
5. Structura pieței
6. Capacitatea pieței
7. Căi de dezvoltare a pieței
8. Concurența

CAPITOLUL II

Proiectarea unui model de gestionare durabilă pentru o resursă naturală.

2.1. Analiza tipului de accesare a resursei naturale.
2.2. Analiza tipului de consum a resursei naturale.
2.3. Analiza tipului de control al accesării și consumării resursei naturale.
2.4. Acoperirea costurilor utilizării resursei naturale.
2.5. Cadrul principal de funcționare a instituțiilor implicate în gestinarea resursei naturale.
2.6. Etica gestionării resursei naturale.
 CAPITOLUL I
1.Rolul și importanta resursei naturale în România

România se numără printre cele mai bogate țări in resurse hidrominerale, deținând peste 60% din
resursele de ape minerale ale Europei. Resursele de apă minerală din România se evidențiază
prin debite insemnate și calitate remarcabilă a izvoarelor.Apele minerale sunt apele ce au un
conținut variabil de săruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le conferă
proprietăți terapeutice. În trecut, denumirea de apă minerală se atribuia tuturor apelor subterane
sau superficiale care puteau fi utilizate in scopuri terapeutice.
România dispune, în prezent, de o gamă diversificată și semnificativă de resurse de ape minerale
naturale de consum alimentar și balneoterapeutic, precum şi de un important potenţial de
valorificare al acestora. Potențial care printr-un grad ridicat de implicare a statului , prin SNAM
S.A, poate crește semnificativ, aducând o contribuție majoră la creșterea PIB-ului din
ROMÂNIA.
O evaluare corectă a posibilităţilor de acoperire a necesarului de apelor minerale naturale de
consum alimentar și balneoterapeutic, în perspectivă, trebuie să pornescă de la situaţia actuală a
rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor potenţiale şi în strânsă corelaţie cu
previziunile privind consumul.
Din acest punct de vedere, în momentul de faţă pot fi făcute următoarele estimări:
 rezervele apelor minerale natulale de consum alimentar și balneoterapeutic pot asigura
dezvoltarea graduală a industriei alimentare, naționale pe termen mediu și lung, precum și
a turismului balnear;
 în prezent, intervenţia statului în sectorul de exploatare și valorificare a apelor minerale
naturale de consum alimentar și balneoterapeutic, este redus.
Un aspect deloc de neglijat îl constituie dezvoltarea teritorială a sectorului apelor minerale
naturale de consum alimentar și balneoterapeutic.
Amplasamentul surselor hidrominerale şi/sau substanţe asociate se află în extravilanul a 14
judeţe: Arad, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Harghita,Hunedoara, Iaşi, Maramureş,
Mureş, Neamţ, Satu-Mare, Suceava,Timiş, situate, așa cum se observă în Figura 1, cu precădere
în nordul și centrul țării.
Conform situaţiei actuale a resurselor naţionale de apă minerală este evident că aceste surse
naturale regenerabile reprezintă o sursă sigură și importantă de contribuție la creșterea PIB-ului
României.
Din cauza exploatării neraționale a resurselor apelor minerale naturale de consum alimentar și
balneoterapeutic, potențialul regenerativ al acestora poate fi pus în pericol.
Cuantumul consumului de ape minerale naturale de consum alimentar și balneoterapeutic poate
crește în condițiile dezvoltării industriei naționale alimentare, a turismului balnear, eventual al
solicitărilor Uniunii Europene.
Acoperirea creşterii cererii de apă minerală depinde de descoperirea de noi resurse interne
exploatabile, de gradul de integrare a surselor de ape minerale naturale de consum alimentar și
balneoterapeutice şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei exploatării.
Dispunerea teritorială a zăcămintelor exploatate de SNAM este prezentată în figura următoare.

Figura 1: Harta surselor hidrominerale pe teritoriul României

S.N.A.M. S.A. exploatează, pe baza licenţelor de concesiune, 32 de perimeter pentru extracţia
apei minerale naturale şi a extracţiei dioxidului de carbon natural utilizat în balneaţie şi
lichefiere; de asemenea, societatea deţine 10 licenţe de concesiune pentru explorare.

SOCIETATEA NATIONALA A APELOR MINERALE - S.A. este o companie dinamică,

deschisă pentru colaborarea cu investitori atât din tară cât și din străinătate. Competența ridicată
a specialistilor săi, soliditatea și seriozitatea companiei, calitatea deosebită și varietatea în unitate
a mărcilor românești de apă minerală, asigură premisele dezvoltării pe viitor a societății
naționale.
În acest sens, S.N.A.M. S.A. este în continuarea interesată de:
 cercetarea de noi surse, prin captarea de izvoare și forarea de sonde pentru apă minerală;
  furnizarea de activități de consultanță și proiectare în domeniul geologiei și
hidrogeologiei apelor minerale;
 atestarea calității apelor minerale românesti și străine în conformitate cu cerințele ISO,
prin laboratorul de analize fizico-chimice și microbiologice;
 extinderea activității de marketing și intensificarea acțiunilor de atragere a investitorilor
pentru a îmbunătăți beneficiile economice asociate industriei de ape minerale din
Romania.
Misiunea S.N.A.M. S.A. contribuie la creşterea eficienţei în domeniul exploatării resurselor de
apă minerală naturală și balneoterapeutice, prin:
 realizarea unor servicii de înaltă calitate și stimularea investițiilor în acest domeniu;
 încurajarea identificării de noi resurse și valorificarea potențialului acvifer în mod
eficient;
 punerea în valoare de noi perimetere pentru exploatare;
 susținerea activitățiilor de cercetare-dezvoltare în acest domeniu;
Punctele centrale ale misiunii constau în asigurarea exploatării rationale și calitative a bazinelor
acvifere, în condiţii de competitivitate, acceptabilitate, accesibilitate şi protecţia mediului.
Viziunea S.N.A.M. S.A. este de a asigura populației substanța minerală de interes strategic în
condițiile unei protecții corespunzătoare prin servicii, în condiţii de înaltă calitate şi
promptitudine folosind personal calificat şi dedicat profesiei.
Valorile companiei:
 Afaceri profitabile şi transparente;
 Progres prin calitate şi competenţă;
 Responsabilitate faţă de comunitate;
 Protejarea mediului în zonele de responsabilitate;
 Grija pentru trecut şi respect pentru tradiţii;
Valorile asumate la nivelul structurilor SNAM S.A:
 Progres prin calitate şi competenţă - Printr-o dezvoltare continuă a practicilor de afaceri
şi a know-how-ului, SNAM S.A. aspiră la performanţe excepţionale şi doreşte să se
poziţioneze în mod durabil şi pe termen lung, pe poziţia ofertantului lider, în domeniul
său de activitate.
 Angajament şi grijă faţă de clienţi - Serviciile SNAM S.A. sunt orientate spre
îndeplinirea cerinţelor şi aşteptărilor îndreptăţite ale clienţilor. SNAM S.A.face faţă
necesităţilor pieţei prin apropierea faţă de client, profesionalism, dorinţa de inovaţie şi
competitivitate.
 Responsabilitate faţă de comunitate - Mediul înconjurător, protejarea sa şi dezvoltarea
durabilă sunt deosebit de importante pentru SNAM S.A. Strategia de dezvoltare durabilă
a companiei, proclamă cu fermitate: respectul faţă de om şi faţă de mediu sunt
fundamentul identităţii şi valorilor SNAM S.A. Societateautilizează metodele şi tehnicile
cele mai adecvate pentru promovarea dezvoltării durabile. De asemenea, încurajează
 cercetarea şi inovaţia pentru a dezvolta knowhow-ul referitor la calitate şi securitate, la
valorizarea şi reciclarea materialelor, la economia de resurse naturale, ca şi la reducerea
efectelor nocive.
 Grija pentru trecut şi respect pentru tradiţii – S.N.A.M. S.A. este unul dintre cei mai
importanţi jucători în domeniul exploatării resurselor de apă minerala naturală și de
balneație din România. Valorificarea și exploatarea apelor minerale natural în România
se face de mai bine de 180 de ani. Compania asigură servicii de calitate unui spectru larg
de clienţi - agenţi economici, administrații publice locale și consumatori publici.
 Afaceri profitabile şi transparente – S.N.A.M. S.A. este angajată la o profitabilitate
durabilă, care să-i permită să-şi transpună strategiile, să facă investiţii pe termen lung, să-
şi remunereze angajaţii în mod corect şi să obţină o rentabilitate atractivă pentru
acţionarul său.

2.Aria pieței
Deținătoare a 32 de licențe de exploatare și a 10 licențe de explorare, SNAM S.A. este cea mai
importantă unitate din domeniul extracției și livrării de ape minerale naturale și terapeutice,
furnizând, în prezent, aproximativ 50% din volumele de apă minerală naturală îmbuteliate de
către societățile comerciale de profil. Societatea este deținută în totalitate de statul român, prin
autoritatea tutelară Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Societatea Națională a Apelor Minerale – S.A. (S.N.A.M. S.A.),cea mai importantă unitate din
domeniul extracției și livrării de ape minerale naturale și terapeutice s-a clasat, si in anul 2019,
pe locul I în domeniul de activitate și clasa de mărime corespunzătoare (industrie – intreprinderi
mijlocii).
În România consumul de apă minerală are tradiţie, produsul fiind prezent pe piaţă încă de
dinainte de 1900, una din mărcile actuale împlinind 200 de ani de când se îmbuteliază. România
cunoaşte o evoluţie a pieţei similară cu statele europene. Dacă, acum câţiva ani apa minerală era
cumpărată foarte rar, în contextual actual, al creşterii puterii de cumpărare dar şi a încălzirii
globale, vânzările la apă minerală au cunoscut o adevărată creştere. Acest lucru este confirmat la
nivelul ţării noastre de studiile efectuate care arată un consum al apei în 2007 mai ridicat decât în
anii precedenţi. Producţia şi consumul de apa minerala a crescut de peste 7 ori in ultimii 16 ani,
dar se situeaza abia la jumatatea mediei europene, potrivit informatiilor furnizate de SNAM.
Piaţa apelor minerale din România este una foarte dinamică şi în continuă creştere, datorită
faptului că este din ce în ce mai acceesibilă consumatorului român, iar comparând nivelul de
consum înregistrat în România cu alte state, rezultă că piaţa locală are în continuare un potenţial
de dezvoltare ridicat .
Cu un consum mediu situat între 40 şi 42 de litri pe cap de locuitor (120 de litri la nivel
european) şi un total de vânzări de 1,2 miliarde de litri în 2007, România este una din ţările cu
cele mai scăzute rate de consum din Europa.
Din totalul consumatorilor de apă minerală aproape 90% sunt locuitorii centrelor foarte
aglomerate.

3.Dimensiunile pieței
Consumul de apă îmbuteliată crește accelerat.Piața apelor îmbuteliate va ajunge la 403 miliarde
de dolari, în 2026, în creștere cu 14% față de prezent. Tot mai mulți oameni se îndreaptă către
consumul acestui tip de apă, pe măsură ce gradul de urbanizare al populației crește, dar și pentru
că apa îmbuteliată oferă un nivel de siguranță sanitară superior celei de la robinet sau luată direct
din râuri și alte cursuri de apă. Ca urmare a cererii tot mai mari de apă, investițiile în extracția
acestei resurse vor aduce, la rândul lor, randamente pe măsură.
Societatea Naționala a Apelor Minerale S.A., cea mai importantă unitate din domeniul
extracției și livrării de ape minerale naturale și terapeutice din România s-a clasat, în 2019, pe
locul I în domeniul de activitate și clasa de mărime corespunzătoare, conform metodologiei.
Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe
bună dreptate, patria apelor minerale.
România deţine resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piaţa apelor minerale la
nivel mondial, o piaţă care se estimează că va creşte în cinci ani până la 174 de miliarde de euro,
de la 145 de miliarde de euro, cât este în prezent. Miza producătorilor români ar putea să fie
câştigarea unei felii din această piaţă.
Industria apelor minerale din România este o piaţă de un miliard de euro anual, cu un consum de
87 de litri per capita, sub media europeană, unde consumul este de circa 110 litri anual per capita
şi mult sub ţări precum Italia şi Germania, unde consumul anual ajunge la aproximativ 200 de
litri pe cap de locuitor, potrivit datelor ZF.
Industria a crescut cu 70% în ultimul deceniu, dar pentru a face pasul spre o piaţă globală
România trebuie să-şi construiască o reputaţie, să fie recunoscută peste tot în lume ca ţara
numărul 1 pentru apele sale minerale.
Pe piaţa locală, pe lângă brandurile puternice, cu tradiţie, au început să se dezvolte timid şi alte
nişe, cum ar fi cea a apei cu vitamine sau arome, a apei pentru copii sau cu beneficii
suplimentare pentru sănătate, ocupăm încă o marjă foarte mică din UE. Partea bună este că
potenţialul de creştere este imens, atât în plan local, dar mai ales la export, în contextul în care
doar 4% din producţia locală de ape minerale trece graniţele.
Pe măsură ce trec anii, din cauza omului, care nu ştie să respecte planeta şi ecologia, apele pure
necesare organismului nostru vor fi mai rare, deci mai valoroase. De aceea, România poate fi
patria apelor minerale internaţionale. Elementul diferenţiator pe care îl avem în acest domeniu
este unul unic.
Cred că suntem patria apelor minerale, pentru că avem cantitate, păduri, calitate, protecţie, nu
avem exces de săruri, magneziu, avem un gust plăcut atât al apelor minerale, cât şi al celor de
izvor, avem cele mai bune ape din punctul de vedere al nitraţilor. Aici se reunesc toţi parametrii
pentru a spune că România este diamantul apelor minerale.

4.Formarea prețului resursei naturale

Domeniul resurselor minerale este un domeniu pe care România trebuie să îl gestioneze astfel
încât să aducă beneficii tuturor cetăţenilor, comunităţilor locale, într-un mediu de business
prietenos, atât pentru comunitatea de afaceri, cât şi pentru mediu.
Puterea este la antreprenori, la îmbuteliatori şi la noi, la operatorii de restaurante şi de hoteluri.
În restaurante, astăzi, consumul de ape minerale este în creştere. Predispoziţia consumatorului de
a plăti pentru o apă minerală de calitate sau cu un marketing mai bun este mult mai mare, iar
astăzi românul este predispus să aibă apă minerală românească pe masă. Fereastra de
oportunitate există, dar trebuie exploatată de industria balneo şi de cea a îmbuteliatorilor.
Consumul per capita la români în 2019 este de 87,2 litri, fără să luăm în considerare zona de
clădiri de birouri. Suntem mult sub media UE, unde, în 2017, era un consum mediu de 117 litri.
Cel mai mare consum per capita îl întâlnim în Europa de Vest, Italia, Germania – unde valoarea
se îndreaptă spre 200 de litri pe cap de locuitor. Consumul depinde şi de calitatea apei de la
robinet.
SNAM realizează în prezent circa trei sferturi din activitatea de extracție a apelor minerale din
România și plătește statului o redevență de 4 euro/1000 de litri și, în același timp,
comercializează apa minerală extrasă către îmbuteliatorii cu care are contracte de achiziție la
prețul reglementat de aproximativ 8 euro/1.000 de litri +TVA.

5.Structura pieței
Produsele studiate se adresează ambelor categorii de consumatori atât persoanelor fizice cât şi
persoanelor juridice, dar piaţa principală de desfacere a produselor este conturată mai mult spre
profilul consumatorului persoana fizică.
Portretul – robot al consumatorului de apă minerală – persoana juridică
În mare parte consumatorii persoane juridice nu sunt utilzatori ai produselor propriu-zise ci mai
degrabă al serviciilor de pe piaţă datorită necesităţii de economisire a timpului. Pe piaţa studiată
ne întâlnim cu producători şi distribuitori specializaţi care sunt gata să întampine nevoile
existente ale consumatorului persoană juridică. Aceştia oferă produsele clasice împreună cu un
întreg pachet de servicii (Livrarea promptă la sediul clientului, instalarea şi instruirea gratuite,
service-ul gratuit la locul de amplasare, igienizare periodică gratuită, aprovizionare cu apă la
comandă), toate înglobate în sistemul de apă îmbuteliată la dozator.
Pe acest segment de piaţă lider de piaţă este La Fântâna, operator care controlează circa 70% din
piaţa apelor îmbuteliate în watercoolere şi care şi-a majorat cu peste 50% vânzările din 2007,
comparativ cu anul anterior.
Potrivit oficialilor companiei, La Fântâna ţinteşte pentru 2008 o creştere de 65% a veniturilor, pe
fondul dezvoltării segmentului pe care activează. Pe lângă compania menţionată mai sus pe piaţă
mai acţionează şi alte firme dintre care cele mai importante sunt Cumpăna şi Talea
Portretul – robot al consumatorului de apă minerală – persoană fizică
Din punct de vedere demografic, consumatorul român de apă minerală are în procent majoritar
vârsta cuprinsă între 15 şi 45 de ani, după această vârstă numărul consumatorilor începe să
descrească. Peste jumătate dintre consumatori sunt femei (53%), iar sub jumătate bărbaţi (47%).
Din punct de vedere geografic, produsul este consumat cu precădere de persoane din mediul
urban, cele din mediul rural consumă, în general apă din gospodăriile proprii. Pe regiuni, zonele
de vest, zona centrală şi Bucureştiul au un consum de apă minerală mai mare decât restul
zonelor.
În ceea ce priveşte nivelul educaţional, observăm că majoritatea celor care au declarat că sunt
consumatori frecvenţi de apă minerală au absolvit o formă de educaţie superioară sau medie (cel
puţin liceul).
Conform criteriul socio-economic produsul este în principal consumat de cei cu un venit mediu
sau peste mediu.
Comportamentul consumatorului de apă minerală
• Frecvenţa de consum-În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de apă minerală, aproape trei
sferturi din consumatori au declarat că au consumat cel puţin o data în ultima săptămână acest
produs.
Sunt trei categorii în care pot fi împărţiţi consumatorii de apa minerala în general:
  heavy users, care consuma apă minerală în cel puţin 6 zile din săptămână, această
categorie cuprinzând 56.8% dintre consumatori;
 medium users, respectiv cei care beau apă minerală între 3 şi 5 zile pe săptămână (28%);
 low users, care consumă apă minerală una sau 2 zile pe săptămână (15.2%).

În ultimii zece ani, din 2009 până în 2019, piaţa apei minerale îmbuteliate a crescut cu 70%, deci
există un potenţial imens. În ultimii cinci ani a crescut cu 40%. Volumele de apă prezentate se
referă la vânzarea prin canalul retail. Vânzările nu acoperă partea de vânzări instituţionale,
cantine sau cea de dozatoare din clădirile de birouri.
Dacă ne referim la cele trei canale de vânzare, comerţul modern deja este dominant, a ajuns la
peste 70% din consumul total, în timp ce partea de comerţ tradiţional şi HoReCa reprezintă 30%
din volum. Ca tip de apă, apa plată a crescut ca importanţă în vânzări şi reprezintă mai mult de
60% din consumul românilor. Ca valoare, ocupă un procent asemănător. Începând cu 2006, Pet-
ul domină industria apelor minerale şi reprezintă 98% din volumul comercializat în prezent,
inclusiv în HoReCa.
În HoReCa observăm creşterea ambalajelor la sticlă, sticla reprezintă 21% din volum si 27% din
valoarea din HoReCa. Ca valoare, HoReCa reprezintă undeva la 30% ca valoare, şi ca volum
10%, din toţi banii generaţi de această industrie.
Dacă ne raportăm la consumul total pe Uniunea Europeană, România are o cotă de piaţă de 3%
în UE, deci avem un potenţial imens, pentru că beneficiem de resursele naturale, care pot fi
exploatate, piaţa poate creşte foarte uşor prin creşterea consumului zilnic. Dacă am creşte cu 100
ml pe zi/locuitor am ajunge la media UE.
România exportă doar 4% din producţie, şi aici avem un potenţial enorm. Ca populaţie, România
reprezintă 4% din totalul UE şi avem o cotă de piaţă de 3%. Preţul apei româneşti, care este mult
peste cea din UE din punctul de vedere al calităţii, este mult mai mic. De aceea, există un
potenţial şi din acest punct de vedere.
În contextul global există trei mari poluri la nivel de consum al apelor minerale: Asia, cu aproape
36%, nivel dat însă de populaţie, Europa, cu 26%, şi America de Nord cu 17%. Oportunitatea
imediată ar fi în continentele unde consumul pe cap de locuitor este mare – Europa, implicit UE,
şi America de Nord.
În ultimii 10 ani am observat şi o aglomerare pe această piaţă. Acum 10 ani erau mai puţin de 50
de mărci la vânzare, acum există aproape 100, ceea ce a generat şi o creştere a numărului de
produse în sine. În aceste condiţii piaţa a crescut cu 7%, chiar dacă populaţia a fost în scădere şi
în proces de îmbătrânire.
Consumul local poate creşte imediat, avem potenţial şi la export, avem resursele calitative,
neexploatate acum, trebuie să găsim doar modalitatea să le utilizăm eficient. O altă modalitate de
creştere este încurajarea competiţiei din domeniu. Numărul de produse a crescut în ultimii 10 ani,
ceea ce înseamnă că avem de unde alege.
În consumul total de apă din România, apa importată reprezintă doar 1%, deci vorbim de o cotă
de piaţă de 99% pentru producătorii autohtoni. Am observat şi dezvoltarea timidă a unor nişe, de
pildă apa pentru copii, care a ajuns undeva la 0,5% cotă de piaţă în volum.
Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita într-un an, iar UE ar putea
fi oportunitatea imediată de export.
Producători, trebuie să investească continuu în tehnologie, în promovare, trebuie să profite de
calitatea şi vastitatea de resurse minerale. Trebuie să comunice mai bine, să ştie lumea de ei
acesta e un lucru pe care eu îl văd foarte important.
Cred că soluţia este să avem o strategie comună, dar una care să fie discutată şi pe deplin
acceptată de toţi jucătorii din piaţă, nu o strategie impusă.În UE nu se ştie mai nimic despre apa
minerală şi calităţile apei minerale româneşti, despre faptul că deţinem cele mai mari rezerve din
Europa, iar dacă noi, producătorii, nu comunicăm asta, nici nu se va şti. Este foarte important un
consens la nivelul producătorilor.
Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Şi
ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găseşti acele argumente care îl credibilizează. Cele
mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, şi care sunt neexploatate, potenţialul
de creştere şi extindere în consum, atât în România cât şi pe partea de export, şi faptul că românii
deja sunt ataşaţi de brandurile româneşti şi cred în ele.
Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de ţară foarte amplă.

6.Capacitatea pieței
Producătorii de apă minerală au reușit să recupereze aceste scăderi, astfel că în 2018 volumele
totale livrate la sursă au ajuns aproape de maximul istoric de circa 1,35 miliarde de litri
înregistrat în 2008.

7.Căi de dezvoltare a pieței

Apa minerală naturală este o componentă sigură şi protejată în mod natural;
- apa minerală naturală, este singura resursă minerală naturală regenerabilă în timp real;
- impactul exploatării apei minerale naturale asupra mediului este minim;
- existenţa dotării tehnice de ultimă generaţie în ceea ce priveşte îmbutelierea şi comercializarea;
- existenţa unor rezerve inepuizabile şi de bună calitate;
- asigură un potenţial ridicat de dezvoltare a activităţilor pe orizontală (îmbuteliere, distribuţie,
comercializare, turism balnear, terapie etc.);
- existenţa legislaţiei şi infrastructurii instituţionale care garantează calitatea apei minerale (H.G.
nr.1020/2005, laborator de analize).
- apele minerale naturale din România sunt recunoscute în ţările Uniunii Europene.
- recunoaşterea internaţională a calităţii apelor minerale din România (unele au o notorietate
multiseculară);
- sprijin din partea comunităţilor locale, îndeosebi în acele localităţi care sunt dependente de
această activitate;
- atractivitate pentru investitori;
- trendul continuu crescător al cererii de ape minerale inclusiv la export, în condiţiile existenţei
deficitului de apă potabilă în tot mai multe zone din lume, va necesita o politică fiscală adecvată,
care va putea asigura competitivitatea apelor minerale româneşti pe pieţele externe.
 8.Concurența

Top 10 branduri de apă minerală din România

1. Borsec
Brand cu o istorie de peste 200 de ani, Borsec se clasează pe prima poziție în toate analizele
făcute de specialiștii acestei piețe a brandurilor de apă minerală. Este cel mai vândut brand de
apă, deținut de Romaqua Group, cea mai mare companie antreprenorială românească din
industria băuturilor, cu afaceri de 693 milioane de lei. Romaqua Group este și cel mai mare
îmbuteliator de ape minerale. În anul 1873, Borsec a primit titlul de „Regina Apelor Minerale” și
Medalia de Merit în cadrul Târgului Internațional de la Viena. Apa minerală a mai primit ulterior
numeroase distincții datorită calității oferite, inclusiv Medalia de Aur Specială la evenimentul
Selecția Mondială a Calității de la Bruxelles, în 2005.

2. Dorna
La începutul anilor 1990, omul de afaceri de origine greacă și elvețiană Jean Valvis a pus bazele
companiei Dorna Apemin SA, a cărei principală activitate era îmbutelierea apei minerale din
izvorul propriu, aflat în depresiunea Dornelor. Compania deţinea în portofoliu mărcile Dorna,
Izvorul Alb şi Poiana Negri. Opt ani mai târziu, Jean Valvis a vândut Dorna Apemin către
gigantul american Coca-Cola, într-o tranzacție considerată în acel moment ca fiind una dintre
cele mai mari din industria alimentară și evaluată la aproximativ 40 de milioane de euro.
Provenind dintr-o zonă protejată ecologic din Vatra Dornei, apa minerală Dorna a fost apreciată,
de-a lungul secolelor, pentru efectele vizibile asupra sănătății.
Istoria apei minerale naturale Dorna începe în Evul Mediu, în 1410, atunci când un document
emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, unul dintre conducătorii Moldovei, menționează că
izvorul a fost donat Mănăstirii Sucevița. În 1817, împăratul Austro-Ungariei, Franz Ioseph I, a
lăudat calitățile terapeutice extraordinare ale acestei ape minerale: “este un izvor feruginos cu
efecte terapeutice, apreciat în toată Moldova; este cea mai bună apă minerală din regiune”.

3. Aqua Carpatica
Aqua Carpatica este un brand creat de omul de afaceri Jean Valvis în 2010. Astfel, Aqua
Carpatica ia locul Izvorului Alb, brand creat tot de Jean Valvis, dar care acum se află în
proprietatea Coca-Cola HBC România, cel mai mare jucător de pe piața băuturilor, cu afaceri de
2,2 miliarde de lei anul trecut. Aqua Carpatica era și în primele luni din 2015 cel mai bine vândut
brand de pe piața de apă îmbuteliată, conform informațiilor furnizate anterior de Vektor
Marktforschung. Izvorul Alb este apă plată îmbuteliată de Coca-Cola HBC, în timp ce Dorna și
Poiana Negri sunt brandurile de apă carbonatată.
Așa cum sugerează numele, această apă minerală izvorăște din Munții Carpați, unde se află
ultimele păduri de pe continent care nu au fost afectate de intervenția omului. Munții și pădurile
seculare ce adăpostesc o faună unică în Europa, dar și structura geologică specifică munților
vulcanici reprezintă condițiile de bază pentru existența unei ape minerale de o calitate superioară.
Astfel, prin foraje se extrage o apă pură, fără nitrați, care este apreciată în întreaga lume. Aqua
Carpatica a câștigat numeroase premii și distincții internaționale în cadrul unor competiții
prestigioase din industria apei minerale naturale îmbuteliate.
4. Bucovina
Producătorul de apă minerală Bucovina a fost achiziționat oficial de grupul polonez Maspex
Wadowice, în 2016. Tranzacția a inclus preluarea facilităților de producție ale societății Rio
Bucovina precum și a brandului de ape minerale Bucovina. Apa minerală Bucovina este apa de
zăcământ care izvorăște natural, fiind situată într-o zonă mai puțin străbătută de turiști. Izvorul se
află în Depresiunea Dornelor, iar apa minerală naturală provine din izvoare situate la 1.132 metri
altitudine și străbate prin cădere liberă un sistem etanș, subteran, fără a intra în contact cu aerul
sau cu alți agenți care i-ar putea afecta calitatea. De-a lungul călătoriei subterane, apa minerală
naturală Bucovina se îmbogățește cu calciu, magneziu și toate oligoelementele esențiale corpului
uman. Fabrica de îmbuteliere este situată în Vatra Dornei.
5. Zizin
Apemin ZIZIN este o companie cu o cifră de afaceri de 55 milioane de lei, înregistrată în 2016.
Compania s-a concentrat în ultimii ani pe creșterea brandului ZIZIN, pe care l-a susținut prin
campanii de promovare și campanii promoționale. Atestată în anul 1773 și îmbuteliată din 1936,
ZIZIN este apă minerală naturală echilibrată din punct de vedere al conținutului de minerale și al
pH-ului. Apele minerale ZIZIN provin dintr-un zăcământ hidromineral situat în partea de nord-
vest a Masivului Ciucaș, în zona de contact a acestuia cu Depresiunea Brașovului, pe valea
pârâului Zizin. Apa minerală naturală ZIZIN își are originea în pânzele freatice alimentate de
precipitații, fiind îndelung filtrată prin porii conglomeratelor și gresiilor cretacice. Supusă unui
proces natural de amestec ce are loc chiar în mediul subteran, ZIZIN este o apă minerală
naturală, microbiologic pură.

6. Perla Harghitei
Compania Perla Harghitei exploatează sursa F1 de la Sâncrăieni, Harghita. Apa izvorăște în
regiunea Ciucului Inferior, între masivul vulcanic Harghita (1800 m) şi Munţii Ciucului(1500
m). Perla Harghitei este o companie producătoare de apă minerală și băuturi răcoritoare din
România. Compania a fost înființată în 1990 și ulterior privatizată. În comuna Sâncrăieni,
activitatea de îmbuteliere a apei minerale a început încă din anul 1952, iar în anul 1974 s-a
construit prima fabrică de îmbuteliere de mare capacitate. Producătorii încurajează consumul
acestei ape minerale la sticlă, deoarece apa își păstrează cel mai bine calităţile în ambalajul de
sticlă, iar preţul plătit este mult mai avantajos, datorită posibilităţii de returnare a ambalajului.
Nu în ultimul rând, impactul asupra mediului înconjurător este un motiv foarte serios pentru a
investi în ambalajul de sticlă și a renunța la cel de plastic.

8. Izvorul Minunilor
Apa minerală naturală Izvorul Minunilor provine dintr-un izvor de ape minerale situat la cea mai
mare altitudine din România – 1.112 metri, în stațiunea Stâna de Vale din județul Bihor. Brandul
Izvorul Minunilor aparține companiei European Drinks și este o apă minerală naturală
carbogazificată, cu adaos de dioxid de carbon alimentar. Captată la peste 1.100 de metri
altitudine, apa este adusă pe platformele de producție prin conducte de inox, pe o distanță de 28
de kilometri, iar apoi este îmbuteliată. Sediul companiei se află în municipiul Oradea, la poalele
Munților Apuseni.

9. Bilbor
Este un brand de apă minerală poziționat pe segmentul premium, izvoarele de proveniență
aflându-se în munții Călimani, județul Harghita. Bilbor este unul dintre vestitele izvoare din
România, datorită proprietăților curative, fiind situat într-un loc înconjurat de păduri dese de brad
cu peisaje rurale extraordinare. În 2018, activele producătorului de apă minerală Bilbor Mineral
Water au fost cumpărate de către societatea AQUA BILBOR SRL, cu sediul în orașul Borșa,
județul Maramureș.

10. Tușnad
Apemin Tușnad este o companie producătoare de ape minerale și băuturi răcoritoare din
România. Compania a fost înființată în 1999, în urma divizării societății Perla Harghitei. Fabrica
de îmbuteliere a companiei a fost construită în 1973, iar activitatea acesteia a început în 1974.
Acționarul majoritar al companiei este Gyárfás Kurkó, care deține 72,5% din titluri, restul
aparținând firmei Perla Harghitei.
Apele minerale din regiunea Tușnad erau vestite încă din vremuri îndepărtate. Prima menționare
scrisă a efectelor curative ale acestor ape minerale datează din secolul al XVI-lea. În anul 1879,
peste 50.000 de sticle de apă minerală Tușnad au fost îmbuteliate și trimise în toate colțurile
lumii. Izvorând din munții vulcanici Harghita, una dintre zonele cu cel mai redus nivel de
poluare din România, apa minerală Tușnad traversează diferite formațiuni de origine vulcanică
de-a lungul parcursului său subteran. Puritatea apelor Tușnad se datorează faptului că izvoarele
sunt protejate de orice sursă de poluare. Astfel se menține puritatea apei în timpul exploatării și
al îmbutelierii, iar proprietățile naturale ale apei minerale rămân intacte.

În concluzie care este cea mai bună apă minerală?

Răspunsul la această intrebare este: există o apă minerală pentru fiecare. Încearcă să te
informezi, ascultă ce spune și medicul, apoi ia o sticlă de apă minerală de pe raft, citești eticheta
și alege apa potrivită.
Iar dacă ești sănătos și activ ai intre 20 și 50 ani, bea orice apă minerală naturală iți cade bine .
 CAPITOLUL II
Proiectarea unui model de gestionare durabilă pentru o resursă naturală.

2.1. Analiza tipului de accesare a resursei naturale.

În prezent resursele naturale sunt ”judecate” în principal după valoarea lor economică directă.
Valoarea socială (inclusiv cea existențială) și cea naturală, care contribuie la menținerea
echilibrului natural sunt arareori analizate și scoase în evidență. Pentru a analiza și demonstra
importanța pentru dezvoltare durabilă a unei resurse naturale este foarte important să se cunoască
și să se promoveze nu numai valorile care transformă resursa în bunuri sau servicii cuantificabile
economic sau din punct de vedere al contribuției sociale, dar și valorile naturale intrinseci, greu
de cuantificat, dar extrem de importante pentru menținerea vieții și pentru societate. Valorile
intrinseci (neconsumabile și existențiale) sunt cele care contribuie în mod esențial la menținerea
echilibrului ecologic, a naturii ca bază a vieții, având uneori și o dimensiune culturală
importantă. În mod curent resursele naturale sunt privite și gestionate doar din perspectiva
valorificării economice directe. Însă în ariile protejate aceste resurse naturale sunt preponderent
gestionate din perspectiva valorii lor intrinseci, nemăsurabile, greu de cuantificat prin indicatori
economici sau sociali. În acest caz se accentuează importanța speciilor și habitatelor pentru
menținerea naturii, a mediului de viață, a serviciilor ecologice de care beneficiem și care sunt
indispensabile, intrând astfel în categoria valorilor economice indirecte.
Având în vedere obiectivele prioritare ale dezvoltării domeniului apelor minerale naturale de
consum alimentar și balneoterapeutic din România şi direcţiile principale de acţiune, Strategia
dezvoltării domeniului, urmăreşte:
Securizarea rezervelor de apă minerală
 menţinerea rezervei de apă minerală în gestiunea statului român și declararea acesteia ca
resursă naturală de domeniul siguranței naționale;
 stimularea investiţiior în domeniul exploatării rezervelor de apă minerală naturală, prin
încurajarea identificării de noi vaduri şi valorificarea potenţialului în mod eficient;
 punerea în valoare de noi perimetre pentru exploatare.

Dezvoltare durabilă

 promovarea de noi surse de ape minerale naturale de consum alimentar și

balneoterapeutic;
 stimularea investiţiilor pentru îmbunătăţirea eficienţei ciclului: exploatare –
control (cantitativ și calitativ) – stocare - transport – forme de consum, având
în vedere faptul că domeniul apelor minerale naturale rămâne un factor
important de creştere pentru industria alimentară şi cea a turiSMUlui balnear;
 susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi de diseminare a rezultatelor
 cercetărilor cu aplicabilitate imediată în domeniul apelor minerale naturale;

Competitivitate

 continuarea dezvoltării şi perfecţionarea mecanismelor pieţelor concurenţiale;

 extinderea activităţii operatorului pieţei a de apă minerală din România, la
nivel regional şi participarea activă la realizarea pieţei regionale şi a unei pieţe
unice europene;
 modernizarea şi dezvoltarea bazinelor exploatabile;
 continuarea procesului de reabilitare și modernizare a domeniului, în vederea
creşterii profitabilităţi.

2.2. Analiza tipului de consum a resursei naturale.

1.Avantaje competitive:
 Tradiţie îndelungată (de peste 200 de ani) în domeniul apelor minerale naturale de
consum alimentar și balneoterapeutic, beneficiind de experienţă atât în
exploatarea cât şi în cea de valorificare a acestora;
 Resursele cantitative, calitative și variate, unice în Europa;
 Expertiză tehnică şi resurse umane calificate;
2. Deficienţe ale sistemului:
 Sectorul apelor minerale naturale de consum alimentar și balneoterapeutic a fost în mod
sistematic neglijat în ultimii douăzeci de ani, nefiind considerat o componentă esenţială
în creșterea PIB-ului;
 O mare parte din instalaţiile de exploatare, măsurare şi distribuţie a apelor minerale
naturale de consum alimentar și balneoterapeutic sunt învechite şi depăşite tehnologic, cu
consumuri şi costuri de exploatare mari;
 Lipsa finanţării pentru implementarea tehnologiilor performante;
 Nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii;
 Structură neomogenă din punct de vedere presiuni şi diametre a terminalelor de
exploatare a apelor minerale naturale de consum alimentar și balneoterapeutic, fapt care
conduce la probleme mari privind asigurarea debitelor și presiunilor;
 Lipsa unor măsuri financiare de susţinere a proiectelor şi programelor de descoperire,
valorificare și protejare a resurselor de ape minerale naturale de consum alimentar și
balneoterapeutic;
 Existenţa unor distorsionări ale preţurilor la consumatori;
 Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare;
 Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu şi pentru
ecologizarea terenurilor aferente bazinelor în exploatare;
 Dificultăţi în relaţia cu proprietarii de terenuri pentru punerea în valoare a noi perimetre
pentru exploatarea apelor minerale naturale de consum alimentar și balneoterapeutice;
  Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de exploatare;
Evoluţia producţiei de ape minerale în perioada 2010-2020
Produsu U.M. 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 202
l 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

Ape Mil.litr 100 897 883 898 960 988 105 109 110 115 125
minerale i 6 0 8 0 0 0

Evoluţia consumului intern de apă mineral->Piaţa apei minerale se prezintă în tabelul

următor:

Produsu U.M. 201 2011 201 201 201 201 201 201 201 201 202
l 0 2 3 4 5 6 7 8 9 0

Ape Mil.litr 46.6 44.6 43.9 45.8 46.3 45.5 47.2 46.8 45.9 51.2 52.8
minerale i 6

2.3. Analiza tipului de control al accesării și consumării resursei naturale.

OPORTUNITĂŢI AMENINȚĂRI RISCURI ŞI

VULNERABILITĂŢI

Rezerva națională, importantă, de ape Rezerve exploatabile limitate;

minerale naturale de consum alimentar și
balneoterapeutic, cantitativă, calitativă și
variată;

Poziţie geografică favorabilă pentru a Variația preţurilor practicate pe pieţele

participa activ la furnizarea internațională a internaţionale;
apelor minerale naturale de consum
alimentar și balneoterapeutic;

Existenţa pieţelor fizice de ape minerale Tendinţa de schimbare a caracteristicilor

naturale de consum alimentar și climatice cu influențe majore asupra
balneoterapeutic, precum şi posibilităţile de resurselor hidrominerale;
acces la pieţe regionale şi europene;
 Existenţa experienţei îndelungate în Incertitudini în privinţa fluctuaţiei
exploatarea și valorificarea apelor minerale consumului de apelor minerale naturale de
naturale de consum alimentar și consum alimentar și balneoterapeutic
balneoterapeutic;

Existenţa unor perimetre cu rezerve  Lipsa unor instrumente fiscale

considerabile de ape minerale naturale de eficiente pentru susţinerea
consum alimentar și balneoterapeutic programelor de investiţii în
dezvoltarea domeniului apelor
minerale;
 Costuri mari de exploatare şi
discontinuitatea acesteia;
 Opoziţia autorităţilor publice locale,
teritoriale și persoanelor fizice,
îmbuteliatori – proprietare de
terenuri, cu privire la acceptarea
deschiderii de noi capacităţi de
producţie

2.4. Acoperirea costurilor utilizării resursei naturale.

Alocaţiile de capital pentru investiţii prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli :
 din surse proprii:
 2014.............200 mii lei/an;
 2015.............150 mii lei/an;
 2016.............100 mii lei/an;
 2017.............200 mii lei/an;
 2018.............250 mii lei/an;
 2019.............350 mii lei/an;
 2020.............400 mii lei/an;
 Total investiții estimate:
 2014........... 1291 mii lei/an;
 2015........... .899 mii lei/an;
 2016.............1000 mii lei/an;
 2017.............1100 mii lei/an;
 2018.............1200 mii lei/an;
 2019.............1300 mii lei/an;
 2020.............1350 mii lei/an;
 Creșterea producției facturate anuale de SMU astfel:
 Apă minerală naturală : 2 %;
 Apă de balneație: 1 %;
 CO2 pentru balneație: 3 %;
  Creșterea veniturilor din exploatare:
 2014.......... ....29.670 mii lei/an;
 2015.......... ....30.000 mii lei/an;
 2016 ......... ....30.500 mii lei/an;
 2017...............31.000 mii lei/an;
 2018...............31.500 mii lei/an;
 2019...............32.000 mii lei/an;
 2020...............32.500 mii lei/an;
 Productivitatea muncii:
 2014........... ...195,20 lei/om an;
 2015........... ...195,50 lei/om an;
 2016........... ...196,00 lei/om an;
 2017...............197,50 lei/om an;
 2018...............198,00 lei/om an;
 2019...............198,50 lei/om an;
 2020...............199,00 lei/om an;
 Estimarea financiară pentru protecția mediului:
 2014............... 20,00 mii lei/an;
 2015............... 22,00 mii lei/an,
 2016............... 23,00 mii lei/an;
 2017................ 25,00 mii lei/an;
 2018.................25,90 mii lei/an;
 2019.................27,00 mii lei/an;
 2020.................28,50 mii lei/an;
 Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele
cele mai productive;
 Utilizarea eficientă a necesarului de resurse financiare necesare sectorului de cerecetare,
explorare, exploatare, ecologizare;
 Realizarea unei baze de date completă și corectă privind monitorizările calitative și
cantitative ale surselor în explorare și exploatare;
 Garantarea conducerii SNAM S.A. că activitățile specifice se desfășoară în cadrul
normativ legal, economic, eficace și eficient.Datele prezentate mai sus sunt preluate din
BVC-ul SNAM S.A. pentru anul 2014 propus spre aprobare Ministerul Finanțelor
Publice.
Apa minerală naturală este singurul aliment care necesită o recunoaştere oficială atât la nivel
naţional, cât şi european. Procedura de recunoaștere nu este simplă. Ea este reglementată și
controlată cu mare strictețe. Mai întâi, trebuie atestată sursa (respectiv izvorul sau forajul).
Construcția captării se face după criterii speciale, care să asigure apei o protecție maximă.
Urmează apoi, o serie de teste, pe durata cărora compoziția chimică a apei trebuie să fie
monitorizată continuu, pe o perioadă minimă de un an de zile. Se verifică dacă datele obținute
respectă condițiile din definiție și apoi acestea sunt interpretate în context geologic, pentru a afla
modul în care a luat naștere apa minerală. La sfârșitul acestei etape se stabilește debitul la care
poate fi exploatată sursa și compoziția chimică caracteristică, care trebuie să rămână constantă pe
tot parcursul exploatării. Urmează apoi, verificarea conductelor prin care se transportă apa, a
rezervoarelor de înmagazinare, a proceselor de condiționare și a modului de îmbuteliere și de
etichetare a recipienților destinați consumului final. Apa minerală naturală aflată în sticla de pe
masa noastră trebuie să prezinte exact, aceiași parametri calitativi și de conținut ca și cea de la
sursă. De aceea, pe tot parcursul drumului de la sursă până în sticlă, trebuie să se evite contactul
acesteia cu atmosfera, iar materialele utilizate pe întreg acest parcurs, să fie inerte din punct de
vedere chimic, astfel încât să nu influenţeze calitatea apei. Din motive estetice și comerciale, se
acceptă totuși, anumite operații strict limitate și reglementate, de „cosmetizare” a apei, cum ar fi
eliminarea fierului și manganului, scoaterea parțială sau totală a dioxidului de carbon din apă sau
impregnarea acesteia cu cantități suplimentare de gaz carbonic. Toate apele minerale naturale
aflate la un moment dat pe piață, trebuie să fie recunoscute prin publicare în monitoarele oficiale,
la nivel național și european, cu menționarea denumirii comerciale, a sursei de extracție și a
locului de îmbuteliere.
Apa minerală extrasă nu suportă prelucrări, în afara de procesul de deferizare (eliminare fier) și
adăugarea dioxidului de carbon alimentar. Procesul de deferizare constă în filtrarea apei prin
două filtre de nisip. Fluxul activității constă în:
• captarea apei minerale printr-un foraj hidrogeologic;
• extragerea prin pompare a apei minerale;
• transportul apei minerale la staţia de tratare a apei minerale (prin conducte);
• filtrarea apei minerale (deferizare);
• stocarea apei minerale;
• transportul apei minerale prin conducte de la staţia de deferizare la cea de îmbuteliere;
• suflarea buteliilor şi transferul lor la maşina de îmbuteliere;
• impregnarea apei minerale cu dioxid de carbon, controlul apei minerale;
• îmbutelierea apei minerale (umplere, aplicare capac);
• etichetarea buteliilor;
• marcarea termenului de expirare pe butelii;
• ambalarea în baxuri;
• paletizare;
• depozitare.
2.5. Cadrul principal de funcționare a instituțiilor implicate în gestinarea resursei naturale.
Societatea Naţională a Apelor Minerale – S.A. are sediul în Bucureşti, strada Scărlătescu nr. 15,
Sector 1 şi este înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 786/02.12.1997.Societatea Naţională a
Apelor Minerale – S.A. este societate comercială pe acţiuni, persoană juridică română, cu capital
integral de stat şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu statutul societăţii.
Subunităţile S.N.A.M. – S.A. se numesc sucursale şi nu au personalitate juridică. Între societate
şi sucursale sunt raporturi de subordonare. Relaţiile dintre societate şi sucursale se realizează prin
intermediul directorilor, departamentelor , serviciilor, şi compartimentelor acesteia, în funcţie de
sfera de activitate a fiecăruia.
Departamentele, serviciile, şi compartimentele din cadrul societăţii, fiecare în domeniul de care
răspunde, îndrumă şi controlează activităţile corespondente de la sucursalele din componenţa
societăţii.
Art. 4. – Punctele de lucru din cadrul sucursalelor se pot adresa direct conducerii societăţii în
probleme de importanţă deosebită sau pentru care nu s-a obţinut o rezolvare corespunzătoare la
nivelul sucursalei din care fac parte.

2.6. Etica gestionării resursei naturale.

SNAM își propune:
 Să dezvolte sectorul de exploatare a apei minerale naturale în România.Să ofere clienților
noștri cea mai bună apă, așa cum a făcut-o in ultimii 20 de ani.
 Să pună pe harta lumii România ca fiind un jucător important in ceea ce privește volumul
resurselor dar și din punct de vedere al calității apei.