Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.

Teme educatie timpurie

1.Evidenţierea specificului activităţilor desfăşurate de instituţiile implicate în educaţia timpurie;

valorificarea reglementărilor în vigoare din România.

Reglementările din România prezintă cadrul legal de desfăşurare a activităţile în creşe şi

grădiniţe astfel, instituţiile avizate pentru învăţământ timpuriu adoptă şi se angajează în
respectarea normelor în vigoare. În ţara noastră atât instituţiile de stat cât şi instituţiile private
trebuie să respecte legile în vigoare indiferent de forma de predare (montessori, S.T.E.M,
waldorf, step by step, etc) astfel încât copiii să se poate adapta şi cu sistemul clasic de
învăţământ şi predare.

 Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor prevede:

Art.1 (1) Creșele sunt structuri care oferă servicii sociale specializate pentru creșterea, îngrijirea
și educarea timpurie a copiilor în vârstă de până la 3 ani.

Art.2 (6) Coordonarea metodologică a serviciilor furnizate de creșe se realizează de Ministerul

Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și
Ministerul Sănătății Publice.

Art. 3 (1) În îndeplinirea scopului lor, creșele realizează, în principal, următoarele activități:
Modificări (1)

a) asigură servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor în vârstă de până la 3 ani; Modificări (1)

b) asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare

și particularităților copiilor în vârstă de până la 3 ani; Modificări (1)

c) asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și

îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de către
susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz;

d) asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare;

1
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

e) colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizează o relație de parteneriat

activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului;

f) asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor;

g) contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de
părinții săi.

 Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede:

Art. 1 Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului
fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile,
organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional.

Art. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate,
capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și
cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate.

(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a

societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a
Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei
resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și
viitoare.

(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și

armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui
sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea
spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune
socială și pentru angajare pe piața muncii.

Resurse web: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/83933

2
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

2.Prezentarea unei instituţii de învăţământ preşcolar de tip privat din România sau din
străinătate. Evidenţierea aspectelor originale ale organizării faţă de modalitatea tradiţională.

Școala Waldorf din Philadelphia este un mediu de învățare modern, organic, în inima
Germantown, bazat pe filosofia educației a lui Rudolf Steiner. Misiunea lor este de a crea o
comunitate de învățare vibrantă bazată pe o înțelegere profundă a copilului, integrând
intelectualul cu artisticul și practicul cu frumosul. Oferă o formă de educație independentă, care
creează gânditori categoric independenți. Învățarea care inspiră. Învățarea care rezistă.

Programe pentru copilăria timpurie Waldorf  - vârsta de 13 luni - 5 ani

Programele Waldorf pentru copilărie timpurie de la Școala Waldorf din Philadelphia

constau în programul Forest Parent and Child, grădinița pentru copii cu vârsta cuprinsă între doi
și trei ani și un program mixt pentru vârstă timpurie pentru copiii de trei-cinci ani. Fiecare clasă
este adaptată pentru a satisface dezvoltarea nuanțată a copilului în creștere. Oferă familiilor
oportunitatea îngrijirii extinse, iar programele lor pentru copilărie timpurie au fost certificate
de WECAN .

Programul copilariei pentru vârsta mixtă | Vârsta 3-5 ani

Frumosul mediu familiar este atent îngrijit pentru nevoile de dezvoltare ale copilului
mic. Cald, hrănitor și plin de intenție cu elemente frumoase, naturale. Ziua, copilului va respira
într-un ritm natural. Jucând și lucrând împreună, în grupuri de vârstă mixtă, programul este bazat
pe joacă şi oferă copilului o bază fermă pentru programul de note.

Predate de profesori Waldorf care sunt instruiți în educația timpurie a copiilor Waldorf și
calificați de WECAN , programele alimentează și protejează sentimentul de mirare și imaginație
al copilului mic.

Activitățile zilnice construiesc o  bază fermă în simțuri prin practicarea artelor culinare,
meșteșugului, îngrijirii de sine și odihnei. Conștiința de sine este extinsă în experiența
anotimpurilor, festivalurilor și printr-o viață bogată în comunitate. Dezvoltarea limbajului,
matematica, povestirea și artele creative și ale spectacolului sunt promovate prin participarea
zilnică la muzică, artă, jocuri și mișcare. Jocul în aer liber oferă posibilități nelimitate de
descoperire neplanificate și încurajează o relație de dragoste pentru lumea naturală. Activitățile

3
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

săptămânale includ pictura, gătitul și coacerea, lucrul manual, desenul și euritmia. Programul

pentru vârstă mixtă pentru copiii mici servește copii cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani, cu o clasă
mică, care include un profesor principal și un profesor asistent. 

Programul creșei | Vârsta 2-3 ani

Programul de creșă le permite copiilor să se dezvolte în ritmul lor în bunăstarea lor fizică,
emoțională și socială. Mediul sălii de clasă și locul de joacă în aer liber sunt dezvoltate
intenționat pentru a fi bogat în frumusețe și minune cu experiențe senzoriale care încurajează
conștientizarea fără stimulare excesivă.

Profesorii au primit instruire în abordarea Emmi Pikler a îngrijirii și abordarea Waldorf a

Rudolf Steiner în educație. Profesorii proiectează un program ritmic care susține ritmurile interne
naturale ale copilului; acest lucru oferă copilului un sentiment de pace și securitate în
grup. Studiul abordării Pikler, a acordării de îngrijire influențează momentele individuale ale
profesorilor pe parcursul zilei, dezvoltând legături puternice de încredere între profesor și
copil. Curriculumul permite ca inițiativa creativă personală a copilului să înflorească pe măsură
ce își aduc propriile idei în joc liber și deschis.

Abilitățile motorii mari și mici, limbajul oral și receptiv, darurile muzicale,

conștientizarea socială, dragostea pentru lumea naturală și începuturile abilităților de auto-
îngrijire sunt câteva dintre seturile de abilități pe care copiii mici le învață în timp ce se joacă și
lucrează printre profesori respectuoși și observatori . Creșa este pentru copii cu vârsta de 2-3 ani,
cu o clasă mică, include un profesor principal și un profesor asistent. 

Programul Forest Parent and Child | Vârsta de 13 luni până la 3,5 ani

Jocul în aer liber pentru perioade prelungite s-a dovedit a avea un impact pozitiv asupra
dezvoltării copiilor, în special în zonele de echilibru și agilitate, dar și dexteritate manuală,
coordonare fizică, sensibilitate tactilă și percepție a profunzimii. Conform studiilor, acest lucru
poate duce la mai puține leziuni datorate accidentelor și îmbunătățește capacitatea unui copil de a
evalua riscul.

4
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

Programul Forest Parent-Child este situat în campusul frumos împădurit, aproape de

sistemul de parc Wissahickon, care include trasee și cursuri de apă. Spațiul în aer liber include un
adăpost atât pentru zilele ploioase, cât și pentru cele însorite.

În fiecare săptămână, copilul va participa la jocul deschis, încurajând creativitatea,

imaginația și dezvoltarea emoțională. Părinții și îngrijitorii pot observa aventurile copiilor lor și
se pot uni pentru a discuta despre dezvoltarea copilului, problemele legate de părinți și educația
Waldorf. Cu sprijinul comunității primitoare, familiile pot îmbrățișa acest moment incitant și
provocator din viața copilului lor.

Sistemul Waldorf este un sistem care adaptează ritmul natural de creştere al copilului cu
ritmul naturii într-un cadru mai puţin formal de aceea îmi place să cred ca acest sistem de
învăţare în comparaţie cu sistemul tradiţional este mai eficient din punct de vedere al dezvoltării
emoţionale dar şi al învăţării din experienţe.

Resurse web: https://phillywaldorf.com/

5
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

3. Valorificarea ideilor din citatele indicate pentru realizarea unui referat pe tema: De ce este
important să cunoaştem copiii pe care îi educăm?

 “Procesul de învăţământ începe când tu, profesor, înveţi de la elev, când tu, situându-te în
locul lui, înţelegi ceea ce a înţeles el în felul în care a înţeles” (Kierkegaard, 1940, p. 28).

 “A face să înflorească personalitatea, înseamnă a cunoaşte copilul aşa cum este el, pentru
ca, dându-ne seama de posibilităţile sale, să-l ajutăm să-şi dezvolte calităţile şi să-şi
corecteze defectele” (Dottrens, 1970, p. 17).

 “Cauzele mici declanşează efecte mari” (Botezatu, 1979, p. 13).

 “La fel ca soarele, copilul este un concentrat de căldură şi lumină, un concentrat de

inepuizabil, un concentrat de viitor, un concentrat de eternitate care ne permite să credem
că putem sfida moartea. Şi tot ca acesta, copilul radiază în mod evident. El radiază în
toate sensurile (…)” (Naouri, 2009, p. 67).

Din perspectiva mea, a fi educator nu este o meserie, nici o pasiune este un destin care în
situaţia mea se îndeplineşte la vârsta de 32 de ani. Deşi lucrez de peste 10 ani cu copiii, şi visez
să ajung într-o clasă de ”pitici”, această valenţă mi s-a relevat în momentul în care am început să
lucrez în alt domeniu şi mi s-a făcut dor să ma joc cu ei. Nu poţi mima că te joci, trebuie să simţi
jocul, iar eu sunt cea mai fericită în momentul în care sunt aşezată lângă copiii, lucrând împreună
la un turn din lego sau consultând o păpuşică bolnăvioară. Fiecare moment, fiecare lectură,
fiecare joc didactic ajunge să dezlege enigme ale vieţii, atât pentru copiii cât şi pentru educator.
De aceea ”Procesul de învăţământ începe când tu, profesor, înveţi de la elev, când tu, situându-te
în locul lui, înţelegi ceea ce a înţeles el în felul în care a înţeles” (Kierkegaard, 1940, p. 28) şi
lucrând cu tine în fiecare zi poţi învăţa cum să devii o variată mai bună a ta pe zi ce trece.

Fiecare îmbrăţişare, fiecare zâmbet sau supărare duce spre o analiză profundă a sinelui, a
dorinţelor şi aşteptărilor. De aceea educatorul nu este un simplu om care trebuie să redea şi să
implementeze cunoştinţe, ci este un cercetător care analizează fiecare reacţie a învăţăcelului din
faţă ,pentru a-l ajuta să devină o variantă mai bună a lui.Educatorul nu trebuie să pună nici un zid
în faţa copilului ci doar să deschidă orizonturi ale cunoaşterii deoarece “A face să înflorească
personalitatea, înseamnă a cunoaşte copilul aşa cum este el, pentru ca, dându-ne seama de

6
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

posibilităţile sale, să-l ajutăm să-şi dezvolte calităţile şi să-şi corecteze defectele” (Dottrens,
1970, p. 17).

Educaţia începe din burtică şi continuă pe tot parcursul vieţii, de aceea educatorul trebuie să
fie exemplul impecabil de imitat. El trebuie să stârnească curiozitatea copiilor prin tot ceea ce
face, astfel încât învăţăceii să dorească să descopere cât mai mult. “Cauzele mici declanşează
efecte mari” (Botezatu, 1979, p. 13), de aceea fiecare informaţie oferită trebuie să fie bine
documentată şi suficient de precisă pentru a satisfice pofta de cunoaştere a copilului.

“La fel ca soarele, copilul este un concentrat de căldură şi lumină, un concentrat de

inepuizabil, un concentrat de viitor, un concentrat de eternitate care ne permite să credem că
putem sfida moartea. Şi tot ca acesta, copilul radiază în mod evident. El radiază în toate sensurile
(…)” (Naouri, 2009, p. 67). Acest ”concentrat” ne face să dorim ca acest moment să-l
pregătească pentru viitor, atât din punct de vedere al cunoştinţelor cât şi al trăirii emoţiilor.
Dorim ca prin faptele noastre să creştem un adult responsabil şi empatic care să ofere ceea ce a
primit şi chiar mai mult.

7
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

4.Descrierea componentelor spaţiale ale unei grădiniţe. Completarea unei fişe de descriere
realizată în manieră personală. Indicarea funcţiilor educative ale diviziunilor/ subdiviziunilor
spaţiale ale unei instituţii de învăţământ preşcolar în relaţie cu dotările corespunzătoare
deţinute. Conceperea structurii spaţiului interior al unei şcoli prin comparaţie cu cea
caracteristică grădiniţei. Explicarea diferenţelor existente între spaţiul sălii de grupă şi cel al
sălii de clasă/clasa şcolarilor mici.

“Un mod indirect de a face educație pentru frumos constă și în pregătirea și amenajarea
spațiului școlar în concordanță cu canoanele frumuseții. Începând cu arhitectura clădirii, cu
designul ambiental al curții, al concordanței dintre acest spațiu și mediul înconjurător și până la
aranjamentul interioarelor, forma mobilierului, calitatea estetică intrinsecă și armonia obiectelor
din interiorul unei clase etc., toate acestea se constituie în instanțe modelatoare ale conduitelor
estetice ale elevilor.

Nu e obligatoriu de o exagerată inovație sau modernitate, dar ocolirea standardizării și

personalizarea sunt de dorit atunci când este posibil (mai ales, din punct de vedere economic).
Frumusețea mobilierului constă nu atât din ineditul obiectului sau esteticitatea intrinsecă, ci din
legăturile care se nasc între elev și obiectele respective. Până la urmă, și o simplă bancă din
stejar, dacă devenim solidari și rezonanți din punct de vedere afectiv cu ea și dacă este aureolată
valoric prin întrebuințările noastre de zi cu zi, poate deveni un perimetru intim al cunoașterii, al
bucuriei și al creșterii noastre ca personalitate. În plus, spațiul clasei poate fi decorat (este
indicat, chiar) cu rezultate ale propriei activități (ale profesorilor, ale elevilor) care impregnează
afectiv și particularizează și mai mult acest mediu.

Spațiul educațional devine un „înveliș”, un fel de extensie a propriului corp. El trebuie să

răspundă unei nevoi a propriului eu, fizic dar și spiritual. Educatul găsește în el un reazem, un
martor, un mediu intim, chiar privat. Aici își petrece multe ore, din multe zile, în anii (destui) de
formare. Aici descoperă lumea, se concentrează asupra multor probleme, trăiește emoții intense,
învață ceva nou, se află pe sine, se prezintă, se apără, își delimitează ființa. Fiecare dintre noi este
amprentat și păstrează în memoria afectivă savoarea și farmecul acestui perimetru. Nu știm cât e
de frumos, inițial, acest loc; dar el devine frumos prin investiții afective ce se adaugă, cu
siguranță, în timp. E o frumusețe intrinsecă, relațională, față de un perimetru care, cel puțin
pentru un interval de timp, se identifică și devine solidar cu creșterea ființei noastre.”

8
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

(Cucoş, Educația estetică, 2014, Editura Polirom, Iași, pp. 176-178).

Voi realiza descrierea în manieră personală a Grădiniţei Dumbrava Vale, “I. Gervescu”,
Săvineşti, Neamţ. Clădirea are un nivel cu două intrări separate, intrarea profesorilor dotată cu
rampă şi balustrade, fiind accesibilă din strada principală şi intrarea elevilor cu acces din curtea
grădiniţei.Grădiniţa dispune de:

Componente spaţiale Descriere

Săli de clasă 3 săli dotate cu mese şi scaune, catedră, tablă magnetică, dulapuri
pentru materiale, jaluzele

Hol Acesta facilitează accesul la toate sălile

Băi O baie comună cu intrare separată

Cancelarie Sala este dotată cu mese şi scaune, dulap pentru cataloage,

imprimante, jaluzele

Anexe Sala în care se depozitează materiale pentru curăţenie

Fotografie de la grupa mare ”Isteţii”, Grădiniţa Dumbrava Vale, Săvineşti

9
Hârțan Raluca Andra (căs. Avasilcăi), PIPP,ID,an II,sem.2,gr.1

”Spațiul nu este neutru în raport cu obiectivele educative; el trebuie convertit într-un

suport educativ, care să concureze la crearea unui mediu frumos, primitor, odihnitor, care să
asigure un confort psihologic dar să devină și stimulator, facilitator al transmiterii unor mesaje cu
conotație afectivă. Dincolo de caracterul funcțional sau igienic al mobilierului, acesta trebuie să
posede forme și culori convenabile, să nu obosească, să nu blocheze procesele intelectuale sau
afective, cel puțin să dețină o neutralitate în raport cu manifestarea acestora.”(cf. Neacșu, 1988)

Şcoala gimnazială ”I.Gervescu”, Săvineşti în comparaţie cu Grădiniţa Săvineşti dispune

de mai multe săli, clădirea este dispusă pe două niveluri pe când grădiniţa are un singur etaj.
Holurile grădiniţei sunt mai largi deoarece în acestea sunt amenajate dulăpioarele copiilor. La
grădiniţă baia are intrare comună atât prntru băieţi cât şi pentru fete. Grădiniţa dispune de o
cancelarie şi de o singură anexă. În ceea ce priveşte amenajarea sălii de clasă la școala primară
pereții sunt înfrumusețați cu planșe, lecții și exemple de lecții legate de ciclul lor de învățare, pe
când la grădiniță pe pereții clasei vom găsi în general imagini desprinse din povești, desene ale
copiilor la panoul de onoare al clasei sau la activitățile pe care le desfăsoară. La grădiniță se
folosesc măsuțe și scăunele pentru a crea grupuri, și a introduce ideea de ordine și de socializare
în rândul copiiilor, pe jos este mochetă, pentru a-i ajuta să se acomodeze cu noul statut şi pentru
a avea loc comod de joacă. Clasa este organizată pe arii de activitate, fiecare dispunând de
materiale specifice; mobilierul este uşor, astfel încât să permită organizarea mediului educaţional
în funcţie de nevoile de activitate ale copiilor. Mediul să fie ordonat, fiecare lucru poseda un loc
al lui unde poate fi găsit în permanenţă, mediul să fie atrăgător, plăcut şi îmbietor. La școală
disciplina este mult mai pronunțată, iar banca cu pupitru, individuală pentru fiecare elev îi dă
acestuia șansa să fie unic, să arate ce poate, să învețe și să se concentreze.

10