Proba de selecţia a lotului restrâns de biologie pentru participarea la OIB

iulie 2012 Singapore

Cluj-Napoca, 11 mai 2012

Subiecte:
BIOLOGIE MOLECULARĂ

1. Care dintre următoarele componente nu pot fi găsite în celulele procariote:

a) citosol;
b) anvelopă nucleară;
c) ribosomi;
d) lizosomi;
e) cromosomi;
f) actină;
g) ARN;
h) acizi graşi.

2. Sistemul de endomembrane cuprinde:

a) anvelopa nucleară, vacuola, mitocondria, lizosomii;
b) reticlulul endoplasmic, anvelopa nucleară, vacuola , lizosomii;
c) ribosomii, lizosomii, peroxisomii, reticulul endoplasmic;
d) vacuola, reticulul enplasmic neted, nucleoidul, lizosomii.

3. Ribosomii sunt alcătuiţi din:

a) ARNr + proteine + membrană;
b) ARNr + ADN + proteine;
c) ARNr + proteine;
d) ADN + proteine.

4. Fluiditatea membranei:
a) este limitată de prezenţa colesterolului;
b) creşte odată cu creşterea numărului de acizi graşi nesaturaţi;
c) stă la baza organizării lipidelor într-un monostrat;
d) se datorează proprietăţilor amfipatice ale lipidelor din structura ei.

5. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:

a) într-o soluţie izotonă celula vegetală plasmolizează;
b) într-o soluţie hipotonă celula vegetală devine turgescentă;
c) într-o soluţie hipotonă celula animală lizează;
d) într-o soluţie hipertonă celula animală lizează.
6. Transportorii activi:
a) pot utiliza energie electromagnetică;
b) pot fi ATP-sintetaze;
b) realizează transportul în sensul gradientului de concentraţie transmembranar;
c) nu se găsesc în membrana lizosomilor.

7. Care din următoarele afirmaţii sunt false:

a) structura primară a unei proteine se referă la secvenţa unică în care sunt aranjaţi aminoacizii
(AA);

b) structura secundară a unei proteine se referă la legăturile ionice , hidrofobe, disulfurice

dintre AA;

c) structura terţiară se referă la legăturile de H+ ce determină formarea α-helixurilor şi a

pachetelor ;

d) structura cuaternară se referă la modul în care polipeptidele interacţionează formând o

proteină funcţională.

8. Referitor la aparatul Golgi e adevărat că:

a) veziculele de transport provenite din RE fuzionează pe faţa trans;
b) veziculele destinate unor organite au markeri externi;
c) veziculele de transport ce conţin proteine destinate nucleului înmuguresc pe faţa trans;
d) este implicat în sinteza glucidelor non-celulozice.

9. Lizosomii:
a) sunt organite implicate în digestia unor macromolecule;
b) conţin enzime ce funcţionează optim la un pH de 7,2;
c) conţin în membrană pompe Na+/K+ cu rol în acidifierea conţinutului;
d) iau naştere prin înmugurirea complexului Golgi, pe faţa cis.

10. ATP – sintetaza:

a) este o proteină care sintetizează ATP din fosfat organic şi ADP;
b) utilizează gradientul de protoni de pe cele două feţe ale membranei mitocondriale interne;
c) este o ATP-ază situată în membrana mitocondrială internă;
d) la nivelul ei chemioosmoza este cuplată cu transportul de electroni pentru a fosforila ADP.

11. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) endocitoza cuprinde: pinocitoza, fagocitoza şi transcitoza;

b) endocitoza cuprinde: pinocitoza, macropinocitoza şi fagocitoza;

c) secreţia constitutivă este un proces selectiv, continuu şi nereglat;

d) secreţia reglată este un proces neselectiv, discontinuu şi reglat.

12. Referitor la polimerizarea actinei nu este fals că:
a) are loc în prezenţa ionilor de Mg+ şi K+;
b) devine ireversibilă în urma tratamentului cu colchicină;
c) la capătul – are nevoie de concentraţii mari de actină G;
d) la capătul + are loc şi în absenţa actinei G.

13. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:

a) principala funcţie a filamentelor intermediare este cea de susţinere mecanică, fiind implicate în
mişcare;

b) filamentele intermediare se întâlnesc în: păr, unghii, coarne, epitelii, fibroblaste, celule musculare
netede;

c) tetramerii filamentelor intermediare se formează prin asocierea unei perechi de dimeri cu orientare
paralelă;

d) filamentele intermediare formează reţele citoplasmatice, se ataşează de anvelopa nucleară sau de

plasmalemă la nivelul desmosomilor.

14. Proteina CapZ

a) se află în discul Z al celulei musculare;
b) destabilizează filamentele de actină;
c) captează capătul + al microfilamentelor;
d) interactionează cu capătul – al microfilamentelor.

15. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:

a) mitoza şi citokineza formează celulele somatice, iar meioza formează gameţii;

b) în urma meiozei rezultă 4 celule fiice indentice din punct de vedere genetic;

c) procariotele se reproduc prin fisiune binară cu ajutorul fusului de diviziune;

d) citokineza celulelor vegetale diferă de cea a celulelor animale, deoarece nu există inelul de
clivaj.

16. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) plasmalemele sunt discontinue la nivelul plasmodesmelor;

b) plasmalemele sunt continue la nivelul joncţiunilor gap;

c) joncţiunile strânse menţin polarizarea structural-funcţională a celulelor epiteliale;

d) desmosomii funcţionează ca şi ancore pentru fibrele citoscheletului.

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PLANTELOR

1. HMA4 (Heavy Metal ATPase) este o proteină transportoare situată în membrana celulară
ce realizează efluxul activ al ionilor unor săruri minerale (ex. Zn2+) din celule. Este localizată
în special la nivel radicular, fiind implicată în translocarea (transferul) dinspre rădăcină spre
organele supraterane a cationilor metalici. Indicaţi ţesuturile la nivelul cărora se regăsește:
a) rizodermă
b) exodermă
c) parenchim cortical
d) endodermă
e) periciclu
f) parenchim liberian
g) parenchim lemnos
h) parenchim medular

2. Alegeți care dintre următoarele răspunsuri sunt adevărate:

a) prin germinarea sporilor rezultă gametofitul
b) prin germinarea sporilor rezultă sporofitul
c) generaţia sporofitică începe cu fotosinteza şi se încheie odată cu realizarea meiozei
d) generaţia gametofitică începe cu fecundaţia şi se încheie odată cu realizarea mitozei
e) sporofitul este haploid.

3. Imaginea de mai jos reprezintă o secţiune printr-un organ vegetativ. Precizaţi care este
acest organ: ______________________ şi argumentaţi răspunsul.

4. Alegeţi care dintre următoarele celule se divid meiotic:

 I. grăunciorul de polen
II. celula mamă a sacului embrionar
III. gametocitele
IV. celula vegetativă
V. celula generativă
VI. oosfera
VII. celula mamă a sporangelui
VIII. ovulul
IX. celulele mamă ale sporilor
X. gameţii

a) I, II, VII, IX
b) II, VII, VIII
c) I, V, X
d) I, VIII
e) II, IX

5. Scrieţi formula florală şi desenaţi diagrama florală pentru o floare solitară mono-simetrică
cu 5 sepale unite, 5 petale de trei tipuri, din care 2 tipuri sunt perechi, 10 stamine din care
9 unite (stamina liberă e situată în dreptul petalei fără pereche), gineceu superior
monocarpelar.

6. Evoluţia stelului a fost determinată de:

a) creșterea volumului plantelor
b) formarea vaselor conducătoare
c) apariţia lacunei medulare
d) diferenţierea sistemului radicular şi a celui caulinar
e) formarea şi dezvoltarea frunzelor

7. Alegeţi care dintre următoarele afirmaţii sunt false:

 a) grăunciorul de polen reprezintă microsporangele
b) din peretele ovarului se formează ulterior tegumentul seminal
c) microgametofitul la angiosperme este reprezentat de două celule
d) fecundaţia la angiosperme are loc în interiorul sacului embrionar
e) sacul embrionar al angiospermelor reprezintă macrosporul

8. Frunzele de la baza coroanei arborilor, în special în cazul arborilor din păduri, prezintă
caractere anatomice distincte faţă de frunzele din vârful coroanei, aceasta datorită
diferenţei de iluminare. Alegeţi care dintre următoarele caractere sunt adevărate cu
privire la frunzele de la baza coroanei:
a) au un număr mai redus de stomate în epidermă decât frunzele din vârf
b) prezintă un număr mai mare de cloroplaste în celulele mezofilului comparativ cu
frunzele din vârf
c) prezintă o cuticulă mai groasă decât frunzele din vârf
d) sunt mai subţiri decât frunzele din vârf
e) prezintă clorenchim palisadic mai dezvoltat decât frunzele din vârf

9. Indicaţi în dreptul fiecărei structuri din grupul notat cu litere mici litera corespunzătoare unuia
dintre caracterele din grupul notat cu majuscule:
a. endosperm ......... A. haploid
b. antipode ......... B. diploid
c. zigot ......... C. triploid
d. oosferă .........
e. nucleul secundar al sacului embrionar .........

10. În imaginea din stânga sunt reprezentate găurile pe care o specie din genul Sphyrapicus
familia Picidae (imaginea din dreapta) le face în trunchiul unui copac de Platanus wrightii.
Pasărea sparge trunchiul copacului pentru a determina scurgerea (exudarea) sevei,
picăturile de exudat atrăgând insectele cu care pasărea se hrăneşte. Pasărea este
considerată de om ca și o specie dăunătoare deoarece adesea copacii se usucă. Alegeţi
afirmaţiile corecte cu privire la cauza uscării copacilor:

a) ciocănitoarea întrerupe ritidomul

expunând astfel ţesuturile corticale
agenţilor patogeni.
b) ciocănitoarea întrerupe vasele
xilemice ceea ce determină
pătrunderea aerului şi creşte riscul
apariţiei emboliei şi cavitaţiei.
c) ciocănitoarea distruge fibrele
liberiene astfel că scade rezistența la
rupere.
d) ciocănitoarea întrerupe vasele
floemice ceea ce întrerupe
 transportul floemic.
e) ciocănitoarea distruge celulele determinând întreruperea simplastului.

11.Carbonul incorporat în carbohidraţi, în procesul de fotosinteză, provine din:

a) ATP
b) NADPH
c) dioxidul de carbon
d) glucoză
e) molecule organice

12. Selectează răspunsurile corecte pentru următoarea afirmaţie: stomatele se închid în

următoarele condiţii:
a) la o concentraţie mare de CO2
b) la lumină puternică
c) sub influenţa ABA
d) la un conţinut ridicat de amidon în cloroplastele stomatelor
e). la o concentraţie mică de CO2

13. Rezultatul final al fotosintezei în plante este folosirea electronilor din apă pentru
reducerea:
a) glucozei
b) CO2
c) oxigenului
d) clorofilei b
e) NADPHului

14. Care dintre următorii produşi te aştepţi să îi găseşti la finalul fazei independente de
lumină a fotosintezei ?
a) CO2, NADPH şi ATP
b) NADPH, Pi şi ATP
c) CO2, ATP şi glucoză
d) glucoză, NADP+ şi ADP
e) apă CO2 şi lumină

15. Echipa condusă de Calvin a determinat calea de biosinteză a carbohidraţilor în

plante prin încorporarea CO2 radioactiv în compuşii biologici. Presupune că
procesul experimental se desfăşoară constant, la întuneric şi CO2 se combină cu
Ru 1,5 BP, producându-se PGA. Dacă elimini sursa de CO2, ce modificări se vor
observa în concentraţiile de Ru1,5 BP şi PGA.
a). PGA creşte şi Ru 1,5 BP scade
 b). PGA scade şi Ru 1,5 BP creşte
c). PGA creşte şi Ru 1,5 BP creşte
d). PGA scade şi Ru 1,5 BP scade
e). PGA creşte şi Ru 1,5 BP rămâne la acelaşi nivel.

16. Atunci când stomatele au o presiune a apei __________ ele devin ________şi se închid:

a) scăzută, turgescentă
b) scăzută, flasce,
c) ridicată, turgescentă,
d) ridicată. Flasce

17. Moleculele implicate în lanţul transportor de electroni:

a) produc ADP prin chemioosmoză;
b) produc NADPH prin fosforilare la nivelul substratului;
c) pompează protoni în spaţiul tilacoidal pentru producerea ulterioară de ATP;
d) prepară apa pentru încorporarea ei în molecula de glucoză.

18. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă o proprietate a plantelor de tip C4 şi nu a

celor de tip C3?
a) fixarea iniţială a CO2 are loc în celulele mezofilului sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
b) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 3 atomi de
carbon
c) fixarea iniţială a CO2 are loc în mezofil sub forma unui compus cu 3 atomi de carbon
d) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
e) o anatomie specială adaptată pentru habitatea reci şi umede

19. Plantele de tip C4 se deosebesc de plantele C3 şi CAM prin aceea că:

a) îşi deschid stomatele numai noaptea
b) sunt mai bine adaptate la condiţii umede
c) transferă CO2 fixat în celulele în care are loc ciclul Calvin
d) folosesc acidul malic pentru a transfera CO2 în ciclul Calvin
e) folosesc PEPcarboxilaza pentru a fixa CO2.

20. Încărcarea floemului se face:

a) pe cale simplastică prin pereţii celulari

b) simplastic pasiv, fără modificarea gradientului de concentraţie
c) apoplastic prin plasmodesme
d) cu ajutorul transportorilor specifici, localizaţi în membrana celulară, împotriva
gradientului de concentraţie

FIZIOLOGIA ANIMALELOR
1. În schema de mai jos, A, B, C şi D sunt cei patru ioni care participă nemijlocit la
generarea şi menţinerea potenţialului membranar de repaus.

a. Recunoaşteţi cei patru ioni şi treceţi simbolurile lor în tabelul dedicat,

ţinând seama de următoarele:
- Concentraţiile lor în lichidul extracelular şi în citosol sunt cele indicate
în schemă;
- Coeficientul de permeabilitate membranară pentru ionul A este de 10
ori mai mare decât coeficientul pentru ionul B;
- Coeficientul de permeabilitate pentru ionul C este dublu faţă de cel
pentru ionul A;
- Ionul D nu poate străbate membrana prin canale ionice.

Lichid extracelular

Citosol
5 mM 150 mM

A A D D

B B

150 mM 15 mM
C C

10 mM 110 mM

Ionul Ionul

A C

B D

b. Indicaţi prin săgeţi, pe schemă, direcţia de deplasare a fiecărui ion.

 c. Denumiţi mecanismul marcat pe schemă cu semnul întrebării. Scrieţi în
dreptul săgeţilor ionii pe care acesta îi vehiculează şi numărul acestora.
Cum este asigurată forţa motrice a acestui mecanism?

2. O sinapsă chimică inhibitoare poate exprima în membrana postsinaptică, canale

ionice ligand-dependente pentru Na+, pentru K+ sau pentru Cl-. Precizaţi
comportamentul acestor canale pentru fiecare specie ionică, astfel ca în
membrana postsinaptică să se genereze un PPSI.

Canalul ionic În repaus La legarea mediatorului chimic

Na+
K+
Cl-

3. Explicaţi din punct de vedere fiziologic expresiile:

a) I s-a făcut părul măciucă de spaimă.

b) S-a albit la faţă de spaimă.

4. Asociaţi structurile anatomice din stânga (a-e) cu acţiunile lor în timpul

acomodării pentru privirea obiectelor apropiate (1-5):

a) muşchiul ciliar radiar 1. acumulează o tensiune elastică

b) zonula Zinn 2. adună ligamentele
suspensoare în evantai, la baza
lor
c) coroida 3. trage corpul ciliar înainte şi
 către centrul camerei
posterioare
d) muşchiul ciliar circular 4. se bombează, mai mult pe faţa
anterioară
e) cristalinul 5. scade tensiunea exercitată
asupra cristaloidei

5. Alegeţi variantele corecte. Neurohipofiza:

a) este legată de hipotalamus prin sistemul port hipotalamo-hipofizar
b) este legată de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizar
c) sintetizează ADH şi oxitocină
d) este irigată de artera hipofizară posterioară
e) prin hormonii pe care îi produce, reglează activitatea unor glande endocrine.

6. Care dintre aceste grupe de persoane conţin în mod normal aglutinine anti-D:
a) cele Rh pozitive
b) cele Rh negative
c) atât cele Rh pozitive cât şi cele Rh negative
d) nici una
7. Menţionaţi două deosebiri dintre diabetul zaharat şi diabetul insipid. Care este

caracteristica lor comună?

8. Valvulele atrio-ventriculare se deschid atunci când:

a) sângele venos pătrunde în atrii

b) presiunea intraventriculară scade sub nivelul celei intraatriale
c) se deschid valvulele sigmoide
d) începe sistola ventriculară
e) începe sistola atrială

9. Explicaţi de ce bila vezicală (verde) este mai închisă la culoare decât bila hepatică (gălbuie).
10. Rezolvaţi următoarea problemă.

Un sportiv antrenat are capacitatea vitală (CV) de 4.000 ml şi ventilează, respirând

normal, 12.800 ml aer pe minut. Ştiind că volumul inspirator de rezervă (VIR) = 1.600 ml şi
volumul expirator de rezervă (VER) = 1.600 ml, să se calculeze frecvenţa respiratorie.

ANATOMIA OMULUI
1. Localizaţi în structurile din coloana A, nucleii de substanţă cenuşie din coloana B

A. a. Emisferele cerebrale B. 1. Nucleii fastigiali

b. Cerebel 2. Nucleul supraoptic

c. Bulb rahidian 3. Nucleul caudat

d. Puntea lui Varolio 4. Nucleul dorsal al vagului

e. Hipotalamus 5. Nucleul lacrimal

6. Nucleul claustru

7. Nucleul salivator inferior

8. Nucleul arcuat

9. Nucleii dinţaţi

10. Nucleii vestibulari

11. Nucleii emboliformi

12. Nucleul lenticular

 Raspuns: a -..............................................

b -.............................................

c -..............................................

d -.............................................

e -..............................................

2. Corelaţi segmentele intestinului subtire (a,b,c) cu particularităţile structurale

corespunzătoare (1-8):

a. Duoden 1. Este situat intraperitoneal

b. Jejun 2. În mucoasă conţine glande Brunner

c. Ileon 3. Este situat retroperitoneal

4. Este legat de peretele abdominal posterior prin mezenter

5. Mucoasa prezintă 2 papile (mare şi mică) în care se deschid

canalul coledoc şi canalul Wirsung, respectiv Santorini

6. În mucoasă se gasesc glandele Liberkühn

7. Mucoasa prezintă spre lumen valvule conivente
(Kerkring)

8. Conţine vilozităţi rare, subţiri şi măciucate

Raspuns: a -..............................................

b -.............................................

c -..............................................

3. Asociaţi componentele arborelui bronşic (1-8) cu caracteristicile lor (a-k)

1. Bronhiile lobare a. conţin piese cartilaginoase izolate,

2. Bronhiile segmentare legate între ele în sens circular prin fibre

3. Bronhiile intralobulare elastice

4. Bronhiolele terminale b. nu prezintă piese cartilaginoase

 5. Bronhiolele respiratorii c. au la exterior un strat muscular neted,

6. Canalele alveolare circular, bine dezvoltat

7. Sacii alveolari d. au epiteliu simplu cubic

8. Alveolele pulmonare e. au epiteliu simplu pavimentos

f. sunt dilataţii ale canalelor alveolare

g. conţin celule septale

h. sunt ultimele ramificaţii ce conduc

aerul

i. sunt 11 în plămânul drept şi 10 în

plămânul stang

j. epiteliul mucoasei lor este pseudostratificat

cilindric ciliat

k. intră în alcătuirea acinului pulmonar

Raspuns: 1 -..............................................

2 -.............................................

3 -..............................................

4 -..............................................

5 -.............................................

6 -..............................................

7 -..............................................

8 -.............................................

4. Corelaţi nervii cranieni din coloana A cu afirmaţiile corespunzătoare din coloana B

A. a. Perechea a III-a .....................................

b. Perechea a IV-a .....................................

 c. Perechea a VII-a .....................................

d. Perechea a IX-a .....................................

e. Perechea a XI-a .....................................

B. 1. Sunt nervi motori

2. Sunt nervi motori cu componentă parasimpatică

3. Sunt nervi micşti cu componentă parasimpatică

4. Au originea aparentă pe faţa dorsală a trunchiului cerebral

5. Au originea reală în nucleul ambiguu din bulb şi în cornul anterior al măduvei

cervicale

6. Originea reală a fibrelor sale parasimpatice se află în nucleul salivator inferior din
bulb

7. Fibrele sale somatomotorii inervează 4 muşchi extrinseci ai globului ocular şi

muşchiul ridicător al pleoapei superioare

8. Originea fibrelor sale senzitive se află în ganglionul geniculat de pe traiectul

nervului şi preiau informaţii gustative de la mugurii gustativi din cele 2/3
anterioare ale limbii

GENETICA ŞI EVOLUŢIONISM
1. Echilibrul Hardy-Weinberg:
a) se realizează în populaţiile mici;

b) se realizează în populaţiile mari;

c) exclude evoluţia;

d) presupune evoluţia;

e) este o stare ideală.

2. Dacă o plantă de porumb cunoscută ca heterozigotă pentru caracterele de plantă pitică şi
frunze ondulate (ambele recesive) este autopolenizată iar cele 80 de seminţe rezultate sunt
puse la germinat, câte plante se anticipează să prezinte :

1) frunze ondulate;

2) frunze normale;

3) frunze normale şi plante pitice.

3. În cazul dihibridării:
a) părinţii se deosebesc prin două sau mai multe perechi de caractere;

b) raportul de segregare este întotdeauna de 9/16:3/16:3/16:1/16;

c) descendenţi cu genotipuri diferite pot avea acelaşi fenotip;

e) descendenţi cu fenotipuri diferite pot avea acelaşi genotip;

f) nici un răspuns nu este corect.

4. O plantă de mazăre cu flori roşii (R-caracter dominant) şi boabe netede (N) este încrucişată
cu una cu flori albe (r-caracter recesiv) şi boabe netede, producând printre descendenţi şi
plante cu flori albe şi bob zbârcit. Care sunt genotipurile parentale?
a) RrNn x rrNn;

b) RRNn x rrNN;

c) rrNn x RrNN;

e) RrNN x Rr Nn;

f) RRNN x rrnn.

5. Pedigreul de mai jos este al unei familii umane în care fiica reprezentată de cercul înegrit (1)
este surdă. Această formă de surzenie este determinată genetic. Care este probabilitatea
ca fratele ei (3) să fie heterozigot pentru gena care determină această maladie ?
 1 2 3

a) 15%;

b) 75%;

c) 50%;

d) 66,6%;

e) 33,3%.

6. Mutaţiile:

a) pot fi consecinţa recombinării genetice;

b) sunt sursa primară a variabilităţii organismelor;

c) pot fi clasificate după mai multe criterii;

d) se transmit întotdeauna la descendenţi;

e) se manifestă întotdeauna la descendenţi

7. Care va fi succesiunea genelor a, b, c, d şi e, plasate în acelaşi cromozom dacă

distanţele între gene vor fi : d - e =3, c - a = 7, a - d = 10, c - e = 20, b - e = 1, d - b
= 2, c - d = 17, cifrele fiind reprezentate de procente de recombinare ?
a) a, b, c, d, e;

b) c, a, d, b, e ;

c) c, a, e, b, d;

e) e, a, c, b, d;

f) b, a, d, e, c.
8. Mai multe populaţii luate în studiu s-au dovedit a avea pentru alelele A şi a aceleaşi
frecvenţe genice, p=0,3 pentru Aşi respectiv q=0,7 pentru a. Frecvenţa genotipurilor varia
însă de la o populaţie la alta, valorile fiind trecute în tabelul de mai jos.

AA Aa aa

1. 0,20 0,20 0,60

2. 0,30 0,00 0,70

3. 0,09 0,42 0,49

4. 0,10 0,40 0,50

Care populaţie dintre cele patru este în echilibru şi de ce?

9. Culoarea galbenă (G) a seminţelor de mazăre este dominantă fată de culoarea verde (g). Din
încrucişarea unor părinţi cu fenotipuri cunoscute dar cu genotipuri necunoscute au rezultat
următoarele descendenţe:

Părinţi Numărul descendenţilor

Galbeni Verzi

1. galben x verde 52 0

2. galben x galben 64 21

3. galben x verde 62 64

4. galben x galben 78 0

Stabiliţi genotipurile părinţilor !

10. Calculaţi ce fitness are fiecare dintre cele 3 genotipuri de mai jos:

1. genotipul G1G1 produce în medie 3 urmaşi;

2. genotipul G1G2 produce în medie 6 urmaşi;
3. genotipul G2G2 produce în medie 9 urmaşi.

11. Intr-o populaţie de eschimoşi din Alaska nu există decât indivizi cu grupele
sanguine A şi O. Considerând că populaţia este în echilibru şi indivizii din
grupa O reprezintă 81% din totalul populaţiei, calculaţi frecvenţa alelei l
precum şi frecvenţa genotipurilor posibile din populaţie.

12. Distanţa între gene este:

a) exprimată în procente de recombinare;

b) este direct proporţională cu frecvenţa crossing-overului;

c) este invers proporţională cu frecvenţa crossing-overului;

d) mică între genele dominante;

e) mare între genele recesive.

13. Intr-o cuşcă se plasează o pereche de şoareci. Femela are blana neagră, masculul brună. In
a doua cuşcă se plasează o altă pereche care prezintă aceleaşi fenotipuri. In prima cuşcă
descendenţa se compune din 28 şoareci negri şi 28 bruni, iar în a doua 66 de şoareci negri.
Precizaţi:

1. care este caracterul dominant;

2. care este genotipul părinţilor din prima cuşcă;
3. care este genotipul părinţilor din a doua cuşcă.
MANIPULARE GENETICA
1. Enzimele de restricţie:
a) sunt componente ale citoplasmei eucariote,
b) acţionează în mod restricţionat doar le nivelul ARNului monocatenar;
c) fac incizii la nivelul legăturii dintre baza azotată şi gruparea fosfat;
d) taie ADNul la nivelul unor secvenţe a căror lungime poate varia de la 4 bp până la
20 bp;
e) taie ADNul odată la fiecare 256 perechi de baze.

2. Avantajele PCR constau în aceea că:

a) se poate realiza pornind de la cantităţi foarte mici de ADN sau ARN;
b) poate fi uşor compromis prin contaminare;
c) poate fi folosit pentru caracterizarea funcţională a produşilor unei gene;
d) face posibilă analiza ADN-ului provenit de la forme conservate;
e) permite amplificarea cu fidelitate a unor segmente de cca. 300Kbp

3. Plasmidele utilizate ca vectori de clonare trebuie să conţină:

a) secvenţă care să dirijeze replicarea plasmidului în celula gazdă;
b) un marker care să permită selectarea celulelor ce conţin plasmidul;
c) situsuri unice de restricţie pentru endonucleaze;
d) situsuri multiple de restricţie pentru endonucleaze;
e) secvenţe care să permită acţiunea ligazelor.

4. În vederea secvenţierii ADNului pot fi utilizate următoarele metode:

a) Southern blot;
b) Maxam-Gilbert;
c) Sanger;
d) Nortern blot;
e) PCR.

MICROBIOLOGIE
1. Încercuiţi afirmaţiile corecte:
a) Archaea metanogene sunt anaerobe
b) Bacteriile fotosintetizante folosesc H2O drept donator de electroni (H)
c) Tendinţa unui compus chimic de a accepta sau de a ceda electroni în reacţiile de
oxidoreducere constituie potenţialul redox (Eh)
d) Bacteriile chemotrofe absorb radiaţiile infraroşii

2. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

 a) Bacteriile desulfoficatoare oxidează H2S
b) Bacteriile Gram negative nu au peptidoglican
c) Fixarea CO2 are loc în etapa a II-a a fotosintezei
d) Archaea metanogene oxidează metanul
e) Ribososmul complet de procariote are constanta de sedimentare 70S

3. Puneţi afirmaţiile din ultima coloană în dreptul grupului corespunzător:

1 Bacteriile sulfuroase verzi A oxidează amoniacul

2 Cianobacteriile B produc O2 în fotosinteză

3 Bacteriile feruginoase C produc H2S

4 Bacteriile desulfoficatoare D colmatează conductele metalice de apă

5 Bacteriile nitrificatoare E fotosintetizează numai în lipsa O2

4. Încercuiţi variantele corecte privind prezenţa (da) sau absenţa (nu) unor structuri
subcelulare la procariote şi eucariote:

Structura Bacterii Plante Animale

A Cloroplaste da da nu

B Mitocondrii nu da da

C Ribosomi da da da

D Reticul endoplasmic nu da da

E Aparat Golgi da da da

5. Înlocuiţi numerele cu procesul biologic, respectiv cu forma corespunzătoare de N

 1
Fixare
4

3 N organic

Nitrificare
2

NH3

6. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

a) În fermentaţie acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică
b) Forţa protonmotrice generează ATP
c) În lumea vie, peptidoglicanul se întâlneşte numai la bacterii
d) Bacteriile nu au membrană plasmatică
e) Treponemele au formă spiralată

ETOLOGIE
1. La vrabia americana, in perioada de reproducere, ordinea predominantei hormonilor este
urmatoarea:
a) testosteron, gonadotropine, prostaglandine
b) testosteron, prostaglandine, prolactina
c) testosteron, estrogeni, prolactina

2. Animalele adulte îţi compromit eficienta căutării hranei:

a) Nu, niciodată
b) Nu, dar ţin cont de riscul prezentat de prădători
c) Da, pentru ca in primul rând contează siguranţa, şi apoi procurarea hranei

3. Muncitorii dintr-un stup de albine:

 a) îşi modifica comportamentul in timpul dezvoltării ontogenetice
b) îşi modifica activităţile în funcţie de necesităţile de moment ale stupului, putând sa
execute in orice moment orice fel de activitate
c) sunt specializaţi pe aceeaşi activitate in cadrul stupului tot timpul vieţii

4. Ca efect al unei condiţionări clasice,

a) un stimul necondiţionat determina un răspuns necondiţionat
b) un stimul necondiţionat determina un răspuns condiţionat
c) un stimul condiţionat determina un răspuns condiţionat

5. Poate un şobolan să asocieze un stimul legat de hrănire (mâncare dulce) cu un şoc electric:
a) Da, pentru ca ori de cate ori i se aplica o pedeapsa, şobolanul vă învaţă foarte repede
b) Da, pentru ca nu este nici o problema in a asocia cei doi stimuli
c) Nu pentru ca şobolanul are probleme in a asocia cei doi stimuli, ei fiind din doua
categorii comportamentale diferite

6. De ce Fisher (1930) afirma ca păunul este prins intr-o capcana evolutiva:

a) Pentru ca masculii cu coada mai lunga erau şi mai viguroşi, ucigându-i în luptele cu
ocazia împerecherilor pe cei cu coada mai scurtă, şi efectuând astfel o selecţie pentru
coada mai lunga
b) Pentru ca femelele au fost cele care au selecţionat in continuu masculi cu coada cea mai
lunga
c) Pentru ca la un moment dat a apărut o mutaţie pe unul din cromozomii sexuali, care a
determinat creşterea bruscă a cozii masculilor, aceştia nemaifiind atât de performanţi
d.p.d.v. sexual

ANATOMIA COMPARATĂ A VERTEBRATELOR

1. Glandele mamare provin din:
a) glande sudoripare;
b) glande sebacee;
c) provin din glandele sebacee la monotreme (ornitorinc) şi din glandele sudoripare la
celelalte grupe de mamifere.
2. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale a apărut pentru prima data la:
a) reptile;
b) amfibieni;
c) peştii dipnoi şi crossopterigieni;
d) păsări.
3. Cheratina beta este prezentă numai la:
a) păsări;
b) peşti;
c) mamifere;
 d) păsări şi reptile.

4. Parenchimarea plămânului reprezintă:

a) dezvoltarea centrifugă a plămânului;
b) dezvoltarea centripetă a plămînului;
c) prelungirea arborelui bronhic cu sacii aerieni extrapulmonari;
d) învelirea plămânilor cu cele două pleure.

5. Dentiţia monofidontă este prezentă la:

a) monotreme;
b) delfini;
c) artiodactile;
d) pinipede.

6. Care este originea chiridiului:

a) pterigiul monobazal;
b) pterigiul polibazal;
c) pterigiul tribazal al rechinilor.

7. Segmentele chiridiului de la chiroptere implicate în formarea patagiului:

a) falangele terminale ale degetelor II-V;
b) toate falangele degetelor II-V;
c) metacarpienele şi falangele degetelor II-V;
d) autopodul degetului V.

8. Cornul cervidelor nu este o faneră deoarece:

a) este format din săruri de calciu şi ţesut fibros;
b) este un produs dermic;
c) nu conţine cheratină.

ECOLOGIE
1. Populaţiile cu strategie demografică r:
a) produc un număr mare de urmaşi
b) produc un număr mic de urmaşi
c) au grijă de progenituri
2. Modelul de creştere exponenţială a populaţiei este reprezentat grafic prin:
a) curba în formă de „U”
b) curba în formă de „S”
c) curba în formă de „J”

3. Procesele care duc la intrări de indivizi în populaţie sunt:

a) natalitatea
b) mortalitatea
c) emigrarea
4. Grupul de macronevertebrate bentonice foarte tolerant la poluare organică este :
a) Plecoptera
b) Oligochaeta
c) Collembola

5. Principiul excluderii prin concurenţă prevede:

a) Două specii concurente nu pot coexista în acelaşi habitat
b) Una din cele două specii dispare(extincţie) sau emigrează
c) Dacă nu ocupă aceeaşi nişă cele două specii pot coexista
d) Apariţia de noi nişe

6. Exemplul corect pentru mimetismul mullerian este:

a) Un fluture care mimează o frunză
b) Un gândac care seamănă a scorpion
c) O muscă care seamănă a gândac
d) O broască veninoasă care este colorată ca o altă broască dar care aparţine unei alte
specii

7. In ce constă diferenţa dintre succesiunea primară şi cea secundară?

a) Prezenţa apei
b) Prezenţa plantelor fotosintetizatoare
c) Existenţa solului cu seminţe fertile
d) Prezenţa descompunătorilor

8. Ce este bioacumularea?
a) Acumularea pesticidelor în mediu
b) Acumularea toxinelor în om
c) Acumularea şi concentrarea toxinelor spre vârful piramidei trofice (la consumatorii
de vârf)
d) Acumularea toxinelor în plante
 BAREM Subiecte de test pentru lotul olimpic 2012

TOTAL 100 PUNCTE

La grile un raspuns gresit anuleaza un raspuns bun.

BIOLOGIE MOLECULARA
Nr. item Răspuns corect Punctaj
1 B, D, F 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
2 B 1
3 C 1
4 A, B 1x = 0,5 2x = 1
5 B, C 1x = 0,5 2x = 1
6 B 1
7 B, C 1
8 B, C, D 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
9 A 1
10 B, C 1x = 0,5 2x = 1
11 B 1
12 A, C 1x = 0,5 2x = 1
13 B, D 1x = 0,5 2x = 1
14 A, C 1x = 0,5 2x = 1
15 A, D 1x = 0,5 2x = 1
16 C, D 1x = 0,5 2x = 1
Total 16 puncte

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PLANTELOR

Nr. Răspuns Punctaj
item corect
1 D, G 1x = 0,5 2x = 1
2 A 1
3 Tulpina tulpina = 0,3;
simetrie radiară (elimină frunza) = 0,35p;
fascicule conducătoare mixte de tip colateral (elimină rădăcina) =
0,35p
4 E 1
5 Formula Formula 0,5p , Diagrama 0,5p

6 A, D, E 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
7 A, B 1x = 0,5 2x = 1
8 A, D 1x = 0,5 2x = 1
1
9 a–C 5 x 0,2 = 1p
b–A (răspunsul gresit de la un subpunct nu afecteaza celelalte răspunsuri)
c–B
d–A
e-B
10 D 1
11 C 1
12 A, C, D 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
13 B 1
14 D 1
15 B 1
16 B 1
17 C 1
18 A 1
19 B 1
20 B, D 1x = 0,5 2x = 1
Total 20 puncte

FIZIOLOGIA ANIMALELOR - 13 PUNCTE TOTAL

1. a. 1 punct

Ionul Ionul
A K C Cl
B Na D Anioni proteici

b. 1 punct

Citosol
5 mM 150 mM

A A

B B
150 mM 15 mM

10 mM 110 mM

c. 1 punct

Pompa de Na-K. Scoate 3 ioni de Na şi introduce în celulă 2 ioni de K (se scriu pe

schemă). Forţa motrice este dată de hidroliza ATP-ului.

2
2. 1 punct

Canalul ionic În repaus La legarea mediatorului chimic

Na+ deschise se închid
K+ închise se deschid
Cl- închise se deschid

3. a) 1 punct
În situaţii de stres, SNV simpatic determină contracţia muşchilor erectori ai firelor de păr.
b) 1 punct

În situaţii de stres, vasodilataţia din muşchii scheletici şi din miocard este însoţită de
vasoconstricţie pe alte teritorii, inclusiv cel tegumentar.
4. 1 punct
1- c; 2- e; 3- a; 4- b; 5- d.
5. 1 punct
b, d
6. 0,5 puncte
d
7. 1,5 puncte
deosebiri:
- diabetul zaharat este produs de insuficienţa secreţiei de insulină, iar diabetul insipid este
produs de insuficienţa secreţiei de ADH;
- diabetul zaharat se caracterizează prin eliminarea glucozei prin urină (glucozurie) şi de
aceea urina este dulce
asemănare:
- ambele presupun poliurie şi polidipsie
8. 1 punct
b

9. 1 punct
Interprandial, cât stă depozitată bila în vezica biliară, o bună parte din apă se resoarbe, astfel
că are loc concentrarea sărurilor şi pigmenţilor biliari.

10. 1 punct
VIR + VER = 1600 + 1600 = 3200 ml
VC = CV – (VIR + VER) = 4000 – 3200 = 800 ml
12800 : 800 = 16

3
ANATOMIA OMULUI

Nr. item Răspuns corect Punctaj

1 a (3,6,12), 5 x 0,2 = 1
b (1,9,11),
c (4,7,10),
d (5),
e (2,8)
2 a (2,3,5,6,7), 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
b (1,4,6,7),
c (1,4,6,8)
3 1 (a,j), 8 x 0,125 = 1
2 (a,i,j),
3 (d),
4 (b,c,d,h),
5 (b,c,e,k),
6 (e,k),
7 (e,f,k),
8 (g,k)
4 a (2,7), 5 x 0,2 = 1
b (1,4),
c (3,8),
d(3,6),
e (1,5)
Total 4 puncte

GENETICA ŞI EVOLUŢIONISM
Nr. Răspuns corect Punctaj
item
1 B, C, E 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
2 a-20; b-60; c- 15 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
3 C 1
4 A 1
5 D 1
6 B, C 1x = 0,5 2x = 1
7 B 1
8 populatia nr. 3 este în echilibru deoarece 1
distribuţia genotipurilor corespunde modelului
binomului la pătrat
9 1-GG x gg; 2- Gg x Gg; 3- Gg x gg; 4-GG x GG 1
10 1-3/9; 2-6/9; 3-1 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
11 p(LA)=0,1; q(l)=0,9; LA LA (p2)=0,01, 2pq=0,19, 1
q2=0,81
12 A, B 1x = 0,5 2x = 1
13 a-blana neagră; b- femela-Nn; masculul-nn c- 1
femela-NN; masculul-nn
Total 13 puncte

4
MANIPULARE GENETICA
Nr. item Răspuns corect Punctaj
1 D 1,5
2 A, D 1,5
3 A, B, C 1,5
4 B, C 1,5
Total 6 puncte

MICROBIOLOGIE
Nr. Răspuns corect Punctaj
item
1 A, C 1x = 0,5 2x = 1
2 A, B, D 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
3 1E, 2B, 3D, 4C, 5A 5 X 0,2 = 1
4 B, C, D 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
5 1 – N2; 2 – amonificare; 3 – NO3; 4 - denitrificare 1x = 0,33 2x = 0,66 3x = 1
6 A, D 1x = 0,5 2x = 1
Total 6 puncte

ETOLOGIE

Nr. Răspuns Punctaj

item corect
1 C 1
2 B 1
3 A 1
4 C 1
5 C 1
6 B 1
Total 6 puncte

ANATOMIA COMPARATĂ A VERTEBRATELOR

Nr. Răspuns Punctaj

item corect
1 B 1
2 A 1
3 D 1
4 B 1
5 B 1
6 A 1
7 C 1
8 B 1
Total 8 puncte

5
ECOLOGIE

Nr. Răspuns Punctaj

item corect
1 A 1
2 C 1
3 A 1
4 B 1
5 C 1
6 D 1
7 C 1
8 C 1
Total 8 puncte