Plan de intervenție personalizat

deficienţă de intelect şi limbaj

semestrul I
an școlar: 2020 - 2021

1. Date de identitate
Numele şi prenumele: Postolache Cristian
Vârsta: 12 ani
Sex: masculin
Domiciliul: Adjud
Colegiul National Emil Botta, Adjud
Clasa a VI-a
Data inceperii aplicării: octombrie 2019
Starea de sănătate : relativ buna, sindrom ADHD
Echipa de interventie: – prof. Diriginte Oprea Codruta
– consilier-psiholog: Chirila Magdalena
Domeniul de intrvenție: educație incluziva
2. Definirea problemei
Gradul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiană:
Cristiano este un băiețel care a venit la scoala noastra de la vârsta de zece ani, însoțit
de mama lui, care sufera de cancer. În momentul în care a fost adus la scoala, nu putea să
comunice cu colegii sau cu personalul unității, deoarece nu înțelegea decât câteva cuvinte în
limba română, limba sa din anii de scoala primara fiind limba italiana. Din acest motiv,
Cristiano era veşnic agitat în timpul activităţilor desfăşurate la scoala (se ridica în picioare,
atunci când nu-i convenea ceva, plangea cand era evaluat, la toate obiectele). La un moment
dat, din cauza frustrării, a început să se tăvălească pe jos. Din cauza limbajului sărac și
defectuos, comunică și cooperează foarte greu cu diriginta și cu colegii. Adaptarea la mediul
scolii și la grupul de copii s-a făcut cu foarte mare greutate, din cauza dificultăților de
comunicare. Mama îl creste cum se pricepe mai bine, oferindu-i multă iubire, in ciuda
deplasarilor nenumarate pe care le face periodic la tratament. Am încercat să încurajez
independența copilului, oferindu-i îndrumare atunci când este nevoie și să laud performanțele
acestuia, chiar dacă sunt minore. L-am implicat în toate activitățile de grup.
Am rămas și eu implicată, urmărindu-i progresul și l-am încurajat să practice și acasă ce a
învățat la scoala;

Psihodiagnostic : - retard psihic diagnosticat cu Scrisoarea medicala nr. 662/ 27.08.12;

- elemente de autism; sindrom ADHD.
- tulburări de comportament;
- dificultăți în perceperea componentelor spațiale și temporale
1
 3. Informații educaționale
Comportament cognitiv:
- copilul are minime reprezentări despre mediul înconjurător corespunzatoare vârstei și nu are
capacitatea de a observa sistematic;
- volumul limbajului este foarte sărac, se exprimă greoi, are tulburări de pronunție;
- gândirea se manifestă doar în cazuri concrete, intuitive;
- atenția este slab dezvoltată.
Comportament psihomotric:
- dezvoltare fizică corespunzatoare vârstei;
- nu cunoaște schema corporală;
- întâmpină dificultăți în orientarea spațială;
- nu are deprinderi de igienă personală și colectivă formate.
Relații sociale:
- este politicos cu personalul scolii;
- este un copil remigrat, foarte apropiat de mama sa;
-are crize de nesiguranță;
- nu este sociabil, nu colaboreaza cu colegii din grupă;
4. Date familiale:
Numele şi prenumele părinţilor
Tata – Postolache Vasile
Mama – Postolache Rodica
Ocupaţia părinţilor
Tata – migrant Italia
Mama – somera, bolnava de cancer
Bugetul familiei: mic – salariul tatalui impartit intre locuinta din Italia si cea din Romania,
intre educatia celor doi copii si tratamentul pentru cancer al mamei
Structura familiei : o familie formata din mama si bunica materna, tata plecat, care se ocupă
de cei doi copii
Componenţa familiei: mama, bunica, sora acasa, tata plecat
Relaţii familiale: bune, dar parintii locuiesc separat
5. Date despre starea sănătăţii
Naştere : normală
Dezvoltare fizică : bună
6. Date privind dezvoltarea personalităţii
Percepţie : lacunară
Atenţie : instabilă, se concentrează greu în activitate
Memorie: predominant mecanică şi de scurtă durată; viteza de memorare variată, în funcţie
de tipul textului învăţat (memorează uşor melodiile şi versurile cântecelor, dar nu le poate
reda corect din cauza limbajului); întipărirea slabă, durata păstrării scurtă.
Gândirea : concret- intuitivă, nu face abstractizări.
Limbaj şi comunicare :
-Volum vocabular: sărac, concret- situativ, repetitiv.

2
-Tip de comunicare: neinteligibilă, mimico-gesticulară, înţelege informaţia verbală în ritm
lent, după multe repetări.
Imaginaţie: săracă, îndreptată spre lumea jocurilor pe calculator, pentru că se joaca frecvent
cu acestea..
Afectivitate: emotivitate, imatur emoţional, dependenţă de adult, reacţii emotive cu caracter
exploziv (transpirație, plâns, aruncarea jucăriilor, agitaţie, violent).
Psihomotricitate: coordonare motrică generală - relativ bună.
Rezistenţă la dificultăţi: oboseşte uşor, se plictiseşte repede.
Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă,
egoism.
Aptitudini: aptitudini pentru activităţile practice, educaţie muzicală.

7. Stil de învăţare:
Greoi, datorită faptului că nu se poate concentra mult timp şi se plictiseşte repede.
Preferă activităţile practice şi educaţia muzicală (imită cu uşurinţă mişcările sugerate de textul
jocurilor muzicale sau cântă cântece învăţate, dar fără a fi prea bine înţeles). Este dezinteresat
de celelalte activităţi din scoala, are un stil de muncă încet, se plictiseşte uşor, nu rezistă la
efort intelectual susţinut şi nici la efort fizic, nu se focuseaza asupra esentialului in timpul
orelor de curs.
7. Stil de muncă : sub supravegherea mamei sau a unui profesor-tutore.
Scopul:
Dezvoltarea potenţialului cognitiv al copilului în vederea integrǎrii lui în grupul de
copii şi în activitǎţile specifice scolii.
Obietive cadru:
-dezvoltarea abilitǎţilor cognitive specifice vârstei şcolare;
-dezvoltarea abiliţǎtilor de comunicare cu cei din jur;
- socializare, relaţionare cu copiii şi personalul scolii;
-însuşirea unor deprinderi elementare de comportament şi deprinderi igienice;
-creşterea nivelului de dezvoltare şi coordonare psiho- motrică ;

Intervenţia dirigintei in cadrul scolii:

Tipuri de activitate:
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare, activităţi pe centre de interes;
- activităţi practice,educaţia pentru societate;
- activităţi artistico-plastice,educaţia muzicală;
- activităţi de educaţie fizicǎ şi sport;
Strategii centrate pe copil:
-valorificarea maximǎ a jocurilor didactice, dar și distractive;
-procedee de lucru simple, cu grad mic de dificultate;
-stimularea corespunzatoare a senzaţiilor și percepţiilor;
-valorificarea ariilor de stimulare şi a tuturor spaţiilor din scoala si din curtea scolii cu care
copilul vine în contact (care influenţeazǎ în mod pozitiv dezvoltarea fizică, intelectuală,
afectivă, senzorială și socială a copilului).
3
-individualizarea metodelor folosite pentru copiii cu dizabilități;
-adaptarea materialului didactic folosit la fiecare activitate;
-procurarea materialului de sprijin, atunci când este nevoie;
-organizarea unor activități la care să participe toți copiii;
-construirea unei imagini pozitive despre sine, pe fondul unor activități de grup, orientate
spre valorizarea posibilităților fiecăruia și pe un sistem de relații pozitive între diriginta și
copil și între copii.
Resurse, mijloace:
- material didactic adecvat fiecǎrei activităţi;
- jucării, truse de joc, truse de joc sportive;
- calculator,cd-uri, proiector la clasa, tabla interactiva;
- cǎrţi cu imagini, abtibilduri cu personajele preferate;
-excursii si drumetii scurte cu colectivul clasei, insotiti de diriginta: Slanic-
Moldova, Marasesti, raul Trotus, raul Siret.
Metode şi instrumente de aplicare:
- jocul didactic, jocul de mişcare,jocul de rol;
- percepţia şi manipularea de obiecte;
- conversaţia, explicaţia,exerciţiul, demonstratia.
Obiective pe termen lung:
- ameliorarea pronunției și dezvoltarea exprimării orale;
- dezvoltarea operațiilor gândirii și a calității acesteia;
- recuperarea lacunelor datorate handicapului ușor de care suferă;
- exersarea capacității de orientare spațială și temporală;
- educarea comportamentului civilizat.
Obiective operationale:
Dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare:
- sǎ perceapǎ şi sǎ rosteascǎ cuvinte în propoziţii simple;
- sǎ rǎspundǎ adecvat(verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune, la ce i se cere,
să participle la activităţi;
Terapia cognitivǎ:
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ obiecte, personaje, lucrurile din jurul său, să fie capabil
să le numere, să le grupeze după diferite criterii;
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ unele reguli simple de comportare civilizată, inclusiv
din regulamentul de ordine interioara al scolii;
- sǎ cunoascǎ bine spaţiul scolii, personalul didactic si nedidactic al scolii, cu care vine
în contact zilnic;
Dezvoltarea motricitǎţii:
- sǎ utilizeze obiecte, instrumente de scris uşor de manevrat, să nu le strice, să aibă
grijă de ele;
- sǎ recunoascǎ anumite obiecte, sa diferentieze copertele manualelor cu usurinta;
- dezvoltarea motricității fine prin activitățile de educatie fizicaj, fie prin pictură,
desen, lectii de muzica.

4
 - sǎ ştie sǎ isi duca la indeplinire sarcinile atunci cand este elev de serviciu, sa ii ofere
profesorului lista elevilor absenti, ceea ce il ajuta sa retina si mai motivat numele colegilor ;
- sǎ ofere şi altor copii obiectele scolare pe care le foloseşte, să se joace cu ceilalţi
copii, să nu arunce cu obiecte;
Consilierea familiei:
- intalniri periodice, sedinte cu parintii, discuţii individuale cu familia si psihologul scolii
despre comportamentul copilului;
- exemplificǎri despre activitatea desfăşurată, descrierea progreselor obţinute pas cu pas;
-explicaţii despre metodele aplicate, de răbdarea de care este nevoie,de încurajarea
permanentă la adresa copilului, de laude şi mângâieri şi multă atenţie din partea familiei;

Acest ,,Plan de intervenţie personalizat’’ va fi revizuit periodic, în funcţie de progresele

obţinute în dezvoltarea copilului, în funcţie de comportamentele atinse, a integrării în
colectivul de copii.
La aceastǎ structurǎ generalǎ se adaugǎ conţinutul propriu-zis al activităţii, în paşi mici,
întocmind o planificare sǎptǎmanală.

METODE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE:

- evaluare oralǎ;
- observaţie directǎ;
- evaluarea rezultatelor concrete: desene, lucrări practice, portofoliul copilului, etc;
- se face prin exerciţii susţinute, prin intrebari simple si jocuri educative având ca puncte tari
automatismele întreţinute, convorbiri cu copiii, povestiri, conversaţii, convorbiri cu medicul şi
psihologul;
-fise de lucru corectate spre incurajarea copilului si a valorificarii raspunsurilor sale corecte.
Obiective realizate:
-pregătirea copilului de a răspunde pozitiv în grupul de copii, de a face faţă în mod natural la
integrarea în colectiv, promovarea unei atitudini deschise, de acceptare a copiilor cu nevoi
speciale şi restul clasei.
Dificultăţi întămpinate:
-munca susţinută, posibilităţi de modulare a programului zilnic, adaptare curriculară
individualizată;
Metode cu impact ridicat:
pozitiv
- învingerea timidităţii, de a nu se izola de grup, încredere în sine,
acceptarea celorlaţi copii, utilizarea in común a lucrurilor personale
scolare: un manual común pe banca, un creion imprumutat, fise
comune la lucrul pe echipe sau pe perecí.
negativ
- necesită timp şi implicare,uneori, în defavoarea celorlalţi, tehnici
speciale de predare, de lucru prin schimbarea regulilor.
- Resurse de rabdare inepuizabile din partea educatorilorL familia,
diriginta, personalul didactic, personalul nedidactic, psiholog, medic.
Recomandări particulare:
5
-îmbunăţirea comunicării şi cooperării cu mama copilului, în vederea unui program susţinut,
pentru ameliorare şi progres si atragerea tatalui cat mai mult in educatia copilului, chiar daca
acest lucru va presupune un salariu mai mic in tara.
Rolul şi modul de implicare a bunicilor în program:
-stimularea dezvoltării atitudinilor pozitive ale bunicilor de a fi alături de copil, de cerinţele
speciale ale copilului, să aibă multă răbdare, încredere, să acorde atenţie pozitivă la eforturile
copilului, să conştientizeze că este nevoie de timp şi efort din partea lor, de a sesiza, anticipa
şi a repeta situaţii educative pentru înţelegerea manifestărilor copilului.

CONCLUZII:
Prin integrarea lui Cristian în invatamantul de masa, am urmărit recuperarea și
valorificarea la maxim a copilului, pentru formarea unor comportamente adecvate, încât să se
poată descurca singur în situațiile cotidiene, în mod acceptabil, cu minim ajutor. Scolarul a
reuşit să depăşească în mare parte dificultăţile de învăţare pentru temele propuse, dobândind o
experienţă cognitivă superioară celei anterioare ( a reuşit să isi stapaneasca pornirile violente
impotriva colegilor de clasa; a memorat numele tuturor colegilor de clasa si pe cele ale
profesorilor sai de la clasa; şi-a dezvoltat motricitatea fină – încercuieşte, subliniază, picteaza
la ora de desen si denumeste corect tot ceea ce deseneaza; inca verbalizeaza cu dificultate,
insa mult mai binesi singur , cele observate; ia ca pe o provocare orice nesabuinta a vreunui
coleg, insa isi cere scuze cu usurinta ulterior; acceptă ajutor din partea colegilor sau a
dirigintei si a profesorilor. Povestește cu putin ajutor intamplari de pe parcursul orelor de curs
din clasa si din curtea scolii, filme, de asemenea, precum si fragmente din textele literare.
Acordând o atenție deosebită acestui copil, împreună cu mama sa, psihologul scolii,
cadrele didactice de la clasa și copiii din clasa lui, suntem convinși că, având răbdare, credință
și speranță, îl vom ajuta să se integreze mai bine în colectiv și, până la sfârșitul anului școlar,
să se rezolve într-o mare parte problemele, pentru a putea fi apt să sustina examenul de
admitere la liceu din clasa a opta. De asemenea, acest copil a beneficiaT de un curriculum
planificat diferențiat, in special in cadrul lectilor de evaluare sau de aprofundare a
cunostintelor, de programe de terapie lingvistică, de tratament logopedic specializat, unde a
fost insotit de mama lui, de activitati specifice de predare-învățare și evaluare, adaptate
abilităților lui Cristiano, astfel incat sa ii fie pe cat posibil respectata dorinta sa de a merge la
scoala si, simultan, menirea profesorului de a intelege ca fiecare copil este un univers in sine
si ca incluziunea lui intr-o institutie de invatamant intr-o abordare specializata si diferentiata
este la fel de vitala.
.
Întocmit,
Prof.-diriginte,
Oprea Codruta