FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
TIMIŞOARA
- Instituţie publică -
Studenţi :
Timişoara, 2014
Administaţia, creaţie a societăţii şi istorie a spiritului organizatoric al omului se
caracteizează prin multiplicarea şi diversificarea sarcinilor sale. Administraţia publică locală este un
ansamblu de autorităţi administrative autonome care în regim de putere publică rezolvă treburile
publice din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de
natură politică, administrativă şi economico-financiară.
Primăria Municipiului Timişoara 2
Cuprins
1. Consideraţii generale.........................................................................................2
2. Denumirea instituţiei publice, profil, obiect de activitate profesională............3
3. Modalităţi de organizare a activităţii în cadrul primăriei..................................7
4. Modul în care se elaborează bugetul local......................................................10
5. Categoriile de venituri la bugetul local şi tiputi de cheltuieli.........................11
5.1. Investiţii noi şi vechi în infrastructura de transport..................................14
5.2. Reabilitarea clădirilor istorice, reabilitări termice.....................................15
5.3. Sănătate, învăţământ şi sport.....................................................................15
5.4. Cheltuieli cu personalul.............................................................................16
5.5 Cheltuieli cu bunuri si servicii...................................................................18
6. Proiecte cu finanțare europeană......................................................................18
6.1. Proiectul "Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate"...................19
6.2. Proiectul "Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului
Timişoara"........................................................................................................19
6.3. Proiectul Sistem Agro-Logistic Regional Integrat....................................20
7. Listă bibliografică...........................................................................................22
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 3
1. Consideraţii generale
Literatura de specialitate, analiza materialelor faptice, precum şi tradiţiile româneşti în
domeniul administraţiei ne conduc la concluzia că apariţia şi evoluţia instituţiei administraţiei
publice locale s-au desfăşurat într-o relaţie directă cu complexul economic şi juridico – politic
al societăţii româneşti. Numai în acest mod, se explică şi tendinţele de autonomie locală care,
ca în orice alt fenomen sunt supuse influenţelor şi reformelor timpului, iar uneori chiar
momentului. Administaţia, creaţie a societăţii şi istorie a spiritului organizatoric al omului se
caracteizează prin multiplicarea şi diversificarea sarcinilor sale. Progresul impetuos ştiinţific,
tehnic, impune necontenite îmbunătăţiri în activitatea şi structura administaţiei prin utilizarea
unor tehnici şi metode moderne. Drept urmare, administarţia nu mai poate soluţiona
problemele, călăuzindu-se după precedente, ea trebuind să fie dinamică, creatoare şi să
realizeze operativ obiectivele societăţii.
A administra înseamnă a prevedea, a organiza, a conduce, a coordona şi a controla.
Este necesar ca un asemenea conţinut complex al administraţiei să se realizeze pe baze
ştiinţifice. În consecinţă, urmează ca administraţia să-şi îmbunătăţească activitatea şi structura
pentru a corespunde printr-o organizare raţională variatelor probleme ce reclamă o rezolvare
promptă şi eficientă, asigurând astfel simplificarea propriului ei sistem. Administraţia
urmează să răspundă exigenţelor mereu sporite ale oamenilor, să reducă costul activităţii sale,
rămânând în permanenţă sub controlul opiniei publice. Administaţia publică locală are trei
mari funcţii şi anume: cea politică, administrativă şi economico-financiară.
Concluzionând putem afirma că „ administraţia publică locală este un ansamblu de
autorităţi administrative autonome care în regim de putere publică rezolvă treburile publice
din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de
natură politică, administrativă şi economico-financiară”
2. Denumirea instituţiei publice, profil, obiect de activitate profesională
Primaria Municipiului Timişoara este autoritatea publică prin care se realizeaza
autonomia locala in Municipiul Timişoara, ea fiind reprezentată ca autoritate deliberativă de
Consiliul Local, iar ca autoritate executivă de Primarul Local, cărora li se adaugă secretarul şi
aparatul propriu de specialitate. Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi Primarul Local
functionează ca autorităţi administrative, autonome şi rezolvă treburile publice din Municipiul
Timişoara, în condiţiile legii, fiind alesi conform Legii alegerilor locale ( Legea nr. 67/2004).
Consiliul Local al Municipiului Timişoara este format dintr-un număr de 27 de consilieri 1
general aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de
Legea nr.70/1996 privind alegerile generale.
Primăria Municipiului Timişoara este o
instituţie publică cu activitate permanentă, care aduce la
indeplinirea efectivă hotararile Consiliului Local al
Municipiului Timişoara. Sediul Primăriei Municipiului
Timişoara se afla la intersecţia Bulevardului C.D. Loga
cu strada 20 Decembrie 1989, în apropriere de Piaţa
Victoriei (Piaţa Operei), Catedrala Mitropolitană
Ortodoxă şi vis-a-vis de Sala Capitol.
1
Legea 215/2001 ce reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea
autorităţilor administraţiei publice locale. Art. 29. - (1) „Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte
prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de Institutul Naţional de
Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile,” în cazul Timişoarei, la o populaţie de 317.660 locuitori conform ultimului recesământ, s-a
stabilit un număr de 27 de consilieri.
Primăria Municipiului Timişoara 4
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Timişoara, prin compartimentele de
specialitate: compartimente, oficii, servicii, birouri, direcţii, asigură aducerea la îndeplinire a
hotărârilor adoptate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, a dispoziţiilor Primarului
Local al Municipiului Timişoara, a tuturor atribuţiilor ce le revin conform Legii 215/2001
privind administraţia publică locala şi celelalte acte normative în vigoare.
Mandatul primarului, a viceprimarilor cât si a consiliului local este de 4 ani 2 şi se execută
până la jurămâtul noilor aleşi după caz.
Primarul mandatat al Municipiului Timişoara este Nicolae Robu, profesor universitar la
Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi preşedinte al Partidului National Liberal
Timişoara. Conform legii, primariile municipiilor au doi viceprimari, în cazul Timişoarei,
Dan Diaconu şi Traian Stoia. Primarul Timişoarei, ca ordonator principal de credite
îndeplineşte o serie de funcţii şi atribuţii, care îl identifică, făcându-l răspunzător, cu instituţia
pe care o conduce:
este şeful administratiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice locale;
răspunde de buna functionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi
asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul compartimentelor prevazute în
organigramă;
reprezintă Municipiul Timişoara în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoanele fizice
sau juridice, române sau străine, precum şi în justiţie;
participă la şedinţele Consiliului General al Municipiului Timişoara conform Legii
215/2000 privind administraţia publică locală si O.U.G. nr. 22/1997 pentru
modificarea si completarea Legii 69/1991;
asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor
cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor Consiliului Judeţean;
asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care
apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe
prefect;
poate propune Consiliului Local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii Consiliului Local ia măsuri
pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;
prezintă Consiliului Local, anual sau ori de cate ori este necesar, informări, privind
starea economică si socială a municipiului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de
aducere la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local;
întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare Consiliului Local;
verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi
comunică de îndată Consiliului Local cele constatate;
ia măsuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale
statului. In acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile
publice din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de
protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
2
LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 5
asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protectie civilă, care au obligatia să
răspundă solicitarilor sale, în condiţiile legii;
îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
ia măsurile prevazute de lege cu privire la desfăşurarea adunarilor publice;
ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la
ordinea şi linistea publică;
controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse in
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre
aprobare Consiliului Local;
asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor
urbanistice zonale şi de detaliu;
asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a oraşului, instalarea
semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile
legii;
exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
conduce serviciile publice locale;
supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
propune Consiliului Local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de
funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi functionare a aparatului
propriu de specialitate.
Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi
publice, locale sau centrale. Consiliul local are următoarele atribuţii principale:
alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte,
în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
aprobă statutul oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului;
avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului
şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi
de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe
locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local;
administrează domeniul public şi domeniul privat al oraşului;
hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile
legii;
Primăria Municipiului Timişoara 6
hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
oraşului, după caz, în condiţiile legii;
înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;
urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor
generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi
serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii,
conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din
subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a
numit;
hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită,
în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie
ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi
urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea
realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare
împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea
drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii
de interes local;
asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi
sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub
autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;
hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor
publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în
condiţiile legii, şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii
calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile
legii;
contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de
interes local;
înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze
sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii
naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea
promovării unor interese comune;
asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.
Primăria ca instituţie publică3, după importanţa activitaţii sale, este instituţie a
administraţiei locale. Institutie publică cu personalitate juridică, unitate ai cărui conducător
are calitatea de ordonator de credite, această instituţie are patrimoniu propriu, cont curent
3
Instituţiile publice în sensul Legii 273/2006 privind finanţele publice cuprind "autorităţile unităţilor
administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică,
indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora".
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 7
deschis la trezorerie, buget propriu de venituri si cheltuieli, întretine relatii cu terţii, conduce
contabilitate proprie.
Conducatorii compartimentelor aparatului propriu al Primariei Municipiului Timişoara au
obligaţia de a elabora şi aplica măsuri care să asigure îndeplinirea hotărârilor Consiliului
Local al Municipiului Timişoara, a dizpoziţiilor Primarului Local al Municipiului Timişoara
şi a tuturor atribuţiilor prevăzute de lege.
Obiectul de activitate, aşa cum se reflectă şi din atribuţiile Primarului Local, este
reprezentat în principal de preocuparea primăriei pentru satisfacerea nevoilor cetăteanului.
Astfel, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăşilor fundamentale ale cetatenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui
României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, dispune măsuri necesare şi acorda sprijin
pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducători ai autoritaţilor administraţiilor publice precum şi a hotărârilor Consiliului Local.
Primarul Local este răspunzator de asigurarea ordinii publice şi liniştii locuitorilor, prin
intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie
civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii. În acest sens ia măsuri
de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari
publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea
publica.
Viceprimarii sunt aleşi cu vot secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Durata
mandatului acestora este egală cu cea a mandatului Consiliului Local al Municipiului
Timişoara.
Primarul Local poate delega viceprimarilor exercitarea unora din atribuţiile prevăzute de
lege, în vederea neîntreruperii satisfacerii trebuinţelor cetăţenilor şi a îndeplinirii obiectivelor
pe care Primăria Municipiului Timişoara şi le-a format.
Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor, este cel care coordonează şi supraveghează
activitatea Primăriei Timişoara. Constituirea acestui minister este binevenită în condiţiile în
care se doreşte o reformă a administraţiei, care presupune o structură ierarhică administrativă
a ţării destul de închegată. Înfiinţarea Ministerului Administraţiei Publice este benefică, cu
atât mai mult cu cât ritmul alert cu care se petrec diverse lucruri în ţară, conduce la luarea de
măsuri operative în vederea anihilării efectelor acestora, urmarirea şi coordonarea acestor
măsuri luate de către autorităţile locale şi judeţene din ţară intrând în atribuţiile ministerului.
3. Modalităţi de organizare a activităţii în cadrul primăriei
Facem o scurtă prezentare a structurii organizatorice a instituţiei, cu elementele
componente principale (primari, viceprimari, secretar, directii si servicii) dispuse ierarhic, pe
nivele, sub forma de organigrama si având legaturi la:
• detalii privind obiectul de activitate al departamentelor;
• informatii de profil al persoanelor importante din segmentul de conducere-management
(primar, viceprimari, secretar, sefi de directie).
PRIMAR
CABINET PRIMAR
ADMINISTRATORUL PUBLIC
Compartiment Administrativ
Biroul Terenuri
VICEPRIMARII
SECRETAR
Primăria Municipiului Timişoara 8
DIRECŢIA SECRETARIAT GENERAL
Serviciul Administrare Fond Funciar
Compartiment Arhivă
Serviciul Autoritate Tutelară
Serviciul de Administraţie Locală
Biroul Asistare Consiliul Local
Compartiment Asistare Executiv
DIRECŢIA DE MEDIU
Serviciul Avize Mediu
Biroul Salubrizare
o Compartiment Gestiune populaţie canină, deratizare, dezinsecţie
şi dezinfecţie
Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă
Biroul Monitorizare şi Protecţie Mediu
Compartiment Grădina Zoologică
Compartiment Parcul Copiilor
DIRECŢIA INSTITUŢII ŞCOLARE, MEDICALE, SPORTIVE ŞI CULTURALE
Serviciul Administrare şi Întreţinere Patrimoniu, Instituţii Şcolare, Medicale,
Sportive şi Culturale
Compartiment Şcoli
Compartiment Spitale
Compartiment Instituţii Culturale
Biroul Baze Sportive
Biroul Tehnic
DIRECŢIA CLĂDIRI, TERENURI ŞI DOTĂRI DIVERSE
Biroul Autorizare Activităţi Comerciale
Biroul Evidenţa Patrimoniului
Biroul Locuinţe
Biroul Garaje, Cimitire, Coşerit şi Spaţii utilitare
Compartiment Spaţii Publicitare
DIRECŢIA TEHNICĂ
Serviciul Energetic şi Monitorizarea Serviciilor de Utilităţi Publice
Compartiment Iluminat Public
Compartiment Termoficare
Compartiment Eficientizare Energetică Clădiri
Serviciul Drumuri, Poduri şi Utilităţi Hidrotehnice
Biroul Utilităţi Hidrotehnice
Biroul Drumuri şi Poduri
Compartiment Servicii Informatice
Serviciul Transport şi Siguranţa Circulaţiei
Biroul Transport
Compartiment Siguranţa Circulaţiei
DIRECŢIA ECONOMICĂ
Biroul Contabilitate
Serviciul Buget
Serviciul Financiar
ARHITECT ŞEF
DIRECŢIA URBANISM
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 9
Biroul Certificate de Urbanism
Biroul Autorizări
Compartiment Control Construcții
Serviciul Banca de Date Urbane şi Cadastru
Serviciul de Dezvoltare Urbană şi Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice
Biroul Coordonare Elaborare PUG/PUZ/PUD
Biroul Avizare Conformităţi PUG/PUZ/PUD
Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice
DIRECŢIA DEZVOLTARE
Serviciul Proiecte cu Finanţare Locală, Regională şi Naţională
Biroul Generare Proiecte
Compartiment Management Proiecte
Compartiment Monitorizare Proiecte
Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională
Biroul Generare Proiecte
Compartiment Management Proiecte
Compartiment Monitorizare Proiecte
DIRECŢIA COMUNICARE
Serviciul Relaţionare Directă cu Cetăţeni
Biroul Managementul Documentelor
Biroul Organizare Evenimente
Compartiment Presă
Compartiment e-Comunicare
Compartiment Centrul de Informare Turistică
Compartiment Promovare Naţională şi Internaţională a Municipiului
Serviciul Relaţii Locale, Regionale şi Naţionale
Biroul Relaţii Internaţionale
Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Culturale
Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Şcolare
Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Medicale
Compartiment de Relaţionare cu Instituţiile Vârstnicilor
Compartiment de Relaţionare cu Instituţiile Tinerilor
Compartiment de Relaţionare cu Consiliile Consultative de Cartier
Compartiment de Relaţionare cu Asociaţilor de Proprietari
Compartiment de Relaţionare cu Organizaţiile Nonguvernamentale
Compartiment de Relaţionare cu Organizaţiile Mediului de Afaceri
Compartiment de Relaţionare cu Parlamentarii Timişoarei, Autorităţi Publice
şi Instituţiile Statului
CORPUL DE CONTROL ŞI ANTIFRAUDĂ AL PRIMARULUI
COMPARTIMENTUL MONUMENTE
BIROUL VALORIFICARE SPAŢII CU ALTĂ DESTINAŢIE
COMPARTIMENT VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
BIROUL MANAGEMENTUL CALITĂŢII
BIROUL AUDIT
SERVICIUL ACHIZIŢII PUBLICE
SERVICIUL JURIDIC
Biroul Contencios
Compartiment Executori
Biroul Consultanţă Juridică
Primăria Municipiului Timişoara 10
SERVICIUL RESURSE UMANE
Compartiment Protecţia Muncii
Compartiment Evidenţă Personal
Compartiment State de Plată
Compartiment Perfecţionare Profesională
DIRECŢIA DE EVIDENŢA PERSOANEI TIMIŞOARA
DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
CĂMINUL PENTRU PENSIONARI TIMIŞOARA
SERVICIUL PROTECŢIA COPILULUI ŞI FAMILIEI TIMIŞOARA
SERVICIUL PROTECŢIA PERSOANELOR CU HANDICAP TIMIŞOARA
CANTINA DE AJUTOR SOCIAL
CENTRUL DE ZI "PENTRU VOI" TIMIŞOARA
DIRECŢIA FISCALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
DIRECŢIA POLIŢIA LOCALĂ TIMIŞOARA
SERVICIUL PUBLIC ASISTENŢĂ MEDICALĂ ŞCOLARĂ TIMIŞOARA
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE URGENŢĂ TIMIŞOARA
SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII "LUIS ŢURCANU" TIMIŞOARA
SPITALUL DE BOLI INFECŢIOASE ŞI PNEUMOFTIZIOLOGIE "VICTOR BABEŞ"
TIMIŞOARA
CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
TEATRUL MAGHIAR DE STAT "CSIKI GERGELY" TIMIŞOARA
TEATRUL GERMAN DE STAT TIMIŞOARA
FILARMONICA "BANATUL"TIMIŞOARA
Această organigramă este realizată de către primar şi este supusă apoi consiliului local
spre aprobare.
4. Modul în care se elaborează bugetul local
Deşi mulţi îl consideră un subiect abstract şi necesitând o expertiză într-un domeniu
foarte clar delimitat, bugetul localităţii în care ne ducem viaţa ar trebui să constituie un
subiect de interes pentru fiecare dintre noi. Unii cetăţeni vor străzi mai bune cu trotuare
civilizate şi mărginite de spaţii verzi frumos amenajate. Alţii vor spaţii de joacă pentru copii.
Alţii şi-ar dori ca şcolile şi grădiniţele unde merg copiii lor să arate frumos, să fie dotate cu tot
ce le trebuie şi să asigure un grad cât mai ridicat de confort. Alţii vor mai multe locuri de
parcare în apropierea casei.
Puţini însă, ştiu că măsura în care urmează a fi realizat un lucru sau altul sau, şi mai
mult, modul în care se acordă prioritate unor investiţii în faţa altora se stabileşte prin sumele
care se alocă pentru fiecare capitol al bugetului local. Se poate spune că, atunci când cineva
doreşte ca administraţia să aloce fonduri pentru a rezolva o problemă sau pentru a veni în
întâmpinarea unei cheltuieli, eforturile sale de a convinge administraţia să facă acest lucru
trebuie să înceapă prin influenţarea modului în care este conceput bugetul localităţii. Astfel, şi
autorităţile publice locale ar trebui să dea o mai mare atenţie consultării publicului atunci când
elaborează bugetul local. În măsura în care îşi doresc cetăţeni implicaţi şi interesaţi de
treburile publice, autorităţile trebuie să încurajeze participarea cetăţeanului la stabilirea
modului în care sunt distribuite resursele locale.
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 11
Dincolo de beneficiile pe care le aduce participarea cetăţenească la procesul de
elaborare a bugetului, în primul rând celor care participă, reprezentanţii oricărei administraţii
trebuie să conştientizeze, la rândul lor, necesitatea şi importanţa implicării cetăţenilor în acest
proces. Fondurile pe care autorităţile administraţiei publice locale dintr-o localitate le
gestionează provin din taxele şi impozitele plătite de locuitorii acelei localităţi, iar serviciile
pe care administraţia le oferă sau le pune la punct trebuie să fie în concordanţă cu aşteptările
celor care contribuie la buget. Probabil că avantajele pe care administraţia le are de pe urma
participării publice nu mai trebuie menţionate, dar amintim totuşi că un avantaj important este
acela că dacă oamenii sunt implicaţi, pe lângă faptul că au ocazia să îşi spună părerea, au şi
prilejul să înţeleagă imensele constrângeri pe care le are administraţia, cel puţin din punct de
vedere financiar. Iată deci un argument în plus pentru ca autorităţile locale să deschidă către
public procesul decizional din jurul bugetului local.
În conformitate cu prevederile legislaţiei româneşti, procesul prin care se stabileşte
bugetul fiecărei localităţi începe la data de 1 iunie a fiecărui an, data până la care Ministerul
Economiei şi Finanţelor trebuie să transmită către direcţiile generale ale finanţelor publice,
consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, o scrisoare-cadru prin care
informează aceste instituţii cu privire la contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi
întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi cu
privire la limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor
consolidabile pe ansamblul judeţului (sau al Municipiului Bucureşti). Din punctul de vedere
al cetăţeanului consultat însă, un moment mai important este acela în care Primăria localităţii
stabileşte şi redactează prima formă a proiectului de buget pentru anul următor, pe care
trebuie să o transmită la direcţia generală a finanţelor publice până la data de 1 iulie. Aşadar,
pe parcursul lunii iulie a fiecărui an, fiecare primărie ar trebui să îi consulte pe cetăţeni cu
privire la modul în care ar trebui structurat bugetul localităţii, fără ca acest lucru să însemne
că procesul de consultare nu poate să înceapă mai devreme.
Un alt moment important îl constituie perioada de sfârşit de an şi cea de început a
anului următor când, pe baza sumelor defalcate din unele venituri la bugetul de stat, precum şi
a transferurilor consolidabile, Primăria trebuie să realizeze proiectul final de buget, iar
consiliul local trebuie să adopte bugetul.
5. Categoriile de venituri la bugetul local şi tiputi de cheltuieli
În primul rând, trebuie să avem în vedere care sunt, din punctul de vedere al legii,
posibilele venituri la bugetul local, iar acest lucru ne este indicat de articolul 5 al Legii 273
din 2006 privind finanţele publice locale:
“Art. 5. - (1) Veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte varsaminte, alte venituri şi
cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.”
Având la dispoziţie aceste categorii de posibile venituri, orice autoritate locală trebuie
să stabilească veniturile la bugetul local pornind de la estimarea sumelor pe care le poate
obţine din fiecare din aceste categorii. În primul rând, trebuie să stabilească ce anume se
impozitează şi la ce nivel, ceea ce conduce, practic, la stabilirea bazei de impozitare, după
care estimează sumele pe care le poate obţine din celelalte surse. Iată ce precizează aliniatul
(2) al aceluiaşi articol 5: “(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe
constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se
calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute
Primăria Municipiului Timişoara 12
din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării
corecte a veniturilor.”
Cheltuielile, la rândul lor, se clasifică după câteva criterii, mai precis:
- pe ordonatori de credite (primarii, preşedinţii consiliilor judeţene — care sunt ordonatori
primari, precum şi instituţii care, conform legii, primesc şi gestionează bani publici care pot fi
ordonatori secundari sau terţiari);
- pe destinaţii — activităţi, proiecte, programe, obiective.
Principalele capitole bugetare, aşa cum apar ele în bugetul local sunt:
1. cheltuieli pentru autorităţile executive ;
2. învăţământ ;
3. sănătate ;
4. cultură, religie, sport, tineret ;
5. asistenţă socială, alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii ;
6. servicii, dezvoltare publică şi locuinţe ;
7. agricultură şi silvicultură ;
8. transporturi şi comunicaţii, alte acţiuni economice, alte acţiuni ;
9. fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente ;
10. transferuri către alte bugete ;
11. dobânzi aferente datoriei publice ;
12. rambursări de credite acordate ;
13. fondul de rezervă bugetară.
Se mai precizează că sumele prevăzute a fi cheltuie de la bugetul local, trebuie să fie
în strânsă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor prevăzute pentru venitul
local4.
“(3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori
de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se
efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu
priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale
respective.
(4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare
cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.”
În perspectiva discuţiei despre modul în care se stabileşte bugetul local şi se transferă
sumele între cele trei niveluri — local, judeţean şi naţional, este util de văzut cum se “împart”
sumele încasate din impozitul pe venit. E bine de ştiut că tot ce se colectează din impozite este
considerat, într-o primă fază, venit la bugetul de stat (nu la bugetul local) şi că sumele
rezultate se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest
impozit, după cum urmează:
• cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi
desfăşoară activitatea plătitorii de impozite respectivi ;
• cotă de 13% la bugetul local al judeţului ;
• cota de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice
judeţene, la trezoreria Municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului; cota de 22% se alocă de către direcţiile
generale ale finanţelor publice judeţene, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop
în bugetele respective.
Restul de 18% rămâne la bugetul de stat.
4
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice.
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 13
Conform programului de buget local al municiupiului Timişoara, aprobat şi rectificat
de către consiliul local pentru anul 2013, în tabelul nr.1 sunt prezentate principalele venituri si
cheltuieli:
Tabel nr. 1
Ponderea din
Program aprobat Program rectificat
Denumirea inidicatorilor total
(RON) (RON)
(rectificat) %
TOTAL VENITURI 1.076.858,39 1.036.655,79
Venituri proprii 517.652,39 515.490.80 49,7%
Venituri curente 666.652,07 664.095,03 64%
Venituri din capital 4.744,05 4.785,38 0,46%
Operaţiuni financiare 3.657,15 3.657,15 0,35%
Subvenţii 172.886,88 170.928,22 16,5%
TOTAL CHELTUIELI 1.078.805,64 1.038.503,04
I. Cheltuieli curente 987.573,38 947.370,78 91,2%
Cheltuieli de personal 199.109,06 199.109,06 19,1%
Bunuri şi servicii 243.030,87 243.030,87 23,4%
Dobânzi 18.716,65 18.716,65 1,8%
Subvenţii 106.419,42 108.419,42 10,4%
Transferuri între administraţiile
17.196,88 17.196,88 1,6%
publice locale
Proiecte cu finanţare din fonduri
externe nerambursabile (FEN) 384.398.62 344.398,62 33,1%
postaderare
Asistenţă socială 14.201,88 14.201,88 1,36
Alte cheltuieli 4.500,00 4.500,00 0,4%
II. Cheltuieli de capital 58.607,23 58.607,23 5,64%
Active nefinanciare 54.404,65 54.404,65 5,23%
Active financiare 4.202,58 4.202,58 0,4%
Rambursări de credite 32.625,03 32.625,03 3,1%
Bugetul total consolidat al Timişoarei pe anul 2013 este de aproximativ 1,3 miliarde
lei, aproximativ 294 de milioane de euro. Pentru comparaţie, în 2012, a fost aprobat un buget
total de 980 de milioane de lei, circa 225 de milioane de euro la vremea respectivă, cel mai
mare buget de sub administrația Ciuhandu.
Priorităţile Primăriei Timişoara pentru anul 2013, au fost sănătatea, învăţământul şi
cultura, unde s-a întregistrat creşteri semnificative faţă de anul trecut. Valoarea investiţiilor de
la bugetul local va fi de peste 20 de milioane de euro în 2013. Sume mari au fost alocate de la
bugetul local pentru finalizarea lucrărilor la noua sală polivalentă a Universităţii Politehnica
din zona Stadionului „Dan Păltinişanu” – 7 milioane de lei, pentru noul corp de clădire al
Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” – 3 milioane de lei, pentru reabilitarea clădirii în care
funcţionează Sala Capitol – 1 milion de lei, amenajarea străzii Gheorghe Cotoşman – 1,2
milioane lei, reabilitarea străzii Musicescu – 3 milioane de lei, lucrări în zona Câmpului – 3,8
milioane de lei, reamenajarea intersecţiei din Piaţa Bălcescu – 1,7 milioane de lei, amenajarea
unei legături între strada Torac şi Calea Stan Vidrighin – 2,2 milioane lei, amenajarea străzii
Anul 1848 – 922.000 de lei, amenajarea străzii Gladiolelor – 270.000 de lei, strada Brazilor –
280.000 de lei etc.
Pentru cele patru mult-promise bazine de înot care ar urma să fie construite în diferite
cartiere ale Timişoarei, anul trecut s-a alocat o sumă de 100.000 de lei, bani pentru studii de
fezabilitate şi proiecte tehnice.
La capitolul „Sănătate” au fost prevăzute investiţii de aproape 12 milioane de lei,
printre care 1,7 milioane lei pentru dotarea Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”, 4,5 milioane
pentru dotarea Spitalului Municipal şi 3 milioane de lei pentru extinderea Corpului B – Secţia
Primăria Municipiului Timişoara 14
prematuri şi laboratorul de explorări paraclinice de la Spitalul „Louis Ţurcanu”. Pentru studii
şi documentaţii s-a alocat 1,9 milioane de lei la sănătate, cea mai mare sumă, 760.000 de lei,
fiind prevăzută pentru documentaţiile privind extinderea şi reabilitarea Unităţii de Primire a
Urgenţelor de la Clinicile Noi. La capitolul „Cultură”, investiţii de aproape 12,5 milioane de
lei de la bugetul local. Pe lângă banii pentru reabilitarea clădirii în care funcţionează Sala
Capitol, s-a alocat 812.000 lei pentru dotarea Teatrului German, 611.000 pentru Teatrul
Maghiar şi 120.000 de lei pentru Filarmonica Banatul.
Pentru lărgirea pasajelor CF Jiul şi Popa Şapcă sunt prevăzuţi bani doar pe partea de studii de
fezabilitate şi proiecte tehnice, câte 90.000 de lei pentru fiecare, la fel ca şi pentru realizarea
unui nou pasaj în zona Solventul, în timp ce pasajul din Piaţa Victoriei apare ca poziţie în
buget cu 50.000 de lei.
Pentru extinderea iluminatului public, în 2013 se alocă 4,6 milioane de lei pentru zona
de nord a oraşului şi 3,9 milioane de lei pentru partea de sud.
În ceea ce priveşte parcurile Timişoarei şi locurile de joacă, în bugetul de investiţii, la
secţiunea lucrări noi, apar doar 500.000 de lei pentru amenajarea unui loc de joacă pe strada
Iorgovanului.
Toţi consilierii locali au fost de acord cu proiectul de buget propus de Executivul
Primăriei, proiectul de hotărâre fiind adoptat cu majoritate de voturi.
Timişoara va dispune, în acest an, de un buget total de 1.391.159.930 lei (aproximativ
309 milioane de euro). Bugetul total este compus din bugetul local, în sumă de 1.112.250.490
lei, bugetul instituţiilor publice, împrumuturi în valoare de circa 7 milioane de lei şi fondurile
externe nerambursabile. Suma este un record în ultimii ani. Pentru a face o comparaţie,
bugetul Timişoarei în 2013 a fost de aproximativ 294 milioane de euro. În 2012, ultimul an de
mandat al administraţiei Ciuhandu, bugetul total al Timişoarei a fost de 980 de milioane de lei
(aproximativ 225 milioane de euro)
5.1. Investiţii noi şi vechi în infrastructura de transport
Valoarea totală a investiţiilor preconizate de Primăria Timişoara în 2014 este de peste
122 milioane de lei, din care 118 milioane sunt din bugetul local (reprezentând mai bine de
10% din bugetul local total). Faţă de anul trecut, primăria va creşte anul acesta bugetul pentru
investiţii cu aproape 30 de milioane de lei.
Mai bine de o 1/3 din aceşti bani, mai exact 48,6 de milioane de lei vor merge pe
modernizarea infrastructurii de transport. Astfel, transportul în comun primeşte anul acesta,
pentru investiţii, 11,6 milioane de lei, din care 7,6 milioane de lei pentru achiziţia a 30 de
autobuze articulate şi a unui autocar (proiect ce se regăsea şi în bugetul de anul trecut),
500.000 de lei pentru achiziţionarea de microbuze şi 3 milioane de lei pentru reabilitarea de
tramvaie.
De asemenea, municipalitatea a pregătit şi 561.000 de lei pentru actualizarea unor
studii şi proiecte mai vechi ce vizează reabilitarea liniilor de tramvai, cum ar fi cea de pe
Calea Stan Vidrighin, Calea Buziaşului, Bogdăneştilor, Cetăţii, Avram Imbroane, Ana
Ipătescu-Drubeta, Ardealul sau Ioan Slavici-str. Polonă. 130.000 de lei se vor duce şi pe un
studiu de circulaţie la nivelul polului de creştere Timişoara.
Tot la capitolul Transporturi intră şi podurile şi pasajele din Timişoara, care primesc
anul acesta 7,4 milioane de lei. Majoritatea banilor, mai exact 6,5 milioane de lei se vor duce
pe realizarea proiectului de extindere a pasajului Jiul. Alte 900.000 de lei se vor duce pe studii
şi proiecte pentru extinderea pasajului Popa Şapcă, realizarea unui nou pasaj în zona
Solventul, construirea unui nou pasaj în Piaţa Victoriei, precum şi reabilitarea mai multor
poduri, printre care Eroilor, Ştefan cel Mare, Tinereţii, Muncii şi a podului metalic aflat la
capătul străzii Ady Endre.
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 15
Reabilitarea şi modernizarea străzilor primesc 28 de milioane de lei. Banii se vor duce
pe continuarea lucrărilor de pe străzile Muzicescu, Câmpului, Anul 1948, sau Gh. Cotoşman.
La subcapitolul lucrări noi sunt prevăzuţi 1,5 milioane de lei pentru realizarea drumului de
legătură şi a utilităţilor aferente între strada Popa Şapcă, Calea Aradului şi str. Oituz, 1,9
milioane de lei pentru amenajarea zonei Weismuller-Laurenţiu Nicoară, 1,1 milioane de lei
pentru amenajarea străzii Mircea Neamţu, 2 milioane de lei pentru realizarea unui drum de
legătură între Calea Buziaşului şi strada Siemens şi 10 milioane de lei pentru continuarea
amenajării Inelului IV de circulaţie şi legarea acestuia de str. Demetriade.
Alte proiecte, cum ar fi realizarea de parcări supraterane, sau reamenajarea
bulevardului Regele Carol I, din Piaţa Kuttl şi până la bulevardul Iuliu Maniu, prin trecerea
liniilor de tramvai pe mijlocul drumului şi realizarea de două benzi pe sens, primesc doar bani
pentru studii de fezabilitate şi proiecte tehnice.
Alte proiecte vizează realizarea unei noi linii de tramvai între Gara de Nord şi Spitalul
de Copii, lărgirea la patru benzi a Căii Martirilor sau modernizarea străzii Gr. Alexandrescu,
între Calea Torontalului şi Calea Aradului.
5.2. Reabilitarea clădirilor istorice, reabilitări termice
Peste 17 milioane de lei din bugetul pentru investiţii al Primăriei Timişoara pe anul
2014 sunt acordate pentru reabilitarea clădirilor istorice, reabilitarea termică a mai multor
blocuri şi achiziţia de imobile.
Astfel, programul de reabilitare a clădirilor istorice va primi, în acest an, 4,5 milioane
de lei, în timp ce aproximativ 5,5 milioane de lei se vor duce pe reabilitarea termică a mai
multor blocuri, cum ar fi cele de pe Piatra Craiului nr. 1, Coriolan Brediceanu 13-15, Stelelor
nr.6, Dropiei nr. 7, etc.
Câteva sute de mii de lei vor fi cheltuite pentru asistenţa tehnică necesară reabilitării a
72 de blocuri, precum şi alte studii şi proiecte necesare continuării acestui program.
Vor fi continuate şi lucrările de extindere a reţelei de apă şi canalizare în municipiul
Timişoara, pentru care au fost alocate 2 milioane de lei.
De asemenea, autorităţile locale acordă 85.000 de lei pentru studii şi proiecte necesare
realizării de fântâni ornamentale, cum ar fi pe strada Aştrilor, şi execuţia de fântâni forate în
municipiu.
Pentru extinderea reţelei de iluminat public în Timişoara, sunt alocate 5 milioane de
lei.
Bugetul total al capitolului „locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” este de aproape 31
de milioane de lei.
5.3. Sănătate, învăţământ şi sport
Dacă anul trecut Primăria Timişoara aloca 3 milioane de lei pentru construirea
Corpului B al Spitalului de Copii, bani care nu au mai ajuns să fie folosiţi, anul acesta
administraţia locală alocă 5 milioane de lei. Alte aproximativ 3 milioane de lei se alocă pentru
extinderea Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) de la Spitalul Municipal.
Pentru dotări ale spitalelor Louis Ţurcanu, Municipal şi Victor Babeş, primăria alocă anul
acesta peste 10 milioane de lei. Bugetul total de investiţii în sănătate este de circa 18 milioane
de lei.
Interesant este că una dintre cele mai mari investiţii ale Primăriei Timişoara este la
capitolul sport. Pentru continuarea lucrărilor la Sala Polivalentă a Politehnicii, municipalitatea
Primăria Municipiului Timişoara 16
alocă în acest an 9 milioane de lei, după ce alocase 7 milioane de lei şi în 2013. 700.000 de lei
se vor duce şi pe reabilitarea Sălii Constantin Jude.
De asemenea, vor fi alocaţi bani şi pentru studii de fezabilitate şi proiecte tehnice
pentru viitoarea sală polivalentă a Timişoarei, precum şi pentru realizarea celor patru bazine
de înot, acest ultim proiect regăsindu-se şi în bugetul de anul trecut.
Pentru execuţia skate-park-ului se vor acorda 500.000 de lei, la fel ca şi pentru modernizarea
Parcului Pădurice şi ecologizarea bălţii de pe strada Lămâiţei.
Vor fi, de asemenea, alocaţi bani şi pentru realizarea de studii şi proiecte pentru
reamenajarea Parcului Central, a stadionului nou de 42.000 de locuri şi pentru modernizarea
Parcului Cetăţii.
Investiţiile în învăţământul timişorean sunt preconizate la peste 8 milioane de lei.
Banii vor fi folosiţi pentru extinderea grădiniţelor PP 26, PP 33 şi PP 22, lucrări în valoare de
peste 2,7 milioane de lei. Alte două milioane de lei vor merge pe achiziţia de imobile pentru
liceele din Timişoara.
Aproape 700.000 de lei vor merge pe studii şi proiecte privind reabilitarea unor licee
din Timişoara, precum C.D. Loga, J.L Calderon, Lenau sau William Shakespeare.
Bugetul local si cel general pe anul 2014 este prezentat pe scurt in tabelul nr.2.
5.4. Cheltuieli cu personalul
In anul 2014 cheltuielile cu personalul sunt în valoare de 314 517,00 lei din care 206
136,92 sunt de la bugetul local iar 110 965,08 sunt din bugetul instituțiilor pulice finantate din
venituri proprii și subvenții din bugetul local. Din totalul acestora se scad transferurile intre
bugete care sunt in valoare de 2 585,00.
Venitul anual încasat de cei din conducerea Primariei Municipiului Timișoara in anul
2014 sunt urmatoarele:
Primar Robu Nicolae
Salariu anual: 70 849 lei
Venitul mediu lunar: 5 904,08 lei
Administrator Public Drăgoi Iacob Sorin
Salariu anual: 6 315 lei
Venitul mediu lunar: 526,25 lei
Primăria Municipiului Timişoara 17
Viceprimar Traian Stoia
Salariu anual: 42 784 lei
Venitul mediu lunar: 3 565,33 lei
Viceprimar Diaconu Dan Aurel
Salariu anual: 62 220 lei
Venitul mediu lunar: 5 185 lei
Secretar Cojocari Ioan
Salariu anual: 74 872 lei
Venitul mediu lunar: 6 239,33 lei
Director Direcţia Clădiri, Terenuri și Dotări Diverse Martin Staia
Salariu anual: 49 470 lei
Venitul mediu lunar: 4 112,5 lei
Director Direcţia Tehnică Chiş Culiţă:
Salariu anual: 71 798 lei
Venitul mediu lunar: 5 983,16 lei
Arhitect Șef Cădariu Ciprian Silviu
Salariu anual: 36 229 lei
Venitul mediu lunar: 3 019,08 lei
Direcţia Urbanism Ciurariu Sorin Emilian
Salariu anual: 57 092 lei
Venitul mediu lunar: 4 757,66 lei
Director Direcţia Economică Haracicu Smaranda Maria
Salariu anual: 56 521 lei
Venitul mediu lunar: 4 710,08 lei
Director Direcţia Dezvoltare Junie Aurelia Dorina Carmen
Salariu anual: 71 115 lei
Venitul mediu lunar: 5 926,25 lei
Director Direcţia de Mediu Bere-Semeredi Adrian
Salariu anual: 54 236 lei
Venitul mediu lunar: 4 519,66 lei
Director Direcţia Comunicare Pintilie Alina
Salariu anual: 39 784 lei
Venitul mediu lunar: 3 315,33 lei
Director Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale Costa Mihai
Salariu anual: 49 001 ei
Venitul mediu lunar: 4 083,41 lei
BUGETUL GENERAL AL UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE PE ANUL 2014
Bugetul institutiilor Bugetul
publice finantate din Bugetul fondurilor Total
Transferul dintre
Denumire indicator Bugetul local venituri proprii si imprumuturilor externe Total buget
bugete
subventii din bugetul externe nerambursabil general
local e
Venituri totale 111.225.049,00 296.505,13 6.960,00 60,00 1.415.775,62 24.615,69 1.391.159,93
Venituri curente 649.317,02 287.055,45 936.372,47 936.372,47
Primăria Municipiului Timişoara
Venituri fiscale 610.652,24 610.652,24 610.652,24
Venituri nefiscale 38.664,78 287.055,45 325.720,23 325.720,23
5.5 Cheltuieli cu bunuri si servicii
Venituri din capital 1.517,18 1.517,18 1.517,18
Subventii 248.875,55 9.449,68 258.325,23 258.325,23
finantate din venituri proprii și subvenții din bugetul local.
Sume primite de la UE in
contul platilor efectuate
212.540,74 2.257,34 214.798,08 214.798,08
Cheltuieli totale 1.093.469,68 296.505,13 6.960,00 60,00 1.396.994,81 24.615,69 1.372.379,12
Cheltuieli curente 950.661,74 285.137,06 6.960,00 60,00 1.242.818,80 4.649,00 1.238.169,80
Cheltuieli de personal 206.136,92 110.965,08 317.102,00 2.505,00 314.517,00
224 259,80 sunt de la bugetul local iar 110 965,08 sunt din bugetul instituțiilor pulice
Bunuri si servicii 224.259,80 173.708,55 397.968,35 397.968,35
In anul 2014 cheltuielile cu bunuri și servicii sunt in valoare de 397 968,35 din care
Cheltuieli de capital 102.550,31 11.368,07 113.918,38 19.966,69 93.951,69
18
Excedent(+), Deficit(-) 18.780,81
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 19
6. Proiecte cu finanțare europeană
6.1. Proiectul "Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate"
Municipiul Timişoara, în calitate de Beneficiar, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul
Operaţional Regional şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Organism
Intermediar pentru Programul Operaţional Regional au semnat contractul de finanţare
nerambursabilă pentru proiectul “Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate”, finanţat
din Regio - Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile
a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de
dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Poli de creştere”.
Obiectivul general îl constituie reabilitarea infrastructurii sociale din Municipiul
Timişoara şi implicit din regiune, prin crearea unui Centru social de zi pentru persoane în
dificultate în scopul asigurării de programe educaţionale şi asistenţei socio-medicale, adecvate
vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor persoanelor în dificultate şi
familiilor acestora în vederea creşterii calităţii serviciilor sociale oferite pentru comunitatea
locală.
Obiectivul specific îl constituie crearea unui nou serviciu social oferit pentru
categoriile sociale aflate în pericol de excluziune socială, respectiv pentru persoanele aflate în
dificultate, beneficiare ale infrastructurii sociale dezvoltate în cadrul Direcţiei de Asistenţă
Socială Comunitară Timişoara prin reabilitarea şi finalizarea unei clădiri deteriorate din str.
Ioan Plavoşin nr. 21.
Grupul ţintă este reprezentat de persoanele aflate în dificultate (persoane vârstnice cu
semipareză, accident cerebral vascular, boala Parkinson, persoane diagnosticate cu boala
Alzheimer incipient şi mediu, familiile aparţinătoare ale persoanelor cu dizabilităţi) – femei şi
bărbaţi, aflate pe raza municipiului Timişoara aproximativ 1.200 de persoane vârstnice aflate
în dificultate/an, marginalizate şi care sunt în pericol de excluziune socială care se vor adresa
Centrului Social de zi pentru persoane în dificultate în vederea primirii unor servicii complexe
de zi (sociale, medicale, psihologice).
Perioada de implementare proiectului este de 12 de luni, începând cu data de 15.02.2013.
Valoarea totală a proiectului este de 2.995.213,20 LEI, din care:
- contribuţia eligibilă UE este de: 2.992.485,20 lei (80,35%)
- contribuţie eligibilă a bugetului de stat este de: 2.404.461,85 lei (17,65%)
- contribuţia Municipiului Timişoara este de 62.577,71 lei din care: 59.849,71 lei eligibilă
(2%), şi 2.728,00 lei neeligibilă (TVA inclusă).
Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 2.932.635,49 lei.
6.2. Proiectul "Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului
Timişoara"
Primarul Municipiului Timişoara a semnat, la data de 29.12.2011, contractul de
finanţare nerambursabilă pentru proiectul "Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al
Municipiului Timişoara", elaborat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013,
Axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere",
Domeniul major de intervenţie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbană", sub-domeniul
"Poli de creştere" .
Valoarea Proiectului este de 53.005.711,38 lei la care se adaugă TVA (12.582.466,32
lei) şi urmează a fi implementat pe o perioadă de 39 luni, începând cu data de 30.12.2011.
Data estimată pentru începerea lucrărilor de execuţie este iunie 2012 şi urmează a fi realizate
pe o perioadă de 32 de luni până estimativ luna decembrie 2014.
Primăria Municipiului Timişoara 20
Din valoarea totală a proiectului de 65.588.177,70 LEI:
- contribuţia eligibilă UE: 42.013.145,55 lei
- contribuţie eligibilă stat: 9.228.774.35 lei
- contribuţia Municipiului Timişoara este de 1.936.120,60 lei (aprox. 3%) din care:
1.045.753,47 lei eligibilă
718.038,01 lei neeligibil
172.329,12 lei TVA neeligibil
TVA eligibil este de 12.410.137,20 lei
Obiectivul general al proiectului este: reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi a
spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului – situl urban cartierul Cetatea Timişoara – parte
a patrimoniului cultural istoric de valoare naţională şi universală, în vederea îmbunătăţirii
calităţii serviciilor urbane şi a atractivităţii Polului de Creştere Timişoara, având ca efect
stimularea dezvoltării socio-economice durabile şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.
Obiectivele specifice ale proiectului vizează:
● îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei
● îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi creşterea gradului de confort
● valorificarea patrimoniului arhitectural istoric
În acest sens vor fi efectuate lucrări de: reabilitarea infrastructurii rutiere şi
reorganizare a traficului în spaţiile publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara:
reabilitare, modernizare şi reorganizare a spaţiilor publice, inclusiv mobilier urban; reabilitare
a infrastructurii tehnico-edilitare, inclusiv iluminat public şi reţele de telecomunicaţii.
Valoarea totală estimată a lucrărilor de execuţie (C+M) este de 44.520.643,51 lei
la care se adaugă TVA.
În vederea reabilitării spaţiilor publice se vor realiza lucrări de modernizare a
infrastructurii tehnico-edilitare (apă-canalizare, termoficare, telecomunicaţii şi iluminat
stradal), de modificare a pavimentului şi de dotare cu mobilier urban.Vor avea loc modificări
conceptuale urbanistice radicale în întreaga zonă studiată, excepţie face Piaţa Unirii în care se
va menţine conceptul actual.
Se va amplasa mobilier urban, precum jardiniere, coşuri de gunoi, rastele pentru
biciclete, chioşcuri, sculptură bronz, cişmea, console pe clădiri, bănci de-a lungul străzilor -
bănci, care oferi loc nu numai de stat jos în mod obişnuit, dar şi pentru stat mai
neconvenţional, întins sau în postura lotus. Totodată, în zonă vor fi montate panouri
electronice de afişaj/de informare turistică, format LCD.
6.3. Proiectul Sistem Agro-Logistic Regional Integrat
La finele lunii aprilie 2011 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul
"Sistem Agro-Logistic Regional Integrat" co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul
European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
Ungaria - România 2007-2013, Axa prioritară 2. “Întărirea coeziunii sociale şi economice în
regiunea de graniţă”, Domeniul major de intervenţie 2.1.“Sprijinirea cooperării
transfrontaliere în domeniul afacerilor”, Acţiunea 2.1.1.“Dezvoltarea infrastructurii de
afaceri”, completat de co-finanţarea naţională.
Proiectul "Sistem Agro-Logistic Regional Integrat” se derulează în perioada 1 mai
2011 - 31 octombrie 2012, Municipiul Timişoara fiind Lider de Proiect, iar Oraşul Szeged -
Partener de Proiect, în cadrul proiectului.
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 21
Bugetul total al proiectului "Sistem Agro-Logistic Regional Integrat" este de
1.092.717.68 euro, din care:
Bugetul Municipiului Timişoara este de 517.053,68 euro, din care:
- co-finanţare UE + Buget de stat: 506.712.61 euro
- co-finanţare buget local: 10.341,07 euro
Bugetul Oraşului Szeged un buget de 575.664 euro, din care:
- co-finanţare UE + Buget de stat: 546.712,61 euro
- co-finanţare buget local: 28.783,2 euro
Obiectivul general al proiectului "Sistem Agro-Logistic Regional Integrat" îl constituie
dezvoltarea şi integrarea infrastructurii de afaceri din zona economică transfrontalieră
Timişoara - Szeged în vederea creşterii competitivităţii economice a arealului transfrontalier.
Obiectivele specifice al proiectului sunt:
- crearea unui sistem logistic regional integrat;
- îmbunătăţirea condiţiilor de acces şi desfăşurare a activităţilor de circulaţie a mărfurilor
agro-alimentare din zona transfrontalieră;
- încurajarea producătorilor locali prin realizarea infrastructurii de bază pentru circulaţia
mărfurilor agro-alimentare între producătorii din zona transfrontalieră.
Valorificarea şi comercializarea en-gros a mărfurilor agro-alimentare în cele două
zone poate fi realizată printr-un sistem de comerţ regional integrat care să funcţioneze atât
independent în fiecare piaţă, cât şi corelând datele din cele două pieţe de gros –Timişoara şi
Szeged care devin astfel o piaţă regională transfrontalieră.
Potenţialul de creştere a schimburilor între producătorii celor două pieţe de gros se
poate dezvolta în situaţia:
- creării unui sistem de interacţiune în timp real între cele două pieţe, care să permită
informarea rapidă şi echilibrarea ofertei şi cererii;
- dezvoltării de servicii logistice complexe în fiecare din cele două pieţe;
- modeizarea infrastructurii, relativ învechite, neadaptate la dinamica schimburilor
(infrastructura de bază de colectare, achiziţie şi logistică şi cea de securizare a accesului şi
activităţii operaţionale).
Activităţile principale pe care Municipiul Timişoara le va realiza în cadrul proiectului,
sunt:
1. Extinderea Pieţei de Gros prin construirea unei hale de colectare şi achiziţii de produse
agro-alimentare.
2. Realizarea unui SISTEM DE AFIŞAJ DIGITAL privind mărfurile şi preţurile din cele două
pieţe de gros:
3. Realizarea unui sistem informatic integrat Timişoara-Szeged pentru facilitarea informării şi
efectuării operaţiunilor de comerţ en-gros dintre producătorii în timp real.
4. Implementarea unui sistem de securizare a accesului în Piaţa de Gros Timişoara
5. Implementarea unui sistem de monitorizare a activităţii operaţionale în Piaţa de Gros
Timişoara.
Primăria Municipiului Timişoara 22
7. Listă bibliografică
Carți
1. D. Cosma, A. O. Craşneac (2011), Buget şi trezorerie publica, Ed. Eurostampa, Timişoara
2. C. Petraru, A.G.Simionescu, Managementul public şi administraţie, Ed. Economică, 2001
Legislație in domeiul administrativ si al finanţelor publice
1. LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001, Legea administraţiei publice locale
2. Legea 273/2006 privind finanţele publice
3. Legea nr. 393 din 2004 privind statutul alesilor locali
Surse în format electronic
1. http://www.primariatm.ro/
2. http://www.tion.ro/
