INGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI OFTALMOLOGICE

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Analizatorul vizual este format dintr-un segment central (nervul optic, neuronii
talamocorticali şi aria striată a lobului occipital) şi dintr-un segment periferic (globul ocular şi
anexele sale).

Globul ocular
Globul ocular este alcătuit din trei membrane concentrice în interiorul cărora se află
aparatul dioptric - mediile transparente şi refringente.
Membranele:
- tunica externă este constituită din sclerotică posterior şi corneea transparentă anterior;
- tunica medie cu trei segmente: coroida, corpul ciliar, irisul;
- tunica internă sau retina care este fotosensibilă, responsabilă de recepţia şi
transmiterea stimulilor luminoşi în influx nervos.
Mediile refringente sunt reprezentate de corneea transparentă, umoarea apoasă, cristalinul şi
corpul vitros.
Ele au rolul de a refracta razele de lumină.

Anexele ochiului:

- anexe de mişcare - muşchii globului ocular (patru drepţi şi doi oblici);

- anexele de protecţie - sprâncenele, pleoapele, conjunctiva şi aparatul lacrimal.

Funcţia analizatorului vizual este perceperea luminozităţii, formei şi culorii obiectelor din lumea
înconjurătoare.
Razele luminoase pătrund prin corneea transparentă în globul ocular, sunt refractate de
către mediile refringente ale ochiului şi formează pe retină imaginea obiectului aşezat în faţa
ochiului.
Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul
îndepărtat şi invers. Se realizează graţie curburii cristalinului, elasticităţii şi activităţii muşchiului
ciliar.

1
 Acomodarea la intensitatea luminii se realizează prin intermediul irisului. Pupila se
măreşte (midriază) sau se micşorează (mioză) sub acţiunea muşchilor săi în funcţie de
intensitatea razelor luminoase.
Spaţiul cuprins cu vederea se numeşte câmp vizual.
Fiecărui ochi îi corespunde un câmp vizual monocular care se suprapune cu câmpul
celuilalt ochi.
Imaginile fuzionează pe scoarţa cerebrală într-o imagine unică.

EDUCAŢIA PEINTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE

Măsuri de • Educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului:

prevenire - spălare cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
primară - nu se duce mâna murdară la ochi
- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoanele necalificate
(dacă sunt mici se va face spălare cu apă din abundenţă aruncată din mână
spre ochi)
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feţii
- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei şi
corneei
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a
nou-născutului.
• Igiena vederii:
- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului,
lucrului
- distanţa pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm.
- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris-citit
- când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte ochelari
fumurii
- persoanele care execută activitate migăloasă, de fineţe, ce necesită
concentrarea vederii, vor face pauze, din timp în timp, privind la distanţă
- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecţie
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în camere întunecoase
iar distanţa pentru privit va fi de 2-5 metri, ecranul televizorului fiind aşezat la

2
 înălţimea ochiului;
- se recomandă alimentaţie completă cu respectarea necesarului zilnic de
proteine, vitamina C, A, B;
- examenul periodic al vederii pentru pacienţii cu boli generale (diabet zaharat,
HTA)
- îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată.
• In cazul infecţiilor ochiului:
- îndrumarea pacientului către medicul specialist pentru a trata în mod
corect aceste infecţii
- educarea pacientului să evite transmiterea infecţiei si la ochiul sănătos
sau la alte persoane.
• In cazul deficienţelor de vedere:
- educarea pacienţilor care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i
poarte conform prescripţiilor (permanent sau numai pentru scris-citit) pentru
copii ochelarii vor avea rame colorate, atrăgătoare şi se va avea grijă să nu-şi
Măsuri de
sparga ochelarii generând accidente grave
prevenire
- învăţarea pacienţilor să-şi cureţe ochelarii - lentilele, ştergându-le cu
secundară
material moale pentru a preveni zgârierea lor
- dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere
- periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili necesitatea
schimbării lentilelor
- îndrumarea părinţilor al cărui copil prezintă strabism să prezinte la
medicul oftalmolog
- învăţarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât
este necesar, să le scoată în timpul nopţii, nu le vor folosi în mediu cu pulberi,
praf.
- educarea pacienţilor cu diferite afecţiuni de vedere să nu desfăşoare o
activitate care să suprasolicite vederea
Măsuri de
- îndrumarea pentru intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cataractă în
profilaxie
vederea corectării vederii
terţiară
- reintegrarea socială şl profesională a ambliopilor piin îndrumarea către
profesii ca maseur, cartonar.

3
 EVALUAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A OCHIULUI ŞI ANEXELOR SALE

Examenul - Se realizează:
anatomic - la lumina zilei
- instrumental
- iluminat lateral
- se examinează pleoapele, genele, conjunctiva
- se evidenţiază corpii străini
-în camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila
şi cristalinul.
Determinarea - reprezinta capacitatea ochiului de a discrimina 2 puncte lumininoase
acuităţii vizuale distincte.
- este maxima la nivelul foveei si scade de 10 ori la periferie.
- ochiul emetrop este cel care vede de ta 5 metri ultimul rând pe optotip - VOD
= 5/5 = 1, VOS = 5/5 = 1.
- determinarea acuitatii vizuale se face cu ajutorul unui optotip standardizat
pentru fiecare ochi in parte incepand cu cel cu vederea mai slaba.
Ochiul neexaminat este acoperit cu un opercul semitransparent.
Subiectul este asezat in pozitie centrala in fata optotipului la distanta de 5
metri si i se indica sa citeasca semnele grafice din fiecare rand incepand cu
cele de dimensiuni mai mari.
Valoarea acuitatii se considera cea corespunzatoare ultimului rand in care
subiectul distinge corect majoritatea semnelor (maxim 20 % greseli) si se
exprima dupa formula AV=d/D unde:
d- distanta de citire a optotipului de catre subiectul examinat, D- distanta de
citire a optotipului de un ochi emetrop.
In cazul imposibilitatii citirii de la distanta impusa se apropie subiectul de
optotip pana reuseste sa citeasca primul rand.
Daca acestuia ii este imposibil se cerceteaza capacitatea de a recunoaste
degetele mainii si in ultima instanta de a percepe lumina.
Determinarea examinează capacitatea pacientului de a distinge culorile

4
simţului
cromatic
Determinarea Testul pentru determinarea campului vizual reprezinta o metoda de a
câmpului vizual masura campul vizual al unui individ, ceea ce include vederea centrala si cea
periferica(manuala sau computerizata.
Acest test alcatuieste de fapt o harta a campului vizual pentru fiecare
ochi in parte.
Testul manual pentru determinarea campului vizual este o examinare
subiectiva.
Pentru ca testul sa ofere informatii relevante este necesar ca pacientul
sa inteleaga instructiunile testului, sa coopereze si sa efectueze testul in
totalitate.

Testul pentru determinarea campului vizual se foloseste:

- pentru a detecta semnele leziunii nervului optic (glaucom);
- pentru a detecta boala retinala centrala sau periferica;
- afectiuni ale pleoapelor precum ptosis;
- diagnosticarea bolilor nervului optic sau boli care afecteaza modul de
transport al informatiei de la ochi spre cortexul occipital al creierului unde
informatia este procesata ca vedere.

Pregatire pacient :
Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru efectuarea acestui test.

Tehnica
Cel mai simplu test pentru determinarea campului vizual poate fi
efectuat in timp ce pacientul se uita drept inainte si numara degetele aratate
de medic.
Dar de obicei campul vizual este masurat de un aparat computerizat in
cabinetul optometristului, oftalmologului sau neurologului.
Pentru acest tip de test, un ochi este acoperit iar pacientul este rugat
sa-si aseze capul pe un suport.
Apoi cand pacientul vede lumini si miscari de diferite intensitati in locuri

5
 diferite, trebuie sa apese un buton.
In toate testele standard, prima data se testeaza ochiul drept urmat de
ochiul stang.
Prin intermediul acestui proces se creeaza o harta computerizata a
campului vizual.

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

Pacientul nu simte nici un disconfort pe parcursul efectuarii testului
pentru determinarea campului vizual.
Efectuarea acestor teste nu implica nici un risc pentru pacient.

Evaluarea procedurii
Nu exita factori care pot influenta rezultatele testului.
Testul pentru determinarea campului vizual necesita foarte putin timp si nu
implica stres pentru persoanele relativ sanatoase, insa poate fi obositor si
stresant pentru pacientii in varsta si bolnavi.
De asemenea, testul este dificil de efectuat cand sunt implicati copii de varste
foarte mici sau pacienti care sufera de boli mentale (ex. sindromul Down).
Oftalmoscopi
a Examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului care
măreşte elementele de 15–20 de ori.

Există două tipuri de oftalmoscopie:

1.oftalmoscopia directă–se utilizează un instrument, care are mai multe

lentile, ce pot mări imaginea de 15 ori.
Este cel mai comun tip de oftalmoscopie şi seefectuează în timpul unui
examen ocular de rutină.

2. oftalmoscopia indirectă–opticianul utilizează o bandă specială, pusă pe

cap,care are ataşată o sursă de lumină şi are în mână nişte lentile speciale.
Acest tip deoftalmoscopie furnizează un unghi mai larg de vedere a interiorului
ochiului şi a fundului de ochi.
Prin oftalmoscopie directă se examinează: corpul vitros, retina, papila
6
nervului optic (pata oarbă), macula (pata galbenă), vasele retiniene.
Examenul este efectuat cu doua tipuri de aparate: un oftalmoscop, cu
sau fara interpunerea unei lentile puternic convergente, sau un biomicroscop
(lampa cu fanta), aceasta din urma necesitand interpunerea intre aparat si
ochi a unei lentile de contact sau a unei lentile de examinare (lentita cu trei
oglinzi).
Oftalmoscopul serveste la examinarea polului posterior al ochiului
(centrul retinei, papila si macula), in timp ce lentila cu trei oglinzi este utilizata
pentru examinarea periferiei retiniene in caz de risc de dezlipire a retinei.

Indicatii;
- pentru a stabili diagnosticul afectiunilor retinei si pe cele ale coroidei
(membrana lipita de retina);
- da posibilitatea, de asemenea, sa se observe vascularizatia retiniana, care
poate fi modificata de numeroase boli.

Pregătirea bolnavului: pentru examinarea fundului de ochi (F.O.) este

necesar ca pupila să fie dilatată. In acest scop asistenta va instila 1–2 picături
de homatropină 1% sau mydrium în sacul conjunctival, cu 30 min. înainte de
examinare.

Atenţie! Administrarea de homatropină şi mai ales de atropină este

contraindicată în glaucomul cu unghi inchis.

Efecte secundare
- dilatatia pupilei, antreneaza o vedere vaga care ramane deranjanta timp de
mai multe ore dupa examen.

Există mai multe tipuri de oftalmoscoape, şi anume:

-oftalmoscop simplu – sunt, de fapt, nişte oglinzi concave pentru observare
directă;
-oftalmoscop electric – are acelaşi rol ca şi cel simplu, dar mai are o serie de
accesorii;-

7
 oftalmoscop portabil stereoscopic – foloseşte metoda indirectă;
- oftalmoscop mare – folosit tot în metoda indirectă cu sistem afocal.

Retinofotul - serveşte la fotografierea fundului de ochi.

Examen care are drept scop masurarea tensiunii oculare, adica a presiunii din
interiorul ochiului.

Indicatii
- Tonometria oculara permite sa se puna in evidenta cresterile anormale ale

Măsurarea tensiunii oculare (glaucom) susceptibile sa duca la scaderea vazului in

tensiunii absenta tratamentului.

intraoculare
Pregatire si desfasurare
(Tonometrie)
- Dupa instilarea pe cornee a unei picaturi de colir anestezic colorat cu
fluoresceina, subiectul este asezat in fata biomicroscopului.
El trebuie sa-si tina ochii deschisi fara sa clipeasca din pleoape in momentul
luarii tensiunii.
Contraindicatii
- Tonometria nu este practicata in caz de conjunctivita sau de keratita, pentru
a evita riscurile de infectie.
Măsurarea
Tensiunii In Se determină cu oftamodinamometrul, imediat după examenul F.O.,
Artera pregătirea este comună pentru ambele examinări.
Centrală a Valoarea normală a Tensiunii Arteriale Centrale a Retinei (T.A.C.R.) =
retinei 35 mm Hg ± 10.
(T.A.C.R.) Examenul F.O. şi măsurarea T.A.C.R. au importanţă deosebită în:
diagnosticul precoce al hipertensiunii arteriale esenţiale; în urmărirea evoluţiei
oricărei hipertensiuni arteriale; în tratamentul individualizat al hipertensiunii
arteriale; în evaluarea prognosticului hipertensiunii arteriale.
Examenul F.O. şi T.A.C.R. se indică în: bolile cardiovasculare, renale,
diabet zaharat, pulmonare, precum şi alte boli (tumori cerebrale, boli
neurologice etc.).

8
Tomografia Metoda rariologica prin care se obtin sectiuni fine din nervul optic si scoata
axiala cerebrala.
computerizata
- secreţia conjunctivală - pentru examen bacteriologic şi antibiograma.
Examene de
- sânge: glicemie, uree, TS, TC, hemograma (în vederea pregatirii
laborator
preoperatorii).

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1. Emetropia
e retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand muschiul ciliar este complet relaxat.
• Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a mediilor si lungimea axului

2. Acomodatia

• Capacitatea cristalinului de a-si modifica puterea de refractie pentru a asigura o imagine

clara atat la distanta cat si aproape.
• Cristalinul are o putere de refractie la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul de 40 ani intre
20-23 dioptrii si la varstnic de 20 – 21 dioptrii.

• Pentru realizarea acomodatie participa:

– cristalinul;
– ligamentul suspensor;
– muschiul ciliar.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢA

Scăderea - scăderea bruscă a acuităţii vizuale poate fi cauzată;:

acuităţii - traumatisme oculo-orbitale în antecedentele imediate (plăgi, corpi
vizuale străini intraoculari, arsuri).
Este însoţită de lăcrimare, fotofoble şi semnele locale ale traumatismului.
- cauze netraumatice - glaucom acut, nevrfta nervului optic, intoxicaţii cu

9
 alcool metiilc, embolia arterei centrale a retinei
- scăderea lentă şi progresivă a vederii este întâlnită în cataractă, leziuni
retiniene.
Scăderea progresivă a vederii de aproape este întâlnită în presbiţie.
- este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la oculară, arsură,
până la durere atroce.
- cauze:
Durere - eforturi oculare intense îndeosebi seara
- insuficienţă circulatorie cerebrală.
- se poate asocia cu mişcările globului ocular, cu scăderea acută a acuităţii
vizuale (glaucom acut) sau cu erupţie veziculară (Zona Zoster)
Reacţie - midriază - dilatarea pupilei
pupilară - mioză - micşorarea pupilei
- intoleranţă faţă de lumină (pacientul strânge pleoapele, se întoarce cu spatele
spre lumină).
Fotofobie - cauze:
- conjunctivite, corpi străini oculari dar şi afecţiuni cerebrale (migrena,
meningite, tumori cerebrale) şi afecţiuni sinuzale.
- vedere dublă întâlnită în paralizia muşchilor globului oculai, creierul percepând
Diplopie
două imagini distincte.
- dispariţia vederii
- cauze:
- leziuni ale ochiului (cornee, cristalin, retină)
- leziuni ale nervului optic
Cecitate
- psihice.
- cecitate diurnă, diminuarea acuităţii vizuale la lumină, cauzată de perioade
lungi petrecute în întuneric (peşteri, închisori) sau de boli infecţioase şi
avitaminoze.

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU VICII DE REFRACŢIE

- MIOPIA - viciul de refracţie în care imaginea obiectelor aşezate la infinit se formează înaintea

10
retinei.
- HIPERMETROPIA - este viciul de refracţie în care imaginea obiectelor aşezate la 5 metri nu se
formează pe retină ci înapoia ei, imaginea este ştearsă, slabă.

- PRESBIŢIA - scăderea puterii de acomodare a cristalinului după vârsta de 45 ani.

- ASTIGMATISMUL - viciul de refracţie cauzat de defecţiuni în convexitatea corneei care fac ca

razele luminoase să se concentreze pe retină în puncte diferite.

- STRABISMUL - reprezintă lipsa de paralelism a globilor oculari

- privire înăuntru - convergent
- privire în afară - divergent.

Strabismul poate fi paralitic (paralizia nervilor cranieni III, IV şi VI) şi neparalitic (congenital sau
apare în primul an de viaţă).

• circumstanţe de apariţie:

- miopia apare în copilărie prin aşezarea incorectă a obiectelor de scris - citit

- astigmatismul, strabismul pot fi congenitale.
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):
- miopie - pacientul pentru a vedea obiectele trebuie să le aducă în apropierea
Culegerea
ochiului
datelor
- hipermetropie, presbitism - pacientul vede slab obiectele apropiate (25-30 cm) şi
are tendinţa de a le depărta de ochi
- în astigmatism pacientul are imagini deformate ale obiectelor
- strabismul neparalitic - copilul nu prezintă vedere dublă dar prezintă riscul
pierderii vederii unuia dintre ochi (cel neîntrebuinţat)
- strabismul paralitic - pacientul prezintă vedere dublă.
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
Probleme - alterarea confortului psihic(anxietate)
- risc de izolare socială.
Obiective - pacientul să prezinte vedere bună prin cercetarea viciului de refracţie

11
 - corectarea în timp util a strabismului neparalitic - al copilului - pentru a proveni
infirmitatea.
- asistenta îndrumă pacienţii cu probleme de vedere către medicul specialist pentru
examinare
- participă alături de medic la examinare, pentru recomandarea de ochelari de
corecţie a viciilor de refracţie
- în caz de miopie, lentile divergente (notate cu minus)
- în caz de hipermetropie, lentile convergente (notate cu plus), de asemenea
în presbiţie
- în astigmatism lentile cilindrice convergente sau divergente
• în strabism:
- descoperă precoce strabismul copilului sub un an şi în drumă părinţii pentru
Intervenţii
tratament corespunzător
- educă familia să se implice în efectuarea de exerciţii cu ochiul care prezintă
musculatura slăbită (prin acoperirea celui sănătos, cu pansament sau lentilă mată)
la copilul până la patru ani
- aplică tratamentul ortoptic (exerciţii care determină copilul să utilizeze ambii ochi)
în serviciile specializate
- pregăteşte copilul pentru intervenţie chirurgicală în situaţia în care celelalte
tratamente nu au dat rezultate (până la vârsta de şase ani)
- aplică la recomandarea medicului tratamentul de suprimare a cauzei în cazul
strabismului paralitic.

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI INFLAMATORII ŞI INFECŢII ALE OCHIULUI

- BLEFARITELE- reprezintă inflamarea marginii libere a pleoapelor

- ORGELETUL (ulciorul) este inflamarea supurativă a folicului pilos şi a glandei sebacee ale
cililor de pe marginea pleoapelor

- DACRIOCISTITA - reprezintă obturarea canalului lacrimo-nazal de un proces inflamator situat

în lumenul canalului

12
- CONJUNCTIVITA - este inflamarea mucoasei conjunctivale

- KERATITA - este inflamarea mucoasei corneei

- IRIDOCICLITA - reprezintă inflamaţia irisului şi a corpului ciliar.

• circumstanţe de apariţie:
- mediu cu praf
- persoane cu rezistenţă scăzută
- persoane cu condiţii de igienă precară
- lipsa obiectelor de toaletă individuală
- bazine de înot
- apă infectată pentru apariţia conjunctivitelor
- traumatisme oculare

• MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (semne şi simptome posibile):

Culegerea
- în blefarite - congestia marginii cifrare a pleoapelor, arsură, prurit al pleoapelor
datelor
- în iridociclite - durere oculară şi perioculară de intensitate variabilă (surdă până
la violentă)
- scăderea acuităţii vizuale
- fotofobie
- în dacriocistite - lăcrimare accentuată, tumefierea inflamatorie a sacului lacrimal,
scurgere de puroi la presiunea unghiului intern al ochiului şi durere;
- în orgelet - prurit palpebral, durere la clipire, secreţie purulentă când inflamaţia
abcedează
- în conjunctivite - înroşirea conjunctivitei, senzaţie de arsură, secreţie
conjunctivală - seroasă, mucoasă sau purulentă.
Probleme - disconfort(durere de intensitate diferită)
- alterarea integritatii fizice si psihice
- vulnerabilitate fata de pericole(accidentari, caderi, loviri)
- comunicare ineficace la nivel senzorial
- risc de complicaţii:
- cicatrice ale pleoapei (în blefarită)

13
 - ulceraţii (în conjunctivită)
- pierderea vederii (în iridociclită)
- pacientul să prezinte stare de bine fizic
Obiective - să se prevină apariţia complicaţiilor
- acuitatea vizuală să se păstreze intactă.
- educaţia populaţiei pentru prevenirea infecţiilor la orice nivel al ochiului.

A.M.
- aplică tratamentul local recomandat:
- instalaţii cu soluţii midriatice
- atingeri cu colire moi - pomezi în cazul blefaritelor (atingerea se va face numai în
timpul zilei pentru a preveni pătrunderea lor în ochi afectand corneea)
- aplicare de comprese îmbibate în soluţii antiseptice călduţe (în blefarite, orgelet)
- spălaturi ale sacului conjunctival cu soluţii antiseptice (în conjunctivite).
Intervenţii - pregăteşte instrumentarul şi materialele pentru incizie-drenaj la recomandarea
medicului (în orgelet când nu abcedează şi în dacriocistită).

Aplică pansamentul ocular.

Se pregătesc comprasii sub formă de perniţe (vată acoperită cu tifon) cu diametrul
mai mare decât orbita, care se aplică pe globul ocular şi se fixează.
- administrează tratamentul general cu antibiotice şi antiinflamatoare
- asigură repaus la pat, repaus vizual în cameră cu semiobscuritate
- asigură alimentaţia pacientului: completă cu excepţia pacientului cu iridociclita
care primeşte alimentaţie desodată pentru a reduce exsudaţia.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA

Cataracta este boala oculară caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului.

Culegerea datelor

14
Circumstanţe de apariţie:
- persoane vârstnice (cataracta senilă)
- traumatisme (cataractă traumatică)
- boli metabolice - diabet zaharat, avitaminoze (cataractă secundară)
- boli infecţioase ale mamei în timpul sarcinii (cataractă congenitală)
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile)
- scăderea acuităţii vizuale care poate fi cu instalare insidioasă (cataracta senilă) sau cu
instalare rapidă (cataracta traumatică)
- localizarea cataractei unilaterală şi apoi la celălalt ochi (cataracta senilă) şi bilaterală (în
cataracta congenitală)

Probleme

- comunicare ineficientă la nivel sensorial- vizual

- alterarea confortului psihic(anxietate)
- devalorizare(izolare)
- risc de accidente, căderi - în special la vârstnici
- deficit de autoîngrijire

Obiective

- pacientul să-şi recapete vederea

- să fie ferit de riscul accidentelor şi complicaţiilor

Intervenţii

Asistentul medical:
- îndrumă pacientul ambulator la serviciul de specialitate pentru a aprecia necesitatea
actului operator
• în perioada preoperatorie:
- asigură semiobscuritate în încăpere,
- ajută pacientul să cunoască topografia secţiei, face exerciţii de mers în cameră şi la
exterior cu ochii ocluzionaţi

15
 - învaţă pacientul să folosească instalaţiile de semnalizare pentru a se adapta perioadei
postoperatorii
- recoltează produse pentru examene de laborator (sânge pentru uree, glicemie, TS, TC;
urină, secreţie oculară)
- conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologie – EKG
- asigură liniştea şi odihna preoperatorie
• în perioada postoperatorie supraveghează pacientul permanent pentru a-şi menţine
pansamentul binocular (se pansează şi ochiul sănătos pentru a evita clipitul)
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială
- educă pacientul să nu facă mişcări bruşte, să vorbească în şoaptă, să stea în decubit
dorsal şi lateral pe partea sănătoasă timp de 24 ore.
- administrează calmante ale durerii
- asigură 24 ore regim hidric prin tub de succţiune pentru a evita masticaţia
- schimbă pansamentul când este îmbibat cu sânge şi/sau secreţie
- serveşte pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat când medicul a permis mobilizarea
- supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipatia
- administrează tratamentul general şi local recomandat
- aplică pansamentul monoocular, ochiul sănătos rămânând descoperit când evoluţia este
favorabilă
- susţine psihic pacientul, conştientizându-l că vederea ao recapătă parţial, iar trecerea
timpului poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, să utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pentru distanţă şi citit (în cazul în care intervenţia chirurgicală a
constat în extragerea cristalinului, fără implant de cristalin artificial).

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM

Glaucomul este o stare patologică caracterizată prin hipertensiune intracelulară şi leziuni

vasculare care duc la atrofia nervului optic.

Forme clinice:

16
 - glaucomul infantil;
- glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică

Culegerea datelor

Circumstanţe de apariţie:
- tulburări congenitale de drenaj a umorii apoase (glauconi infantil)
- persoane cu sistem nervos labil, emotive
- schimbări bruşte de temperatură
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):

• Glaucomul acut

- dureri oculare şi perioculare foarte vii cu iradiere temporală, occipitală şi însoţite de

lăcrimare
- scăderea acuităţii vizuale
- greţuri şi vărsături
- anxietate
- alterarea stării generale

• Glaucomul cronic

- dureri periorbitale permanente

- scăderea insidioasă a vederii - cecitate în 10-15 ani

Probleme

- disconfort(dureri oculare şi perioculare)

- intoleranţă digestivă
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate

17
Obiective

- pacientul să aibă stare de bine fizic şi psihic

- să aibă acuitatea vizuală în limitele vârstei
- să se prevină complicaţiile invalidante
Intervenţii

• în glaucomul acut:

- asistenta asigură internarea pacientului în spital, repaus la pat, în cameră cu

semiobscuritate
- participă la examinarea pacientului, pregătind instrumentele pentru măsurarea tensiunii
intraoculare
- linişteşte pacientul, administrează medicaţia tranchilizantă şi analgezică prescrisă
- administrează tratamentul medicamentos recomandat pentru reducerea tensiunii
intraoculare: instilaţii cu pilocarpină 1%, diuretice (ederen), purgative, perfuzie cu Manitol 15%;
- asigură alimentaţia hiposodată şi cu un aport redus de lichide;

• în glaucomul cronic

- educă pacientul să urmeze corect tratamentul local şi general prescris (pilocarpină sol. 1-
3%, vit PP)
- recomandă alimentaţie desodată, cu reducerea lichidelor, fără condimente, alcool, cafea
- recomandă regim de viaţă ordonat, fără emoţii negative cu respectarea orelor de somn (în
timpul somnului capul va fi aşezat mai sus pe două perne)
- educă pacientul pentru a purta ochelari fumurii în timpul zilei, să evite întunericul şi
trecerile bruşte de ia temperaturi scăzute la căldură
- încurajează pacientul privind evoluţia favorabilă a bolii dacă respectă recomandările
medicale
- pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul cu glaucom când tensiunea
intraoculară nu scade.

18
 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU TRAUMATISME ALE OCHIULUI ŞI CORPI STRĂINI
INTRAOCULARI

Deşi ochiul este protejat de orbită şi pleoape, traumatizarea sa este frecventă. Leziunile grave
pot duce la pierderea vederii ochiului traumatizat dar pot periclita şi vederea celuilalt ochi.

• CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE
- traumatisme
- accidente casnice şi de muncă
- în timpul jocului la copii
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):

Culegerea
CONTUZII, PLĂGI, ARSURI
datelor
- durere, senzaţie de corp străin în ochi, tulburări de vedere.

CORPI STRĂINI CONJUNCTIVALI, CORNEENI, INTRAOCULARI

(FRAGMENTE DE LEMN, STICLĂ, CĂRBUNE)
- durere, lacrimare, fotofobie, anxietate, scurgerea umorii apoase la
exterior şi hemoftalmie în cazul corpilor intraoculari
- discomfort( durere)
- alterarea integritatii psihice (anxietate)
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
Probleme
- risc de complicaţii:
- infecţii
- zdrobirea globului ocular
- pacientul să prezinte stare de bine fizic şi psihic
Obiective - leziunile să se vindece fără complicaţii
- pacientul să-şi păstreze acuitatea vizuală
Intervenţii • CONTUZII, PLĂGI

- A.M.
- aplică pansament steril ocular la locul accidentului şi trimite pacientul într-un
serviciu de specialitate

19
 - în spital pregăteşte materialele, instrumentele, soluţii anestezice în vederea
suturii plăgii, dacă este cazul
- administrează tratamentul local (soluţii midriatice) şi general cu antibiotice
- aplică pansament protector.

• ARSURI CHIMICE
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser fiziologic prin
stropire cu mâna
- şterge cu un tampon steril sacul conjunctival de resturile de substanţă ctiimică
- calmează durerea prin administrarea de analgetice
- aplică pansament steril protector
- transportă pacientul la spital

• ARSURI FIZICE
- scoate victima de sub acţiunea agentului agresor
- îndepărtează cu un tampon corpii străini încinşi
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser fiziologic prin
stropire cu mâna
- aplică pansament steril protector şi transportă victima la spital
- în spital, administrează tratamentul local (instilează midriatice) şi în general
(antibiotice) prescris de medic
- supraveghează pacientul
- schimbă pansamentul
Corpi străini conjunctivali, corneeni, intraoculari
- spală cu apă din abundenţă ochiul pentru a îndepărta corpurile străine
conjunctivale, sau le îndepărtează cu un tampon din tifon steril
- pregăteşte soluţiile anestezice, instrumentale (acul pentru corpi străini) şi
pacientul pentru scoaterea corpilor străini corneeni 6e către medic
- aplică pansament steril şi transportă de urgenţă la spital
pacientul cu corpi străini intraoculari
- în spital, pregăteşte pacientul pentru examinare (oftalmo-scopie, radiografie,
ecografie)
- pregăteşte instrumentarul pentru extragerea corpilor străini metalici,

20
 radioopaci sau radiotransparenţi
- îngrijeşte pacientul după extragerea prin aplicare de pansament steril
- învaţă pacientul cum să folosească mijloace de protecţie la locul de
muncă pentru a preveni accidentele ochiului.

DE ŞTIUT !!!!!
OCHIUL ROŞU ESTE EXPRESIA DIFERITELOR CAUZE ÎN BOLILE OCULARE
Manifestări
- Roşeaţă difuză survenită brusc,
asociată cu dureri şi secreţie
conjunctivală
- Roşeaţă difuză însoţită de dureri
violente
- Roşeaţă cu localizare într-o anumită
zonă a globului ocular
Boli în care se întâlneşte
- CONJUNCTIVITA MICROBIANĂ, VIROTICĂ,
ALERGICĂ, TRAUMATICĂ
- GLAUCOM ACUT - este o urgenţă (ochiul este
dur la presiune)
- IRIDOCICLITA - în jurul corneei
- ERUPŢIE SCLERALĂ în cadrul unor boli
generale RAA, TBC, gută (ca nişte noduli
mamelonari pe conjunctivă şi scleră)

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN ÎNGRIJIREA

OCHILOR

Deoarece prin intermediul ochilor sunt transmise creierului circa 70% din informaţiile senzoriale,
deficienţa vizuală poate limita în mod sever capacitatea persoanei de a fi autonomă, de a
percepe şi a se adapta la condiţiile de mediu.
În mod similar, netratarea pierderii auzului poate drastic afecta comunicarea şi interacţiunile
sociale.
Afecţiunile urechii interne pot perturba echilibrul persoanei şi capacitatea de a se mişca liber.
Afecţiunile nazale pot interfera cu respiraţia, vitalitatea scăzută, şi crează un discomfort marcant;
- în îngrijirea unui pacient care a suferit pierderea unui simţ, trebuie avut în vedere că acest fapt
are de-a face cu o serie de deficienţe.
Aceasta deoarece deficienţa senzorială aduce cu ea o percepţie deficitară.

21
Pierderea a două sau mai multor simţuri deteriorează în mod semnificativ activităţile zilnice ale
unei persoane, şi această situaţie devine ameninţătoare pentru siguranţa sa şi pentru imaginea
de sine a persoanei;
- deoarece tulburările oculare, auditive şi nazale sunt pe cât de des întâlnite pe atât de
supărătoare, îngrijirea acestor pacienţi necesită proceduri de îngrijire valabile fie într-un spital,
într-o clinică, centru medical sau în altă parte.
Aceste proceduri necesită maximum de grijă şi precizie pentru a fi prevenite infecţiile şi rănirile şi
pentru a menţine funcţia organului respectiv.

Depăşirea barierelor de percepţie:

Realizarea procedurilor de diagnosticare, tratare sau chiar sintetizarea pe scurt a

cauzelor deficienţelor senzoriale necesită instrucţiuni şi explicaţii simple şi clare.
Va fi nevoie de asemenea să se ofere încurajări unui pacient care îşi doreşte să înţeleagă
propria deficienţă şi care îşi doreşte să-şi menţină autonomia.
Într-o urgenţă, comunicarea efectivă devine chiar mai importantă pentru că se va lucra cu
un pacient dintr-odată dezorientat din cauza deficienţelor senzoriale şi perceptive.

Asigurarea unei bune informari a pacientului :

- întotdeauna se vor oferi explicaţii amănunţite.
Un simplu fapt sau sfat care poate fi considerat prea evident pentru o persoană sănătoasă, chiar
îi poate oferi pacientului o viziune valoroasă asupra situaţiei sale.
- acesta va fi ajutat să recunoască semnele şi simptomele specifice tulburărilor senzoriale,
îndemnat să-şi planifice controale periodice, regulate, pentru a detecta eventualele probleme cât
mai devreme cu putinţă.
De asemenea, i se va reaminti să folosească echipament de protecţie la locul de muncă şi, dacă
este necesar, şi acasă;

ÎNGRIJIREA OCULARĂ

Compresele calde şi reci pentru ochi:

- fie că sunt aplicate calde sau reci, compresele pentru ochi sunt calmante, liniştitoare şi
terapeutice
- compresele calde pot fi folosite pentru a-i calma pacientului discomfortul.
22
Deoarece căldura intensifică circulaţia (ceea ce creşte absorbţia şi scade inflamaţiile),
compresele calde poate conduce la drenajul şi ameliorarea infecţiilor superficiale
- pe de altă parte, compresele reci pot reduce inflamaţiile sau sângerările şi pot calma
mâncărimile.
Datorită fibrelor reci, compresele reci pot fi indicate pentru a uşura discomfortul periorbital alături
de dozele prescrise de medicamente calmante.
În mod normal, o compresă rece sau caldă ar trebui aplicată pe o durată de 20 minute şi de 4-6
ori pe zi
- infecţiile oculare necesită folosirea unei tehnici aseptice

Materiale necesare:
- pentru aplicarea de comprese calde: mănuşi, soluţia prescrisă de medic (de obicei ser
fiziologic sau soluţie normal salină), vas steril, comprese sterile, prosop
- pentru aplicarea compreselor reci: o pungă mică de plastic (de mărimea unui sandwich) sau
mănuşă, bucaţele de gheaţă, bandă hipoalergenică, prosop, comprese sterile, ser fiziologic (apă
sterilă) sau soluţie normal salină, mănuşi

Pregătirea echipamentului:
- pentru compresele calde: se va pune o sticlă sigilată, conţinând apă sterilă sau soluţie normal
salină într-un vas cu apă fierbinte sau în timp ce curge apă fierbinte în vas.
Se va aştepta ca soluţia să se încălzească, nu fierbinte (nu cu o temperatură peste 49 grade C).
Se va turna apă caldă sau soluţia salină într-un vas steril umplându-l cam până la jumătate.
Se vor pune nişte comprese sterile din tifon în soluţia din vas
- pentru compresele reci: se vor pune bucăţelele de gheaţă într-o pungă de plastic (sau într-o
mânuţă dacă este necesar), pentru a forma un pachet de gheaţă.
Pachetul trebuie să fie mic pentru a nu pune presiune mare pe ochi.
Se va îndepărta excesul de aer din pungă sau mănuşa, şi se va înnoda marginea pungii sau a
mănuşii.
Se va tăia o bucată de leucoplast hipoalergenic pentru a etanşa pachetul de gheaţă.
Se va plasa tot echipamentul pe suportul patului, lângă pacient

23
Implementare:
- se va explica procedura pacientului
- i se va asigura intimitatea
- când se vor aplica compresele calde, pacientul va trebui să stea în poziţie şezândă, dacă
se poate
- când se vor aplica compresele reci pacientul va trebui să stea culcat pe spate, să aibă sub
cap o pernă şi capul să fie uşor întors înspre partea neafectată.

Această poziţie va ajuta compresele să rămână la locul lor

- dacă pacientul are pansament pe ochi, acesta va trebui îndepărtat
- se va trece un prosop peste umerii pacientului pentru a-l proteja de umezeală
- asistenta îşi va spăla mâinile şi îşi va pune mănuşi

Aplicarea compreselor calde:

- se vor lua 2 comprese de tifon din vas.

Se vor stoarce de excesul de soluţie

- se va cere pacientului să închidă ochii şi se vor aplica uşor compresele una peste partea
de sus a celeilalte, peste ochiul afectat. (dacă pacientul se plânge că compresia este prea
fierbinte, va trebui îndepărtată imediat)
- se vor schimba compresele la câteva minute, după cum este necesar, în funcţie de durata
de aplicare prescrisă
- după îndepărtarea fiecărei comprese, se va verifica pielea pacientului

Aplicarea compreselor reci :

- se va umezi mijlocul unei comprese cu apă sterilă, soluţie normal salină, sau cu soluţie
irigatoare oftalmică.
Aceasta ajută la buna conducere a senzaţiei de rece dinspre pachetul de gheaţă.
Se vor păstra însă marginile compresei uscate pentru a putea absorbi excesul de umezeală
- se va spune pacientului să închidă ochii, apoi se va aplica compresa peste ochiul afectat.
Se va pune pachetul de gheaţă peste compresă, şi se va fixa cu leucoplast.
Dacă pacientul se plânge de durere, se va îndepărta pachetul de gheaţă. Unii pacienţi pot
manifesta reacţii adverse la rece
- după 15-20 minute se va îndepărta leucoplastul, pachetul de gheaţă şi compresa şi se vor
arunca în recipiente specifice de colectare
24
- se vor folosi compresele rămase pentru a curăţa şi usca faţa pacientului
- dacă medicul indică, se va aplica un unguent oftalmic sau un pansament ocular

Consideraţii speciale:

 când se aplică compresele calde trebuie schimbată cât mai des posibil soluţia
prescrisă pentru a păstra temperatura constantă
 dacă este prescris să se aplice comprese umede, reci, direct peste pleoapa
pacientului, se va umple un vas cu gheaţă şi apă şi se vor înmuia compresele în ea
 se va pune o compresă direct peste pleoapă
 se vor schimba compresele la fiecare 2-3 minute
 ompresele reci sunt contraindicate în tratarea inflamaţiilor oculare

Îngrijirea la domiciliu:
Dacă pacientul va trebui să continue tratamentul acasă şi are ambii ochi infectaţi, se va
sublinia importanţa folosirii de materiale separate pentru fiecare dintre ochi, pentru a nu
transmite infecţia de la un ochi la celălalt.
se va instrui pacientul să îşi spele mâinile foarte bine înainte şi după tratarea fiecărui ochi

APLICAREA UNUI PANSAMENT OCULAR :

- pe baza prescripţiilor medicului se poate aplica un bandaj ocular fie pentru a proteja ochiul
după rănire sau după operaţie, fie pentru a preveni afectarea accidentală a unui ochi
anesteziat, fie pentru a grăbi vindecarea sau absorbţia secreţiilor, sau pentru a împiedica
pacientul să se atingă la ochi
- un pansament gros, consistent, numit bandaj de presiune, poate fi utilizat pentru a ajuta la
vindecarea abraziunilor corneei, pentru a presa edemele postoperatorii, sau pentru a
controla hemoragia în urma rănirii traumatice.
Aplicarea acestei proceduri necesită prescripţia oftalgmologului şi supervizarea procedurii
-pentru a aplica un pansament se va alege un tampon de măsură potrivită pentru faţa
pacientului, se va pune uşor peste ochiul închis al pacientului, şi se va fixa cu 2-3 benzi de
leucoplast.
Se va întinde banda începând din mijlocul frunţii pacientului, trecând peste ochiul bandajat,
şi ajungând până la partea inferioară a lobului urechii

25
- un pansament de presiune, care este cu mult mai gros decât un pansament obişnuit,
trebuie să exercite o presiune peste ochiul închis.
După ce se aplică pansamentul iniţial, se aplică deasupra lui încă câteva pansamente
asemănătoare, apoi se fixează bine cu leucoplast, pentru ca să exercite presiune asupra
ochiului închis
- pentru o protecţie accentuată a unui ochi rănit se va aplica o apărătoare de plastic sau
metal peste pansament, şi peste această apăratoare se va aplica bandă de leucoplast cu
care se fixează pansamentul

IRIGAREA OCHIULUI:
- utilizată mai ales pentru a spăla şi îndepărta secreţiile, substanţele chimice şi obiectele
străine din ochi, irigarea ochiului constituie totodată o cale de administrare a
medicamentelor în cazul tulburărilor de cornee şi conjunctivale
- cantitatea de soluţie necesară pentru a iriga un ochi depinde de agentul de contaminare.
Secreţiile necesită un volum moderat; arsurile majore chimice necesită o cantitate foarte
mare.
De obicei, un flacon de soluţie normal salină asigură suficientă soluţie pentru o irigare
neîntreruptă în cazul unei arsuri chimice

Materiale necesare:
- mănuşi
- ochelari de protecţie
- prosoape
- retractor de pleoape
- tampoane de vată sau şervete de faţă, opţional
- anestezic topic
- pentru irigări cu volume moderate de soluţie: irigator oftalmic steril, aplicatoare prevăzute
cu un capăt de bumbac
- pentru irigări cu volume mari de soluţie: una sau mai multe flacoane sau pungi de 1000 ml
cu soluţie normal salină, echipament standard de infuzie I.V. fără ac (perfuzor)
- uneori, se pot găsi în farmacii sau spitale de profil flacoane pregătite conţinând irigator
oftalmic steril.
Toate soluţiile trebuie să fie la temperatura corpului uman (37 grade C)
Pregătirea echipamentului:
- se va citi eticheta irigatorului oftalmic steril pentru a se verifica dacă este steril, consistenţa
şi data expirării
26
- pentru irigări cu volume moderate: se va îndepărta capacul recipientului în care se află
irigatorul şi se va pune recipientul la îndemână (se va păstra sterilă partea de sus a
recipientului)
- pentru irigări cu volume mari: se va utiliza tehnica aseptică pentru a monta perfuzorul
precum şi flaconul sau punga cu soluţie salină normală apoi se va aşeza recipientul pe un
stativ şi se va regla mecanismul de picurare la un ritm adecvat şi nu cu un flux prea puternic.

Implementare:
- se vor spăla mâinile, se vor pune mănuşi şi ochelari de protecţie
- se va explica procedura pacientului
- dacă pacientul prezintă o arsură produsă de o substanţă chimică, i se va calma anxietatea
şi i se va explica faptul că irigarea ochiului va preveni agravarea stării sale
-se va aşeza pacientul cu faţa în decubit dorsal cu capul uşor întors spre partea afectată
pentru a preveni scurgerea soluţiei spre nas şi spre celălalt ochi
- se va pune un prosop sub capul pacientului, şi unul pe partea afectată pentru a absorbi
excesul de soluţie
- se vor depărta pleoapele de la ochiul afectat folosind policele şi indexul mâinii stângi
(pentru cine este dreptaci) şi se vor aplica, dacă este prescris, câteva picături de anestezic,
pentru calmarea pacientului
- pentru a iriga mucoasa conjunctivală, se va continua să se ţină depărtate pleoapele
- pentru a iriga pleoapa superioară se va folosi un retractor pentru pleoape, ţinându-se mâna
cu retractorul pe fruntea pacientului. Retractorul împiedică închiderea involuntară a pleoapei
când soluţia atinge corneea şi conjunctivă

Pentru irigări cu volume moderate :

- se va ţine sticluţa cu irigator oftalmic steril la o distanţă de circa 2.5 cm de ochi, şi se va
direcţiona fluxul de curgere a lichidului constant şi uşor în partea dinspre nas a ochiului,
astfel încât soluţia să curgă înspre coada externă a ochiului
- se va trage uşor de pleoapă inferioară şi apoi de cea superioară pentru a investiga posibila
reţinere de particule străine
- se vor îndepărta orice particule străine atingând uşor conjunctiva cu aplicatorul prevăzut cu
vată udă şi sterilă. Nu se va atinge corneea
-se va continua irigarea ochiului până când este curăţat de orice particule străine vizibile

Pentru irigări cu volume mari :

27
- se va ţine clema de control de pe sistemul de tuburi la o distanţă de circa 2.5 cm deasupra
ochiului, şi se va imprima o curgere constantă şi uşoară de soluţie normal salină la nivelul
părţii interne a ochiului (cea dinspre nas) astfel încât soluţia să curgă de-a lungul corneei
înspre coada externă a ochiului
- se va cere pacientului să-şi rotească periodic ochiul în timpul irigării această acţiune
putând ajuta la mobilizarea şi eliminarea particulelor străine din ochi
- se va trage uşor de pleoapa inferioară şi apoi de cea superioară pentru a investiga posibila
retinere de particule străine

Consideraţii speciale:

 după irigarea ochiului se vor usca uşor pleoapele cu tampoane de vată sau cu prosop
special de faţă, printr-o mişcare dinspre partea internă a ochiului înspre coada externă a
acestuia. Se va folosi câte un nou tampon steril la fiecare ştergere. Aceasta reduce nevoia
pacientului de a se şterge singur la ochi
 se vor scoate şi arunca mănuşile şi ochelarii de protecţie
 se vor spăla mâinile pentru a evita arsurile provocate de reziduurile contaminante
chimice
 dacă se irigă ambii ochi, se va pune pacientul să încline capul înspre partea care este
irigată pentru a se evita transmiterea contaminării
 în caa de arsuri chimice şi usturimi intense se va iriga fiecare ochi pentru cel puţin 15
minute cu soluţie normal salină pentru a dilua şi spăla substanţa chimică iritantă
 dacă pacientul nu poate determina exact despre ce substanţă chimică este vorba, se
poate folosi hârtie de turnesol pentru a vedea dacă substanţa este acidă sau alcalină, sau
pentru a verifica dacă ochiul a fost irigat corespunzător

28