Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Activitate individuală
La desciplina : Psihologie judiciară.Pedagogie judiciară
TEMA: ”Aspecte psihologice ale fenomenului de
corupție.Impactul asupra societății.”
A verificat: A realizat:
Conferențiar universitar, studenta
Comisar șef, grupei 194
Doctor în psihologie
Bivol Aliona Cerguța Marcela
Chişinău 2022
Plan:
Introducere
Concluzie
Bibliografie
Introducere
Actualitatea acestei teme constă în faputl că ea este un fenomen universal, așadar corupția
în înțelesul său larg are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale. Mari sume de
bani sunt deturnate de oficialități în zeci de țări. Fonduri destinate inițial pentru noi școli, spitale
și investiții, în favoarea celor mai nevoiași, sunt, de multe ori, analizate pe proiecte de o valoare
socială neglijabilă, de către oficialități ce primesc o parte din salarii de la contractanții
comerciali.
Corupția distruge beneficiile potențiale ale forțelor de piață libere. Oamenii de afaceri
cinstiți dau faliment, regulile unui sistem economic sănătos sunt distorsionate, iar companiile
puse în situația de a plăti mita devin corupte.
Pentru mine cercetarea acestei teme, constă în faptul că corupția reprezintă un pericol
major atît pentru societate, cît și pentru semenii noștri și săi facem să înțeleagă că orice problemă
are soluția ei. Deasemenea trebuie să conștientizeze faptul că pune în pericol imaginea sa, cît și
a persoanelor cu care interacționeaza, după care este foarte greu să recupereze ceea ce a pierdut,
fiind dus în eroare prin rezolvarea problemelor pe o cale considerată mai ușoară.
Într-o accepţiune larg răspândită, corupţia înseamnă folosirea improprie a unei funcţii
publice, abuz ilegal de putere publică pentru obţinerea unui beneficiu privat Această semnificaţie
se regăseşte într-o întreagă varietate de caracterizări/definiri ale fenomenului corupţiei. În opinia
lui J.S.Nye, de exemplu, corupţia presupune „comportamentul care deviază de la sarcinile
formale ale unui rol public pentru obţinerea unor câştiguri de stare sau de statut, de interes privat.
La fel şi pentru M.Khan corupţia se manifestă prin „comportamentul care deviază de la regulile
formale, ghidând acţiunile cuiva aflat într-o poziţie de autoritate publică din cauza unor motive
cu aspect privat, cum ar fi bunăstarea, puterea sau statutul” .
De-a lungul timpului, cercetările sociologice, juridice, economice şi, recent, politice,
referitoare la studierea şi cercetarea fenomenului corupţiei, au integrat aspecte
multidimensionale. Or, acest fenomen necesită o abordare interdisciplinară, din considerentul că
el îmbină toate elementele de activitate umană, începând de la devierile legale simple şi sporirea
economiei tenebre şi continuând cu exterminarea moralităţii şi culturii politice a societăţii.
Astfel, fenomenul corupţiei se află în strânsă conexiune cu dinamica întregului sistem social atât
pe plan naţional, cât şi internaţional.
Din perspectiva sociologică, corupţia reprezintă expresia unor manifestări ale descompunerii
morale şi degradării spirituale. Fenomenul corupţiei presupune activităţi imorale şi ilicite,
realizate de grupuri şi organizaţii publice şi private, dar şi de indivizi cu funcţii de conducere ori
de cei care exercită puterea publică, pentru obţinerea unor avantaje materiale, morale ori a unui
statut social superior, recurgând la utilizarea şantajului, constrângerii, mituirii, cumpărării de
influenţă, înşelăciunii, intimidării etc.
Generalizând cele relatate asupra cu referire la definirea corupţiei, putem spune, că în toate
etapele istorice de organizare şi evoluţie a omenirii corupţia a reprezentat un fenomen social greu
de definit. Ca fenomen social, corupţia exprimă în esenţă încălcarea sistematică şi nesancţionată
a normelor unei organizaţii sau instituţii de către unii membri, care, datorită faptului că deţin o
anumită funcţie, utilizează resursele organizaţiei în scopuri personale sau de grup.
Una dintre cele mai populare clasificări ale corupției este realizată în dependență de
modalitatea de dezvoltare a fenomenului în diverse regiuni geografice sau grupuri de stat.
Corupția este generată de schimburile de bogăție și putere, de forța sau slăbiciunea instituțiilor
statului și ale societății civile. Diferențele privind ponderea acestor factori, susține M.Johnston,
duc la apariția a patru tipuri de corupție, numite sindroame, la care se pot subsuma circa 100
de state .
Cercetătorii G.Caiden, M.Hager, J.S. Nye evidenţiază la nivel mondial alte trei tipuri de
dezvoltare a fenomenului corupţiei, care descriu transformarea acesteia în fenomen-sistem, adică
ca parte integrantă a structurii politice şi a vieţii sociale în ansamblul ei.
Corupţia elitară se caracterizează printr-o situaţie socială înaltă a subiecţilor care o săvârşesc.
Acţiunile acestora sunt caracterizate prin rafinament intelectual al metodelor acţiunilor; pagube
materiale majore, fizice şi morale; atentat latent deosebit.
Corupţia de jos este răspândită la nivelurile mediu şi cel de jos şi este legată de relaţii
permanente de rutină între funcţionari şi cetăţeni, de prestarea standard a serviciilor publice.
Corupţia verticală apare, de regulă, ca un pod între corupţia de sus şi cea de jos. Aceasta este
deosebit de periculoasă, deoarece confirmă trecerea corupţiei de la etapa actelor dispersate la
etapa înrădăcinării formelor organizate.
Corupţia pasivă înseamnă solicitarea ori primirea de către persoanele publice a bunurilor ori
avantajului cu caracter de bun ori acordul de a primi servicii ilicite, privilegii sau profit pentru
efectuarea sau neefectuarea ori tărăgănarea sau grăbirea realizării acţiunii care intră în atribuţiile
lor funcţionale, ori pentru săvârşirea acţiunilor, încălcând atribuţiile lor funcţionale, în egală
măsură pentru sprijinul acordat în obţinerea de la stat a medaliilor, funcţiilor, pieţelor de
desfacere ori în soluţionarea favorabilă a problemelor.
2) corupţia mare, care este legată mai mult de nivelul central executiv;
O parte din aceste forme specifice de corupţie au fost evidenţiate şi de specialiştii în domeniul
prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei intervievaţi de autor. Astfel, în opinia majorităţii
experţilor naţionali în domeniu, formele cele mai practicate ale actelor de corupţie în Republica
Moldova sunt: „luarea şi darea de mită directă sau prin intermediari”, „coruperea pasivă” „sub
formă de bani, servicii sau onoruri”, sau „lobare a intereselor de grup”.
Corupția poate avea un impact negativ și profund asupra modului de distribuire a veniturilor
în societate. Cel mai simplu mecanism prin care corupția ar putea alimenta inechitatea socială
este faptul că majoritatea beneficiilor generate de ea sunt acumulate de către persoanele bogate și
cu vaste relații în autoritățile publice. De obicei, astfel de persoane sunt implicate în acte de
corupție de anvergură sistemică (corupția mare), care și generează cu mult mai multe beneficii în
comparație cu corupția mică ca valoare monetară. Oamenii cu venituri mici, din contra, au
posibilitatea de a fi antrenați doar în acte de corupție mică. Astfel, din cauza diferitor oportunități
de a corupe, crește în timp și decalajul de venituri în societate. Totodată, canalele de influență a
corupției asupra inechității de venituri sunt mai multe și mai complexe:
Datele statistice la nivel mondial confirmă impactul negativ al corupției asupra modului de
distribuire a veniturilor în societate. Impactul acesta se manifestă prin faptul că țările unde
corupția este înaltă tind să aibă o concentrare a veniturilor în mâinile unui cerc restrâns de
oameni . Mai mult decât atât, aproape toate țările unde nivelul de concentrare a veniturilor atinge
valori extreme sunt și cele mai corupte în lume. În același timp, Republica Moldova în
comparație cu alte țări pare să aibă un mod destul de echitabil de distribuire a veniturilor pentru
nivelul de corupție care există în țară. Pentru a înțelege și testa presupusa supra-performanță a
Republicii Moldova este necesar de analiza evoluția și structura veniturilor în raport cu
schimbările în percepția corupției. Simpla comparație a modului de distribuire a veniturilor și a
corupției în Republica Moldova nu scoate în evidență vre-un impact negativ al celui din urmă
factor. Dimpotrivă, în perioada anilor 2012 – 2016 înrăutățirea indicelui de percepție a corupției
în țară era însoțită de o distribuire tot mai echitabilă a veniturilor (diminuarea coeficientului
Gini), iar corelația era foarte strânsă între acești indicatori . Totodată, trebuie de menționat că
diminuarea coeficientului “Gini”(a observa) a început cu câțiva ani înainte de înrăutățirea
situației cu corupția, ceea ce poate indica că asupra modului de distribuire a veniturilor au
influențat alți factori, care au și compensat efectul negativ al corupției. Un astfel de factor ar
putea fi sursele de venit al populației ce nu depind de nivelul de corupție în țară, iar principala
sursă ar putea fi transferurile de peste hotare a emigranților moldoveni.
Concluzie
În concluzie, vreau sa menționez faptul că corupția are un impact negativ asupra echității
sociale, ceea ce s-a manifestat și în cazul Republicii Moldova în anii recenți. La prima vedere,
înrăutățirea situației cu corupția în țară a avut un impact pozitiv asupra modului de distribuire a
veniturilor, deoarece discrepanța dintre cei mai bogați și cei mai săraci s-a redus.Această
reducere însă a fost exclusiv din contul implicării mai active în procesele de migrație a păturilor
vulnerabile a populației, dar nu din creșterea veniturilor lor din țară. Din contra înrăutățirea
situației cu corupția a menținut nivelul de discrepanță a veniturilor practic la același nivel înalt ca
și un deceniu în urmă. Astfel, politicele de diminuare a inechității de venituri nu vor aduce
rezultate atât timp cât nu va fi diminuată și corupția în țară.
Mai mult de atît, importanta antrenarii societatii civile în prevenirea corupției este
incontestabilă, potențial care se bazează pe educație, schimb de experiență și bunele practici,
precum și pe experiența internațională acumulată în domeniu. În acest sens, este benefică
deschiderea structurilor de stat spre colaborare cu organizațiile neguvernamentale.
1. Borodac A., Noţiunea corupţiei penal condamnabile. Legea și viaţa, 1996, nr. 4.
3. https://peskiadmin.ru/ro/korrupcionnye-proyavleniya-vidy-proyavleniya-
korrupcii-naibolee.html
5. Gurin V., Pascaru V., Ilie S., Jalenen M., Caraşciuc L., Rusu A., Gumenâi I.,
Pâslariuc V., Negură L. Corupţia. Chișinău: Ed. ARC, 2000, p. 364.
Ofițer de urmărire penală S.E., având interes personal în soluționarea unei cauze penale, i-a
oferit avocatului G.I. 200 de dolari SUA în schimbul comunicării de către ultimul a unor
informații în detrimenul clientului său U.H., care figura în dosar în calitate de inculpat.
Acceptând propunerea făcută, avocatul i-a furnizat ofițerului de urmărire penală date despre
clientul său, pe care S.E le-a utilizat în detrimentul acestuia.