Normalitatea reprezinta si starea de adaptare .

Normalitatea psihica este asociata cu starea de sanatate

(conceptul de sanatate mentala si cu starea de bine, data de echilibrul fizic si psihic, de functionarea
armonioasa, adecvata, unitara, integrata a organismului si a psihicului. Conceptul de sanatate se
refera la echilibrul fizic si psihic al persoanei, la ritmuri fiziologice, afective, motivationale, adaptate
solicitarilor mediului. Starea de sanatate reflecta echilibrul dinamic dintre organism si mediu, iar
perturbarea.

indicatorii normalitatii psihice

a) conditia Eului.

b) constiinta de sine.

c) maturitate emotionala

d) rezistenta la frustrare,

e) capacitatea de adaptare la mediu

f) perceptii realiste;

g) capacitatea de a acorda un sens vietii,

h) autorealizarea

i)respectul de sine.

Comportamentul anormal este propriu indivizilor care au tulburari metale grave cat si celor care au
dezvoltat stiluri de viata distructive.

indicatorii anormalitatii

a) Eu dependent, imatur, vulnerabil,

b) rezistenta scazuta la frustrare, stare de disconfort psihic

c) pierderea randamentului

d) incapacitate de a stabili si mentine relatii sociale

e) tendinta de a distorsiona realitatea

f) diminuarea functiilor critice, rationale

g) tulburari in functionarea organismului

h) dezorganizarea vietii psihice, pierderea directiei existentiale

i)dependenta de muzica cu influente de razvratire.

j)viata sexuala conflictuala si disfunctionala.

Simptomul - o trăire subiectivă provocată de boală şi colorată de experienţa anterioară a pacientului.
este un semn care reprezintă o manifestare a unei boli , așa cum se observă la un pacient . În general,
pentru o patologie dată, simptomele sunt multiple și, uneori, poate să nu existe niciun simptom (boala
sau pacientul se spune în acest caz asimptomatic ) sau puține simptome (boală sau
pacient paucisimptomatic ). În schimb, același simptom poate fi adesea atribuit unor boli diferite: prin
urmare, în general nu este posibil să se concluzioneze automat că un simptom (de exemplu, dureri în
gât) se datorează unei boli date (de exemplu, gripă); aceasta ar fi să comită eroarea de a afirma
consecința .

Anamneza • Tehnica semiologică prin care se evidenţiază simptomele, modul lor de debut şi de evoluţie
şi prin care se precizează importanţa lor diagnostică se numeşte anamneză ( gr, anamnesis - aducere
aminte) şi constă practic în dialogul dintre medic şi pacient axat pe problematica bolii.

Conceptul de sindrom nu se suprapune peste cel de boală: • -Sindromul poate fi prezent în cadrul mai
multor boli • -O boală se poate manifesta printr-unul sau mai multe sindroame • -În stadiile incipiente,
boala poate să nu producă simptome sau semne decelabile prin tehnicile clinice şi paraclinice existente
(stadiul preclinic sau asimptomatic al bolii).