Baciu Mirela Cristina Etică şi deontologie profesională

Anul I -ID- PIPP

Tema :
Avȃnd ȋn vedere art. 5, art. 6, art.7, art. 8 al Codului – cadru de etică al personalului didactic
din ȋnvăţămȃntul preuniversitar, realizaţi un studiu de caz , privind obligaţia de a cunoaşte ,
de a respecta şi de a aplica norme de conduită de către personalul didactic ȋn relaţiile
colegiale sau cu beneficiari direcţi ai educaţiei, dar şi cu părinţi /tutori legali. Argumentul şi
studiul de caz trebuie să urmărească:
*Identificarea şi ierarhizarea problemelor etice cu implicare ȋn deontologia relaţionării
profesionale pentru comunitatea dumneavoastră professională
* Ȋntocmirea de liste cu soluţiile identificate la situaţiile-problemă cu rezonanţă ȋn
deontologia relaţionării.
* Formularea de crieterii de analiză a soluţiilor identificate.
Deontologia didactică ȋnseamnă respectarea anumitor norme de conduită , principii, obligaţii de ordin moral
pentru a menţine standardele de integritate, profesionalism şi conducere a instituţiei şcolare.

Din toate timpurile ,misiunea profesorului a fost una extrem de importantă ȋn societate , prin
comportamentul lui produce o influenţă pe care nici o altă personalitate nu o poate avea.

Cadrul didactic trebuie să aibă o conduită etică ireproşabilă , acceptȃnd ȋncrederea comunităţii , cȃt şi
responsabilităţile pe care trebuie să le asume prin practicarea acestei meserii.

Schimbările produse ȋn ultimul timp ȋn cadrul vieţii sociale , mai ales ȋn educaţie , perioada plină de confuzii
pe care le traversează societatea romȃnească au creat stări de lucruri negative, cum ar fi: incompetenţă,
incapacitate de adaptare la schimbare, imoralitatea, practici care favorizează corupţia.

Scandalurile apărute ȋn ultima vreme, privind promovarea sub semnul ȋntrebării a unor examene sau a unor
ani de studiu , modul de obţinere a unor diplome fac dificilă reabilitarea cadrelor didactice.

Consider că fiecare unitate de ȋnvăţămȃnt trebuie să-şi ȋntocmească propriul cod de etică şi deontologie
profesională cod pe care personalul didactic trebuie să-l respecte cu stricteţe.

Cȃteva valori esenţiale pentru cadrul didactic sunt:

1) Respectul
Relaţia profesor- elev- părinte trebuie să se bazeze pe respect reciproc, pe ȋncredere şi confidenţialitate

2) Integritate
Cadrul didactic trebuie să demonstreze corectitudine ȋn tot ceea ce ţine de activitatea sa didactică.

3) Profesionalism

Personalul didactic trebuie să-şi desfăşoare activitatea doar ȋn domeniul pregătirii profesionale ,să-şi
ȋndeplinească atribuţiile ȋn mod responsabil, competent , eficient.

4) Confidenţialitate
Ȋn activitatea pe care o desfăşoară cadrele didactice le este interzisă dezvăluirea documentelor, datelor şi
informaţiilor legate de elevi,părinţi, colegi.

5) Obiectivitate
Cadrele didactice vor avea următoarele obligaţii : să realizeze o evaluare obiectivă a tuturor elevilor , să nu
manifeste superficialitate ȋn evaluarea şi ȋn notarea elevilor.

6) Legalitate
Ȋn vederea bunului mers al activităţii didactice şi ȋn realizarea unui ȋnvăţămȃnt de calitate să cunoască şi să
aplice reglementările legale ȋn vigoare ȋn domeniul educaţiei.

Studiu de caz privind gestionarea unei situaţii de inadaptare şcolară

Definirea noţiunilor.
Scopul educaţiei ȋn instituţiile de ȋnvăţămȃnt constă ȋn a sprijini dezvoltarea psihofizică ȋn sensul
valorificării potenţialului cȃt şi pentru a se integra social cu uşurinţă.

Este important ca ȋnvăţătoarea să cunoască bine toti elevii cu care lucrează şi să facă observaţii referitoare la
progresele ȋnregistrate de aceştia.

Romică Iucu definea managementul clasei ca fiind,, conducerea optimă a activităţii instructiv-educative ,
proiectată şi desfăşurată ȋntr-o unitate de ȋnvăţămȃnt.(Iucu,R., ,,Managementul clasei de elevi“, 2006, p.14,
Ed. Polirom).

In ciuda regulilor existente la clasă , o relaţie deschisă cu elevii, este normal să apară comportamente
problematice , pe care un cadru didactic trebuie să fie capabil să le gestioneze.

Ȋn majoritatea situaţiilor cadrele didactice ȋşi canalizează eforturile asupra activităţii de predare, ignorȃnd
diversitatea situaţiilor educaţionale ca structuri complexe, atitudinal- relaţionale, care crează un mediu
propice apariţiei fenomenelor de criză.

Inadaptarea şcolară este definită ca fiind ansamblul manifestărilor psihocomportamentale caracterizată prin
dificultatea de a se acomoda a elevului la mediul educaţional.

Aceasta se manifestă prin nemulţumiri , temeri, gesturi de revoltă faţă de şcoală, de părinţi, de cadrul
didactic.

Motivarea alegerii temei

Ȋn societatea de astăzi este un fenomen destul de des ȋntȃlnit , copilul timpurilor moderne trăieşte ȋnconjurat
de exemple de acest fel, iar puterea sa de reacţie este destul de limitată ȋn condiţiile ȋn care nu are un
fundament educaţional şi spiritual solid.

Am ales acest caz deoarece sunt convinsă că pot preveni indaptarea şcolară prin ȋncercarea de a-l determina
să fie mai sociabil cu colegii de clasă.

De asemenea am avut ca scop sprijinirea şi conştientizarea familiei ȋn ceea ce priveşte rolul ei ȋn creşterea şi
educarea propriului copil şi la relaţiile familie-copil, relaţii ce trebuie să fie bazate pe ȋncredere şi respect.

STUDIU DE CAZ

SUBIECTUL: Andrei , 7 ani , clasa 1

PREZENTAREA CAZULUI: inadaptarea şcolară

- Elevul are rezultate slabe la ȋnvăţătură , atingȃnd cu greu standardele minimale de performantă.
- Elevul manifestă o lipsă de respect faţă de cadrul didactic, de activitatea şcolară , nervozitate,
tulburări de comportament.
 - Ȋnvăţătoarea tratează inadaptarea şcolară a lui Andrei cu indiferenţă,ȋl priveşte ca pe un elev care nu-
şi dă silinţa, nu respectă normele de conduită, angajamentele şi lucrează doar cu elevii care
corespund cerinţelor şcolare şi prin acest comportament i se accentuează starea elevului de a rămȃne
pasiv la schimbare.
Istoricul evoluţiei problemei

Datorită faptului că tatăl este plecat la muncă ȋn Anglia, el ramȃnȃnd ȋn grija mamei ,aceasta fiind plecată o
buna parte din timp de acasă, cu munca, acesta a profitat de lipsa de interese a acesteia pentru evoluţia sa
şcolară şi ca urmare au ȋnceput să se manifeste tulburări de comportament şi slabe rezultate la ȋnvăţătură.

Descoperirea cauzelor care au generat situaţia

- Andrei. Este tot timpul trist , stă singur şi nu socializează cu colegii

- Are multe absenţe nemotivate.

Comportamentul la clasă

- Răspunde doar atunci cȃnd i se adresează direct o ȋntrebare

- Răspunde cu multă nesiguranţă ȋn voce,refuză să privească ȋnvăţătoarea ȋn ochi ,stă mai mult cu
privirea ȋn pămȃnt.
- Ȋn timpul pauzelor rămȃne singur, ceilalţi ȋl ocolesc ,pentru că uneori are un comportament violent.
Dialog cu elevul:

Cȃnd trebuie să răspund de faţă cu colegii, am o frică să nu greşesc, mi-e teamă că ceilalţi vor rȃde de mine.

Dialog cu mama:

- Andrei şi-a schimbat comportamentul de la plecarea tatălui ȋn străinătate, că baiatul ȋi duce dorul.
- De atunci refuză uneori să meargă la şcoală şi are un comportament agresiv faţă de sora lui.
- Mama nu ȋl pedepseşte pentru comportamentul lui , speră că lucrurile se vor schimba.
Analiza datelor şi stabilirea ipotezelor

Inadaptarea lui Andrei la şcoală se datorează faptului că nu se simte capabil de reuşită.

Problemele copilului ȋn legătură cu finalizarea activităţilor şcolare scot la lumină lipsa motivaţiei.

Dacă va avea un număr un număr mai mare de probe orale şi va fi ȋncurajat să le rezolve el va reuşi ȋn ciuda
problemelor sale motorii.

Există o contradicţie ȋntre comportamentul elevului la clasă(timid) şi de la şcoală(agresiv şi ostil)aceste

comportamente ȋi permit să stăpȃnească ambele situaţii.

Crearea unui program de schimbare

Obiective pe termen lung

- Va frecventa toate orele

- La şcoală va lua parte la discuţii cu colegii
- Activităţile şcolare vor fi finalizate ȋn timp util
Obiective pe termen scurt

- Va fi implicat ȋn discuţii de grup, alături de colegii de clasă

- Va primi sarcini clare, precise, pentru a deveni mult mai responsabil
Metode şi strategii

Conceperea şi punerea ȋn practică a unor metode coerente de lucru cu el.

O legătură apropiată cu toată familia, astfel ȋncȃt prezenţa sa la şcoală să fie de 100%.

Ajutarea lui Andrei , de a depăşi frica de a-şi spune părerea ȋn anumite situaţii date , teama de a participa
la ore, de a-şi exprima părerea ȋn faţa colegilor , printr-un sistem de ȋncurajare din partea ȋnvăţătoarei.

Mai puţină exigenţă din partea ȋnvăţătoarei ȋn materie de teme scrise.

I se va da şansa de a-şi spori ȋncrederea ȋn sine şi să-şi ȋmbunătăţească aptitudinile ȋn situaţiile ȋn care
interacţionează cu grupul de elevi, prin responsabilizarea sa la anumite competiţii.

Se va apela la ajutorul consilierului pe probleme şcolare , dată fiind natura cronică a problemelor lui
Andrei.

Aplicarea programului de schimbare

Ȋn timpul unei ȋntȃlniri la care au participat mama, ȋnvăţătoarea, directorul şcolii, Andrei a acceptat să
ȋncerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi

I se va cere lui Andrei să fie responsabil de buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicȃnd cȃt de
importantă este sarcina sa.

O dată pe săptămȃna va lucra ȋmpreună cu consilierul şcolii.

Participarea la clasă

Ȋnvăţătoarea ȋl va ajuta ȋn fiecare zi să găsească răspunsul unei ȋntrebări care va fi pusă ȋn ziua
următoare.

Acest fapt are ca scop mărirea participării lui la clasă, micorȃndu-i teama de a răspunde ȋn faţa colegilor.

Rolul jucat de ȋnvăţătoare va scădea ȋn funcţie de progresul ȋnregistrat de elev, astfel ȋncȃt să-i permită să
participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.

Participarea lui Andrei la discuţiile din clasă nu va lăsa loc unei intensificări speciale.

Elevul va fi conştient de răspunsurile corecte date ȋn faţa colegilor care sunt de fapt o recompensă

,,Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.“

Teme scrise

Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia la clasă .

Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de ȋnvăţare studiată, ȋnaintea unei evaluări
sumative.
Aptitudini sociale

Ȋn ttimpul activităţilor de grup, Andrei va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune
după o consultare cu ȋnvăţătoarea care trebuie să spună şi ce să facă ȋn rolul respectiv.

Ṣedinţe de consiliere

O dată pe săptămȃnă vor avea loc şedinţe de consiliere ȋn cabinetul şcolar.

O dată pe lună va participa şi mama lui Andrei.

Evaluarea programului de schimbare

Evaluarea

La interval de două săptămȃni , apoi la o lună de la prima ȋntȃlnire au avut loc şedinţe cu Andrei, mama şi
consilierul şcolar.

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide ȋn relaţiile spontane şi convenabile
lui Andrei, cu alte persoane.

Nu mai lipseşte nemotivat de la ore, dar este bine să fie ţinut sub strictă supraveghere ȋn continuare pe
această temă.

Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin cȃte puţin siguranţa elevului.

Spre exemplu , dacă după perioada de două săptămȃni a obiectivului pe termen scurt, elevul a ȋnceput să
participe la clasa din ce ȋn ce mai mult, fiind din ce ȋn ce mai activ.

Atunci cȃnd a ȋnceput să participe spontan, el a ȋncercat să afle pȃnă unde putea merge ( ȋntȃrzia, dădea
răspunsuri nepotrivite, vorbea neȋntrebat, vorbea ȋn timpul orei cu alţi colegi, deranjȃnd ora şi se purta la fel
ca ȋnainte).

Dialogul lui Andrei cu consilierul şcolar şi cu doamna ȋnvăţătoare au arătat că acset comportament reflectă
siguranţa şi ȋncrederea sa ȋn relaţiile cu ceilalţi.

Rezolvarea problemei

Ȋnvăţătoarea a hotărȃt ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cȃt mai flexibilă.

La sfȃrşitul primei luni , acest comportament nu ridicase probleme deosebite ȋn clasă.

Randamentul lui Andrei la ȋnvăţătură a crescut , dar s-a impus şi ȋn continuare ajutorul doamnei
ȋnvăţătoarei , prin programul de muncă suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptămȃnă ȋn afara orelor de
clasă.

Mama continuă să ȋntȃmpine dificultăţi ȋn impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că Andrei depune
mai mult efort pentru a colabora.

Concluzii
Teama pe care o manifestă Andrei de a nu se face de rȃs ȋn faţa colegilor , dorinţa lui de a evada prin
comportamentul agresiv atȃt verbal cȃt şi fizic se datorează lipsei de comunicare atȃt cu mama cȃt şi cu tatăl.

Ȋi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea de a
relaţiona cu colegii.

Comportamentul său violent , faţă de sora lui , faţă de mama este datorat lipsei unei persoane de sex
masculin ȋn casă , respectiv tatăl,ȋn care copil are mare ȋncredere.

Momentan , el se simte abandonat de tata.

Ȋn continuare şi consilierul şcolar şi doamna ȋnvăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora
starea de teamă şi de inadapatare şcolară pentru Andrei.

Bibliografie

1. Cristea, Sorin, Managementul organizaţiei şcolare, E.D.P., Bucureşti, 2003

2. Jinga, Ioan, Managementul ȋnvăţămȃntului , Ed., Aldin, Bucureşti, 2001
3. Iucu, B. Romiţă , Managementul clasei de elevi- aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză
educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006
4. http://www.tribunainvatamantului.ro/cod-de-etica-sau-cod-deontologic/