Anglofilie și anglomanie în discursul referitor la vestimentație

Adriana Stoichițoiu Ichim

Universitatea din București

„La mode est l'expression vestimentaire d'une société,

dont elle représente les idées et les valeurs, la
différenciation sociale, les courants et les
contradictions”.
„La mode, on peut être pour ou contre, mais pas
dehors”.

(Marc-Alain Descamps, La psychologie de la

mode)

1. Analiza care urmează are în vedere un aspect de strictă actualitate din domeniul
vocabularului românesc: avalanșa împrumuturilor din engleză, incomplet sau deloc adaptate,
care au invadat terminologia modei (TM), îndeosebi în ultimele două decenii. Deși numărul lor
continuă să crească într-un ritm accelerat, iar sfera de utilizare se extinde – prin procesul de
banalizare1 – în direcția limbajului curent, anglicismele lexicale și frazeologice2 din TM nu au
reținut decât în rare cazuri atenția lexicologilor 3 și lexicografilor români4. În schimb, impactul
englezei asupra TM actuale a fost semnalat și comentat încă din anii 1990 printr-un dicționar de
popularizare (Berchină 1999), semnificativ intitulat Moda pe înțelesul tuturor5, iar în ultimii ani,
prin intermediul blogurilor specializate, care oferă definiții de tip alternativ adresate publicului
larg, mai accesibile și mai ușor decodabile decât cele terminografice (destinate specialiștilor)6:
1
Banalizarea (desemnată și prin termenii echivalenți determinologizare, popularizare sau vulgarizare) se referă la
„migrarea” termenilor specializați spre lexicul comun în contextul actual al „democratizării” cunoașterii sau al
„laicizării” științelor (cf. Bidu-Vrănceanu 2007: 155–162).
2
În cuprinsul acestui articol, ca și în alte lucrări ale noastre (cf. Stoichițoiu Ichim 2001; 2006a; 2006b, 2008b),
utilizăm termenul anglicism pentru împrumuturile recente din engleza britanică sau americană în curs de asimilare
sau aflate încă în stadiul de xenisme (străinisme). Pentru accepții similare, cf. Avram (1997: 11); MDN: 62 („cuvânt,
expresie proprie limbii engleze; cuvânt pătruns într-o limbă și încă neintegrat în aceasta”); Cziffra (2013); Maillet
(2016) etc.
3
A se vedea, în acest sens, Stoichițoiu Ichim (2007a; 2008a; 2017); Săndoi (2011).
4
Ca o excepție notabilă, menționăm cei peste 40 de termeni din domeniul modei înregistrați în DCR 3 drept
„împrumuturi asimilate” (blazer, denim, designer, mix, trend, top, topmodel), dar, mai ales, drept „anglicisme”
(body, dres, dressing, hippie, must-have, panty, stretch) sau „cuvinte englezești” (blue-jeans, casual, fake, fashion,
glamour, leggins, parka, patchwork, shopping, styling, stylish, trendsetter, trendy, tuxedo).
5
Reținem definiția pentru fashion terms: „cuvinte legate de jargonul modei, intraductibile uneori, față de care poți
sau nu să iei atitudine, vezi cazul prezentului dicționar” (Berchină 1999: 68).
6
Vezi Bidu-Vrănceanu (2007: 62–71).
 „Să definim cuvintele noi din domeniul modei și nu doar atât
Multe obiecte de îmbrăcăminte cu denumiri noi (neologisme) apar în ultima vreme. Dar oare știm exact ce
reprezintă? Limba engleză «invadează» nu numai spațiul tehnic, dar și pe cel al modei. Mereu auzim
cuvinte ca «trend» sau «casual», «haute couture» și altele 7”.
(http://outlet-haine-original.blogspot.ro/2011/05).
„Au apărut cuvinte noi în domeniul modei
Dacă ați auzit vorbindu-se despre Meggings, Studs sau Barock și nu știți ce înseamnă, nu e nicio problemă,
pentru că domeniul modei s-a îmbogățit cu niște cuvinte noi”8. (http://fashionguide.md/blog/fashion/2016).

Poziția privilegiată dobândită de anglo-americanisme în TM se explică – în română, ca și în

alte limbi9 – printr-un complex de cauze de ordin obiectiv: statutul englezei de lingua franca în
contextul globalizării economice și culturale 10; procesul de internaționalizare a terminologiilor 11;
asigurarea preciziei și brevilocvenței favorizate de particularitățile structurale ale unei limbi de
tip sintetic precum engleza12, dar și prin motivații subiective, relevante pentru fenomenul socio-
cultural desemnat drept anglomanie (snobismul, spiritul mimetic 13, seducția exercitată de

7
Sunt definiți în cuprinsul textului termeni precum trenci, cardigan, trend, casual sau vintage (=„Este un stil
vestimentar cu tendințe retro. Piese vestimentare vechi, care s-au purtat cu ani în urmă, și care au fost păstrate în
dulapuri. De exemplu: pantalonii evazați”).
8
„Meggings înseamnă pur și simplu o pereche de leggings, dar pentru bărbați”. „Barock este un amestec, între
stilurile baroc și rock. De exemplu, o rochie de brocart purtată alături de biker boots”.
9
De reţinut că fenomenul afectează – în ciuda legislaţiei protecţioniste în vigoare – şi vocabularul limbii franceze:
„Le lexique de la mode change rapidement. Paris a cessé d'être l'unique capitale de la mode et d'imposer les
vocables français. Aujourd'hui, ce sont Londres et New York qui décident quel style sera de rigueur dans la nouvelle
saison. L'anglais s'impose fortement aux mass-média qui présentent les nouveautés du prêt-à-porter et de la haute
couture. Cette tendance est aussi visible dans d'autres langues et elle est due à l'attrait et à la popularité de la culture
anglophone” (Cynarska-Chomicka 2011: 81). Dovezi peremptorii pentru „anglicizarea” jargonului modei franceze
sunt suplimentul revistei Glamour (din octombrie 2016), intitulat La Bible du Street Style, dar și cataloagele online
ale unor foarte cunoscute companii precum Bon Prix sau Un Jour Ailleurs.
10
Vezi capitolul „Why English? The cultural legacy”, în Crystal (2000: 78–112) precum și articolele Globalization,
Cultural Globalization și Linguistic Imperialism în Wikipedia. Michael Picone explica în anul 1996 extinderea
spectaculoasă a englezei prin statutul ei de „vehicul” al unei culturi de tip global: „There is an international cultural
dynamics that accompanies all of this technology of integration. Hence, to explain English domination, one can
point, in the first instance, to a host of technological, economic and political factors. English, more than any other
living language, exists in association with an archi-culture whose elements though often sourced in the Anglophone
world, are being accepted and elaborated internationally” (apud Stoichițoiu Ichim 2006a: 114); pentru „moda fără
frontiere”, vezi și Podaru 2013: 20–21).
11
„«La mode est internationale et son langage aussi», explique Irène Münger, créatrice suisse […]. «Le monde de la
mode réunit des créatifs et des spécialistes de tous les pays. Il est donc logique que l’on parle anglais »”
(http://www.cooperation.ch).
12
Pentru concurența dintre o limbă cu caracter sintetic (engleza) și una de tip analitic (franceza), vezi Picone (1992)
și Cynarska-Chomicka (2011: 80).
13
Vezi articolul „Alergie la ale noastre” (Gândul, 8.03.2006, p. 7), semnat de Diana Popescu: „Toată țopimea face
alergie la cuvintele din DEX, tocindu-le pe cele din ghidul de conversație român-englez. […] Termenii din mediul
afacerilor (pardon, din zona business), cei din industria publicitară (mă refer, desigur la aria creative, la copywriting
și la alte specialități asemenea) sunt tot atâtea tribute aduse uneia și aceleiași limbi. […] Din jur, de peste tot, îți
ajunge la urechi zumzet englezit. Shooting-uri de fashion, meeting-uri și happening-uri, astfel de repere a căpătat
programul nostru zilnic”.
termenii străini „la modă”14, purtători ai unor conotații de prestigiu 15 legate de așa-numitul
„American way of life”16).
Alături de asemenea fashion terms (anglicisme specializate pentru desemnarea unor
referenți din sfera garderobei feminine), discursul referitor la vestimentația feminină (DV)
vehiculează numeroase anglicisme „de lux”, proprii „limbajului relaxat”17, care creează impresia
de comunicare orală informală / familiară între cei „inițiați” în domeniu. Luând în considerare
ambele categorii de anglicisme menționate, putem vorbi despre romgleza modei (RM)18,
înțeleasă ca un jargon, în ambele accepții indicate în DSL: 282, respectiv cea de „limbaj tehnic
cu o terminologie de specialitate” și cea de „limbă deformată, cu multe elemente străine, utilizată
de vorbitorii unui grup social pentru a se diferenția de alții”.

2. Din perspectivă funcțional-pragmatică, RM reprezintă jargonul utilizat: (1) în relațiile

între diversele categorii de specialiști (designeri vestimentari, stiliști, comentatori de modă); în
discursul referitor la noutăți din domeniul vestimentației adresat nespecialiștilor 19 prin
intermediul mass-mediei (reviste de modă sau articole de profil din publicații pentru femei) sau
al diverselor materiale publicitare (cataloage, pliante, site-uri de vânzări online etc.). În ambele
14
Moda lingvistică este definită după cum urmează de Guţu Romalo (2005: 293): (a) printr-o creştere evidentă şi
rapidă a frecvenţei; (b) determinată nu de o necesitate socială obiectivă, ci de preferinţe subiective; (c) realizată
printr-o preluare mimetică şi o utilizare necritică; (d) dăunătoare comunicării prin efectele de sărăcire şi încifrare.
15
Cf. Étiemble (1964: 254) şi (1965), care explică abuzul de anglicisme din presă şi publicitate prin „le mythe du
mot étranger”; pentru opinii privind împrumuturile „stilistice” din engleză, vezi şi Guiraud (1965: 8; 103); Goose
(1975: 50–53); Avram (1997: 27–28); Constantinescu; Popovici; Ştefănescu (2002: 172).
16
„L'américanisation de notre langue est la conséquence de l'américanisation de nos moeurs” (Guiraud 1965: 119).
Pentru simbolistica și istoricul americanismului blue-jeans, cf. Berchină (1999: 49), Săndoi (2011: 343–344) și
Podaru (2013: 86–87).
17
Pentru Guțu Romalo (2005: 244–245), stilul „relaxat” este rezultatul transgresării frontierelor stilistice dintre high
și low level, precum și dintre ipostaza scrisă și cea orală a comunicării publice. În cazul DV, trebuie luate în
considerare, în plus, „mixajul de cod […] care poate produce asocieri lexicale atipice între un cuvânt uzual și un
anglicism termen de specialitate, cât și procedeul deconstrucțiilor frazeologice prin inserție de anglicisme”
(Ștefănescu 2005: 224–225).
18
Utilizăm termenul romgleză – aici, ca și în alte lucrări ale noastre (Stoichițoiu Ichim 2007b, 2016, 2017) – cu
accepția extinsă acordată în bibliografia de specialitate conceptului franglais: „Le franglais, mot-valise formé des
mots «français» et «anglais», désigne une langue française fortement anglicisée, dans l'expression écrite comme
orale. Il s'agit d'un ensemble de mots empruntés sur l'anglais et de tournures syntaxiques calquées sur l'anglais,
introduits dans la langue française” (Wikipedia). Pentru analize detaliate, din alte perspective decât cea puristă
(Étiemble 1964; Maillet 2016), a se vedea Spence (1976); Bogaards (2008); Zanola (2008); Czifra (2013).
19
În condiţiile societăţii de consum, interesul tot mai larg al publicului pentru domeniul modei este evidenţiat de
sintagme precum fashion victim (sinonim cu anglo-hispanismul fashionista), fashion addict sau fashion maniac,
frecvent atestate în mass-media românească (cf. Stoichiţoiu Ichim 2007a: 583). Amintim și punctul de vedere al
unui semiotician privind „democratizarea” modei: „Chiar dacă realizăm sau nu, personal consider că mare parte
dintre noi suntem prizonierii modei, modă reflectată astăzi permanent prin toate canalele media. […] În țări ca
Franța, Italia, Anglia, Statele Unite ale Americii, Japonia, moda a devenit un fenomen de masă și reprezintă o
industrie prosperă […]” (Podaru 2013: 31).
situații, „ospitalitatea”20 față de anglicisme este maximă, deși în primul caz acestea sunt
motivate, în principal, prin funcția referențial-denominativă proprie terminologiilor21, în timp ce,
în al doilea, intervin atât funcția de apel, cât și cea persuasiv-argumentativă (având rolul de a
atrage atenția potenţialului client prin strategii de marketing şi publicitare specifice) 22.
Recunoașterea rolului determinant al temeiurilor obiective (procesele de globalizare și
omogenizare culturală23) care au stimulat impunerea romglezei în diverse sfere de activitate 24 nu
exclude luarea în discuție a factorilor subiectivi (socio- și psiholingvistici)25 care motivează
opțiunile individuale sau de grup pentru RM.
Între formele de manifestare în limba actuală a subiectivismului vorbitorilor, cu importante
consecințe asupra DV, se înscriu anglofilia și anglomania, pe care vom încerca să le abordăm în
continuare. Termenii cu aspect de compuse „savante”, atestați în franceză încă din secolele al
XVIII-lea (anglomanie – 1754; anglomane – 1764) și al XIX-lea (anglophile – 1829;
anglophilie – 1865)26, au fost asimilați în română sub formele anglofilie „afecțiune pentru
englezi și pentru tot ceea ce este englezesc”, respectiv anglomanie „admirație exagerată pentru
englezi și mai ales pentru obiceiurile lor” (DEX: 40)27. Mai puțin invocat în bibliografie,

20
Cf. Avram (1993).
21
Pentru o prezentare a terminologiei „interne” (a specialiştilor), în contrast cu cea „externă” sau „banalizată” (a
nespecialiştilor), vezi Bidu -Vrănceanu (2007: 19-37). În privinţa anglicismelor din jargoanele profesionale, vezi
Cristian Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare. Scrieri, Iași, Polirom, 2001, p.158–159: „Jargonul este o
«scurtătură», o optimizare în vorbirea dintre doi inşi «din branşă». Ce rost ar mai avea traducerea obositoare în
româneşte a unor concepte născute cu nume englezeşti? Ca şi argoul, jargonul nu produce confuzii, nu deformează
sensuri, nu distruge limba gazdă, dimpotrivă poate servi unei comunicari cât se poate de eficiente”.
22
Cf. opiniile privind neologismele din limbajul comercial exprimate de Pruvost; Sablayrolles (2003:79–82):
„Comme la singularité des néologismes focalise l'attention des locuteurs sur eux, leurs émetteurs leur font souvent
jouer une fonction d'appel [...]. La publicité cherche également à mettre en valeur certains produits par des qualités
que véhiculent des néologismes bien choisis.” Pentru Cziffra (2013), „la présence de l’anglais dans la pub et le
commerce en France […] peut vraisemblablement s’expliquer par l’effet vendeur supposé”.
23
Avem în vedere mutații socio-culturale care au dus la „democratizarea” vestimentației prin apariția „modei de
masă” („moda străzii”), prin uniformizarea și stereotipizarea modei începutului de secol XXI sub forma
androginizării acesteia, respectiv a masculinizării modei feminine și, mai recent, prin apariția fenomenului „anti-
modei” (Podaru 2013: 19–21, 61–63).
24
Vezi capitolul „«Romgleza»: opțiune personală sau efect al globalizării”, în Stoichițoiu Ichim (2006a: 7–28) și
Stoichițoiu Ichim (2016).
25
Pentru relevanța factorului subiectiv, înțeles ca acțiune deliberată a vorbitorului / vorbitorilor asupra limbii, vezi
Guțu Romalo (2005: 218–219).
26
Cf. Le Nouveau Petit Robert (2004: 95). Relația complexă dintre franceză și engleză, începută încă din secolul al
XI-lea, este urmărită și caracterizată metaforic de Walter (2001: 333), ca „une histoire d’amour – haine qui n’est pas
terminée”.
27
În MDN: 62, definițiile corecte sunt compromise de stabilirea eronată a sinonimiei anglofilie – anglomanie.
conceptul de anglofilie beneficiază de o evaluare obiectivă sau chiar conotată pozitiv (din
perspectiva liberalismului politic și a influențelor din sfera culturii și a civilizației britanice)28.
Anglomania, în schimb, este percepută exclusiv critic sau negativ, ca manifestare
ostentativă a snobismului și spiritului mimetic 29, dar și ca o amenințare la adresa limbii și a
culturii supuse invaziei anglicismelor. Intoleranța maximă s-a manifestat în Franța anilor 1950 –
1970, prin pozițiile lingviștilor de orientare puristă 30 care considerau anglomania „o rătăcire
deplorabilă și antipatriotică”, o manifestare din sfera „patologiei mentale”, având drept cauză
„veleitarismul intelectual”31.
Reacția cea mai vehementă împotriva anglomaniei – prezentată ca o „maladie reală și
gravă” care a contaminat toate palierele limbii franceze – îi aparține lui René Étiemble, cel care a
impus pe plan internațional termenul franglais32. Cu mijloace proprii pamfletului, lingvistul
denunță „martirizarea” limbii franceze în presă33 și în jargonul publicitar34, satirizând
manifestările de snobism ale contemporanilor săi, gata să adopte „la civilisation cocalcoolique”
odată cu expresia ei lingvistică („le sabir atlantique” sau „le jargon yanquisant”) 35. Patru decenii
mai târziu, apariția (sub egida prestigiosului Le Figaro Littéraire) a unei lucrări semnificativ
intitulate 100 anglicismes à ne plus jamais utiliser! (Maillet 2016) demonstrează că legislația
protecționistă de orientare normativ-puristă adoptată în anii '9036 nu a reușit să stăvilească în

28
„L’anglophilie désigne chez une personne étrangère à la nation anglaise son goût prononcé pour les aspects
culturels et civilisationnels [subl. ns.] développés par ce pays, ainsi que leur rayonnement”. Distincția dintre
anglofilie și anglomanie apare formulată încă din secolul al XVIII-lea de Louis Sebastien Mercier: „La dernière est
le goût pour une mode, la première la recherche d’un modèle” (Wikipedia).
29
„Mode qui consiste à admirer et à imiter d’une façon exagérée et systématique tout ce qui appartient à l’Angleterre
ou qui le rappelle” (www.cnrtl.fr).
30
Pentru o prezentare detaliată, vezi Spence (1976-75-81) și, îndeosebi, Wolf (1983).
31
Félix de Grand Combe (1954), apud Stoichițoiu Ichim (2001: 84).
32
Considerat – în funcţie de surse – creaţie a lingvistului Maurice Rat (în articolul „Français ou franglais?”, apărut
în France Soir, la 26 septembrie 1959 – cf. Wikipedia) sau a jurnalistului André Rigaud (în publicaţia Le Quotidien
din Buenos Aires, în 1955 – cf. Zanola 2008: 88), termenul franglais a cunoscut o largă difuzare abia după apariţia
în 1964 a lucrării lui René Étiemble, Parlez–vous franglais? Prin analogie, s-a format relativ recent compusul
romgleza, similar cu o serie de termeni-valiză înregistraţi în Wikipedia, care sugerează „hibridizarea” diverselor
limbi sub impactul englezei: italglish, spanglish, japglish, russglish etc.
33
„La presse toute entière sabire avec délectation: elle a honte de parler français” (Étiemble 1964: 272).
34
Vezi capitolul Publicité et sabir atlantique (Étiemble 1964: 248–264) consacrat „jargonului publicitar yankeu” și
Étiemble (1965).
35
„L’anglomanie (ou l’«anglofilie», comme l’écrit un chroniqueur), l’anglofolie donc, dont nous parlons,
l’anglophilie de nos snobs et snobinettes se voit déplacée par une américanolâtrie dont s’inquiètent les plus sages
yanquis” (Étiemble 1964: 33).
36
A se vedea, în principal, La loi no. 9–665 du 4 août 1994 relative à l’emploi de la langue française, mai cunoscută
drept Legea Toubon (după numele lui Jacques Toubon, ministru al culturii și francofoniei).
spațiul public francez afluxul anglo-americanismelor din discursul jurnalistic, publicitar și
comercial37.
În societatea românească postcomunistă, anglomania a fost sever criticată îndeosebi de
oameni de cultură, scriitori și publiciști (Geo Dumitrescu, Octavian Paler, Eugen Simion) 38, dar
în mai mică măsură de lingviști, care și-au concentrat atenția cu precădere asupra aspectelor
funcționale și normative legate de utilizarea corectă a anglicismelor 39, precum și asupra
înregistrării lor în lucrări lexicografice40.

3. Observarea „pe viu” a uzului în texte cu diverse grade de specializare și cu

funcționalități distincte pune în evidență o serie de comportamente discursive ale specialiștilor
din domeniul modei41 care pot fi calificate ca manifestări ale anglofiliei.
O primă consecință a prezenței masive în uzul actual a anglo-americanismelor (care
reflectă fenomenul de globalizare a tendințelor din moda vestimentară) este „marginalizarea” și,
în final, înlocuirea unor termeni (latino)-romanici (îndeosebi împrumuturi din franceză) prin
anglicisme cu circulație internațională42. Exemple elocvente în acest sens sunt: fashion în loc de
modă, trendy î.l.d. modern, print î.l.d. imprimeu, pattern î.l.d. model, T-shirt î.l.d. tricou, ready-
to-wear î.l.d. prêt-à-porter, hand-made î.l.d. (lucrat) manual, stylish î.l.d. elegant (stilat)43.
37
În tradiția pamfletară a lui Étiemble, Maillet (2016: passim) îi consideră pe „anglomaniacii inveterați” drept
„trădători” și „gropari” ai limbii franceze, acuzându-i de snobism și mimetism („un snobisme moutonnier”). Între
cele 100 de anglicisme indezirabile se află și câțiva termeni frecvent întâlniți în TM atât în franceză, cât și în
română: cool, fashion, glamour, look, shopping, trend, vintage.
38
Vezi Stoichițoiu Ichim (1993); (2006: 7 și urm.). Reținem poziția exprimată de criticul și istoricul literar Eugen
Simion față de romgleză, pe care o definește drept „un jargon insuportabil care tinde să se împrăștie ca râia și să
prostească, să urâțească limba” prin utilizarea unor termeni din categoria xenismelor, „parazitari, izmeniți, demni de
o Doamna Chirița reciclată în limba engleză și trimisă în Parlament” (Curentul, 6.10.2001).
39
Vezi, între alții, Avram (1997); Constantinescu; Popovici; Ștefănescu (2002); Stoichițoiu Ichim (2006a, 2006b,
2007c, 2008b, 2017); Zafiu (2003).
40
A se vedea motivarea includerii în DOOM 2 a unor anglicisme intrate recent în uzul limbii române „Ea se bazează
pe ideea că, dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată, iar unele dintre ele țin de o modă ce poate fi trecătoare,
ignorării problemei – care lasă loc greșelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine
și sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română” (Notă asupra ediției, în DOOM2: XII).
41
Pentru importanța acordată în prezent universului complex al modei este relevantă apariția la nivel internațional a
unei noi direcții de studiu, în mediul academic, denumite generic fashionology sau fashion studies (Podaru 2013:
11).
42
Fenomenul a fost semnalat și în cazul altor limbi, precum franceza sau italiana: „ Le monde de la mode possède
son propre jargon réservé aux initiés. Souvent repris dans les autres langues, les termes français ont aujourd’hui
tendance à s’effacer au profit des termes anglais” (http://www.cooperation.ch/Les+termes+anglais+de+la+mode).
43
Este relevant în acest sens comentariul Doinei Berchină privind concurența dintre engleză și franceză în domeniul
modei: „Fashion – modă. Persoanele cărora li se pare cam zaharisită limba franceză, chiar dacă aceasta a introdus în
limbajul universal termeni precum prêt-à-porter sau haute couture, preferă să spună ready-to-wear și deci fashion-
show, în loc de prezentare de modă. Oricum generația« pro-fashion» e mult mai «sport-wear» decât «haute
couture»!”. Vezi și Maillet (2016: 13) care include termenii fashion, glamour, look, shopping și vintage în categoria
 3.1. Pentru o primă categorie de referenți, anglofilia care caracterizează TM este motivată
obiectiv, atât din punct de vedere lingvistic (prin absența unor echivalente românești
convenabile), cât și din perspectivă socio-culturală (dat fiind caracterul anglicismelor respective
de internaționalisme în contextul generalizării la nivel global a unor noi stiluri, obiecte
vestimentare, materiale, croieli etc.)44.
3.1.1. Stilurile vestimentare „la modă” în diverse perioade sunt desemnate prin adjective
sau substantive utilizate adjectival: army, boho, British, boysh, casual, college, country, gipsy,
glam, grunge, hippie, military, office, sporty, thrash, urban etc45. Pe lângă un număr relativ redus
de sintagme împrumutate ca atare din engleză (street style, street wear, sport wear, military
style), în toate sursele corpusului nostru sunt frecvent atestate sintagme „hibride”, în care
substantivul-pivot aparține limbii române, iar determinanții specializați, englezei („modele
office”, „geacă bomber”, „ținută smart-casual”, „stil business”, „modă boyfriend”, „modă
vintage”, „ținută business”, „stil glam”, „rochie boho folk” etc.)46.
Revistele și blogurile de profil oferă numeroase contexte relevante: „Ținuta de miercuri:
între ladylike și casual”; „Piesele de inspirație military sunt un must-have al sezonului”; „Dress-
code-ul casual subliniază confortul și stilul personal”; „Cele mai cool ținute street-style […] le
vezi numai pe Verdict.ro!”
Un aspect propriu lucrărilor de specialitate sau de popularizare a TM (inclusiv bloguri de
modă) constă în traducerea, explicitarea sau glosarea (în manieră mai sobră sau mai colocvială)
a termenilor împrumutați din engleză47:

„Astăzi există convingerea că streetstyle (n.a. moda străzii) este un stil vestimentar casual, informal. Ne
gândim la jeans, t-shirt și sneakers ce se află într-un evident contrast cu rigidele și ternele haine, cravate și
pantofi lustruiți obligatorii pentru activitatea de birou” (Podaru 2013: 76); „Trash – stil vestimentar care te

anglicismelor „lexicofage”, dat fiind că „chacun d'eux «dévore», à lui seul, toute une série de mots français plus
nuancés, plus précis, plus subtils”.
44
Vezi cele cinci etape ale evoluției unui curent de modă (în Waquet; Laporte 2003: 10–12) și definiția așa-
numitului word style (în Berchină 1999: 123): „Stil vestimentar acceptat de toată lumea, generalizat odată cu alte
valori ale societății de consum, în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Vezi costumul oamenilor de afaceri și al
funcționarilor din bănci, al politicienilor și al diplomaților sau formula T-shirt + blue jeans, adoptată de tinerii,
studenții și o parte din intelectualii de pretutindeni”.
45
Absența indicațiilor privind sursa exemplelor se explică, dincolo de spațiul limitat al acestui articol, prin circulația
largă a anglicismelor respective în diversele Surse indicate la sfârșitul textului.
46
Caracterul internațional al anglicismelor care denumesc stiluri este evidențiat pentru TM din franceză de
Cynarska-Chomicka (2011: 76): „Les termes anglais correspondant aux styles en général sont aussi irremplaçables,
vu qu’ils ont déjà été adoptés dans le vocabulaire international”. Preluând terminologia utilizată de Walter (2001:
166; 329) este vorba despre „mots sans frontières” sau „mots à vocation internationale”.
47
Vezi discuția despre tipologia definițiilor alternative la Bidu-Vrănceanu (2007: 65 și urm.).
 face să te simți ca …«un gunoi». Uneori asta costă foarte mulți bani […]” (Berchină 1999: 118); „ Grunge –
stil propriu copiilor străzii, micilor vagabonzi, pe la începutul secolului. Elementele pitorești ale acestui tip
de vestimentație au fost preluate și valorificate în vestimentația adolescenților anilor '90, raperi sau hip-hop,
protagoniștii așa-zisei «culturi de cartier»” (Berchină 1999: 75); „Casual – așa te îmbraci când mergi la
piață! Cel puțin așa au hotărât americanii că se spune atunci când nu te îmbraci «de gală» și nici «corect»
pentru serviciu” (Berchină 1999: 93–94).

3.1.2. Tot ca formă de manifestare a anglofiliei, respectiv a americanofiliei, pot fi

interpretate anglo-americanismele cu dublă valoare (denotativă și conotativ-simbolică) prin care
sunt desemnați referenți specifici vestimentației și – prin asociere – civilizației materiale și
spirituale a Statelor Unite sau Marii Britanii. Cel mai reprezentativ din acest punct de vedere –
datorită istoriei sale începute în anul 1850 în California 48, dar, mai ales, datorită multiplelor sale
valori simbolice – rămâne americanismul (blue)-jeans, cu variantele înregistrate în DCR3:
blug(i), jean(s) și jeanși.

„Blue-jeans – pantaloni albaștri și stilul de viață care decurge din purtarea lor […] Woodstock-ul, Johnny
Hollyday și prințesele de Monaco au făcut din blue jeans un mod de a înțelege lumea și a trăi viața. Mod
liberalizat în forță și pe la noi după '89, când în Occident patima pentru blue jeans se mai stinsese”
(Berchină 1999: 49–50); „Pentru o lungă perioadă de timp, pentru secole, jeans-ul a rămas un element
vestimentar destinat muncii. Aceasta până când, în anii 1950, au fost preluați de rebeli, adepții muzicii rock
în particular” (Podaru 2013: 87)49.

Termenul – de departe cel mai frecvent între numele de piese vestimentar din corpusul
nostru – apare într-o varietate de structuri nominale pentru a desemna atât pantalonii-tip, de
diverse culori/nuanțe și cu croieli specifice modei momentului (jeanși bleu slim fit / super skinny
/ skinny crop negri / boyfit / boyfriend cu stretch / bootcut / skinny tip biker / stretch cu turul
lăsat / skinny cu rupturi), cât și diverse articole vestimentare confecționate din denim (substituit
în limbajul colocvial, dar și în mass-media și în materiale publicitare prin mult mai familiarele
blug(i) și jeans): „rochie jeans”, „salopetă din jeans”, „cămașă jeans damă”, „jachetă jeans
bărbați”, „fuste de jeanși [sic]”, „cămașă din blug”, „jachete masive de blug”.

48
Vezi Berchină (1999: 49–50; 79–80) și Podaru (2013: 86–87).
49
Cf. sintagma „generație în blugi”, utilizată în anii 1970 – 1980 de membrii și spectatorii Cenaclului „Flacăra”, ca
expresie a frondei anti-sistem a tinerilor vremii.
 Anglofilia specialiștilor se evidențiază și prin prezența altor anglicisme care denumesc
referenți generici sau specifici din categoria obiectelor vestimentare pentru care româna nu
dispune de un termen corespunzător:

basic (< adjectivul engl. basic „necesar, important”) este utilizat prin restrângere de sens și conversiune ca
substantiv pentru a desemna piese vestimentare de bază, absolut necesare în orice garderobă: „bluza – un
basic cool, ușor de asortat”; blazer – „jachetă de forma unui sacou bărbătesc cu revere și buzunare, mai
lungă de talie, foarte practică, purtată cu fustă sau pantaloni […]” (Berchină 1999: 49): „ blazer structurat
cu accente masculine”; jegging (cuvânt-valiză < engl. jeans + legging) desemnează un pantalon elastic,
foarte mulat, cu false buzunare, care imită culoarea și croiala blugilor: „pantaloni jegging high elasticity”;
„pantaloni jegging cu talie înaltă”; layering (< engl. layer „strat”) denumește atât suprapunerea de obiecte
vestimentare, cât și piesele suprapuse; leggings (cu varianta de plural tautologic legginși) desemnează – la
fel ca în engleză – pantalonii supraelastici lungi, 7/8 sau 3/4: „leggins lung sau 7/8, ideal la fuste mini și
pulovere lungi”; outfit este utilizat cu sensul engl. outfit pentru a desemna în sens restrâns un anumit
ansamblu vestimentar („Îndrăznește un outfit complet din denim”), iar în sens larg, apare ca un
cvasisinonim pentru rom. ținută (vestimentară): „Nu găsești un model stilat care să se potrivească cu outfit-
ul tău elegant?”; overall apare cu sensul deviat față de prima semnificație indicată de OALD: 1029 („a
loose coat worn over other clothes to protect them from dirt, etc.”), fiind utilizat ca denumire a unor jersee
foarte lungi: „Ador overall-urile super-lungi”; pants este atestat cu un sens mai restrâns decât cel generic
din OALD: 1555 (amer. pants „trousers”), desemnând modele lejere de pantaloni, specifice stilului casual:
„La teniși colorați și plini de imprimeuri merge o pereche de funky pants”; „Cargo pants denumește un tip
de pantaloni de vară, lejeri, cu multe buzunare plasate în față, în spate, pe lateral, pe picior”; parka –
preluat în engleza americană din limba inuiților (conform DCR 3) – este utilizat (cu sensul indicat pentru
americanismul respectiv în OALD: 1059) într-un catalog de vânzări prin corespondență: „Parka O.S. by S.
Oliver – vătuită călduros cu glugă și garnitură de blană detașabilă, cu multe buzunare practice”; top circulă
în TM din română cu un sens mai specializat decât cel etimologic din engleză („a piece of clothing worn on
the upper part of the body” – OALD: 1560), la care ar trebui adăugată precizarea „foarte decoltat”
(conform DCR3) și unele detalii consemnate în Berchină (1999: 118): „Bluză simplă, croită dintr-un
dreptunghi cusut în spate, plus două bretele subțiri. Dă o notă de feminitate altfel cam prea sobrului taior”;
din reviste de profil, reținem exemple precum: „top din mătase”, „top din paiete imprimat”, „top dantelă”,
„top scurt”; T-shirt – sinonim al rom. tricou – s-a impus în TM actuale datorită simbolisticii asociate și în
virtutea circulației sale internaționale: „T-shirt – tricou din bumbac, unisex, preluat din lenjeria bărbătească
militară. În anii '60 ajunge să fie un street wear foarte popular, datorită sloganelor imprimate pe el […].
Este, datorită răspândirii pe toate meridianele, un fel de uniformă universală a sezonului estival” (Berchină
1999: 116).
 Popularitatea culturii anglofone și conotațiile favorabile asociate unor obiecte-simbol
explică preferința specialiștilor și jurnaliștilor pentru sintagme englezești preluate ca atare, deși
au echivalente românești perfecte: biker jacket (și semicalcul frazeologic jachetă / geacă biker:
„Am ales elemente precum biker boots și o jachetă biker într-un roz baby”): college shirt (fusta
cu pliseuri late); little black dress (cu echivalentul românesc micuța rochie neagră): „Little black
dress, mereu feminină și elegantă!; este o piesă clasică iubită de toate femeile” 50; dress-code:
„Dress-code-ul casual subliniază confortul și stilul personal”; „dress-code de party”.
3.2. Anglofilia specialiștilor, dublată în majoritatea cazurilor de absența unor termeni
românești adecvați explică utilizarea unor anglicisme care desemnează:
3.2.1. Materiale, țesături și aspectul (vizual, tactil) al acestora51:

fleece este utilizat cu sensul din OALD: 565 („material pufos, moale”): „Jachetele din fleece termo sunt
foarte moi, călduroase”; patchwork, desemnează – ca în engleză (cf. OALD: 1067) – „un material realizat
prin combinarea, respectiv coaserea unele de altele a unor petice, de cele mai multe ori divers colorate”
(Berchină 1999: 95) sau un imprimeu de acest tip: „un corset haios cu print patchwork ca acelea de pe
șorțurile de bucătărie ale mamei tale”; stretch „țesătură elasticizată strâmtă” (DCR3) este utilizat mai ales
adjectival („top stretch”, „rochie jerse stretch”), dar și substantival, printr-o mutație metonimică („pantaloni
din stretch”); sweat (cu sensul etimologic „sudoare, transpirație” în OALD: 1494) este atestat în TM
românească drept sinonim al cuvântului molton (< fr. molleton), cu sensul „țesătură plină, moale,
scămoșată, folosită ca dublură pentru realizarea hainelor mai groase” (Berchină 1999: 90): „bluză sweat”,
„jachetă jeans cu căptușeală sweat”; bleached circulă în română cu un sens mai restrâns decât cel din
engleză (OALD: 142), respectiv „decolorat, șters, spălăcit”, fiind cvasisinonim cu rom. prespălat („jeans cu
aspect prespălat”): „jachetă jeans bleached”; crash este utilizat metaforic, cu sensul „(material) creponat,
încrețit” neatestat în engleză cu referire la țesături: „trench scurt cu aspect ușor crash”; damaged (< engl. to
damage) și destroyed (< engl. to destroy) sunt utilizate adjectival cu sensurile din OALD: 367; 398, ca
sinonime aproximative ale engl. heavy used („foarte uzat / deteriorat”), înlocuind adjectivele românești
rupt sau destrămat: „fustă jeans cu aspect used, efect damaged”; used apare în TM cu un sens specializat
mai restrâns decât cel generic din engleză, desemnând țesături cu aspect de „deja purtat”, obținut prin
proceduri speciale de tratare a materialelor: „fustă din denim, cu efecte used”; „bermude cu aspect lejer
used”; print este atestat cu sensul engl. pattern sau design, corespunzând rom. imprimeu (< fr. imprimé):
„Animal printul este un «must have» al sezonului”; „eșarfă în leopard print”.

50
De reținut că sintagma englezească este un calc frazeologic după fr. la petite robe noire, creație din anul 1925 a
celebrei Gabrielle (Coco) Chanel; pentru alte sintagme sau expresii englezești din revistele pentru adolescente, vezi
Gruber (2005).
51
Pentru mai multe exemple și comentarii, vezi Stoichițoiu Ichim (2007a) și (2008a).
 3.2.2. Croiala sau linia obiectului vestimentar:

bootcut (< engl. bootcut „trousers/pants are slightly wider at the bottom of the legs where the material goes
over the feet or shoes” – OALD: 160) este utilizat în alternanță cu rom. evazat: „blugi bootcut modelatori”;
„palton S. Oliver cu croială bootcut”; fit, cu un sens mai restrâns decât cel din engleză („the way that sth.,
especially a piece of clothing, fits” – OALD: 557) se referă la linia hainelor: „jeans stretch cu formă
specială «Female Fit» pentru femei cu șolduri mai late”; oversized (< amer. oversized „bigger than the
normal size; too big” – OALD: 1043) este utilizat în paralel cu rom. supradimensionat: „jachetă croită ușor
oversized, foarte lejeră”; skinny și cullottes apar cu sensurile din engleză specializate pentru domeniul
vestimentației, respectiv „designed to fit closely to the body” (OALD: 1378) pentru primul și „women's
wide short trousers / pants that are made to look like a shirt” (OALD: 357) pentru al doilea: „Fie că este
vorba de croiul Skinny, deja consacrat, sau de top – actualul croi Culotte [sic], noi vă prezentăm toate
modelele de blugi”: shift și sheath sunt utilizate cu sensurile din engleză specializate pentru vestimentația
feminină (cf. OALD: 1348; 1345), fiind definite prin comparație / opoziție într-un „dicționar de stil”: „O
rochie shift poate fi confundată cu o rochie sheath, iar cele două cuvinte au mai mult în comun decât
fonetica. Ambele se referă la croieli simple de rochii […]. Diferența este că o rochie shift este mai puțin
ajustată în zona taliei și peste șolduri; este deci o rochie relativ dreaptă și lejeră. Liniile sale aerisite și
minimaliste creează o siluetă suplă și decentă, lucru pe care rochia sheath nu o va face niciodată pentru că
ea este croită după forma corpului” (www.stylediary.ro/wordpress/2008/03/24/vocabularul-de-stil).

4. Deși în accepția sa curentă termenul anglomanie se referă la utilizarea abuzivă a

unităților lexicale și frazeologice anglo-americane, conceptul acoperă o arie mai largă de
manifestări și comportamente lingvistice, putând fi urmărit inclusiv la nivel grafic,
morfosintactic și discursiv, așa cum se întâmplă și cu alte concepte din aceeași sferă semantică,
respectiv anglicism52 și romgleză53.
4.1. Scrierea anglicismelor din TM reflectă tendința generală a limbii române actuale de a
păstra pentru împrumuturile recente grafia etimologică din limba de origine. Procesul de
asimilare grafică este în mod deliberat „frânat”, deoarece aspectul „străin” al termenului este
asociat cu conotații pozitive, de prestigiu ale culturii și civilizației anglo-americane. Între factorii
subiectivi care motivează păstrarea aspectului grafic din limba-sursă trebuie luată în considerare

52
Cf. definiția citată în prezentarea online a lucrării lui Boogards (2008): „Au niveau de la langue même,
l’anglicisme peut être défini comme l’ensemble des phénomènes et tendances qui traduisent l’influence de l’anglais
sur le français. Et cela va donc des changements dans l’image graphique, via les innovations phonologiques,
lexicales, syntaxiques et discursives, aux développements morphologiques récents”.
53
Vezi supra, nota 18.
și conștiința lingvistică a specialiștilor cunoscători ai limbii engleze și utilizatori ai unui jargon
globalizat54.
O evidentă manifestare de snobism lingvistic constă însă în revenirea la ortografierea sub
forma originară (etimologică) a unor împrumuturi vechi, perfect adaptate. Fenomenul re-
anglicizării55 este evidențiat în publicații de profil sau în materiale publicitare prin grafii precum
jersey (î.l.d. jerseu), trench (î.l.d. trenci), pullover (î.l.d. pulover) sau chic (î.l.d. șic).
Inconsecvențe ortografice sau oscilații apar relativ frecvent chiar în paginile aceleiași publicații,
site sau blog: „Modele de trench-uri la modă în 2016” / „Trenciul face ocolul pământului în 80
de zile”; „piese vestimentare ultra chic” / „piese retro-șic”.
O altă încălcare a normelor ortografiei românești constă în imitarea manierei anglo-
americane de scriere cu inițiale majuscule a tuturor cuvintelor din componența titlurilor de
articole sau din comentariile care însoțesc ilustrațiile: Catwalk Report, Fashion Notes, Fashion
Advice, Fashion News, Fashion Shopping, Street Style Mix, Black Leather (revista Elle); VIP
Trend, Viva Luxury, Red Passion, Pijama Party, Best Dressed (revista Viva); Denim All Over,
38 Fashion Trends, Fashion Show (revista OK).
Subiectivismul utilizatorilor – care doresc să evidențieze caracterul străin, foarte recent sau
specializat al anglo-americanismelor – se reflectă în utilizarea abuzivă a cratimei pentru atașarea
articolului definit sau a desinențelor, în situații care contravin regulilor formulate în prefața
DOOM2: „hit-ul momentului”, look-uri, outfit-uri, „animal print-ul”, „poziția label-ului” etc.
4.2. Din sfera morfologiei pot fi reținute ca modalități de manifestare a anglomaniei aspecte
privind conversiunea și formarea pluralului substantivelor.
4.2.1. Cel mai frecvent tip de conversiune realizat în uz, sub impactul englezei, este
adjectivizarea substantivelor englezești inserate într-un grup nominal în poziție obligatoriu
postpusă față de un substantiv-centru aparținând limbii române: „rochie office / party / vintage /
glamour”, „piese best-seller ale brandului”, „jachetă bomber”, „stil business”, „salopetă
statement”, „look college”, „moda boyfriend”56. În formaţii de acest tip – aflate la limita dintre
utilizarea substantivală și cea adjectivală – anglicismul cu rol categorizant este întotdeauna
54
Pentru o prezentare detaliată a problemelor privind grafia anglicismelor, vezi Stoichițoiu Ichim (2006b) și
(2008b); Vintilă Rădulescu (2006: 442; 445–446).
55
„Recent borrowings maintain their form even if breaking Romanian spelling rules. Moreover, older borrowings,
integrated a few decades ago, are now re-Anglicized in spite of recommandations found in dictionnaries an articles
on correctness. Consequently many ortographic variants are in use” (Constantinescu; Popovici; Ștefănescu 2002:
177).
56
Conversiuni similare celor din română sunt semnalate în TM din franceză de Cynarska-Chomicka (2011: 76–78).
invariabil. Cu totul ocazional, în contexte familiar–colocviale, substantivul poate fi utilizat într-o
construcție cu valoare de superlativ: „Cea mai fashionistă fetiță din România a făcut senzație din
nou!”; „Nu mi se pare neapărat o ținută extrem de fashion”. Mult mai rar, adjective din engleză
se substantivizează prin articulare: „un basic indispensabil din garderoba unui bărbat activ”;
„Handmade-ul este unul dintre trendurile puternice ale anului 2014”. Un caz interesant de
conversiune este reprezentat de verbul modal must din engleză, utilizat cu sensul informal
„obligatoriu”, „absolut necesar” (consemnat în OALD: 967). Acesta apare fie independent
(„Cojocelul cu blăniță reprezintă un must al sezonului rece”), fie în cadrul unei sintagme
substantivale („un must have al sezonului”), dar poate funcționa și ca determinant adjectival
(„accesorii / articole must have”). Ocazional, este atestată și forma de plural a compusului
englezesc: „Must-have-urile listei de shopping”.
O conversiune de tip colocvial prezentă în texte publicitare sau în reviste de modă este
adjectivizarea sau adverbializarea interjecției englezești wow utilizată cu valoare de superlativ:
„Denim-ul și pielea împreună pot arăta wow, dacă adaugi și o bijuterie stylish”; „O piesă
prețioasă cu efet uau! Rochie ultra-feminină realizată din dantelă fermecătoare”.
4.2.2. În exprimarea categoriei de număr, cea mai frapantă particularitate este conservarea
desinenței de plural -s din engleză în cazul unor substantive cărora li se subliniază astfel statutul
de xenisme57: „Trendsetters: pe cine să urmărești și în 2016?”; „Colecția de haine perfecte pentru
fashion victims”; „Style Tips”.
4.3. Ca aspecte sintactice considerate specifice pentru romgleză și, implicit, pentru
anglomania din discursul modei reținem:
– topica inversă, cu determinantul de tip adjectival antepus: marin-chic trend, safari-
tripping trend, college-shirt, fashion editor;
– omiterea prepozițiilor din structura unor construcții nominale: salopetă bebe jeans,
cămașă jeans, rochie office day, jachetă biker.
4.4. La nivelul lexicului vehiculat prin discursul publicistic și publicitar referitor la modă
pot fi identificate două categorii de împrumuturi „de lux”. Ca manifestări tipice de anglomanie,
asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte (sau unități frazeologice) românești, fără a
aduce informații suplimentare de natură cognitiv-terminologică58.
57
În opinia lui Étiemble (1964: 15), formele de plural englezesc sunt considerate mărci ale franglais-ului. Pentru o
analiză mai amplă a acestui „cultism morfologic”, vezi Stoichițoiu Ichim (2007c) și Vintilă-Rădulescu (2006: 451).
58
Cf. Goosse (1975: 50): „Les promoteurs des anglicismes, trouvant les termes français ou usés ou chargés de trop
de sens ou moins nobles, proposent des termes anglais considérés comme neufs, vierges, univoques, plus nets aussi
 4.4.1. Într-o primă categorie se înscriu anglicisme cu echivalent românesc, a căror poziție a
fost însă consolidată prin împrumutarea unor sintagme englezești specializate și / sau a unor
derivate ori compuse din aceeași familie lexicală:
– Engl. fashion s-a impus în DV în detrimentul rom. modă (< it. moda, germ. Moda, fr.
mode) nu numai în virtutea snobismului și a spiritului mimetic al profesioniștilor domeniului, ci
și prin prezența sa în sintagme consacrate (fashion victim, fashion addict, fashion icon, fashion
show), în titluri de rubrici din reviste de profil („Fashion News”, „Fashion Notes”, „Fashion
Police”), în titulatura unor evenimente („Fashion Week”) sau în denumirea unor profesii
(„fashion editor”). Din aceeași familie lexicală semnalăm și substantivul feminin fashionista („a
person who is always dressed in a fashionable way” – OALD: 534);
– Engl. trend, sinonim cu rom. tendință sau curent, este utilizat în expresia „a fi în trend”,
echivalentă cu adjectivul invariabil engl. trendy, impus în uz cu sensul „very fashionable”
(OALD: 1578) și putând fi chiar prefixat („Carourile sunt super trendy”). Compusul trendsetter
este utilizat cu sensul din engleză („a person who starts a new fashion or makes it popular” –
OALD: 15–78);
– Engl. style nu este atestat autonom, ci numai în sintagme care desemnează stiluri
vestimentare (street-style), în schimb, din aceeași familie lexicală, TM a preluat adjectivul /
adverbul stylish, frecvent utilizat datorită semantismului său destul de larg (cf. rom. elegant,
modern, șic, rafinat, stilat: „un outfit stylish”, „un look stylish”) și substantivul styling, referitor
la prezentarea unei persoane în sens generic („Sfat de styling”) sau sub aspectul vestimentației
(„Iată un styling complet și bine gândit”).
4.4.2. O categorie mult mai largă de împrumuturi „de lux” include substantive și adjective /
adverbe care nu au o relație directă cu domeniul modei, fiind utilizate din snobism, din dorința
de a epata cititorul sau din incapacitatea jurnalistului de a găsi un echivalent autohton: item
„articol / piesă vestimentar(ă)”, dressing „garderobă”, look „aspect”, mix „combinație”, fake
„fals, contrafăcut”, handmade „lucrat manual”, hit „produs de succes”, touch „notă, accent”. Un
caz frapant este engl. statement, utilizat cu un sens extrem de vag („declarativ”, „care necesită
atenție”), derivat din valorile înregistrate în OALD: 1443 („comment, announcement, remark,
declaration, observation”) în contexte precum „salopetă statement”, „ținută statement”, „fashion
statement”.

qu’une périphrase”. Pentru exemplificări și comentarii, vezi Gruber (2005) și Stoichițoiu Ichim (2007a).
 Dintre adjectivele nume de culori pot fi menționate dark blue și navy blue pentru
bleumarin, burgundy pentru grena sau vișiniu, precum și o serie de sintagme referitoare la nuanțe
cromatice specifice pentru jeans: bluestone, darkstone, albastru stone.
Sensurile figurate și valorile expresive de superlativ sunt subordonate strategiilor
persuasive proprii publicității în cazul unor adjective polisemantice prezente în reviste și
cataloage de modă: hot și catchy „foarte nou”, respectiv „atractiv” („cele mai hot tendințe”;
„ținută foarte reușită și catchy”); fresh „nou”, „proaspăt” („ținute fresh direct de pe podium”);
funky „neobișnuit”, „nonconformist” („Gecile cele mai funky sunt cele în culori”) și, bineînțeles,
omniprezentul cool, devenit prin utilizare abuzivă un adevărat clișeu al limbajului familiar și al
argoului tinerilor. Semantismul său vag59, permite substituirea unor sinonime parțiale precum
rom. modern, atractiv, original, șic, popular etc. („cele mai cool hăinuțe”, „cel mai cool trend al
sezonului”, „stil cool de primăvară”)60.

5. Cercetarea din perspectiva lingvisticii funcționale a manifestărilor de anglofilie și

anglomanie din discursul referitor la vestimentația feminină demonstrează că procesul de
globalizare creează contextul favorabil pentru asimilarea în română a unor termeni și
frazeologisme anglo-americane având circulație internațională. Motivate din punct de vedere
referențial (denominativ) sau persuasiv (publicitar), anglicismele din domeniul modei
evidențiază caracterul deschis și mobilitatea acestei terminologii care se bucură de o tot mai largă
circulație în spațiul public românesc. Rămâne ca în viitor, lexicologii și lexicografii să îi acorde
atenția cuvenită, inclusiv din perspectiva utilității și normării termenilor împrumutați.

BIBLIOGRAFIE

Avram, Mioara, 1993, „La créativité et l'«hospitalité» du roumain”, Revue Roumaine de Linguistique, XXXVIII, nr.
1–3, p. 23–26.
Avram, Mioara, 1997, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura Academiei Române.
Berchină, Doina, 1999, Moda pe înțelesul tuturor, București, Paideia.
Bidu-Vrănceanu, Angela, 2007, Lexicul specializat în mișcare. De la dicționare la texte, București, Editura
Universității din București.
Bogaards, Paul, 2008, On ne parle pas franglais, La langue française face à l'anglais, Bruxelles, De Boeck Duculot.
Constantinescu, Ilinca; Victoria Popovici; Ariadna Ştefănescu, 2002, „Romanian” în Görlach Manfred (ed.), English
in Europe, Oxford, Oxford University Press, p. 170–194.

59
După Cvasnîi Cătănescu (2006: 204), discursul publicitar are destinație „concretă și practică, el creează premisele
optime pentru aderarea individului, dar și a unei colectivități la o ofertă (comercială) oarecare”.
60
Situația din româna actuală este similară celei din franceză, unde „cool est devenu un mot passe-partout dont le
sens exact est parfois insaisissable” (Maillet 2016: 51).
Crystal, David, 2000, English as a global language, Cambridge, Cambridge University Press.
Cvasnîi Cătănescu, Maria, 2006, Retorică publicistică. De la paratext la text, București, Editura Universității din
București.
Cynarska–Chomicka, Barbara, 2011, „Les anglicismes récents dans le vocabulaire français de la mode”, Romanica
Cracoviensia, nr. 11, p. 75–82.
Cziffra, Michel, Franglais et anglicismes: quand le français se met à parler anglais
(http://www.slate.fr/story/69533/français–anglais–anglicismes–franglais).
Descamps, Marc-Alain, 1979, La psychologie de la mode, Paris, P.U.F.
(http://www.europsy.org/marc-alain/psymod.html – accesat la 10.10.2016).
Étiemble, René, 1964, Parlez–vous franglais?, Paris, Gallimard.
Étiemble, René, 1965, „La langue de la publicité”, Les cahiers de la publicité, 15, nr. 1, p. 105–112.
Goose, André, 1975, La néologie française aujourd'hui. Observations et reflexions, Paris, Conseil International de la
Langue Française.
Gruber, Carmen Cristina, 2005, „E cool să fii girl – Neologisme în revistele «Cool Girl» şi «Bravo Girl»”, Studii şi
cercetări lingvistice, LVI, nr. 1–2, p. 263–269.
Guiraud, Pierre, 1965, Les mots étrangers, Paris, P.U.F.
Guţu Romalo, Valeria, 2005, Aspecte ale evoluţiei limbii române, București, Humanitas Educaţional.
Maillet, Jean, 2016, 100 de anglicismes à ne plus jamais utiliser, Paris, Le Figaro Littéraire.
Picone, Michael D., 1992, „Le Français face à l'anglais: aspects linguistiques”, Cahiers de l'Association
internationale des études françaises, 44, nr. 1, p. 9–23.
Podaru, Dan, 2013, Semiotica modei. Mutații de gen în moda contemporană, București, Editura Universității din
București.
Pruvost, Jean; Jean-François Sablayrolles, 2003, Les néologismes, Paris, P.U.F.
Sala, Marius (coord.), 2006, Studii de gramatică şi de formare a cuvintelor, București, Editura Academiei Române.
Săndoi, Andreea, 2011, „Anglicisms in fashion terminology”, în Studii și Cercetări de Onomastică și Lexicologie
(SCOL), IV, nr. 1-2, p. 337–358.
Spence, Nicol C.W., 1976, „Le problème du franglais”, în Le français contemporain. Études et discussions,
München, Wilhelm Fink Verlag, p. 75–103.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 1993, „Anglomania – o formă de snobism lingvistic”, în Comunicările „Hyperion” 2,
București, Editura Hyperion XXI, p. 270–280.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2006a, Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală, București, Universitatea din
Bucureşti.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2006b, „Observații privind grafia anglicismelor în româna actuală” în Sala, (coord),
2006: p. 381 – 410.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2007a, „Anglicisme «la modă» în limbajul modei”, în Gabriela Pană Dindelegan (ed.),
Limba română–stadiul actual al cercetării, București, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 581–598.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2007b, „Un aspect al globalizării lingvistice: romgleza”, în Adela Rogojinaru (ed.),
Comunicare, relaţii publice şi globalizare, București, Tritonic, p. 460–477.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2007c, „Un «cultism» morfologic: pluralul în -s”, în Rodica Zafiu; Camelia Stan (ed.),
Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan la aniversare, București, Editura
Universităţii din Bucureşti, p. 203–212.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2008a, „Din nou despre anglicisme «la modă» în limbajul modei”, în Gabriela Pană
Dindelegan (ed.), Limba română: dinamica limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universităţii
din Bucureşti, p. 681–692.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2008b, „Normă prescriptivă vs. normă a uzului în asimilarea grafică a anglicismelor” în
Luisa Valmarin; Nicoleta Neșu (eds.) La lingua rumena; proposte culturali per la nuova Europa, Romania
Orientale, XXI, Roma, Bagatto Libri, p. 48-62.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2016, „«Romgleza» turismului în contextul globalizării”, în Mihaela Constantinescu;
Adina Dragomirescu; Alexandru Nicolae; Gabriela Stoica; Rodica Zafiu (eds.), Perspective diacronice şi
comparative asupra limbii române, București, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 359–369.
Stoichiţoiu Ichim, Adriana, 2017, „Aspecte morfosintactice ale «romglezei»”, în Adina Dragomirescu, Alexandru
Nicolae, Camelia Stan, Rodica Zafiu (eds.), Sintaxa ca mod de a fi. Omagiu doamnei profesoare Gabriela
Pană Dindelegan, București, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 401–409.
Ştefănescu, Ariadna, 2005, „Aspecte ale uzului anglicismelor în limbajul relaxat”, Studii şi cercetări lingvistice,
LVI, nr. 1–2, p. 219–227.
Vintilă Rădulescu, Ioana, 2006, „Cuvinte străine în enunţuri româneşti”, în Sala (coord.), 2006: p. 422–455.
Walter, Henriette, 2001, Honni soit qui mal y pense. L´incroyable histoire d´amour entre le français et l´anglais ,
Paris, Laffont.
Waquet, Dominique; Marion Laporte, 2003, Moda, București, Corint.
Wolf, Lothar, 1983, „La normalisation du langage en France. De Malherbe à Grevisse”, în Edith Bédard, Jacques
Maurais (éds.), La norme linguistique, Gouvernement du Québec, Conseil de la langue française, Paris, Le
Robert (http://www.cslf.gouv.qc.ca/bibliotheque-virtuelle/publication-html - accesat la 22.09.2016).
Zafiu, Rodica, 2003, „Sui prestiti recenti dall'inglese: condizionamenti morfologici e scelte culturale” în Teresa
Ferro (ed.), România e Romània. Lingua e cultura romena di fronte all'Occidente, Udine, Forum Editrice
Universitaria Udinese, p. 83–95.
Zanola, Maria Teresa, 2008, „Les anglicismes et le français du XXI e siècle: La fin du franglais?”, Synergies Italie,
2008, nr. 4, p. 87–96.

SURSE ELECTRONICE
(accesate în perioada septembrie–noiembrie 2016)

https://fr.m.wikipedia.org/wiki/Anglicisme; Anglophilie; Anglomanie

http://www.cce.umontreal.ca/auto/anglicismes.htw
https://fr.m.wikipedia.org/wiki/Franglais
http://en.m.wikipedia.org/wiki/Globalization; Cultural Globalization; Cultural Homogenization; Linguistic
Imperialism
http://verdict.ro
*
* *
– Académie française, Dire, ne pas dire. Néologismes & anglicismes (http: //www.academie–française.fr/dire–ne–
pas–dire/neologismes–anglicismes).
– Les anglicismes... 6 classes différentes! (http://5telecom2011.wordpress.com/2011/03/16/142).
– Les anglicismes pour briller en société (par toû): spécial mode http://(jaivoulutester.over –
blog.com/2015/03/les_anglicismes-pour-briller-en-societe-par-tou-special-mode.html).
– Les termes anglais de la mode (http://www.cooperation.ch/Les+termes+anglais+de+la+mode).
– Office québécois de la langue française, Qu’est-ce qu’un anglicisme morphologique?
(http://bdl.oqlf.gouv.qc.ca/bdl/gabarit_bdl.asp?id=4060); Qu’est-ce qu’un anglicisme syntaxique?
(http://bdl.oqlf.gouv.qc.ca/bdl/gabarit_bdl.asp?id=4059).

IZVOARE

„Bravo Girl” (1/2014; 12/2014); „Ciao” (255/2014); „Cool Girl” (1, 19, 20, 24, 25/2006; 1,2, 21/2007);
„Cosmopolitan” (febr. 2007; apr. 2014); Catalog „Bon Prix it’s me” (vara 2016; toamna 2016); DCR3=Dimitrescu,
Florica (coord.); Al. Ciolan; Coman Lupu, 2013, Dicționar de cuvinte recente, ediția a treia, București, Logos;
DEX = Coteanu, Ion, Lucreția Mareș (eds.), Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a doua, București,
Univers Enciclopedic; DOOM2 = Vintilă Rădulescu, Ioana (coord.), 2005, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, București, Univers Enciclopedic; „Elle” (6/2003;
202, 204/2014; 207/2015); „Glamour” (12/2006; 121/2016); „GETT’s Highlights Magazine” (19/2016); „Look”
(31, 32/2006); MDN = Marcu, Florin, 2002, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, I.O.;
OALD= Hornby, A. S., 2005, Oxford Advanced Learner's Dictionnary of Current English, Oxford University
Press, Oxford; „OK” (153, 167/2016); „Quelle” (primăvară/vară 2007); „Styler”–Băneasa Shopping City
(primăvara 2016); Street Style, „Glamour”, Paris (oct. 2016); „Tabu” (martie 2005); „The ONE” (110 / 2014);
Catalog TEX (iarna 2015, toamna 2016); „Unica” (dec. 2003; ian. 2006); „Viva” (235, 241/2016).
 Anglophilie et anglomanie dans le discours sur la mode vestimentaire

Résumé

En s’appuyant sur les données fournies par la presse écrite (magazines féminins et revues de mode), les
catalogues de vente par correspondance, les sites Internet et un dictionnaire de spécialité, notre contribution porte
sur le statut et le rôle discursif des emprunts à l’anglo-américain qui abondent dans le jargon actuel de la mode.
À travers une analyse fonctionnelle des anglicismes lexicaux et phraséologiques nous avons opéré une
distinction entre l’anglophilie des professionnels de la mode (motivée par la fonction dénominative des anglicismes
nécessaires et le besoin objectif de précision, clarté et concision) et l’anglomanie des journalistes, des publicitaires
et des commerçants (manifestée par l’usage abusif des emprunts „de luxe”, justifiés par leur fonction symbolique et
manipulatoire sinon par le snobisme des locuteurs).