Telemedicină

Curs 1

Dr Elena Ovreiu
www.ovreiu.com
Overview
• Digital Health & eHealth
• Avantajele tehnologiilor digitale in sanatate
• eHealth vs. telehealth vs. telemedicina
• Telemedicina: dimensiunea pietei
• Istoria telemedicinei
• Servicii & sisteme de telemedicina
Digital Health – ce este?
• Digital Health: orice tehnologie digitală care poate fi utilizata in asistenta medicala
[FDA – Food and Drug Administration]

• Aceasta include orice software, hardware sau servicii bazate pe tehnologie care
sunt implicate în gestionarea și livrarea sistemelor de asistență medicală, cum ar fi
aplicații pentru telefoane mobile și dosare de sănătate online, medicină
personalizată, dispozitive portabile, tehnologia informației medicale (IT), inteligență
artificială/învățare automată.

• Tehnologiile digitale de sănătate (Digital Health) utilizează platforme de calcul,

conectivitate, software și senzori pentru îngrijirea sănătății și utilizări conexe.

page
03
FDA: Food and Drug
Administration
• este o agenție guvernamentală înființată în 1906, odată cu
adoptarea Legii Federale pentru Alimente și Medicamente.
• inspectează și analizează instalațiile de producție care
fabrică produse precum alimente, medicamente, tutun,
dispozitive medicale și alte articole reglementate de
agenție.
• acordă aprobarea produselor reglementate înainte ca
acestea să poată fi vândute în S.U.A.
• are puterea de a rechema produse de pe piață, dacă este
necesar, din motive de siguranță și din alte motive
• https://www.fda.gov
Digital Health=e-Health

Telemedicina: îngrijire medicală la distanță

Health informatics: utilizarea software-ului pentru îngrijirea sănătății
e-Health= asistență medicală + tehnologie; la sfârșitul anilor ’90

Utilizat oficial prima dată la al 7lea Congres Internațional de Telemedicină și

Teleasistență din Londra, în noiembrie 1999, de John Mitchell din Sydney.

Inspirat de alte domenii electronice (unde „e-” înseamnă electronic) cum ar fi

comerțul electronic, e-business și soluțiile electronice (transformarea multor zone
economice prin aplicarea tehnologiilor informaționale)

Termenul a fost preluat imediat de țările dezvoltate, cum ar fi Australia și Canada, în

care a fost implementată telemedicina, doreau să utilizeze tehnici inovatoare pentru
a oferi servicii mai bune de îngrijire a sănătății
page
05
e-Health
definitie
World Health Organization (WHO)

un concept larg, definit ca utilizarea mijloacelor electronice pentru a furniza informații, resurse și
servicii legate de sănătate.
e-Health include:
• Fișe electronice de sănătate.
• sau m-health (aplicații, tehnologii portabile, dispozitive medicale).
• Telesănătate sau telemedicină (un pacient poate consulta un medic pe computer, o tabletă sau
un telefon).
• Învățare electronică legată de sănătate (utilizarea tehnologiei și a mass-media pentru formarea
și educarea atât a unui public mai larg, cât și a celor care lucrează în domeniul sănătății).
• Social media pentru sănătate (canale de comunicare online).
• Analiza datelor privind sănătatea și „datele mari” (transformarea datelor pentru a oferi
perspective și dovezi pentru luarea deciziilor și a politicilor).
page
06
eHealth vs. Telehealth vs. Telemedicină

Toți acești termeni gravitează în jurul integrării

tehnologiei cu asistența medicală pentru a
îmbunătăți:
1. Acces
2. Eficacitate (a face lucrurile cum trebuie)
3. Eficienţă (a face lucrurile care trebuie)

page
07
Telehealth

• furnizarea de asistență medicală la distanță („tele”=„departe” în greacă)

• Telehealth: furnizarea de servicii medicale de către toți profesioniștii din
domeniul sănătății, unde distanța este un factor critic, prin utilizarea ICT
pentru a furniza servicii clinice și non-clinice (servicii de asistență medicală
preventive, promoționale și curative, cercetare și evaluare, servicii de
administrare a sănătății și educație continuă a furnizorilor de servicii
medicale)
• un termen mai nou și mai larg care se referă la asistența medicală la
distanță, inclusiv serviciile furnizate prin telemedicină, precum și
interacțiunea cu sisteme automate sau resurse de informații.

page
08
Telemedicină

• servicii clinice la distanță furnizate de toți profesioniștii din domeniul

sănătății, excluzând aspectele preventive și promoționale ale asistenței
medicale, cum ar fi formarea la distanță, serviciile administrative și
educaționale
• Telemedicina implică utilizarea tehnologiei informaționale moderne, în
special: comunicațiile audio/video interactive bidirecționale, computerelor
și telemetriei pentru: 1) a furniza servicii de sănătate pacienților la distanță
și 2) pentru a facilita schimbul de informații între medicii primari și
specialiștii aflați la o oarecare distanță unul de celălalt (Bashshur, et. al.,
1997)

page
09
Telecare

• Utilizarea tehnologiei de comunicare pentru a oferi sprijin de la distanță.

• Spre deosebire de telemedicină, este continuă și automată.
• Soluțiile de teleasistență monitorizează pacienții și reduc riscurile,
permițându-le în același timp să continue să locuiască în propriile case.
Astfel de riscuri pot include o cădere, nevoia de asistență medicală
imediată și multe altele.

page
010
 Market Size (Billion $)
Market Size 1200

$ 640B
1000

800

$ 396.76 B
600

400 $ 193,8 B
200
$ 86,4 B
$ 79,79 B
0 $ 31,46 B
2018 2020 2026
Telemedicina eHealth

„Dimensiunea pieței” este formată din numărul total de potențiali

cumpărători ai unui produs sau serviciu pe o anumită piață și din
veniturile totale pe care aceste vânzări le pot genera.
[https://www.mindtools.com]
page
011
 Telemedicină
deplasarea datelor medicale
in loc de deplasarea
pacientului.

GETTY
Istoria Telemedicinei
• Telemedicina a inceput o data cu aparitia
telefonului (1876)
• Willem Einthoven (1860–1927), inventatorul
electrocardiografului, a început să
experimenteze pentru prima dată consultațiile
la distanță prin telefon în 1906.
• În aprilie 1924, pe coperta revistei Radio News
apare un radio care efectuează o consultatie
„radio” printr-un mic ecran cu un băiat.
Istoria Telemedicinei
• În 1948, la o distanță de 40 de km, în Pennsylvania, doi profesioniști
din domeniul sănătății au transmis primele imagini radiografice prin
telefon.
• In1959, la Universitatea din Nebraska, medicii au folosit telemedicina
interactivă pentru a trimite examinări neurologice; acesta este adesea
creditat drept primul caz de telemedicină video în timp real
• Din bazele puse de aceste progrese s-a construit telemedicina
modernă.
Istoria Telemedicinei
• 1967: Boston, Massachusetts
• În 1967, a fost înființată o rețea interactivă între Aeroportul
Internațional Logan și Spitalul General Massachusetts, ambele din
Boston, pentru a trata pacienții cu o conexiune audio și vizuală cu
microunde bidirecțională 24/7 la aeroport
• imaginilor microscopice, inclusiv probe chirurgicale de rutină, frotiuri
de sânge colorate, imagini radiologice și celule albe din sânge au fost
diagnosticate la distanta
Istoria Telemedicinei
• La 7 decembrie 1988, un cutremur cu magnitudinea 6,8 a ucis peste 25.000
de oameni în Armenia ocupată de sovietici
• A fost lansat progrmul Spacebridge: s-a stabilit un protocol de traducere
pentru a transmite informații din engleză în rusă și invers și au dezvoltat o
rețea criptată pentru a proteja pacientul. date, care precede Legea privind
portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de sănătate
• la 4 iunie 1989, o explozie a provocat un accident feroviar în (Rusia), ucigând
peste 600 de persoane și rănirea a încă 800.
• Telemedicine Spacebridge a oferit sprijin suplimentar pentru acest dezastru,
cu peste 400 de profesioniști din domeniul sănătății din ambele țări lucrând
împreună.
 Tele E
Servicii sustinuțe de Ambulances Paramedics Patients
Telemedicină
Tele-consulting
Clinicians Patients
Transferul de informații
Tele-diagnosis
medicale de la o entitate la Physicians Clinicians
alta
Tele-monitoring
Nurses Patients

Tele-surgery
Surgeons Patients
Sisteme de Telemedicina
1. Store-and-Forward Telemedicine /telemedicină asincronă
2. Telemedicină in timp real/Videoconferință sincronă sau telemedicină
interactivă
3. Monitorizarea pacientului de la distanță (Remote Patient Monitoring
-Mobile Health)
1. Store-and-Forward Telemedicine
• Informațiile medicale ale pacientului (rapoarte de laborator, studii
imagistice, videoclipuri și alte înregistrări) partajate între furnizorii de
asistență medicală și un medic, radiolog sau specialist dintr-o altă
locație.
• Nu este diferit de e-mail, dar se realizează folosind o soluție care are
caracteristici de securitate sofisticate încorporate pentru a asigura
confidențialitatea pacientului.
• De exemplu: Medicai (Romania) www.medicai.io
• Popular pentru diagnostic și tratament (dermatologie, oftalmologie,
radiologie)
Store-and-Forward Telemedicine/asincrona

Sursa: Hemanth D. Jude

- Telemedicine Technologies_ Big Data, Deep Learning, Robotics, Mobile and Remote Applications
for Global Healthcare-Academic Press (2019)
2. Real-time telemedicine
• Pacienții și furnizorii folosesc software de videoconferință pentru a se
auzi și a se vedea.
• Exemplu Romania: Atlas Help, MediCentrum
• Folosit pentru a înlocui o călătorie la cabinetul medicului. Asistență
primară, îngrijire de urgență, vizite de urmărire (follow-up),
managementul medicamentelor și bolilor cronice.
• Sisteme conforme cu cerințele HIPAA (Legea privind portabilitatea și
responsabilitatea asigurărilor de sănătate)
Real-time telemedicine

Sursa: Hemanth D. Jude

- Telemedicine Technologies_ Big Data, Deep Learning, Robotics, Mobile and Remote Applications
for Global Healthcare-Academic Press (2019)
3. Remote Patient Monitoring
• (telemonitorizare): permite profesioniștilor din domeniul sănătății să
urmărească la distanță semnele vitale și activitățile unui pacient.
• Folosit adesea pentru gestionarea pacienților cu risc ridicat, cum ar fi
cei cu afecțiuni cardiace și persoanele care au fost recent eliberate din
spital.
• Util pentru tratamentul afecțiunilor cronice (de exemplu, diabet
zaharat, pacienți vârstnici la domiciliu sau unități de viață asistată)
3. Remote Patient Monitoring

Sursa: Hemanth D. Jude

- Telemedicine Technologies_ Big Data, Deep Learning, Robotics, Mobile and Remote Applications
for Global Healthcare-Academic Press (2019)
3. Remote Patient Monitoring –Mobile Health
The app

1. Current glucose level

Glucose levels are updated every 5 minutes – helping
you see your levels in real-time. The trend arrow next to
your current reading lets you know the direction your
glucose is heading.

2. Event markers
Easily track when an insulin dose is delivered, a meal is
eaten, or exercise occurs. These markers will help you
learn how your glucose reacts after an event.

3. Glucose trend line

See how your glucose has trended over the past 24
Continous Glucose Monitor -Medtronic hours. Daily trend lines can help you understand daily
patterns with glucose fluctuations.
SURSA: Medtronic
3. Remote Patient Monitoring -Mobile Health

VitalConnect Cardiac Monitoring

Telemedicină
Curs 2

Dr Elena Ovreiu
www.ovreiu.com
Telemedicina
• utilizeaza tehnologiile de telecomunicații și rețele pentru transmiterea de
informații medicale și de asistență medicală.
• Ex. 2 medici discutand cazul unui pacient la telefon;
• O retea de spitale conectate intre ele, cu chirurgi aflati in diferite colturi ale lumii,
care controleaza simultan, o interventie chirugicala aflata intr-un spital.
Factorii care au dus la dezvoltarea
Telemedicinei
1. Factorii tehnologici
a) Comunicatiile si tehnologia informatiei
b) Infrastructura de retele si telecomunicatii
c) Aparitia unei societati condusa de tehnologie
2. Factori non-tehnologici
1a. Tehnologia informației si comunicatiilor (ICT)
-ICT (Information & Communication Technology) - 2 componente:
1. Tehnologia Informatiei (IT): procesarea informatiei
2. Comunicatiile (C): transmiterea informatiei
• Creșterea accesului la tehnologie, scăderea costurilor sistemelor de
calcul, continua creștere a puterii de calcul si a ușurinței in utilizare
sunt factori de progres importanți in Telemedicina.
• De asemenea, creșterea fiabilității sistemelor, care conțin multe
componente, operează la mari distante, necesita multiplexare,
conversii analog-digitale, senzori fiabili etc.
• Dezvoltarea unor standarde de inter-conectivitate a echipamentelor IT
(RS-232, Ethernet, USB etc.) si de standarde software (JPEG, MPEG
etc.)
1b. Infrastructura rețelelor de internet si de telecomunicații
• Nu doar puterea de calcul determina avansul IT, dar si creșterea
capacității de distribuire a informației prin rețele de calculatoare LAN /
WAN.
• Apariția de noi protocoale de comunicații au condus la îmbunătățiri:
ATM, ADSL, VDSL.
• Tehnologiile tip modem pe cupru (max 56kbps) – înlocuite cu fibra
optica.
• Dezvoltarea tehnologiilor wireless si transmisii prin satelit.
• Costul tot mai redus al acestor tehnologii datorat utilizării lor pe scara
larga.
• 4,95 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc internetul în
ianuarie 2022 – echivalentul a 62,5% din populația totală a lumii.
1c. Serviciile de telefonie mobila
• Peste 5 miliarde de oameni au un abonament la serviciile de telefonie
mobila: peste 2/3 din populația globala

An Procent Suma ($)

2018 4.6% 3.9 trilioane
2023 4.8% 4.8 trilioane
Industria de telefonie mobila: contributia la GDP-ul global

• In ianuarie 2021: 4.66 miliarde de utilizatori activi de internet in lume:

59.5 % din populatia globala
• Dintre acestia: 92.6 percent (4.32 billion) au acces la internet
via dispozitive mobile
Telefonia mobila

6.64 Billion 83.72%

utilizatori de smartphone-uri Din populatia globala
in lume care foloseste un smartphone

7.26 Billion 91.54%

utilizatori de telefoane mobile Din populatia globala
in lume care foloseste un telefon mobil
2. Factori non-tehnologici
a. Extinderea accesului la serviciile de sănătate
b. Asistenta sanitara pentru calatorii
c. Aplicații militare
d. Supraveghere medicala la domiciliu (tele-asistență)
e. Reducerea costurilor
f. Dezvoltarea pieței
g. Politici si strategii in sănătate
h. Pandemia de coronavirus
Extinderea accesului la serviciile de sănătate
• Extinderea serviciilor medicale către comunitățile care au acces limitat,
sporadic sau neglijabil la acestea a motivat specialiștii in telemedicina
din cele mai vechi timpuri pana in prezent.
• Pacienții din zone rurale, localități izolate de drumuri principale tot
timpul anului sau doar dependent de vreme (dificultăți climatice).
• Telemedicina reduce in aceste situații riscurile medicale si economice.
• De asemenea, pacienții din penitenciare / bolnavi mentali, care
prezintă risc de transport.
• Bineînțeles, asistenta medicala pentru vârstnici, persoane cu handicap
sau nedeplasabile.
Asistenta medicala pentru calatorii
• Chiar persoane care beneficiază de servicii medicale de calitate pot fi
in situația de a nu avea acces la asistenta medicala in timpul
călătoriilor.
• De exemplu pe mare: chiar daca Telemedicina nu creste competența
personalului navigant, transmiterea de ECG, teste, imagini sau
radiografii către un centru pe uscat poate îmbunătăți diagnosticul /
tratamentul si evita cheltuielile cu devierea cursului navei spre un port.
• In avioane: 3555 incidente medicale intr-un an in 131,890 zboruri
domestice si internationale in Australia.
• in avioane nu exista medici, nici aparatura. Costul devierii unui Boeing
747 este aprox. 40.000£
Aplicații militare
• Comparabil cu asistența medicala in timpul călătoriilor: pacienții nu au
acces la servicii medicale obișnuite.
• Cazurile de urgenta predomina: răni grave produse in conflict
(împușcare, explozii etc.). Prioritatea de a restabili sănătatea merge
împreuna cu nevoia de a se reîntoarce pe câmpul de lupta cat mai
repede.
• Telemedicina, video-conferinta -> triajul pacienților, tratamente de
urgenta, radiografii transmise digital, asistenta la chirurgie in timp real.
• Zonele de conflict pot fi in tari cu boli exotice, de aceea “Mobile Army
Surgical Hospitals” (MASH) trebuie sa fie in permanenta legatura cu
centre specializate.
• Exemplu: rețeaua “Primetime III” descrisa ca “Internet medical militar”
a făcut posibil ca trupele americane din Bosnia sa primească asistență
medicala de calitate.
Supraveghere medicala la domiciliu (tele-asistență)
• Tele-asistența a luat amploare după 1990 datorita conștientizării îmbătrânirii
populației: in 1998 erau 380 mil. de oameni > 65 de ani in lume (10:1 pentru
fiecare nou născut), estimat sa creasca la 1 miliard in 2030
• Creșterea proporției vârstnicilor creste incidenta bolilor cronice.
• Majoritatea oamenilor prefera sa fie tratați la domiciliu, iar costurile astfel
sunt mult mai reduse decât spitalizarea; se reduce numărul de asistente
medicale necesare, numărul orelor de lucru etc.
• Se pot înlocui vizitele la domiciliu cu tele-vizite (video, trimiterea de date de
la senzori etc.).
• Exemplu: proiectul de dializa renala coordonat de Spitalul “Queen Elizabeth”
din Adelaide, Australia (1996).
Reducerea costurilor
• Furnizorii de servicii medicale sunt interesați de reducerea costurilor.
• Telemedicina e privita ca o unealta care poate reduce riscurile
medicale si economice asociate asistentei medicale pentru pacienții
din zone greu accesibile, sau acolo unde prezenta permanenta a
cadrelor medicale este neeconomica.
• In 1998 un articol cu titlul “Cost effectiveness of Telemedicine” de
Allen & Stein a demonstrat, trecând in revista mai multe cazuri din
diverse discipline medicale, ca in general tele-radiologia, tele-psihiatria
si tele-asistența la domiciliu sau in închisoare sunt eficiente economic.
Dezvoltarea pieței
• Deși costurile echipamentelor de telemedicina sunt relativ reduse, costurile
operaționale sunt dificil de calculat.
• Totuși, operatorii de telecomunicații, motivați de competiție, au tot interesul
de a propune noi servicii, precum cele de tele-asistenta.
Politici si strategii in sănătate
• Politicile guvernamentale pentru a modela si coordona dezvoltarea
telemedicinii sunt destul de modeste.
• Cele mai avansate state sunt: SUA, Australia, Marea Britanie (inca din 1998
guvernul recomanda autoritatilor sanitare sa dezvolte serviciile de
telemedicina, la nivel regional), Malaysia (de exemplu proiectul “Multimedia
Super Corridor” din 1998 pentru e-guvernare, e-afaceri, e-educatie si e-
sanatate) etc. Proiecte EU: Methodology to assess Telemedicine
Applications (MAST, 2009)
 Impactul Covid-19 in Telemedicina

Sursa: McKinsey & Company

In Aprilie 2020 serviciile de ingrijire medicala la distanta au crescut de 78 de ori fata de februarie 2020.
• În New York, utilizarea telemedicinei a crescut de la aproximativ 500
pe zi la peste 8500 de vizite telemedicale pe zi într-un interval de o
lună.
• In perioada pre-pandemica, telemedicina era folosita pentru probleme
urgente, cu complexitate redusa: tuse, raceala, eruptii cutanate.
• Adevarata valoare reala a telemedicinei este pentru managementul
integrat al bolilor cronice sau pentru terapia comportamentala
continua (unde oamenii nu trebuie impovarati cu calatoriile la si din
cabinetul medical).
Această schimbare, determinată de necesitate, a fost posibilă datorita
urmatorilor 3 factori:
1) dorința crescută a consumatorilor de a utiliza tehnologia in sanatate
2) disponibilitatea crescută a furnizorilor de a utiliza tehnologia
3) modificările de reglementare care permit un acces mai mare și
posibilitatea de rambursare.

În Germania, în februarie 2020, aproximativ 1.700 de cabinete medicale

ofereau telemedicină.
În aprilie 2020, acest număr a crescut la 25.000 din cauza pandemiei
SARS-CoV-2
Bariere in Telemedicina
Exista mai multi factori determinanti care influenteaza implementarea si
acceptarea telemedicinei:
1. Existența unei conexiuni la internet în bandă largă este crucială.
2. Existența personalului medical calificat și dispus sa foloseasca sisteme
de telemedicina și finanțarea asistenței medicale care sa livreze în acest
mod
3. Confidentialitatea datelor
Confidentialitatea datelor
• În comparație cu întâlnirile față în față, întâlnirile virtuale sunt mai
vulnerabile la riscurile de confidențialitate și securitate
• Majoritatea platformelor de telemedicina sunt criptate la cel mai înalt
nivel și în conformitate cu standardele și reglementările HIPAA, dar
nicio platformă nu este 100% protejată de hackeri sau încălcări ale
datelor.
Sursa: Facilitators and barriers for the implementation of telemedicine from a local government point of view - a
cross-sectional survey in Germany, 2021
Telemedicina-consideratii tehnice
Pentru a furniza servicii de telemedicina, un furnizor are nevoie de:
• computer cu microfon și camera
• smartphone sau tabletă cu o platformă securizată compatibilă cu
HIPAA (Health Insurance Portability and Accountability Act) pentru a
efectua vizita de telemedicină
Pentru a fi compatibil HIPAA, un instrument de videoconferinta trebuie
sa permita:
1) Criptarea
2) Controale de acces
3) Jurnale de audit
1) Criptarea: previne accesul neautorizat la informatia medicala
protejata prin mascarea datelor sensibile într-un format care nu poate fi
citit fără o cheie de decriptare.
2) Controale de acces
Controalele de acces utilizează acreditări unice de conectare pentru a
permite acțiunile să fie atribuite anumitor utilizatori (care care au acces
la diferite niveluri de informatie medicala protejata, în funcție de
rolurile lor)
3) Jurnale de audit
Jurnalele de audit urmăresc cine accesează ce informații și pentru cât
timp le accesează, ceea ce permite ca accesul neautorizat la informatia
medicala protejata să fie detectat rapid.
• Conform HIPAA, furnizorul este responsabil de transferul si stocarea
datelor medicale obtinute in timpul consultatiei de telemedicina
• De asemenea, in timpul unei vizite medicale virtuale exista riscul ca o
alta persoana sa se afle in camera cu pacientul, chiar daca nu e vizibila
de furnizorul de servicii medicale, dar care poate auzi/vedea intalnirea.
Regulile HIPAA cer ca furnizorii de asistență medicală să întrebe
pacienții dacă există alte persoane în cameră care ar putea să nu fie
văzute pe video și să obțină permisiunea pacientului pentru ca aceste
persoane să se afle în „camera virtuală”.
Siguranta pacientului in Telemedicina
• Siguranta pacientului este esentiala si trebuie implementata in
protocoalele de telemedicina.
• Siguranta pacientului:
- Identificarea pacientului
- Confirmarea unui numar de telefon in caz de deconectare
- Obtinerea locatiei fizice a pacientului in caz de urgenta
- Confirmarea informațiilor de contact în caz de urgență

- pentru a determina furnizorii să solicite și să documenteze aceste

informații de siguranță ele ar trebui sa fie implementate direct in
platforma de telemedicina/dosarul electronic de sanatate
• locația fizică a pacientului în timpul vizitei (spre deosebire de adresa
lor): imperativ pentru a o oferi operatorilor de dispecerat atunci când
ar putea fi necesare servicii medicale de urgență.
• pacienții care pot participa la vizita lor de telemedicină într-o mașină
parcata: modelul, numărul de înmatriculare și locația mașinii parcate
vor fi utile pentru aceste situații de urgență.
• Informațiile de siguranță disponibile cu ușurință sporesc securitatea și
încrederea furnizorului de servicii medicale în timpul acestor vizite.
Limitarile Telemedicinei
1. lipsa evaluării semnelor vitale și examenele fizice limitate: cele mai
semnificative și evidente limitări ale telemedicinei
• Pacientii ar trebui sa aiba acasa un cantar, manseta de masurare a
tensiunii arteriale, pulsoximetru, termometru.
• posibile probleme cu aceste echipamente: calibrarea, eroarea de
utilizare umana.
• furnizorii de servicii medicale ar trebui să le folosească pentru a-și
completa colectarea de date pentru a sprijini luarea deciziilor clinice
• Examenul fizic prin video, de asemenea, nu trebuie ignorat, deoarece
furnizorii pot primi o cantitate semnificativă de informații dintr-un
examen vizual fără auscultare și palpare.
• Furnizorii de servicii medicale ar trebui să încurajeze pacienții să
folosească un iluminat bun și să aibă o sursa de lumina disponibila in
timpul vizitelor lor.
2. Situatii de urgenta
-Situațiile de urgență pot apărea în timpul vizitelor în ambulatoriu și se
pot întâmpla în timpul vizitelor virtuale
-Este important să existe protocoale de urgență (medicală și de sănătate
mintală) atunci când se efectuează vizite de telemedicină.
• Pentru aceasta, obținerea informațiilor despre siguranța pacienților și
disponibilitatea imediată a informațiilor de contact pentru serviciile
medicale de urgență este esențială.
• Furnizorul de asistență medicală ar trebui să rămână conectat cu
pacientul prin video sau telefon până când serviciile medicale de
urgență sosesc și preiau controlul, similar situațiilor de urgență care
apar în ambulatoriu.
• Pacienții pot refuza sfatul de a merge la Departamentul de Urgențe sau
de a chema o ambulanță. În aceste cazuri, furnizorii de servicii
medicale ar trebui să aibă la dispoziție un consimțământ verbal din
partea pacientului
3. Programarea vizitelor de telemedicină
• Depinde de sistemul de programare utilizat la unitatea de sanatate
• Diverse modele de programare sunt utilizate pentru a crea un model
hibrid de programare centrat pe pacient (îngrijirea virtuală + modelele
obișnuite de îngrijire față în față)
• Asistența medicală începe să fie paralelă cu economia noastră condusă
de consumatori. Așa cum un consumator poate alege să-și ia
alimentele personal, să comande online, dar să le ridice personal sau
să le livreze la domiciliu, un pacient poate alege acum să-și efectueze
vizita de îngrijire a sănătății în persoană, prin video sau prin telefon.
• Unele clinici pot alege să alterneze vizitele față în față cu vizitele
virtuale pentru a ajuta la reducerea timpului de așteptare a pacienților
și la creșterea timpului necesar pentru curățarea spațiilor dintre
pacienți (util în special în practicile cu un singur furnizor)
• Alte clinici alternează blocuri de timp alocate îngrijirii față în față sau
virtuale, ceea ce are avantajele suplimentare de a maximiza munca la
distanță jumătate de zi sau zile întregi (util în cabinetele cu mai mulți
furnizori și/sau mai multe specialități)
4. Satisfactia Pacientilor
Evaluarea satisfacției pacientului este încă un instrument util și ar trebui
să fie evaluată în mod obișnuit pentru a revizui politicile și procedurile
de telemedicină pentru a maximiza experiența pacientului
5. Rambursarea vizitelor de telemedicină rămâne o variabilă
necunoscută
 Tele-A&E
Ambulanta Paramedici Pacienti

Tele-consultatie
Medici Pacienti

Tele-diagnostic
Medici Clinicieni

Tele-monitorizare
Asistente Pacienti

Tele-chirurgie
Chirurgi Pacienti
1) Tele -A&E (accident & emergency)
• De obicei sisteme complexe, care pot implica imagini digitale de înaltă rezoluție
împreună cu semnele vitale ale unui pacient colectate într-o locație îndepărtată
care trebuie transferate la spital cu fiabilitate maximă și întârziere minimă.
• Unele sisteme pot oferi caracteristici suplimentare, cum ar fi funcțiile de
videoconferință sau istoricul medical care este pus la dispozitie in timp real.
• Telemedicina in Departamentul de Urgenta al Mayo Clinic
https://www.youtube.com/watch?v=QScHeP_UjPI

https://www.youtube.com/watch?v=4RCiVwuAhXY
1.1. Tele-stroke Technology
• In 2015 American Heart Association: 795.000 de oameni suferă anual de un
accident vascular cerebral (AVC) nou sau recurent
• 6,6 milioane de americani cu vârsta de peste 20 de ani au suferit un AVC până în
2012.
• In 2030, încă 3,4 milioane de americani în vârstă de 18 ani sau peste vor fi suferit
un AVC (o creștere cu 20,5% față de 2012)
• Orice AVC (indiferent dacă este ischemic, hemoragic sau AIT) provoacă leziuni
imediate ale creierului uman. În fiecare minut în care pacientul rămâne fără
tratament, șansele de recuperare (și, în unele cazuri, chiar de supraviețuire) se
înrăutățesc constant. Prin urmare, este esențial ca un neurolog să înceapă să
trateze o victimă a AVC cât mai curând posibil.
• AVC: pentru ca tratamentul sa fie eficient, terapiile de dizolvare a cheagurilor
administrate intravenos trebuie administrate în termen de 4.5 ore de la
prezentarea simptomelor de AVC.
• necesită transferul de la locul de origine la spital
• Orice intarziere in tratament poate duce la o dizabilitate permanenta cum ar fi
paralizia sau mai rau.
• Telemedicina in AVC-uri: pacienții pot primi un diagnostic rapid cu un specialist
calificat chiar dacă sunt localizați departe de pacient.
• Această inovație medicală necesită mult mai mult decât un simplu apel telefonic
sau o conexiune la Internet
Tehnologia din spatele unui sistem de TeleStroke
• Pentru ca asistența medicală la distanță in cazul telestroke să reușească, un set de
tehnologii hardware trebuie să acționeze împreună.
• Fiecare spital va avea propria abordare, dar hardware-ul de bază va fi același în
majoritatea cazurilor.
1. CT Scanner
- Un dispozitiv CT (tomografie computerizată) colectează informații medicale de la pacienți
utilizând raze X din diferite unghiuri pentru a crea o imagine medicală aprofundată.
- În telemedicina pentru AVC, medicul de la distanță trebuie să primească rapid datele de
scanare CT pentru a finaliza evaluarea.
- Cu toate acestea, scanerele CT sunt limitate. De aceea, este necesară o altă tehnologie
hardware pentru a evalua dacă un pacient are sau nu nevoie de o astfel de scanare.
2. Video &Audio
- amplificatoarele pentru difuzoare (spitalele și ambulanțele pot fi medii zgomotoase)
- Din punct de vedere video, este esențial să se ofere o rezoluție de înaltă calitate, astfel încât
pacienții să poată interacționa cu ușurință cu un medic de la distanță.
Managementul datelor pentru îngrijirea medicală de la distanță
-un volum mare de date medicale sensibile va fi produs prin asistenta medicala la
distanta
-Pentru a gestiona aceste date, este nevoie un sistem de gestionare a datelor,
inclusiv conexiunea wireless.

• Cu execptia scanerelor CT, componentele hardware devin din ce în ce mai mici și

mai ieftine în fiecare an.
• majoritatea consumatorilor devin mai confortabili folosind smartphone-uri.
• îngrijirea medicală la distanță pentru pacienții cu AVC devine mobilă.
Smartphones in Telestroke
- În 2012, cercetătorii au publicat un studiu care explorează utilizarea smartphone-
urilor video pentru pacienții cu AVC acut
- S-a analizat utilizarea capacității de videoconferință FaceTime pe iPhone.
- Solutie ieftina (46k$ vs. 1000$)
- mai mult de 80% dintre medici folosesc smartphone-uri, această abordare a
îngrijirii medicale la distanță este semnificativă.
- Limitari: calitatea video și formarea. În ciuda acestor limitări, acest studiu arată
rezultate promițătoare.
Telemedicina
Rețele și servicii de comunicații
Bazele comunicațiilor Wireless
• Telecomunicații = livrarea sau schimbul de informații între diferite
entități
• 2 persoane care vorbesc între ei: cel mai primitiv mod de comunicare
exemplu.
• Orice sistem de comunicație constă din: emițător (emițător), receptor
(destinatar) și un canal (calea pe care o parcurge informația)
Sistem de comunicatii simplu

Transmitter Communication Channel Receiver

Wired or Wireless

Sender Recipient

s(t) = r(t)
In practica:
s(t)!=r(t) din cauza zgomotului aditiv, atenuării, distorsiunii etc.
Sistem de comunicatii simplu
r(t)=s(t) + n(t)
unde n(t):
• Zgomot aditiv: ceva indus in informație și devine parte a informației
(de exemplu, zgomotul de fond când vorbesc 2 persoane)
• Distorsiunea: informațiile sunt modificate (uneori considerate ca o
formă de zgomot)
• Atenuare: slăbirea semnalului pe distanța parcursă; intensitatea scade
pe măsură ce se propagă departe de emițător și în cele din urmă poate
dispărea complet.
Sistem de comunicatii cu zgomot
Noise
+

Transmitter Communication Channel Filter Receiver

Received signal
-
Noise

Sender Recipient

s(t) +n(t)= r(t)

r(t)=s(t) + n(t)
Distanța pe care se transferă informațiile într-un sistem de telemedicină:
de la câțiva micrometri (într-un dispozitiv sau într-un cip de circuit
integrat) la mii de km pe continente

Teoria informației lui Shannon (1948)

descrie modul în care zgomotul poate afecta viteza maximă de
transmisie a unui canal de comunicație
Wireless vs. cu fir
Additive noise, distortion, attenuation

Transmiter Communication Channel Receiver

Wired (Cable)

Radio wave propagates

through air in
different directions
Transmiter Receiver

Radio wave (Wireless)

Canalul poate fi o conexiune fizică între transmițător și receptor sau poate fi „wireless” prin aer
Comunicatii prin fir
• Tehnologia cu fir astăzi: fiabilitate
de cel puțin 99,999%.
• rata de eșec nu mai mult de
0,001% din timp sau mai puțin de
5,5 minute/an
 Comunicatii Wireless
• A început în 1887 când Hughes și
Hertz a generat unde radio folosind un
emițător cu eclator (un tip învechit de
transmițător radio care generează unde
radio prin intermediul unei scântei
electrice) Spark-gap transmitter

• tehnologia a stat la baza difuzarii radio de către pionierii M. Faraday

şi G. Marconi la sfârşitul secolului al XIX-lea.
• 1930s: transmitere TV
• Sistemele de comunicații fără fir au câștigat popularitate ca urmare a
progreselor tehnologice care au rezolvat problemele de fiabilitate și
securitate
• Factori determinanți pentru comunicațiile fără fir: mobilitate și
confort
• WW1: comunicație radio bidirecțională
• După WW2: a început utilizarea comercială
• Anii 1980: telefoanele mobile au devenit disponibile pe scară largă
(brevet american pentru telefonul fără fir în 1908)
• 1991: „2G” [GSM] – Sistem global pentru comunicații mobile – acceptă
mesageria text din 1993.
• 2.5G și 3G: funcții noi, cum ar fi: MMS (Serviciul de mesagerie
multimedia), apel video, navigare pe internet etc.
Wireless vs. Wired Comm. in Telemedicina
• Comunicare prin cablu: mai fiabilă și mai ieftină pentru o durată scurtă
• Comunicare wireless: mobilitate ridicată și flexibilitate de
implementare
• Comunicarea fără fir este o opțiune preferată în majoritatea aplicațiilor
de telemedicină din cauza cerințelor de mobilitate: nimeni nu vrea un
o multitudine de fire pe tot corpul
Viteza de transmisie a datelor
• „Lățimea de bandă” determină cantitatea de informații pe care o
transmite un anumit canal
• Lățimea de bandă a oricărui canal (sau mediu) dat este fixă
• Lățimea de bandă mai mare acceptă rate de date mai mari
• „Baud” = rata la care semnalele se pot schimba (impulsuri/secundă)
• Unitatea este Bd (o măsură a vitezei)
 Baud rate =the rate at which signal is changed

V V
1 1 1 1 1
5 5

0 0 0 0
2 2

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 s
s

Baud rate=1 Bd (the signal is changing once a second) Baud rate=3 Bd (3 pulses in 1 sec)
Bit rate =the rate at which data is sent (bits/second; bps)
11
V
10 10
5

01
2
00

1 2 3 4 5 s
Baud rate=1 Bd (the signal is changing once a second)
Bit rate=2 bps (each signal represents 2 bits)

Baudul este definit ca numărul de modificări ale stărilor electronice pe secundă

Ex: un cablu de 1K Bd schimbă tensiunea de 1000 de ori pe secundă.
Nu înseamnă neapărat că transportă doar 1000 de biți de date pe secundă.
Viteza de transmisie a datelor
• Numărul de biți n pe baud raportat la numărul de niveluri:

𝐿 = 2𝑛 or n = log ! 𝐿
Avem 2 biți (n=2) și folosim 4 niveluri diferite: „00”, „01”, „10”, „11”
Folosind mai multe niveluri de semnalizare diferite, pot fi transportați
mai mulți biți per baud
=> rata de transmisie a datelor (rata de biți) măsurată în bps poate fi
crescută pentru o anumită rată de transmisie fixă
• Lățimea de bandă se referă la frecvențele de bandă pe care un semnal
electric o ocupă atunci când transmite date pe canal
ØLățimea de bandă a unui canal dat este măsurată în herți (Hz)
ØSe folosește diferența dintre frecvența maximă și minima

• Ex. un canal telefonic care transmite date vocale între 300 Hz

(frecvență minimă) și 3400 Hz (frecvență maximă) are o lățime de
bandă de 3,1 kHz

• Relația dintre lățimea de bandă a canalului și viteza de transmisie a

datelor: teorema Nyquist
𝑅! =2 # 𝐻 # log " 𝐿
unde: Rb este rata de biți, H este lățimea de bandă
• Teorema Nyquist calculeaza rata maximă de transmisie a datelor pe
care o poate atinge teoretic un canal.
• Un canal de comunicație real are o rată de biți mai mică din cauza
multor factori
Interferențe electromagnetice (EMI)
• EMI este unul dintre dezavantajele majore ale comunicațiilor fără firCe este
EMI și de unde provine?
energia electromagnetică radiată (EM) interacționează cu electronicele
sensibile încorporate în multe dispozitive medicale.
• Ex. de EMI: Un scaun cu rotile cu motor electric se îndreaptă brusc din
cursul; un monitor de apnee nu reușește să alarmeze; un ventilator își
schimbă brusc ritmul respirator
• Deoarece tehnologiile fără fir precum Bluetooth®, Wi-Fi și dispozitivele
802.15.4 partajează un mediu de transmisie, este posibil ca un pachet de
date care este transmis să fie corupt sau pierdut dacă se ciocnește de un alt
pachet care este transmis exact în același timp și pe același canal de
frecvență
Aceste câmpuri pot fi generate de o varietate de surse electrice și
magnetice, precum și de surse neelectrice, cum ar fi:
dispozitive de uz curent (telefoane, cuptoare cu microunde,
echipamente de identificare prin radiofrecvență (RFID), dispozitive
antifurt și detectoare de metale)
1. medii de lucru: motoare electrice și cu ardere, turnuri radio, surse de
alimentare și microscoape electronice.
2. factori de mediu: fulgere
3. echipamente dentare, stimulare nervoasă electrică transcutanată
(TENS), neurostimulare, imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și
defibrilatoare
Ce dispozitive sunt afectate de EMI?
• Orice dispozitiv medical care are electronice la bord
• dispozitivele implantabile sunt deosebit de susceptibile la efectele EMI
datorită faptului că oamenii sunt înconjurați continuu de electronice
• Dispozitive cu cabluri - fire lungi concepute pentru a furniza terapie
sau pentru a efectua măsurători - în special sensibile la EMI
→ cablurile pot acționa ca antene care detectează și amplifică EMI
ambiental.
Ce dispozitive sunt afectate de EMI?
• Defibrilatoare cardiooverter
implantabile (ICD)
• EMI de la astfel de surse neașteptate
(de exemplu, cablarea defectuoasă a
piscinei) poate determina ICD-urile să
înregistreze un comportament cardiac
inexistent și să se activeze inutil,
producând șocuri electrice dureroase
pacienților.
• Neurostimulatoare, implanturi
cohleare, Cablurile lungi din ICD pot acționa ca antene
care detectează și amplifică EMR ambiental.
Cum poate fi protejat un dispozitiv de EMI?
• Folosirea materialului de carcasă adecvat pentru instrumentele
medicale (scut EMI) poate împiedica EMI radiat să ajungă la un
dispozitiv

Scut EMI pentru o sursă de alimentare

Cum poate fi protejat un dispozitiv de EMI?
Excepții:
• Dispozitivele implantabile nu pot fi complet protejate de mediul lor,
deoarece multe dintre ele trebuie să interacționeze cu corpul prin
detectarea și distribuirea impulsurilor electrice. Altele trebuie să
interacționeze cu dispozitive externe
• Pentru unele dispozitive implantabile, ajustările externe trebuie efectuate
folosind un câmp magnetic extern sau un semnal electric, astfel încât
tratamentul să poată fi adaptat nevoilor pacientului.
• De exemplu: unele neurostimulatoare pot fi reîncărcate fără fir prin piele,
iar frecvența și puterea pulsurilor utilizate pentru tratarea durerii cronice
pot fi controlate de către pacienți folosind un dispozitiv portabil.
Cum poate fi protejat un dispozitiv de EMI?
• Unele dispozitive medicale implantabile trebuie să fie bine protejate de EMI
și să poată trimite și primi semnale din mediul lor.
ØFiltre EMI capabile să separe semnalele de zgomot.
• Standardele privind reglementarea EMI sunt gestionate în principal de
Comisia Electrotehnică Internațională (IEC)
• Comité International Spécial des Perturbations Radioélectriques (CISPR, se
traduce direct prin „Comitetul special internațional pentru interferențe
radio”) se ocupă de problemele legate de interferența radio.
• Aprobarea marcajului CE necesită efectuarea de teste EMC
• CE: Conformité Européenne
Tipuri de rețele fără fir în telemedicină

• Tehnologie fără fir care conectează dispozitivele din apropiere

prin unde radio.
• frecvența radio btw. 2,4 până la 2,48 GHz
• Key selling points: 1. cost redus (care necesită circuite simple) și
2. consum redus de energie
Istoric
• Inventat inițial ca o alternativă wireless la cablurile de date
• Nume luat de la regele danez Harald Bluetooth din secolul al X-lea
(care a unit triburile scandinave într-un singur regat)
• Tehnologia Bluetooth dezvoltată în 1989 de Ericsson (Suedia)
• Tehnologia Bluetooth este supravegheată de Bluetooth Special Interest
Group (SIG): > 35.000 de companii din domeniile telecomunicațiilor,
computerelor, rețelelor și electronicelor de larg consum
Salt de frecvență adaptiv (AFH)
• Coliziune: 2 sau mai multe dispozitive transmit date exact în același
timp și pe același canal de frecvență
• Bluetooth împarte banda de frecvență în canale mai mici (de exemplu,
40 de canale în cazul Bluetooth Low Energy) și trece rapid între acele
canale atunci când transmit pachete.
• la începutul fiecărei conexiuni, un canal radio este selectat în mod
determinist din setul de canale disponibile utilizând un algoritm de
selecție a canalului.
Buletooth Range and Power

Class Transmit Power Range

Class 1 100 mW 100 m

Class 2 2.5 mW 10 m
Class 3 1 mW <10 m
Tehnologia Bluetooth în domeniul sănătății
1. Transmiterea datelor medicale
de la monitor de glucoză, echipament de tensiune arterială, stetoscop
până la monitor pentru semne vitale sau computer central
2. Urmărirea Pacienților
Packemakers cu tehnologie Bluetooth transmit citirile către un
smartphone pentru stocare. În caz de urgență, un smartphone poate
efectua un apel de urgență.
3. Echipamente mai inteligente
Monitorul de zahăr din sânge poate trimite instrucțiuni pentru a ajusta
nivelul de insulină al pacientului
2. Tehnologie infraroșu (IR)

• IR waves: [microwave; visible red light]

• 750 nano m to 1 mm
• 300 GHz to 400 TeraHz
• Radiația IR este emisă de soare și este de obicei asociată cu căldura.
Tehnologie infraroșu (IR)

• comunicatii la distanta scurta si medie

• Comisia Internațională pentru Iluminare (CIE) a clasificat IR în 2
categorii diferite:
Øinfraroșu apropiat (IR-A) este utilizat în aplicații de vedere pe timp
de noapte
Øinfraroșu cu lungime de undă scurtă (IR-B) este utilizat în
comunicațiile fără fir
How does it Work?
1. IR Transmitter
• Diodele emițătoare de lumină IR (LED-uri) sunt folosite pentru a
transmite lumina IR
• Trece prin lentilă și este focalizată ca un fascicul IR.
• Sursa fasciculului IR se pornește și se oprește rapid pentru a permite
codificarea datelor
• 2. IR Receiver
• Fasciculele IR primite s-au transformat în curent electric, replicând
secvența „pornit” și „oprit”.
Pros:
• Tehnologia IR este foarte ușor de implementat, fără probleme de
interferență
Cons:
• Nu are capacitatea de a pătrunde în pereți
• Există o linie directă, fără obstacole între receptor și transmițător
• Emițătorul trebuie să fie aliniat destul de aproape de centrul
senzorului
3. Wireless Local Area Network (WLAN) and Wi-Fi

• LAN: Local Area Network

• Local: o rețea care este conținută într-o clădire sau
campus, reprezentând o construcție geografică sau
funcțională.
• Ethernet este cel mai comun tip de LAN
• W: wireless
• WLAN este un LAN care foloseste tehnologia de
unde radio in locul unei retele de cabluri pentru a
interconecta nodurile unei retea.
Wi-Fi:
• Wi-Fi este un tip de WLAN
• Wi-Fi este standardul wireless IEEE 802.11
• Dispozitivele wireless sunt deservite de un port de acces, cunoscut și sub
numele de „hotspot”.
• Wi-Fi vs Bluetooth –diferente
• acoperire
• viteza datelor
• consumul de energie, deci dimensiunea și costul dispozitivului
• Bluetooth limitează numărul de dispozitive care se pot conecta la un moment
dat
• Wi-Fi este popular pentru rețelele de acasă
• Tehnologia Wi-Fi este foarte frecvent utilizată în monitorizarea pacienților în
afara locației pentru persoanele care se recuperează acasă
4. ZigBee

• Creat pe standardul IEEE 802.15.4

• și folosește banda de 2,4 GHz
• Zigbee a fost conceput în 1998,
• standardizat în 2003 și revizuit în 2006
• Ușor de implementat și consum foarte scăzut de energie
• Viteza mica. Zigbee este utilizat de obicei în aplicații cu viteză scăzută
de date care necesită o durată lungă de viață a bateriei și o rețea
sigură
• fără frecvență de operare standard globală: 868 MHz în Europa, 915
MHz în Statele Unite, 950 MHz în Japonia și 2,4 GHz în majoritatea
celorlalte părți ale lumii.
• poate fi văzută ca o versiune simplificată a Bluetooth și este adesea
folosită în implementările de sistem pe cip (SoC)
• Ieftin (un transceiver este disponibil pentru mai puțin de 1 USD pe
unitate)
• Este utilizat în rețelele de senzori pentru zona corpului
• Consumul său scăzut de energie limitează distanțele de transmisie la
10-100 metri linii de vizibilitate (în funcție de caracteristicile mediului)
Network Type Operating Speed Maximum Range
Frequency
Bluetooth 2.4- 2.485 GHz 3 Mbps 300 m
IR 100-200 THz 16 Mbps 5m
Wi-Fi 2.4 – 5 GHz 108 Mbps 100 m
ZigBee 900 MHz 256 Kbps 10 m
5. Li-Fi
• Utilizează lumină vizibilă pentru comunicarea datelor
• Asemănător comunicației cu fibră optică, dar este wireless
Li-Fi vs Wi-Fi
• ambele trimit date electromagnetic
• Wi-Fi transportă date prin unde radio, Li-Fi pune datele în unde de
lumină vizibilă
• Transmițător: un bec LED de consum comun
• Receptor: foto-detectorul preia semnalele luminoase cu un sistem
adecvat de procesare a semnalului pentru a extrage datele din lumina
primită.
• Semnalul Li-Fi nu pătrunde prin pereți, din cauza luminii vizibile
• este potrivit doar pentru desfășurare într-o cameră
6. Retele de telefonie mobila
• Celular: zona de acoperire este compusă din celule radio
• Mai multe celule, zonă de acoperire mai mare
• 2.5G
• 3G (1,8 GHz): tehnologie de a treia generație
• viteza maxima de 14,4 Mbps
• apeluri video și difuzare TV mobilă
• 4G
• 5G: crește lățimea de bandă, reducând în același timp latența.
• 5G este împărțit în trei categorii distincte de servicii:
• bandă largă mobilă îmbunătățită (eMBB): pentru dispozitive electronice de
larg consum, cum ar fi smartphone-uri și tablete
• comunicații ultra-fiabile cu latență scăzută (URLLC): pentru aplicații
industriale, cum ar fi ambulanțele inteligente și recuperarea după dezastru
• comunicații masive de tip mașină (MMTC): pentru senzori, de exemplu
pastile inteligente, monitoare de sănătate în ceasuri inteligente și
îmbrăcăminte inteligentă.
• 5G este proiectat să utilizeze frecvențe purtătoare mult mai mari în
intervalul 24–86 GHz și să folosească microcelule, deoarece aceste
frecvențe sunt predispuse la atenuarea indusă de ploaie
• la aceste frecvențe înalte, semnalele radio vor fi slăbite semnificativ de
precipitații, prin urmare distanța de transmisie ar trebui scurtată
7. Acces wireless în bandă largă - Broadband Wireless Access (BWA)
• utilizat pentru distribuție pe rază medie și lungă
• frecvența purtătoarei poate fi oriunde de la câțiva GHz la 40 GHz, în
funcție de reglementările locale
• Local Multipoint Distribution Service (LMDS) este o implementare BWA
răspândită
• LMDS este potrivit pentru suport pentru telemedicină (mediul care
oferă o linie principală trunk pentru interconectarea diferitelor rețele
locale (LAN) precum și echipamente împreună pe o zonă mare)
• De exemplu, un spital poate avea mai multe clădiri având o coloană
vertebrală de rețea într-un spital care interconectează diferite entități
între ele
 National
Health
Pharmacy
Service Ambulance

Medical
Main Hospital
School Response
Center

Dental Clinic

Electronic Patient Record

Database Server

Network infrastructure linking the hospital to many entitles

Bibliography
• Protecting Implantable Medical Devices From Electromagnetic Interference, Med
Device Online, Amanda Ison (AVX Corporation), April, 2019
• How Bluetooth Technology Uses Adaptive Frequency Hopping to Overcome Packet
Interference, Jason Marcel, November 2020, www.bluetooth.com
• What is the difference between WLAN and Wi-Fi?
https://searchnetworking.techtarget.com
• https://zigbeealliance.org
• https://en.wikipedia.org/wiki/Zigbee
Telemedicina
Sisteme informaționale de
management al sănătății
Content
• Electronic Medical Records
• Electronic Health Records
• Personal Health Records
Electronic Health Records
Electronic Health Records –History
• EHR: istoricul medical al pacientului stocat electronic în loc de pe
hârtie
• 1960: istoricul medical complet al pacientului nu este disponibil pentru
medici → stocarea informațiilor pacientului în format electronic
• 1960: Clinica Mayo Rochester și Spitalul Medical Center din Vermont
au început să-și dezvolte EHR
 Electronic Health Records
• Dosarul electronic de sănătate (EHR) este utilizat pentru a crea și
gestiona dosarele de sănătate ale pacienților într-un format digital
• o înregistrare electronică longitudinală a informațiilor despre
sănătatea pacientului
• o aplicație a ICT pentru furnizarea de servicii de sănătate rentabile de
către orice țară sau organizație cetățenilor sau clienților săi cu
fiabilitate, transparență și eficiență.
• funcționează ca un depozit central pentru a stoca informațiile despre
starea de sănătate a pacientului.
Difference between EHR and Electronic Medical Record (EMR)
EMR:
- EMR-urile sunt pur și simplu o versiune digitală a rapoartelor pe hârtie
generate de furnizorul de asistență medicală.
- sunt create, utilizate și întreținute de furnizorii de servicii medicale
pentru a gestiona și monitoriza informațiile referitoare la pacient
- Un EMR constă în dosarele medicale ale unui pacient care sunt create,
adunate, gestionate și consultate în cadrul unei singure organizații de
asistență medicală
- nu este necesară o singură locație fizică: toate site-urile folosesc
aceeași structură și arhitectură proprie de date
- Informația nu iese în exteriorul organizației
• Scopul EMR: a oferi un echivalent electronic al dosarului medical legal
al unei persoane pentru a fi utilizat de către furnizori și personalul din
cadrul unei organizații de asistență medicală
• satisface nevoile specifice ale afacerii pentru îngrijire, rambursare
• Conține informațiile definite de organizația furnizorului
• EMR: încapsulat fișele medicale furnizate într-o singură organizație de
îngrijire → o fișă medicală intraorganizațională
EHR:
- O evidență electronică a informațiilor legate de sănătate ale unei
persoane care poate fi creată, gestionată și consultată de clinicieni și
personal autorizați din mai mult de o organizație medicală
- o colecție combinată de înregistrări EMR păstrate de diverși furnizori
de servicii de asistență medicală cu privire la un pacient.
- Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a definit un EHR
ca o colecție digitală a tuturor rapoartelor și datelor medicale
referitoare la un pacient.
- Independent de locul și ora furnizării asistenței medicale
- Parte a unei infrastructuri de tehnologie a informației în domeniul
sănătății
Scopul unui ERH:
- Pentru a furniza un echivalent electronic al unei înregistrări individuale
de sănătate pentru utilizare de către furnizori și personal medical din
mai mult de o organizație de asistență medicală
- Interorganizațional: 2 sau mai multe organizații de asistență medicală
neafiliate contribuie la înregistrarea →agregarea unei înregistrări,
concentrată pe istoricul de sănătate al unei persoane, mai degrabă
decât pe evidența unui furnizor
- Toți contribuitorii trebuie să poată trimite și primi informații folosind
standarde care facilitează schimbul interoperabil de informații
- Destinat să sprijine o asistență medicală integrată eficientă, de înaltă
calitate, independent de locul și momentul furnizării asistenței
medicale
EMR
O evidență a îngrijirii medicale creată,
gestionată și menținută de o
organizație de asistență medicală
(intra-organizațională)
Integrarea datelor de îngrijire a
sănătății dintr-o colecție de sisteme
de participare dintr-o organizație de
sănătate
Consultat de clinicieni autorizați și
personalul din cadrul unei singure
organizații de îngrijire a sănătății
Continuitatea datelor într-o singură
organizație de îngrijire a sănătății
EHR
Un repository de dosare de sănătate
individuale care se află în numeroase
sisteme și locații informaționale
(intraorganizaționale)
Agregarea informațiilor legate de
sănătate într-o singură înregistrare
axată pe istoricul de sănătate al unei
persoane, adică o înregistrare
cuprinzătoare, longitudinală
Consultat de medici și personal
medical autorizat din mai mult de o
organizație de îngrijire a sănătății
Interoperabilitatea datelor între
diferite organizații
• EHR poate pune la dispoziție informațiile de sănătate ale pacientului
când și unde este nevoie
• EHR poate reuni toate informațiile de sănătate ale unui pacient într-un
singur loc
• EHR poate sprijini informații de urmărire mai bune pentru pacienți. De
ex. după o vizită clinică de spitalizare, pot fi furnizate instrucțiuni și
informații pentru pacient și pot fi trimise pacientului cu ușurință sau
chiar automat mementouri pentru alte îngrijiri ulterioare
• EHR poate îmbunătăți confortul pacientului și al furnizorului: pacienții
pot avea rețetele comandate și pregătite înainte de a părăsi cabinetul
furnizorului
Poate conține informații precum:
• Medicamente
• Tratament medical ex. Operațiuni
• Informații istorice ale diagnosticului trecut
• Rezultatele analizelor de laborator și radiologie
• Alte informații legate de sănătate ale pacienților
Cazul de utilizare al unor astfel de înregistrări nu se limitează doar la
planificarea și documentarea îngrijirii pacientului.
Joacă un rol semnificativ în procesul decizional legat atât de îngrijirea
pacientului, cât și în managementul politicii de sănătate
datele colectate de aceste înregistrări se dovedesc a fi neprețuite în
cercetarea clinică
EHRs
• Poate lega informațiile cu computerele pacientului pentru a indica
resurse suplimentare
• Nu doar „conține” sau transmite informații, ci le si calculează. Un EHR
va conține nu numai informații despre medicamente și alergii, dar va
verifica și problemele, de ex. ori de câte ori este prescris un nou
medicament, alertează clinicienii cu privire la potențiale conflicte
• Pot îmbunătăți siguranța prin capacitatea lor de a reuni toate
informațiile unui pacient, de a identifica automat potențialele
probleme de siguranță, oferind capacitatea de sprijinire a deciziilor
pentru a ajuta clinicienii
EHRs
• Furnizați mai multe informații în mai multe direcții, reducând în același timp
timpul de „documentare” pentru furnizori. Poate fi programat pentru
livrarea ușoară sau automată a informațiilor care trebuie partajate cu
agențiile de sănătate publică, economisind timp clinicienilor.
• Îmbunătățiți confidențialitatea și securitatea: EHR poate fi mai sigur decât
hârtia
• Pot fi criptate și stocate pe sisteme protejate cu parolă, restricționând
accesul doar celor autorizați.
• Sistemul poate urmări cine accesează înregistrarea, când și în ce scop.
• Firewall-urile și alte măsuri de securitate pot fi utilizate pentru a preveni
accesul utilizatorilor neautorizați la înregistrările pacienților
• Îmbunătățiri ale siguranței și calității pacienților
• Reduce costurile prin reducerea documentelor, îmbunătateste siguranța,
mai ales, îmbunătățiți sănătatea prin furnizarea de asistență medicală mai
eficientă
EHR nu este o versiune electronică a
înregistrării pe hârtie
Are atribute suplimentare pe care înregistrările pe hârtie nu le au:
1. Oferă acces sigur, fiabil, în timp real la informațiile din fișa medicală a
pacientului, unde și când este necesar pentru a sprijini îngrijirea
2. Captează și gestionează informații episodice și longitudinale ale fișelor medicale
electronice
3. Funcționează ca resursă de informații primară a clinicienilor în timpul furnizării
de îngrijire a pacientului
4. Asistență în activitatea de planificare și furnizare de îngrijiri bazate pe dovezi
individuale și grupuri de pacienți
5. Sprijină îmbunătățirea continuă a calității, revizuirea utilizării, managementul
riscurilor și monitorizarea performanței
6. Captează informațiile legate de sănătatea pacientului necesare pentru
rambursare
7. Oferă informații longitudinale, mascate în mod corespunzător, pentru a sprijini
cercetarea clinică, raportarea de sănătate publică și inițiativele privind sănătatea
populației
8. Sprijină studiile clinice
9. Sprijină accesul la timp la informațiile pacientului de către mai mult de o
persoană la un moment dat
10. Oferă capacitatea de a genera rapoarte care pot ajuta la măsurarea activității și
la determinarea nivelurilor de conformitate, politici și protocoale medicale
bazate pe dovezi
Structura fisei medicale electronice
• Componentele cheie ale datelor stocate în EHR pot fi clasificate astfel:
• Diagnostica
• Stil de viata
• Înregistrări ale istoricului medical existent
• Referiri
• Tratament
• Simptome prezente
• Teste: radiologie si laborator
• Examinare fizică
• Proceduri de medicatie
• Structura acestor înregistrări joacă un rol crucial în accesarea informațiilor.
• Clasificarea se bazează pe trei categorii:
1. înregistrări orientate către sursă: organizați informațiile în funcție de
contextul generării informațiilor, de exemplu, rapoarte de diagnostic,
analize de sânge, rapoarte de vizită etc.
2. înregistrări orientate pe timp: stocați datele în funcție de timp și, prin
urmare, toate informațiile sunt stocate în ordine cronologică.
3. Înregistrări orientate către probleme: mai riguroase în filtrarea
informațiilor, în care fiecare problemă este clasificată în funcție de
informații subiective, informații obiective, evaluări și plan (SOAP) pentru
un anumit pacient.
• Fiecare secțiune aranjează informațiile într-o manieră orientată în timp.
• Un EHR stochează, de asemenea, text liber nestructurat alături de date
digitale.
Actori într-un sistem electronic de evidență medicală

• Dezvoltarea unei structuri pentru înregistrări necesită luarea în

considerare a entităților care vor participa la generarea, accesarea și
recuperarea datelor.
• 3 categorii de servicii medicale:
1. servicii oferite de practicieni.
2. Servicii prestate de specialiști, de obicei după o referință de la un serviciu de
asistență medicală primară
3. specialiști care lucrează pentru spitale
• Datele EHR sunt utilizate atât de personalul administrativ, cât și de
profesioniștii din domeniul sănătății: tehnicieni de laborator, radiografi,
asistente medicale, farmaciști, medici și radiologi, precum și de pacient
și membri ai familiei înrudite → sistemele EHR, deoarece trebuie să
ofere o imagine unică a informațiilor despre pacient, toți acești actori,
asigurându-se totodată că sunt respectate aspectele legate de
confidențialitate și securitate.
• Există, de asemenea, cerințe de la industriile farmaceutice și institutele
de cercetare medicală pentru accesul la datele medicale în scopuri de
cercetare.
• Instituțiile guvernamentale ar putea solicita, de asemenea, acces
pentru dezvoltarea politicilor legate de asistența medicală și a altor
politici privind interesul național.
În concluzie, părțile interesate ale unui sistem EHR
sunt:
1. Practicieni, specialiști, alți specialiști care lucrează în spital
2. Personalul administrativ și profesioniștii din domeniul sănătății
(tehnicieni de laborator, radiografi, asistente medicale, farmaciști,
medici și radiologi)
3. Pacienți și membri ai familiei înrudite
4. Industrii farmaceutice și institute de cercetare medicală
5. Instituții guvernamentale, companii de asigurări
Stakeholders of EHR
Patient’s
family
Patient

Cloud-based EHR Nurses

Doctor

Laboratory
Pharmacy
Healthcare
Insurance
Adminitrators
Cerințe de la un sistem electronic de sănătate

1. Standardizați structura datelor, vocabularul și nomenclatura acestor

sisteme
- Sistemele EHR trebuie să aibă un set definit de standarde pentru a
dicta structura și nomenclatura datelor stocate în astfel de sisteme.
- Uniformitatea semantică este necesară pentru schimbul de date
- Cerința de standardizare a datelor este o necesitate pentru
construirea de sisteme interoperabile
2. Interoperabilitate și sisteme deschise
• După stabilirea datelor structurate și a terminologiilor, următoarea
cerință cheie este furnizarea de standarde pentru interoperabilitate
• Stabilirea unor reguli standardizate pentru schimbul de date este o
necesitate pentru comunicarea între diferitele implementări EHR.
3. Controlul crescut al pacientului
• În industria sănătății, furnizorii de servicii sunt creatorii datelor, totuși,
pacienții sunt proprietarii datelor lor medicale.
• Asigurarea transparenței în proprietatea EMR-urilor este mult mai
dificilă decât rapoartele fizice pe hârtie care au fost predate
pacientului.
• Asigurarea securității și confidențialității acestor înregistrări este de
cea mai mare importanță
• Dat fiind faptul că pacienții sunt deținătorii propriilor date medicale,
orice formă de partajare a informațiilor ar trebui făcută numai după ce
a fost consimțită de pacient.
• Sistemele centrate pe pacient vor permite pacienților să aibă controlul
deplin asupra propriilor date medicale.
• Sistemele de sănătate personale bazate pe cloud, cum ar fi Microsoft
HealthVault sau Google Health, prezintă o opțiune viabilă
4. Confidențialitate și Securitate
• Securitatea unui sistem este definită în funcție de trei paradigme largi
[11]: confidențialitate, integritate și disponibilitate (CIA)
• Confidențialitate: capacitatea de a ascunde informații de la persoane
neautorizate sau, cu alte cuvinte, informațiile sunt accesibile numai
celor care au autorizația necesară așa cum este definită de standardul
ISO EN 13606
• Integritate: asigură că datele nu au fost modificate de entități
neautorizate și sunt o reprezentare exactă a originalului. Se asigură că
informațiile nu au fost modificate de niciun actor rău intenționat.
• Disponibilitatea asigură că informațiile sunt accesibile în orice moment
de către entitățile autorizate. Acest lucru este extrem de important
pentru a ne asigura că sistemul este rezistent la circumstanțe extreme,
cum ar fi dezastrele naturale
• Confidențialitatea implică asigurarea faptului că datele sunt protejate
împotriva accesului neautorizat și că o terță parte are acces doar la
informațiile minime necesare pentru prelucrare și nimic mai mult.
• Este necesar să se acorde proprietarilor controlul pentru a determina
accesul și distribuirea informațiilor lor personale
Provocări în dezvoltarea unui astfel de sistem:
• cum să accesezi înregistrările în caz de urgență
• cum se definește controlul accesului și cine îl definește
• cum să faci compromisuri între eficiență și securitate completă
• sistemele de sănătate au căzut victime ale tentativelor de hacking
EHR system framework
Avantajele cloud:
• Cloud computing prezintă avantaje semnificative față de sistemele
actuale.
• Obiectivul unui sistem EHR a fost centrat pe unificarea EMR-urilor
utilizate de furnizorii de servicii medicale.
• Furnizori: dezvoltați sisteme care să ofere un EHR pentru datele
pacienților, care acoperă mai mulți furnizori de asistență medicală și
constau dintr-o singură vizualizare
• Clienții își instalează propriile servere pentru a rula sistemul EHR
• singura modalitate de a unifica înregistrările pacienților: o rețea care a
susținut schimbul robust de date și interoperabilitatea între diferite
sisteme client
• Probleme cu modelul server-client pentru clienți:
- precum configurarea hardware-ului necesar
- mentinerea bazei de date
- asigurarea securității bazei de date și a riscului juridic asociat în caz de
încălcări
- riscul de defecțiuni și timpi de nefuncționare în cazul defecțiunilor,
printre altele
Avantajele sistemelor EHR bazate pe cloud:
• Disponibilitate: serverele de cloud computing sunt distribuite în mai
multe regiuni geografice care joacă un rol esențial în furnizarea de
servicii neîntrerupte și timpi mai rapizi de acces și recuperare.
• Toleranță la erori: posibilitatea de timpi de nefuncționare este extrem
de scăzută. Datele sunt replicate pe mai multe servere și posibilitatea
de corupție sau pierdere este extrem de scăzută în comparație cu
modelele tradiționale client-server.
• Taxă pe calcul: 0 investiție inițială, utilizatorii plătesc conform structurii
tarifelor pentru numărul de resurse pe care le folosesc
4. Scalabilitate și flexibilitate: resursele pot fi eliberate dinamic în
funcție de cererea utilizatorului.
5. Acces larg la rețea: utilizatorii se pot conecta la serverele cloud fără
restricții geografice și prin orice platformă
Personal Health Records
 EMR
Clinical Records
only

EHR
Includes other provider records

PHR
Also includes personal health info
Personal health records - PHR

AppleHealth My Fitness Pal

90% of all data stored today was generated in the past two years.
Toate aceste aplicații colectează:
• datele pe care le introduceți
• metadate:
• ora din zi în care introduceți informațiile
• Adresa IP pe care ați folosit-o când au fost adăugate datele
• ce dispozitiv sau browser a fost folosit
• PHR is a health record where health data and other
information related to the care of a patient is managed by
the individual
• Informațiile dintr-un PHR sunt mai relevante pentru bunăstarea
pacientului
• Un PHR poate include:
• o listă a furnizorilor de asistență medicală implicați în diagnosticul pacientului
• lista de diagnosticare
• datele de contact ale pacientului și ale membrilor familiei acestuia
• istoric de imunizare
• lista de alergii
• istoric medical familial
• lista de medicamente
 Cont.
• Boli și spitalizări
• Rapoarte imagistice
• Rezultatele testelor de laborator
• Medicamente și dozare
• Dosarul de prescripție
• Datele pot fi introduse manual de către individ/utilizator sau pot fi
preluate din diverse surse
• PHR-urile ar putea fi conectate la un sistem EHR pentru a avea acces la
unele informații, cum ar fi teste de laborator: PHR conectate
• PHR poate conține date din diverse surse: medici, dispozitive de
monitorizare acasă, alte informații introduse de utilizator
Confidențialitate și securitate PHR

Probleme:
• modul în care această tehnologie poate proteja confidențialitatea
informațiilor de sănătate ale pacientului
• stocarea online a unei informații medicale individuale poate fi o sursă
de expunere a informațiilor sensibile de sănătate către entități
neautorizate
PHR architectures:
1. Standalone:
• utilizatorii sunt responsabili pentru crearea și menținerea propriilor
informații de sănătate
• Standalone sau bazat pe web
• PHR este păstrat pe un computer personal sau pe internet și este
folosit pentru a monitoriza și urmări diferite aspecte legate de
sănătate, de exemplu exercițiul fizic și alimentele consumate.
2. Conectat
• consumatorilor li se permite să acceseze informațiile stocate de un
furnizor de servicii medicale
• PHR poate fi conectat la EHR al unui furnizor, care oferă un subset al
datelor stocate.
Beneficiile PHR
• Precizie: determinată de date despre istoricul personal de sănătate,
activitățile și stilul de viață. În loc să se bazeze pe reguli generale,
medicii și practicienii pot diagnostica afecțiunile specifice ale cuiva și
pot oferi descrieri mai precise
• Predictiv: în combinație cu analize avansate, profesioniștii din
domeniul sănătății pot reduce mai bine riscul cuiva pentru afecțiuni și
boli cronice viitoare.
• Prescriptiv: un dosar de sănătate cuprinzător permite, de asemenea,
profesioniștilor din domeniul medical și din domeniul sănătății să
dezvolte planuri de sănătate mai bune pentru îmbunătățirea și
menținerea sănătății dvs.
• Moștenire: dosarele de sănătate, în special istoricul familial al bolilor
cronice și acute pot ajuta la completarea portretului ereditar și genetic
al profilului de sănătate a membrilor unei familii.
• Pacienții cu boli cronice își vor putea urmări bolile împreună cu
furnizorii lor, promovând intervenții anterioare atunci când întâmpină
o abatere sau o problemă
• Urmărirea în colaborare a bolilor are potențialul de a reduce barierele
de comunicare între pacienți și îngrijitori (barierele de comunicare sunt
responsabile pentru multe evenimente adverse ale medicamentelor în
ambulatoriu)
• Comunicarea îmbunătățită va facilita pacienților și îngrijitorilor să pună
întrebări, să stabilească întâlniri, să solicite reîncărcări și trimiteri și să
raporteze probleme.
Bibliography
1. Application design for privacy and security in healthcare in Security and Privacy
of Electronic Healthcare Records, A. Khera, D. Singh, and D. K. Sharma, 2019
2. An overview of electronic personal health records, A. Yaser A Alsahafia, B. Valerie
Gay, Health Policy and Technology, 2018
3. What are personal health records?, 2019, Healthchampion
Noi tehnologii utilizabile in
Telemedicina
Big Data
• peste 1 miliard de căutări pe Google în fiecare zi
• Aproximativ 300 de miliarde de e-mailuri sunt trimise în fiecare zi
• Peste 230 de milioane de tweet-uri sunt scrise în fiecare zi
• Mai mult de 30 de petabytes (adică 1015 de octeți) de date generate
de utilizatori sunt stocați, accesați și analizați pe Facebook
• Numai pe YouTube, 300 de ore de videoclipuri sunt încărcate în fiecare
minut
• În doar 5 ani, numărul de dispozitive inteligente conectate din lume va
fi de peste 50 de miliarde - toate acestea vor colecta, crea și partaja
date.
• Big Data este un puternic siloz de date digitale, brute, colectate din tot
felul de surse, nestructurate și dificil, sau chiar imposibil, de analizat
folosind tehnici convenționale utilizate până acum în bazele de date
relaționale
• Big Data: se referă mai mult la un fenomen decât la o tehnologie
specifică
3 caracteristici principale care fac ca big data să fie mari
The 3 Vs of Big Data

Sursa: How is Big Data Generated?. www.medium.com/2019

Volum
• cantitatea de date generate din diverse surse
• Pe site-urile de socializare, de exemplu, avem 2
miliarde de utilizatori Facebook, 1 miliard pe YouTube
și 1 miliard împreună pe Instagram și Twitter.
• Analiza datelor folosind Excel, baze de date si alte
instrumente traditionale sunt incapabile in analiza
datelor mari
Viteza
• viteza cu care datele sunt puse la dispoziție - rata de
transfer pe servere și între utilizatori a crescut până la
un punct în care este imposibil de controlat explozia de
informații.
• Este necesar să se rezolve acest lucru cu instrumente
specifice, iar acest lucru intră în domeniul datelor mari.
Varietate
• Există date structurate și nestructurate
• Imaginile, videoclipurile, e-mailurile, tweet-urile, postările,
mesajele etc. sunt nestructurate.
• Datele colectate de senzori de la milioanele de dispozitive
conectate sunt ceea ce numim semi-structurate
• înregistrările păstrate de companii pentru tranzacții, stocare
și informațiile nestructurate analizate fac parte din datele
structurate.
Variabilitate
• eterogenitatea datelor: multe tipuri diferite de date de
îngrijire a sănătății
• provocarea este de a obține perspective analizând toate
datele eterogene disponibile într-o manieră holistică
Veracitatea
• cât de încredere sunt datele, calitatea datelor
Vizualizarea
• capacitatea de a interpreta datele și perspectivele rezultate,
o provocare pentru Big Date datorită celorlalte caracteristici
descrise mai sus
Valoare
• scopul Big Data Analytics este de a descoperi informatii
ascunse din cantități uriașe de date

• Big Data este prea mare pentru ca sistemele tradiționale de

procesare a datelor și instrumentele software să poată
capta, stoca, gestiona și analiza, prin urmare necesită
tehnologii noi pentru a-și gestiona (captura, agrega,
procesa) volumul, viteza și varietatea acestuia.
Image Credit: EMC
Big Data: Clasificare
1. Date generate de om
Majoritatea datelor generate de oameni sunt nestructurate
2. Date generate de mașină
Datele create de diverși senzori, camere, sateliți, dispozitive
bioinformatice și de health-care, analizoare audio și video etc. - cea mai
mare sursă de date astăzi
3. Date de la companii și instituții
Înregistrările financiare, tranzacțiile, planificarea operațiunilor,
informațiile demografice, înregistrările medicale etc. stocate în baze de
date relaționale sunt mai structurate și mai ușor de citit în comparație
cu datele online dezorganizate.
Big Data in sanatate
• Big Data în sanatate este un termen folosit pentru a descrie volume
masive de informații create de adoptarea tehnologiilor digitale care
colectează înregistrările pacienților și ajută la gestionarea
performanței spitalelor
• prea mari și complxe pentru tehnologiile tradiționale.
Big Data in sanatate
Fluxurile de date mari constau din diferite tipuri de date, și anume:
• date clinice, adică date obținute din fișele medicale electronice, date
din sistemele informatice spitalicești, centre de imagistica, laboratoare,
farmacii și alte organizații care furnizează servicii de sănătate, date de
sănătate generate de pacient, note de text liber ale medicului, date
genomice, date de monitorizare fiziologică
• date biometrice furnizate de la diferite tipuri de dispozitive care
monitorizează greutatea, presiunea, nivelul glucozei etc.
• date financiare, constituind o evidență completă a operațiunilor
economice care reflectă activitatea desfășurată
• date din activitățile de cercetare științifică, adică rezultatele cercetării,
inclusiv cercetarea medicamentelor, proiectarea dispozitivelor
medicale și noi metode de tratament
• datele furnizate de pacienți, inclusiv descrierea preferințelor, nivelul de
satisfacție, informații din sistemele de automonitorizare a activității
acestora: exerciții, somn, mese consumate etc.
• date din rețelele sociale
• Datele care au fost generate până acum în sectorul sănătății sunt
stocate atât pe hârtie, cât și în format digital.
• Astfel, esența și specificul procesului de analiză Big Data înseamnă că
organizațiile trebuie să facă față noilor provocări tehnologice și
organizaționale.
• Sectorul medical a generat întotdeauna cantități uriașe de date și acest
lucru este legat, printre altele, de nevoia de stocare a dosarelor
medicale ale pacienților.
• problema cu Big Data în asistența medicală nu se limitează la un volum
copleșitor, ci și la o diversitate fără precedent în ceea ce privește
tipurile, formatele de date și viteza cu care ar trebui analizate pentru a
furniza informațiile necesare în mod continuu
• este dificil să se aplice instrumente și metode tradiționale de
gestionare a datelor nestructurate
• Datorită diversității și cantității de surse de date care cresc în
permanență, sunt necesare instrumente și tehnologii analitice
avansate, precum și metode de analiză Big Data care pot îndeplini și
depăși posibilitățile de gestionare a datelor din domeniul sănătății.
• Potentialul Big Data in sanatate: îmbunătățirea calității asistenței
medicale, salvarea de vieți sau reduceriea costurilor.
• Instrumente de analiza Big Data: extragerea din aceaste date reguli,
modele și tendințe
• va permite furnizorilor de servicii de sănătate și altor părți interesate
din sectorul sănătății să ofere diagnostice mai precise și mai perspicace
ale pacienților, tratament personalizat, monitorizarea pacienților,
medicină preventivă, sprijin pentru cercetarea medicală și populația
sănătății, precum și o mai bună calitate a serviciilor medicale și a
îngrijirii pacienților, în timp ce, în același timp, capacitatea de a reduce
costurile
Sursa: Own elaboration
• Big Data Analytics poate oferi o perspectivă asupra datelor clinice și,
astfel, facilitează luarea deciziilor în cunoștință de cauză cu privire la
diagnosticarea și tratamentul pacienților, prevenirea bolilor sau altele.
• Big Data Analytics poate, de asemenea, să îmbunătățească eficiența
organizațiilor din domeniul sănătății prin realizarea potențialului de
date
Big Data Analytics în medicină și asistență medicală
- integrarea și analiza unei cantități mari de date complexe eterogene,
cum ar fi:
- diverse omice (genomică, epigenomică, transcriptomică,
proteomică, metabolomică, farmacogenetică)
- date biomedicale
- date de telemedicină (senzori, date despre echipamente medicale)
- date din fișele medicale electronice
In sanatate, Big Data vizeaza 3 domenii:
-epidemiologic
-clinic
-business

Clinic
Analiza Big Data își propune să îmbunătățească sănătatea și starea
pacienților, să permită predicții pe termen lung despre starea lor de
sănătate și implementarea procedurilor terapeutice adecvate. În cele
din urmă, utilizarea analizei datelor în medicină este de a permite
adaptarea terapiei la un anumit pacient, adică medicina personalizată
(de precizie, medicină personalizată).
Epidemiologic
Din punct de vedere epidemiologic, este de dorit să se obțină un
prognostic precis al morbidității în vederea implementării în avans a
programelor de prevenire
Business
analiza Big Data poate permite oferirea de pachete personalizate de
servicii comerciale sau determinarea probabilității de apariție a bolii și
infecțiilor individuale.
Big Data in sanatate
• o mai bună diagnosticare în contextul datelor cuprinzătoare ale
pacienților
• prevenirea bolilor
• telemedicină (în special atunci când se utilizează alerte în timp real
pentru îngrijirea imediată)
• monitorizarea pacienților la domiciliu
• prevenirea spitalizării inutile
• integrarea imagisticii medicale pentru un diagnostic mai larg
• crearea de analize predictive
• reducerea fraudei și îmbunătățirea securității datelor
• o planificare strategică mai bună
• creșterea implicării pacienților în propria sănătate.
Big Data Analytics în domeniul sănătății poate
fi împărțit în:
1. Analiza descriptivă : Poate fi folosit pentru a crea rapoarte (de exemplu,
despre spitalizările pacienților, performanța medicilor, gestionarea
utilizării), vizualizare, rapoarte personalizate, tabele de detaliere sau
executarea de interogări pe baza datelor istorice.
2. Analiza predictiva: poate ajuta medicii să ia decizii rapide pe baza datelor
și să îmbunătățească starea de sănătate a pacienților. Este deosebit de util
in cazul pacientilor cu afectiuni medicale complexe sau boli cronice.
- Clinicienii pot prezice în avans evenimentele medicale critice și pot preveni
deteriorarea stării pacientului.
- Poate fi folosita pentru: prezice răspunsul diferitelor grupuri de pacienți la
diferite medicamente (doze) sau reacții (studii clinice), anticipează riscul și
găsește relații în datele de sănătate și detectează modele ascunse
• anticipeaza răspândirea epidemiei, contractele de servicii, planifica
resursele de asistență medicală.
• Analiza predictivă este utilizată în diagnosticarea corectă și pentru
tratamente adecvate care trebuie administrate pacienților care suferă de
anumite boli.
3. Analiza prescriptive
• atunci când problemele de sănătate implică prea multe opțiuni sau
alternative.
• Folosește cunoștințele de sănătate și medicale pe lângă date sau informații.
• utilizată în multe domenii ale asistenței medicale, inclusiv prescripțiile de
medicamente și alternativele de tratament. Medicina personalizată și
medicina bazată pe dovezi sunt ambele susținute de analize prescriptive.
4. Analiza descoperirii — utilizează cunoștințele despre cunoștințe
pentru a descoperi noi „invenții” cum ar fi medicamente
(descoperirea medicamentelor), boli și afecțiuni medicale
necunoscute anterior, tratamente alternative etc.
5. Identificarea precoce și prevenirea Bolilor Transmisibile
Analiza datelor din sanitate poate fi utilizată pentru a studia tiparele
bolilor transmisibile și pentru a prezice izbucnirea viitoare în orice
regiune anume. Analiza datelor mari poate fi utilă aici pentru a studia
tendințele și a prevedea răspândirea bolii.
După identificarea zonelor infectate, tratamentul și monitorizarea pot fi
începute cu utilizarea telemedicinei.
Sursa: https://www.datapine.com
1. Predicțiile pacienților pentru îmbunătățirea
personalului
• De cat personal medical este nevoie intr-o anumita perioada de timp?
• 4 spitale care fac parte din Assistance Publique-Hôpitaux de Paris au
folosit date dintr-o varietate de surse pentru a veni cu predicții zilnice
și orare cu privire la câți pacienți sunt de așteptat să fie în fiecare
spital.
• De citit:
https://www.intel.com/content/dam/www/public/us/en/documents/
white-papers/french-hospital-analytics-predict-admissions-paper.pdf
• Predicții pe 15 zile privind vizitele la departamentul de urgență și
internările în spital pentru a optimiza nivelul de personal în funcție de
nevoile anticipate.
• Unul dintre seturile de date cheie: înregistrările de admitere în spitale
din ultimii 10 ani
• Analizate folosind tehnici de „analiza seriilor temporale”
• Aceste analize au permis cercetătorilor să vadă modele relevante în
ratele de admitere
• Apoi, s-a folosit învățarea automată pentru a găsi cei mai precisi
algoritmi care au prezis tendințele viitoare de admitere.
2. Alertă în timp real
• În spitale, software-ul Clinical Decision Support (CDS) analizează
datele medicale la fața locului, oferind practicienilor din domeniul
sănătății sfaturi în timp ce iau decizii prescriptive.
• Dispozitivele purtabile vor colecta în mod continuu datele de sănătate
ale pacienților și vor trimite aceste date în cloud.
• De exemplu, dacă tensiunea arterială a unui pacient crește alarmant,
sistemul va trimite o alertă în timp real medicului care va lua apoi
măsuri pentru a ajunge la pacient și va administra măsuri de scădere a
tensiunii.
Asthmapolis
• a început să folosească inhalatoare cu
trackere compatibile cu GPS pentru a
identifica tendințele astmului atât la nivel
individual, cât și la populații mai mari.
• Aceste date sunt utilizate împreună cu
datele de la CDC pentru a dezvolta planuri
de tratament mai bune pentru astmatici.
• De citit:
https://techcrunch.com/2013/04/05/asth
mapolis-wants-to-hack-the-inhaler-and-
help-26-million-americans-better-track-
and-manage-their-asthma/
Asthmapolis
• Senzori compatibile cu Bluetooth care urmăresc frecvența cu care
oamenii își folosesc inhalatoarele (împreună cu locația și ora din zi),
împreună cu aplicații de analiză și mobil pentru iOS și Android pentru
a-i ajuta să vizualizeze și să înțeleagă factorii declanșatori și tendințele
lor, în timp ce primesc feedback personalizat.
• datele colectate de soluție le permit medicilor să identifice pacienții
care prezintă risc sau au nevoie de mai mult ajutor pentru a-și controla
simptomele.
• Acest lucru le permite să prevină atacurile înainte de a se produce,
economisindu-le costul spitalizării sau al unei călătorii la camera de
urgență.
Big Data ar putea să vindece cancerul: Cancer
Moonshot program
• Cercetătorii medicali pot folosi cantități mari de date despre planurile
de tratament și ratele de recuperare ale pacienților cu cancer pentru a
găsi tendințe și tratamente care au cele mai mari rate de succes din
lumea reală.
• cercetătorii pot examina mostre de tumoră în bănci biologice care sunt
legate de înregistrările de tratament ale pacientului.
• Folosind aceste date, se poate vedea modul în care anumite mutații și
proteinele canceroase interacționează cu diferite tratamente și pot
găsi tendințe care vor duce la rezultate mai bune pentru pacient.
• Aceste date pot duce la beneficii neașteptate, cum ar fi descoperirea
că desipramina, care este un antidepresiv, are capacitatea de a ajuta la
vindecarea anumitor tipuri de cancer pulmonar.
• De citit: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5603309/
Data mining
• procesul de analiza a seturilor mari de date în căutare de modele și
informații valoroase
• „exploatarea” datelor nu se referă la extragerea de date noi
• în schimb, data mining este despre extrapolarea tiparelor și a noilor
cunoștințe din datele care sunt deja colectate
Tracking patterns:
• Recunoastere de modele din seturile tale de date
• Aceasta este de obicei o recunoaștere a unei aberații in setul de date
Clasificare:
Asociere
• Asocierea este legată de modelele de urmărire, dar este mai specifică
variabilelor legate în mod dependent.
• În acest caz, veți căuta anumite evenimente sau atribute care sunt foarte
corelate cu un alt eveniment sau atribut;
Clustering
• foarte asemănătoare cu clasificarea, dar implică gruparea unor bucăți de
date pe baza asemănărilor lor.
Regresia
• folosită în primul rând ca formă de planificare și modelare, este folosită
pentru a identifica probabilitatea unei anumite variabile, având în vedere
prezența altor variabile.
Predicția
• este una dintre cele mai valoroase tehnici de extragere a datelor,
deoarece este folosită pentru a proiecta tipurile de date pe care le veți
vedea în viitor.
• În multe cazuri, doar recunoașterea și înțelegerea tendințelor istorice
este suficientă pentru a realiza o predicție oarecum precisă a ceea ce
se va întâmpla în viitor.
Bibliografie:
• Kornelia Batko and Andrzej Ślęzak, The use of Big Data Analyjcs in
healthcare, Journal of Big Data, (2022) 9:3
• Telemedicine Technologies, Big Data, Deep Learning, Robojcs, Mobile
and Remote Applicajons for Global Health
Telecardiologie
 -o aplicatie specializata a telemedicinei
aplicata monitorizarii functiilor cardiace ale
unui pacient aflat la distanta

-folosita in: monitorizarea periodica a starii de

sanatate a persoanelor in varsta, controalele
Telecardiologia pre- si post-spitalicesti ale pacientilor cardiaci,
imbunatatirea calitatii vietii

-Statistic s-a demonstrat ca telecardiologia

poate creste semnificativ rata de supravietuire
a unui pacient adus de urgenta la spital prin
mobilizarea resurselor si actiunilor terapeutice
specifice cerintelor individului
Cuprins
1. Componentele unui sistem de telecardiologie: Modul de achiziție
• Achiziția semnalului cardiovascular
2. Compresia semnalului în telecardiologie
3. Rolul tehnologiei informației și comunicațiilor în telecardiologie
4. Electronic Health Records, Medical Information System, and Interface with
Medical Professionals
5. Probleme de securitate și confidențialitate a datelor în telecardiologie
6. Analiza semnalelor medicale în sistemele de telecardiologie
7. Tendințe în sistemele de telecardiologie
Componentele unui sistem de telecardiologie
Un sistem tipic de telecardiologie constă din următoarele module funcționale:
1. modul de achiziție și preprocesare
2. modul de sisteme de comunicații
3. modul de prezentare
Modul de achiziție
Modulul de achiziție a semnalului este atașat la corpul pacientului și colectează
semnale medicale relevante (ECG, PPG, tensiune arterială [BP] etc.) în format digital
pentru transmisie off-line sau real-time.
Modul de achiziție
- În unele sisteme, sunt colectate imagini de CT ale inimii și ale pacientului și câțiva
parametri clinici suplimentari, cum ar fi temperatura corpului.
- modulul de achiziție conține un procesor de ultimă generație pentru colectarea
multiplexată a datelor medicale și buffering adecvat.
- In timpul colectării: preprocesare a semnalului pentru a elimina zgomotul nedorit
si informațiile redundante din date
- Același procesor executa compresia in timp real sau offline a semnalelor medicale
(si imaginilor) achiziționate si codificarea sursei pentru tranceiver
1. Modul de achiziție
-O pereche de module de comunicatii conecteaza modulul de la pacient la
computerul de la distanta (expert) si efectuează modularea-demodularea datelor
pentru o comunicare fără erori.
-Alegerea modulului de comunicare depinde în mare măsură de distanța dintre
pacient și expert și de alți factori precum mobilitatea pacientului, volumul de date
medicale care trebuie transmise și transferul în timp real sau offline.
-Extragerea semnalului (decompresia) se efectuează la computerul expert înainte de
a fi prezentat medicului cardiolog pentru evaluare clinică.
Modul de achiziție
- Uneori, semnalele extrase sunt procesate digital pentru a dezvălui informații
patologice elementare și furnizate cardiologului ca ajutor suplimentar pentru a
susține diagnosticul.
- Raportul de diagnosticare este trimis înapoi către pacient fie ca mesaj text, fie ca
date vocale (în modul interactiv în timp real).
1.1 Achiziția semnalului cardiovascular
-cea mai critică parte a întregului sistem de telecardiologie: determina acuratețea in
procesare si diagnosticare in etapele următoare
-Semnalul cardiovascular principal pentru evaluarea clinică este ECG-ul cu 12
derivații.
-Foarte des, un cardiolog ar avea nevoie de alte semnale legate de ECG precum
PPG, tensiunea arterială și semnalele respiratorii pentru a corela caracteristicile clinice
și simptomele.
-Achiziția simultană a tuturor acestor semnale pune o povara mare asupra etapelor de
preprocesare și de compresie ulterioare la procesorul de la capătul de transmisie.
Achiziția semnalului cardiovascular
-O modalitate avantajoasă este de a deriva unele dintre aceste surogate din ECG și
PPG la sistemul receptor și de a le prezenta expertului.
-Un criteriu important care determină robustețea și acuratețea hardware-ului de
achiziție este capacitatea de a respinge artefacte în semnalele medicale individuale
prin filtrarea și amplificarea acestora.
-Semnalele biomedicale sunt contaminate cu zgomot si artefacte.
-Pentru ECG, artefactele sunt: interferente la linia de alimentare, zgomot de electrod
sau de contact, artefacte de mișcare, zgomot electrochirurgical, zgomot de
amplificator medical și zgomot de cuantizare.
Achiziția semnalului cardiovascular
Pentru colectarea fidelă a semnalelor medicale, caracteristicile de bază dezirabile ale
unui circuit de achiziție de biopotențial sunt:
- Informațiile patologice ar trebui să fie netulburate de caracteristicile
amplificatorului și ale altor componente electronice;
- Protectia pacientului impotriva supratensiunilor accidentale si a curentului de linie
de alimentare, protecția circuitului de achiziție (amplificator) de tensiuni mari de
intrare (aplicații de defibrilare)
- o separare buna a semnalului achiziționat și a artefactelor nedorite.
Schema bloc a unui sistem digital de achiziție a
semnalelor biomedicale
Achiziția semnalului cardiovascular
2 blocuri majore: condiționarea analogică (numită și front end analogic) și procesarea
domeniului digital.
- Obiectivul stării analogice este de a converti semnalul medical brut în semnal
bipolar (±10 V) sau unipolar (0–5 V).
- Ieșirea condiționată a fiecărui semnal este transmisă ADC-ului multicanal, urmată
de un procesor high-end.
- În prima etapă, amplificatoarele de izolare protejează pacienții de curenții
accidentali care trec prin corpul lor de la linia de alimentare din partea de achiziție.
2. Compresia semnalului în telecardiologie
- În contextul telecardiologiei, compresia semnalului medical capătă o importanță
deosebită.
- Un pacient cardiac monitorizat cu ECG cu 12 derivații la rezoluție de 10 biți și
eșantionare la 360 Hz va genera aproape 3 GB de date în 24 de ore
- Pentru monitorizarea multiparametrică (ECG, PPG, respirație etc.), ceea ce se
intampla adesea într-o configurație clinică, acest volum de date va fi de aproape
15 GB.
- Pentru acest exemplu, datele generate de la pacient în 1 min = 83333,33 kbiți.
Compresia semnalului în telecardiologie
- Presupunând o viteză moderată a conexiunii de 200 kbps, timpul de transfer al
acestor date va fi 83333,33/12000 min = 6,94 min, ceea ce înseamnă de șase ori
timpul de achiziție.
- Compresia datelor biomedicale poate oferi beneficii duble, și anume: timp mai
mic de transmisie în aplicațiile de monitorizare a sănătății și utilizarea îmbunătățită
a legăturii de comunicație.
- Comprimarea datelor biomedicale este un domeniu bine explorat în ultimele cinci
decenii și mulți algoritmi au fost raportați în literatură, cu grade variate de
acuratețe a semnalului recuperat.
Compresia semnalului în telecardiologie
Parametrii importanți care influențează proiectarea software și hardware pentru o
astfel de aplicație de compresie sunt:
- Nivelul de cuantizare de achiziție și modul de compresie în timp real sau offline,
care are o relație directă cu necesarul de memorie tampon/angajarea memoriei la
modulul de capăt de transmisie;
- Abordarea datelor din pachetul transmis, care are o relație directă cu latența în
aplicația de monitorizare în timp real;
- Complexitatea computațională a algoritmului de compresie, care are o relație
directă cu timpul de recuperare/desfășurare înainte de extragerea semnalului la
procesorul de la capătul de recepție.
Compresia semnalului în telecardiologie
- Tehnicile de compresie cu pierderi, care sunt ireversibile în sensul că semnalul
original nu poate fi reconstruit perfect, sunt mai populare în aplicațiile de
telecardiologie.
- În contextul semnalelor biomedicale, tehnicile de compresie sunt, în general,
clasificate în trei mari categorii: tehnici de compresie directă, extracție a
parametrilor și tehnici de domeniu de transformare.
- Tehnicile de compresie directă utilizează corelația statistică între un grup de
eșantioane învecinate într-un bloc de date. Aceste tehnici sunt mai simple din
punct de vedere computațional și ușor de implementat folosind procesoare low-
end.
Compresia semnalului în telecardiologie
Tehnicile de extragere a parametrilor calculeaza si stocheaza semnăturile clinice ale
punctelor de date ECG, cum ar fi locațiile vârfurilor, punctele de trecere cu zero și
valorile pantei
Tehnicile de compresie în domeniul transformării folosesc o transformare liniară
pentru a mapa reprezentarea semnalului într-un domeniu diferit și pentru a codifica
coeficienții de expansiune.
Aceste două metode necesită memorie mare pentru stocarea datelor și necesită o
complexitate de calcul ridicată.
3. Rolul tehnologiei informației și
comunicațiilor în telecardiologie
Din perspectiva telecardiologiei, exista 3 categorii de nevoi de comunicare:
-monitorizarea pacientului prin utilizarea comunicării pe distanță scurtă pentru configurații
clinice
-utilizarea internetului și a tehnologiei de comunicații mobile pentru consultarea zilnică a
pacienților, telemedicină și controlul pre- și postspital al pacienților
-asistență medicală de urgență folosind comunicații prin satelit, telefonie publică și rețele
GSM
Factori precum mobilitatea pacientului sau a cardiologului și transmisia continuă sau
intermitentă determina alegerea legăturii de comunicare, a protocoalelor și a
dispozitivelor de comunicare.
Rolul tehnologiei informației și
comunicațiilor în telecardiologie
Sistemul personal healthcare utilizează comunicarea pe distanță scurtă si este folosit
în monitorizarea pacienților necritici (vârstnici).
- Aceste sisteme au devenit populare odată cu apariția procesoarelor de putere
redusă, compatibile cu interfața wireless și de mare viteză pentru monitorizarea pe
distanță scurtă într-un mediu clinic sau acasă.
- 3 tehnologii wirelss sunt folosite: ZigBee, Wi-Fi, si Bluetooth
- Dintre acestea, ZigBee s-a dovedit cea mai promitatoare in asistenta telemedicala,
datorita caracteristicilor sale, precum: fiabilitatea, latenta scazuta (de obicei 15 ms),
securitatea ridicata (utlizarea standardului de criptare avansat AES), putere,
interoperabilitatea (independenta furnizorului) si implementare ieftina
Rolul tehnologiei informației și
comunicațiilor în telecardiologie
- Controalele pre- și post-spitaizare ale pacienților care utilizează rețele de
comunicații din domeniul public, cum ar fi GSM, serviciul radio general de pachete
(GPRS) și internetul pot reduce necesitatea vizitei pacienților la centrul de sănătate.
- Această practică a devenit foarte populară odată cu extinderea și gradul de
conștientizare a tehnologiei Internet, iar gadgeturile portabile sunt dotate cu
conectivitate ușor de navigat cu World Wide Web (WWW)
- Aceste sisteme sunt concepute în primul rând pentru a gestiona un singur pacient la
un moment dat.
Schema bloc a unui sistem de monitorizare a sănătății la distanță
folosind o rețea publică de comunicații
- ECG-ul pacientului este colectat de un modul de achiziție hardware (HAM), care
transferă datele către dispozitivul local pentru buffer, compresie și transmisie.
- Dispozitivul de achiziție local poate fi un computer, un telefon mobil sau un PDA,
care acceptă date de la HAM printr-o legătură cu fir (USB, RS-232) sau fără fir
(Bluetooth).
- Dispozitivul local comunică semnalul către un server la distanță utilizând linia
telefonică a rețelei digitale de servicii integrate (ISDN), protocolul de control al
transmisiei (TCP)/protocolul internet (IP), GPRS sau comunicarea GSM pentru
analiză și feedback de către experți.
Aceste aplicații sunt clasificate în condiții necritice și semicritice ale pacientului.
În aplicațiile necritice, transferul datelor pacienților este intermitent și comunicarea cu
expertul poate fi preprogramată.
Este adesea stabilită o legătură videoconferință în timp real cu medicul expert.
Cardiologul poate discuta cu pacientul și poate sugera câteva terapii.
Sarcina de calcul pe microcontrolerul dispozitivului local este limitată la colectarea
datelor pacientului, compresia și transferul bidirecțional (inclusiv videoclipul).
 - Pentru pacientii in stare semi-critica, achizitia datelor este continua, iar dispozitivul
local de colectare a semnalului analizează datele pacientului pentru a verifica dacă a
apărut vreo condiție de alarmă predefinită.
- În astfel de evenimente, mesajele de alarmă sunt generate adecvat pentru a alerta
personalul medical, chiar și rudele pacientului.
Telecardiologia mobilă se referă la o situație în care pacientul se află în stare mobilă,
și anume, într-o ambulanță fiind transferat la un spital sau într-un avion la mare
altitudine sau navă de mijlocul oceanului.
Este stabilită o legătură dedicata prin satelit cu lățime de bandă mare pentru a
transfera ECG-ul pacientului și câteva semne vitale împreună cu o legătură video
pentru a facilita o consultare în timp real între un tehnician medical de urgență sau
paramedic și cardiologul stației de bază.

Principalele provocări de proiectare ale implementării cu succes sunt capacitatea

canalului wireless pentru a permite transmisia multiplexată a datelor medicale și a
semnalelor video, fiabilitatea și latența transmisiei.
4. Electronic Health Records, Medical Information
System, and Interface with Medical Professionals

- Pastrarea eficienta a datelor pacientului este o componenta esentiala a aplicatiilor

de telecardiologie
- Toate înregistrările pacienților sunt stocate pe un server central, denumit baza de
date a fișelor electronice ale pacientului (EHR).
- În contextul aplicațiilor de telecardiologie, datele medicale primite sunt stocate
într-un format diferit în fișierele bazei de date, în mod normal sub formă
comprimată.
- Medicul cardiolog poate accesa datele de la un terminal consolă din spital.
- Aplicația de monitorizare în timp real necesită transmiterea continuă a datelor
medicale către terminalul cardiologului și salvarea în fundal a datelor în serverul
medical.
Pentru aplicații off-line, cardiologul poate accesa fișa pacientului în PDA-ul său sau pe
telefonul mobil activat cu conectivitate securizată de acces gateway la serverul medical.
În plus, alertele de mesaje și monitorizarea evenimentelor pot fi configurate în software-ul
IT pentru a declanșa un mesaj către cardiolog în condiții critice ale pacientului.
Un studiu recent a arătat că peste 85% dintre medici folosesc PDA-urile în diferite scopuri,
care includ site-uri web de referință la medicamente, prescripții de transfer și acces la
datele medicale ale pacienților.
Studiul indică, de asemenea, că mulți medici (predominant cardiologi și pediatri) își
monitorizează îndeaproape pacienții din ATI, în special cei care sunt critici, în timp ce sunt
departe de spital
Probleme de securitate și confidențialitate a
datelor în telecardiologie
- În conformitate cu Legea privind portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de
sănătate din SUA (HIPAA), introdusă în 1996, confidențialitatea identității
pacienților și a datelor medicale este de cea mai mare importanță în asistența
medicală.
- În aplicația de telecardiologie, datele pacienților sunt transferate prin diferite
rețele wireless și de domeniu public și în cele din urmă sunt arhivate pe serverul
medicului consultant.
- Astfel, sunt necesare niveluri de securitate pentru mecanismul de transfer wireless,
precum și pentru fișierele de date din serverul de date EHR.
Pentru transmiterea pachetelor ECG comprimate sunt utilizate diferite metode de
criptare.
AES este unul dintre cele mai recente protocoale de securitate utilizate în multe rețele
wireless (WLAN, BAN, ZigBee etc.).
Alte standarde de criptare sunt accesul protejat prin Wi-Fi (WPA), vectorul de distanță
la cerere ad-hoc (AODV) etc.
Pentru platforma mobilă 3G, modulul de identitate a abonatului (SIM) și removable
identity module (RUIM) sunt procedurile de autentificare curente.
În sistemele de telecardiologie, înregistrările pacienților sunt stocate pe un server
central, care este vulnerabil la diferite tipuri de atacuri.
Criptarea și marcarea timpului sunt efectuate în timp ce se stochează înregistrările
pacienților în baza de date centrală. Fără cheia de decriptare, nu este posibil să fie
accesate datele.
Analiza semnalelor medicale în sistemele de
telecardiologie
- Analiza datelor medicale pentru extragerea caracteristicilor patologice are ca scop
sprijinirea diagnosticului clinic de către experți.
- În aplicațiile de telecardiologie, pachetele de date primite de expert sunt testate
cu mecanisme de verificare a erorilor pentru fiabilitatea lor, urmate de programul
de decompresie.
- Datele medicale extrase sunt apoi stocate în fișiere de bază de date. O prezentare
grafică a planului temporal este generată pe computerul receptor, telefonul mobil,
PDA, etc., cu medicul cardiolog pentru a facilita analiza vizuală.
În contextul unui semnal ECG,
semnele clinice de interes sunt
intervalul R-R (ritmul cardiac); Durata și
înălțimea undei P; Durata și înălțimea
undei T; lățimea QRS; Segmentele PR,
ST și QT; intervale QT; morfologiile
undei cum ar fi pozitivitatea (sau
negativitatea) undei T; elevație ST; etc.
Pentru semnalele PPG: pozițiile vârfurilor poate fi de interes.
Un set de informatii clinice utile pot fi obținute din analiza PPG, cum ar fi timpul de
tranzit al pulsului, tensiunea arterială, nivelul SpO2 și ritmul cardiac.
Viteza procesoarelor de telefoane mobile de astăzi este suficient de mare pentru a
obține un calcul în timp real a tuturor informatiilor clinice menționate dintr-un set de
ECG și PPG cu mai multe derivații în câteva secunde.
- Preprocesarea: scoate artefactele și
îmbunătățește zona de interes.
- Vârful R (sau complexul QRS) este
segmentul cel mai proeminent și cel
mai evident dintr-o bătaie ECG.
- Mulți dintre algoritmii de extracție a
caracteristicilor ECG încep cu
detectarea vârfurilor R și explorarea
ulterioară a altor caracteristici ale
undelor din vecinătatea lor prin
utilizarea „căutare pe fereastră”.
Prin urmare, detectarea precisă a vârfului R este de cea mai mare importanță în
extracția caracteristicilor ECG.
Indicii de performanță ai detectării vârfurilor R de către un algoritm sunt descriși de
parametri precum sensibilitatea, predictivitatea și specificitatea unde parametrii se
referă la locația vârfurilor R, detectarea lor corectă (pozitiv adevărat) sau detectarea
greșită (negativ fals).
Tendințe în sistemele de telecardiologie
Având în vedere tendința actuală de creștere a numărului de boli cardiovasculare în
întreaga lume, telecardiologia va continua să fie unul dintre modurile majore de servicii de
asistență medicală în viitor.
Revoluțiile tehnologice majore care se așteaptă să aibă cel mai mare impact asupra
sistemelor de telecardiologie sunt următoarele:
1. Dezvoltarea unor senzori mai mici, de putere redusă, inteligenți și portabili: aceștia
vor permite activitatea normală a unui pacient cardiac cu un disconfort minim. Efortul
este de a realiza un circuit integrat care să conțină senzorii, componentele electronice
și emițătorul într-o zonă mică care poate fi fixată pe vesta unui pacient. Senzorii vor
detecta ECG, conținutul de oxigen din sânge și temperatura de la pacient.
Diferite tehnici de captare a energiei sunt deja utilizate pentru a alimenta acest mic
modul de la temperatura corpului sau sursele ambientale.
2. Comunicație wireless securizată: Parametrii precum puterea, raza de transmisie și
lățimea de bandă sunt cei mai critici factori în alegerea mediilor de comunicare
pentru aplicațiile medicale. Pentru asistența medicală personală, Wi-Fi (WLAN),
Bluetooth și ZigBee sunt deja implementate pentru monitorizarea pe distanță
scurtă, fiecare având propriul mecanism de securitate și autentificare.
3. Platforme interactive: Extinderea conceptului de acces la date oricând și oriunde
a determinat utilizarea dispozitivelor portabile pentru acces rapid și securizat la
datele medicale. Telefoanele mobile și PDA-urile sunt cele mai populare dintre
dispozitivele portabile adoptate de medici pentru accesul la datele pacienților.
Cercetările continuă pentru a dezvolta platforme software mai puternice și mai ușor
de utilizat în dispozitivele mobile, iar instrumentele de vizualizare a datelor devin mai
ușor de utilizat pentru modalități interactive și flexibile de acces la date.
Telemedicina
RFID Technology in Healthcare
Radio Frequency Identification - RFID
• RFID is a technology which uses readers and tags to
transfer data via radio waves
• The technology appeared during World War II, but became widely
used in everyday applications over the past decade
RFID Applications

Personnel tracking Access control Supply chain management

RFID system:
Reader
Tags
RFID System

RFID System with Passive Tag

RFID Reader:
• Continously sends radio waves of a particular frequency
• If the object on which the RFID tag is attached is within the range of
these radio waves, then it sends a feedback back to the reader.
• Based on this feedback, the reader identifies the object
RFID Tags:
• There are 3 types of tags available:
1. Passive tags
2. Active tags
3. Semi-passive tags
1. Passive Tags:
• Do not have any power supply
• They get their power from the incoming radio waves from the Readers
• The signal carrying a certain amount of energy with it, hits the coiled
antenna inside the tag inducing a magnetic field that energizes the
electronic circuit containing information embedded within the tag
(including a unique identification number)
• They are extremely small, cheap (<10 cents), durable
• Cons in telemedicine applications:
1. Short reading range
2. It would not have the ability to supply power to biosensors if one were
to be attached to the tag.
RFID Technology Disadvantages
• Tag collision: multiple tags are energized by a single reader so the tags
respond at the same time, causing read failure
• Reader collision: the coverage area of one RFID reader overlaps with
that of a nearby reader.
• Lack of security: tag signals can be picked up by any reader within
range
RFID Frequencies:
• LF (low frequency): 135 KHz
• HF (high frequency): 13MHz
• UHF (ultra high freq): 900 MHz
2. Active Tags
• An internal battery is needed to power a given tag in order to respond
to a reader.
• The battery provides a longer read range that allows an active tag to
be read from a longer distance.
• Batteries make the cost, size, and life- time of active tags impractical
RFID Performance Characteristics

Frequency Data Range Affected by Ability to

rate liquids/metals penetrate
walls, etc
LF (128–135 kHz) Slow Near contact to 35 cm Very little Very good

HF (13.56 MHz) Moderate Near contact to 120 cm Somewhat Good

UHF(860–960 MHz) High Long (1–4+ m) Yes Moderate

Source: [7]
• LF and HF systems: signal reflection severely reduces the transmitted
signal power
• UHF systems: radio waves are absorbed by water at ultrahigh freq.,
making it unsuitable for applications involving placements of tags on
the human body.
• Data storage of a tag: no more than 2KB
• Range of a tag:
• active tags: 100m
• Passive tags: LF, HF: 1m, UHF: 3-7 m
• Microchips in RFID can be:
• read-write: can add information to the tag or write over existing
information when the tag is within range of a reader. They have a
serial number that can’t be written over. Additional blocks of data
can be used to store additional information about the items
the tag is attached to (these can usually be locked to prevent
overwriting of data).
• read-only: information stored on them during the manufacturing
process. The information on such chips can never be changed.
• write once, read many (WORM): can have a serial number written
to them once, and that information cannot be overwritten later.
Case Study 1: Implantable glucose meter for
diabetes monitoring –Eversense CGM System
 3.5 x 18.3 mm

The system consists of:

1. Implantable, cylindrical glucose sensor (3.5 x 18.3 mm), implanted under
the skin (3 mm)
2. Smart transmitter, attached on the skin
3. Mobile app: displays glucose information & allows users to review current
and historical glucose data in real time
1. Glucose sensor contains:
• an optical system (LED and two
photodiodes, powered by a ferrite
antenna substrate) to measure the
glucose
• a passive HF RFID tag
• A device that assure integration between glucose meter and RFID tag
• a silicone collar impregnated with a small amount (1.75 mg) of
dexamethasone acetate that elutes an average of 3 micro-g per day
over the life of the sensor to attenuate the body’s local inflammatory
response and prolong the sensor life.
• core electronics and optics are sealed within a polymethyl methacrylate
(PMMA) encasement
Glucose sensor:
• Is activated to measure interstitial fluid glucose every 5 min, when it
receive a radio frequency power from the transmitter
• It acquires the necessary energy from the incoming wave radiated
from the external reader (transmitter). The received energy must be
strong enough to power up the chip
• When the signal is sent back from the tag’s antenna, it must be
efficient enough to ensure that the transmission power is adequate for
the reader.
• The RFID tag is responsible for transmitting the glucose meter data
away from the body
• The data needs to be send away from the tag as soon as it is received
from the glucose meter, because of the storage limitations of the tag
(2KB)
• Challenges:
1. to ensure the tag is implanted as closely to the person’s skin as
possible to minimize the signal propagating distance.
2. need to avoid immediate contact between the antenna and any
internal tissue that may severely shield off the signal.
ØAny housing for the tag that seals it off to avoid direct contact with
tissue will certainly have an effect on signal penetration
ØThe choice of material therefore becomes a critical issue in this
scenario
• The system is designed to provide a sensor replacement alert to the
user when it reaches insufficient sensitivity to glucose due to oxidative
degradation of the glucose recognition chemistry.
RFID Tag

• The RFID tag operates at a frequency band of 13.56 MHz (Industrial

Scientific and Medical -ISM) -HF
• UHF: provides high data transmission rates, however, in an implantable
system, the tissue absorption coefficient increases for higher
frequencies, causing most of the transmitted power to be absorbed by
the tissue
• LF: the tag coil would have to be quite large and also RF burn in the
tissue could be a concern
Integration between RFID tag and glucose sensor

A device to:
• convert the captured reading into an electrical signal that can be
written into the RFID tag in order to be further transmitted away from
the human body to the reader
• program the tag’s memory to ensure that the previously stored data is
sent away and the tag’s memory content emptied before the next set
of readings comes in.

• The system architecture and the working flow of a continuous glucose

monitor can be found in [8]
2. Transmitter

• battery-powered Source: Newt Studio

• Attached to the skin through an adhesive patch
• transfers glucose data to the mobile app every 5 min through a
secured low- energy Bluetooth transmission.
• provides on-body vibrations that alert users of immediate and im-
pending hypoglycemia and hyperglycemia
• rechargeable and takes 15 min about every other day to fully charge
Other use cases of RFID in healthcare
1. Patient Identification
• Avoid patient identification error which may lead to improper dosage
of medication to patient, as well as having invasive procedure done
• Identification through RFID may also be used for surgical patients to
ensure that the surgery procedure is performed on the right patient
• Solution: a smart wristband with a passive RFID tag, that can be
scanned to identify patients and reveal information such as date of
birth, name, insurance information, allergies, blood type and
medication requirements
2. Patient Tracking
• Tracking patients - patients identification and location to ensure
patient safety when urgent medical attention is needed and to protect
vulnerable patients (infants, Alzheimer's patients, patients).
• RFID tracking can also be used to identify the patients that are ready
to leave the hospital, in order to minimize unneeded long stays for
better resources allocation
• Movement tracking of visitors, staff, and patients to locate and identify
people that have been in contact with people carrying infectious
diseases.
• Few hospitals in Asia used RFID systems during SARS epidemic to
identify and locate people that had been in contact with the SARS
infected patients before the diagnosis being made
3. Inventory Management
Advantages for hospitals:
- reducing out-of-stocks
- identifying inventory to be ordered
- reducing the time staff spends searching for inventory
- decreasing lost and stolen supplies
3. Tracking Entities
An RFID system can be used to track people (patients, doctors, nurses),
expensive and critical equipment in hospitals in real time:
- Tracking medical staff - identifying the location of caregivers in
hospitals to ensure the most efficient response to emergencies
- Tracking pharmaceuticals from the manufacturer, distributor, and
pharmacy to the point of administering medication to the patient
- Tracking movable equipment, furniture, medical devices, and other
high-value items (surgical equipment, wheel chairs, etc.) - to provide
ready access when needed and to reduce losses.
- Tracking blood – RFID-based systems are used to track bags of blood to
record transfusions and to minimize the risk of patients receiving the
wrong type of blood
- Tracking documents - by attaching an electronic label on the cover,
files containing important documents like prescriptions, clinical
reports, medical bills, etc. can be easily traceable in hospitals
Case studies RFID-based systems already
implemented within worldwide hospitals
1. Finland: RFID and medication compliance
• a system using RFID and mobile phones to make sure Alzheimer’s patients
take their medication.
2. Italy: RFID and blood transfusion
• used to increase efficiency and safety in the management of the transfusion
process
• RFID tags are placed on blood bags and patient wristbands
• Staffs are provided with RFID ID cards and personal digital assistants (PDAs
or handheld computers) in order to:
- register patients upon arrival;
- verify patient-blood group;
- recognize patients and transfusion units at any time
3. Germany and USA: RFID and medication
• nurses use a Tablet PC to match the RFID tags on patients' wrists with bar-
coded information on packets of medication.
• The match ensures that each patient receives exactly the right dose and
only the medication that has been prescribed to him or her.
• Germany’s Jena University Hospital implements a system using RFID to track
medication from the point of dispensing in the hospital’s pharmacy to the
drug’s administration up to 24 patients in intensive care, in order to avoid
drug errors
4. USA: Emergency Department workflow improvement
• RFID-based people/asset tracking software to cut down patient waiting time
• These led to a decrease in the waiting time for the first triage nurse from
1hr 20 min to 9 min for incoming patients in Memorial Medical Center.
Challenges for RFID adoption in healthcare
• The adoption of RFID technology in hospitals faces some challenges:
technological, pravicy and data management challenges,
organizational and financial challenges
Technological challenges:
• electromagnetic interference (EMI) with biomedical devices
• RFID tags could potentially cause EMI to medical equipment such as
external pacemakers, which could cause the equipment to switch off
in the proximity of an RFID tag.
• accuracy and reliability of RFID systems: The accuracy of an RFID
reading depends on factors like tag placement, read distance, the
object tagged and angle of rotation, in addition to the presence of
items containing liquid, metal objects and local magnetic interference,
which do not always result in a 100% accurate RFID read rate
• there is also a lack of industrial standards and guidelines, which makes
such implementations challenging in hospital environments
2. Security, privacy, and data management challenges
• intercepting data during transmission, or the unauthorized access of
sensitive data
• From a legal perspective, unencrypted patient data stored in RFID tags
may also be perceived as a violation of government regulations, such
as the Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA) in
USA
3. Organizational and financial challenges
• deployment of an RFID system is still a large initial investment for a
hospital
• passive RFID tag costs approximately 10 cents, active RFID tag can cost
up to 20 dollars
• In addition: RFID infrastructure also requires middleware, databases,
servers and applications, training, business process redesign,
organizational change and RFID infrastructure maintenance
• A study conducted in the US concludes that the adoption cost is
regarded as the top barrier for RFID adoptions: long-term return on
investment (ROI) through a 5-year ROI of 2%, with an approximate
payback period of four years
In conclusion:
• However, RFID technology has the potential to reduce the medical errors in
hospitals.
• Medical errors have become a leading cause of death on a global basis.
• It is found that medical errors are causing 250,000 deaths per year in the
U.S. alone
• Misidentification, and specimen or medication misidentification, is the
leading cause of death due to medical errors
• The main benefits of adoption RFID technology in healthcare include:
- patient’s safety improvement by preventing errors;
- resource use improvement;
- costs saving;
- security enhancement.
Bibliography
1. What is RFID? How RFID works? RFID Explained in Detail, Passive Components
Blog, April 2020, passive-components.eu
2. https://www.rfidjournal.com/faq/how-much-information-can-an-rfid-tag-store
3. RFID Explained, Shaan Ray, Dec 2019, www.medium.com
4. An Introduction to RFID Technology, Roy Want, 2006, IEEE CS
5. https://www.eversensediabetes.com
6. A Prospective Multicenter Evaluation of the Accuracy of a Novel Implanted
Continuous Glucose Sensor: PRECISE II, M. P. Christiansen et al., Diabetes
Technology & Therapeutics, Volume 20, Number 3, 2018
7. The Potential Use of Radio Frequency Identification Devices for Active Monitoring
of Blood Glucose Levels, B. Moore, Journal of Diabetes Science and Technology,
2009
8. A Wireless Powered Implantable Bio-Sensor Tag System-on-Chip for Continuous
Glucose Monitoring, Shuo Guan et al., IEEE Biomedical Circuits and Systems
(BIOCAS), 2011
9. An Implantable RFID Sensor Tag toward Continuous Glucose Monitoring, Z. Xiao
et al., IEEE Journal of Biomedical and Health Informatics, 2015
10. RFID-based Information System for Patients and Medical Staff Identification and
Tracking, in book: Sustainable Radio Frequency Identification Solutions, 2010, T.
Cerlinca, C. Turcu, C. Turcu, M. Cerlinca
11. RFID Applications and Adoptions in Healthcare: A Review on Patient Safety
Patient Safety, M. Haddara, A. Staaby, Procedia Computer Science, 2018