Sunteți pe pagina 1din 19

a'i

BIOTEHNOLOGIE
r:tiliamrsa agentilor

INSTALATII BIOTEHNOLOGICE
Prof. univ.dr.Ovidiu PoPa

blnlogici pentru

obtineren d* bunuri {Prnduse} si servicii

o agenti biol*gici: celule (animale, vegetale, microbiene), Parti sau componente ale acestora (de ex' enzime)

s:"

SIS-TFHNOLOSIE
o Bio-tehnologie = tehnologie BIO =viu (biologie, bl'ochimie)

l#

BIOTF

NCILOG lE -

defirlifii
'

"BlO

o Conven{ia ONU pentru diversitatea biologicfr


"Orice aplicalie tehnologici care utilizeazi sisteme biologice, organisme vii, sau derivate ale acestora' pentru a crei sau modifica produse sau procese in scopuri bine determinate"'

o Tehnologie: ansamblu de cunostiinte si metode cb au labaza principii stiintifice aplicate in Practica o Tehnologia = stiinta aPlicata

o Federatia fiurcpeand de Biotehnologie

"Biotehnologia constituie aplicarea integratd a gtiintelor Uiotogice 9i ingineregti in vederea utilizdrii tehnologice a orgin isrirelo-r vii, a- structu rilor acel u lare biologic actirie, precum 9i a analogilor moleculari.ai acestora' in scopul producerii unor bunuri 9i servicii "

Management

Analiza economica
69
qdt

Bioetica

Domeniile de aplicatie ale biotehnologiilor


o industria farmaceutica (biofarmaceutica) o industria chimica (inclusiv biomateriale) o industria alimentara o medicina umana/veterinara o agricultura o protectia mediului o industria militara

Resurse
umane

*
Legislatie

#. w

Relatii publice

ffi
Marketing

Proprietate

intelecluala

::::::

,,:::::

Clasificarea biotehnologi i lor

ti",ti

'

Produsele biotehnologice

o biotehnologii clasice (traditionale)-

tehnologiile traditionale ce utilizeaza agenti biologici produse obtinute prin biotehnologiiclasice: vin, bere, otet, iaurt, alcooletilic (fermentatie) acid citric, acid
ascorbic (vitamina C), antibiotice (penicilina, tetraciclina, cefalosporine)

o Produse de volum mare si valoare mica (pe


unitatea de produs)
sunt obtinute de regula prin biotehnologii clasice

o Produse de volum mic si valoare mare (pe


unitatea de produs)
sunt obtinute in multe cazuri prin biotehnologii moderne

o biotehnologiimoderne (se bazeaza pe inginerie


genetica)
produse obtinute prin biotehnologii moderne: insulina, antibiotice, plante modificate genetic,

',
I

Procese tehnologice

t,
o Etapele in care au loc transformari fizice poarta numele de operatii unitare
sunt cunoscute aproximativ 80 operatii unitare

o Orice produs industrial este obtinut printr-un proces tehnologic o Orice proces tehnologic este constituit dintr-o succesiune de faze (etape) distincte care se regdsesc Ai in alte procese (chiar dacd ordinea 9i condiliile de realizare sunt diferite de la un proces la altul).

o Etapele in care au loc transformari


chimice, biochimice sau biologice poarta numele de procese unitare

(l

,,.i1

,.:':r

Proces biotehnologic
o scrccesiunea ordonafd +i toglcd de ef*pe (faze) fizice, chrrnice gibio/6gfc e pnn
care rnateria primd e$te lransfo rrhatd fn produs finit
o

I o
o

lntrqducerea conceptului de operatie /process unitfra/unitar a facut posibila analiza miilor de procese tehrlologice existente prin prisma unui numar relative redus de etape.

o caracteristica proceselor biotehnoloqice

constituie exisienta etapei "bio" (bi6logice, biochimice) in suicesiunea transfdrmiriior ' suferite de materia primd

Urmatorulpas in unificarea analizei performantelorsi proiectarii proceselor si instalatiilor de process l-a constituit observatia ca toate operatiile unitare pot fi tratate pe baza a trei tipuri de fenomene/procese de transferftransport:

o majoritatea fazelor (etapelor) unui process


biotehnologic (bioproces) sunt de natura l|ztca

o transfer de impuls (moment) o transfer de caldura o transfer de masa

Avantajele conceptului de operatie unitari


performantelor si proiectdrii proceselor/utilajelor. s-a putut transfera experienla dintr-un domeniu intr_altul

.l

principiul ce guverneazd respectiva opera{ie


unitard

Opera{iile unitare sunt clasificate in funclie de

a permis sistematizarea rela{iilor necesare analizei

, separatorulcentrifugal

De Lavala fost prima datd utilizat la separarea sm6ntdniidin lapte 9i apoi la separarea drojdiei

r schimbitorulde cilduri spiral

a fost proiectat pentru industria celulozei 9i hdrtiei apoi in industria 9i alimentari gi biotehnologie

o Operatii o Operatii o Operatii o Operatii

mecanice hidrodinamice de transfer termic bazate pe transferul de masa

r propelerul

(agitatorultip elice) a fost prima datd folosit la propulsarea navelor 9i apoi la agitatoare

i,riil

De retinut
doar puline operafii sunt specifice unui anumit proces tehnologic, m-ajoritatea fiind comune mai multor procese teh nolog ice (fabricaf ii asemindtoa re sa u total d iierite) de obiceiin cadrul unei capacitdfi de producfie fiecare operafie unitard constituie un modulformat prin gruparea maimultor utilaje (de exemplu pentru filtrard vom avea pompe, vase tampon, filtre, conducte, AMC, etc). un numdr foarte mic de utilaje pot fi considerate specifice unui anumit proces, majoritatea sunt comune unui numdr mare de procese tehnologice chiar din domenii diferite

|,:',,.I Operatii mecanice:


o Transportul solidelor o Mdcinarea o Cernerea o Spargerea (mecanica a) celulelor

|l,,

Operatii hidrodinamice
o Transportul fluidelor o Amestecarea

',.,

Operatii bazate pe difuziune -transfer de masao Extraclia o Schimb ionic o Absorblia o Adsorbtia o Distilarea o Evaporarea

o Sedimentarea o Centrifugarea o Filtrarea o Separarea prin membrane

-:::t'.,i"

Operatii de transfer termic


o incdlzirea/Rdcirea o Fierberea o Condensarea

lD :i;t

i11:,

Observatie

o ln majoritatea operaliilor unitare pot fi


intdlnite doud sau mai multe principii fundamentale dar de reguli unul dintre acestea este dominant.

distilarea esfe bazatd atdt pe transferul de masd c6f gi pe transferul termic, procesul dominant fiind difuzional.

i!,'

Regimul de funcfionare al proceselor (instalaf ii lor)


fi
:

Dupd regimul de funcfionare, un proces tehnolgic poate

o discontinuu (sarja) -periodic o continuu


intre cele doua regimuri limiti existi variante intermediare: o Sarjo cu alimentare (fed-batch)

o semicontinuu

affi

o Proces discontinuu (sarja): instalatia este


incarcata cu materie prima, este transformata in produs (procesata), descarcata si apoi ciclul se reia

ii::'

Giclul fermentatiei discontinue

-(sarja)
l -prrgatire rncrliu- irrenr,'are l-inlalzirr.. rhjrlirk.re, rarir. ,i-trfirzr ,le lalrrrta * faa ,h' lrr,rlu,.t i"rncirr: nrerliu

o Proces continuu: instalatia este alimentata


continuu (cu debit constant) cu materie prima sidin ea se evacueaza continuu produs, astfel incat masa de reactie (volumul de reactie), concentratiile si parametriide operare sunt aproximativ constante; debitele de alimentare/evacuare sunt egale

2-

ir.

1l-9-i4olir.r.

l{l-l?- steriliaarc inrtakrtie grolx

ruratirr

o Proces semicontinuu:intermediar
procesul continuu si cel continuu

intre

(t
q.

D o

,,',1.,

o Proce$ele discontinue suni NTOTNTAU NA T{ ISTAT IO [''I,ARE


I

iimp {h}

I
o
o

\'\
E

o
s o

l'.q
In procesele discontinue, cel putin un parametru variaza in timp)

Transformarea unui proces discontinuu intr-un proces pseudo-continu u

iii;
"';,;,

Regim stationar-nestationar

lo ln cazul unui proces continuu ideal concentratiile I speciilor prezente in bioreactor si ceilalti parametrii | (presiunea, temperatura, etc) sunt constanti (invariabili)
in timp

o
o o

In functie de variatia in timp a parametrilor (fizici, chimici, biologici) ai proceselor acestea pot fi impartite in :
procese nestetionare (functioneaza in regim nestationar)- cel putin un parametru se modifica in timp procese stationare (toti parametrii procesului sunt constanti,

invariabili in timp)

1!'i1]i

o [n procesele reale exista variatii ale parametrilor o Daca abaterile nu sunt prea mari pot fi neglijate

tti'l

emplitudine: diferenta dintre valorile maxima

si

minima pe care le poate avea o marime masurabila.

Auu,

:X'n* - X-in

,"r(%)-

X'"*:X-t

'169

practic ne intcrueaza ruportul dintre amplitudinea narimii


mosarale si valoares medie (prescrisa)

a'.:

o
i',itl

Variatiile parametrilor ce
neglijeaza de obicei daca:
,,,

au

enplitudine micr

se

o orientativ:
O
W,'
',:,,,

sunt foarte rapide in comparatie cu timpul caracteristic al procesului sunt foarte lente in comparatie cu timpul caracteristic al procesului

fluctuatii rapide, -'!t

. g,1

,,,

"o,

fluctuatii

lente:Lrrc
t

"o, tt - durata fluctuatiei t.o, -timpul caracteristic al procesului investigat

Pentru un bioproces timpul caracteristic (constanta de

timp) este de durata

necesara reducerii concentratiei

substratului la l/e (aproximativ -i?'rr1 din valoarea initiala.

'lqi I,

e = 2,71828183

t,t:'

Utilizarea proceselor in sarja


o cantitatea de produs este redusa, o productia este diversificata (se obtin mai multe
produse in aceiasi instalatie), piata nu este stabila, apar variatii mari ale cererii produsului pe piata c6nd se urmSregte lansarea foarte rapidd a produsului
pe

tfeObservatie

2,71828183

= 0.3678...

.nu ne intereseazavaloarea exacta ci ordinul de marime al timpului caracteristic (secunde, zeci de secunde, zeci de minute, zeci de ore,
etc),

piali,

cind procesul nu este foarte bine cunoscut (riscul de


ridicat), varia{iile calitative ale materiei prime sunt relativ mari (materii prime naturale sau existenta mai multor fumizori), ageniul biokrgic este instahil.
e$ec este

.de aceea timpul caracteristic al unui bioproces microbian poate fi aproximat prin timpul de scadere a concentratiei substratului la % sau prin timpul de dublare al concentratiei biomasei.

i+;it

,:ri

Procese discontinue

(in saria)

ll

r,f, ;ii

Avantajele proceselor discontinue

o Parametrii ce caracterizeazi regimul discontinuu sunt: o mlrimea garjei;


durata ciclului de fabrica{ie, incluzdnd pregitirea instala{iei, alimentarea materiilor prime evacuarea produselor;

o investitie redusa; o flexibilitate mare (calitatea materiilor, natura si calitatea


produsului obtinut);
asi

gurarea trasabi I itati i (foarte importanta pentru produsele biofarmaceutice si alimentare);

cantitatea de produs /qarja

risc scazut de modificare a caracteristicilor biocatalizatorului risc scazut de contaminare

I
I I

Procese continue

fReg i m u I conti n u u se caracterize azd pdn urmitori i parametri

C
i:

t't"'

Avantajele proceselor operate in regim continuu

lo

debite (constante) de alimentare si de evacuare; durata de sta{ionare a materialelor in instalalie: re{inerea (zestrea) instala{iei, -cantitatea de materiale care
se

o o

o o

calitatea uniformS a produselor, manopera redusi,

afli in instala{ie.
V=volumul

"'=+ffi-+[t']=t
sau:

productivitifi ridicate
relativ mici,

realizate in instala{ii de dimensiuni

M=nasa
Fu:detrit volumctric F,n:debit masic

tr={imp stationare

instalaliile funclioneazl complet automatizat (mai usor de


operat si controlat).

'.=#ffi-+[t.]=r

l|

+,

,,,

4,=

vTs

#iir.ru

tru,ul de dilutie sau Dilutie

,tilh

Productivitatea instalatiilor

.timpul de stationare (r.) se foloseste in epurarea biologica .dilutia (D) se foloseste in bioprocesele operate continuu

Productivitatea: cantitatea de produs obtinut in unitatea de timp

Instala{iile continue sunt preferate pentru:

Obs:

o o o

produse cu tehnologii bine-cunoscute, c6nd pia(a pentru produsul respectiv este stabild (conteaza mult prelul de producfie),

In procesele de tratare a apelor poate fi definita prin cantitatea de materie prima (apa reziduala) transformata in unitatea de timp

vitezele de reac{ie sunt mari (deci durata procesului propriu-zis este scufte qi ponderea timpilor neproductivi in cazul funclion6rii discontinue semnificativ6)

Regim discontinuu (sarja):

^
I

marimea
--

sarjei

t<g

duratatotalaauneisarje

t . m' ) . h'h' h i
.

Regm continuu:
Pr = debitul (masic/volumetric) x concentratia (masica/volumetrica)

o,

- [h'h'h) Pr= F cP

(,kg , tont

t'

']

t+)

t*)-*

OA- productivitatea specifici maximi OC -produotivitatea specilici real5


(kgxm-rxh-t1

t+l tt)-r

BC-durati necesari pentru golirea


instalatriei, spdlare, sterilizare

',,.:.;

Productivitatea specifica: cantitatea de produs obtinut in unitatea de timp pe unitatea de volum (cel mai frecvent se calculeaza pentru bioreactoare)

iltlt

durata optima a bioprocesului nu este determinata doar de cerinfa obtinerii productivitatii maxime ci si de:

.regtm discontinuu

Pr,

cantitatea de produs obtinuta intr-o sarja


durata totala a sarjei x volumul bioreactorului
'reglm continuu

o costurile energetice o costul manoperei o costul materiei prime o costul separarii produsului o costul tratarii efluentilor (determina

concentratiile

maxime reziduale ce pot fi evacuate din bioreactor)

ff= ^

-s

debitul evacuat x concentratia produsului volumul bioreactorului

- \xco V

Obs: Ordinea acestor costuri (importanta lor relativa) depinde de tipul procesului si de produsul obtinut

Conversie (C), Randament (r1)


,it

Obs:

o o

Conversia totata (C,):raportul dintre cantitatea de reactant (materie prima) transformata (disparuta) si cantitatea de materie prima supusa transformarii (introdusa in bioreactor) Conversia utila (C") :raportul dintre cantitatea de reactant (materie prima) transformata in produs util si cantitatea de materie prima supusa transformarii (introdusa in bioreactor)

cantitatea teoretica este cea obtinuta daca intreaga cantitate de reactant (materie prima) s-ar fi transformat in produs util conform stoichiometriei reactiei

in cazul in care nu au loc reactii chimice, biochimice, biologice (de exemplu in cazul operatiilor unitare): Cantitatea teoretica= {,lantiluri:ir i$trala Cantitatca ohtinuta practic= r irir{ila!c;i rc:;lir |7 :

{)an{.ita{.ea produs

util iesita

{lanliratea proclus r.ltiI inlrala


La modul general randamentul poate.fi exprimat prin raportul dinlre valoarea marimii ntusurala la iesirea din sislem si valoarea marimii tndsurata la intrarea in sistem

Rendament (q) = raportul dintre cantitatea de


produs obtinut practic si cantitatea de produs ce s-ar fi obtinut teoretic

Randament

(n): (C,XCJ
ry=

Marime iesita
lv{arillre intrlrta

lObs:

,trii

,i,i

lo I
I

atat randamentul cat si conversia pot fi exprimate procentual randamentul se poate calcula atat pentru operatii cat si pentru procese unitare conversia se calculeaza doar pentru procese unitare

)::;it

:,r,ti

o
o

Cum intr-un proces tehnologic exista mai multe etape consecutive (inseriate), randamentul total (global) al procesului este egal cu [iROt]USl-ll, randamentelor fiecarei faze

(in special pentru reactii enzimatice si biotransformari)

o o o o

randamentul poate fi calculat pentru o operatie unitara, un grup de operatii unitare sau pentru intregul proces

m*E-*......*ru
4r=?hxUz\"'4n

tehnologic
pentru evitarea ambiguitatilor se specifica intotdeauna componentul la care se rapofteaza randamentul de obicei randamentul se calculeaza pentru componentul care costa cel mai mult atat randamentul cat si conversiile sunt lritr:rtrJsauna <l (sau <100 in cazul exprimarii procentuale)

Qr=fir,
i=l

1,.

oo,,

t,,l
Tlz

n = 3; T1 =
Tlr

= Tll =

0,9:>
), = 10, e), = 0,73 o

T1

x l.lz x rl,

(n,

Gradul de complexitate al schemelor depinde pe de_o parte de informa{iile disponibile, iar pe de altii parte de scopul pentru care este intocmitl respectiva schemd.

n=5; 1 :Tlz =...=q, =0,9:+ qr=(0,9)t=0,59


n:numirul de faze (etape) 11,-ranclarrentul liz.ei',i,'
ale procesului tehnologic

in functie de cantitatea de informatii transmise schemele de proces sunt de mai multe tipuri:

.Scherna tehnologiclsrherna procesulni teh nologic .Schema de proces qi instrumentafie (p.L) .Schema de montaj

.$rherna opera{iilnr (faeelnr} prin*ipal*

{ti,

Tipuri de scheme de proces


I

I -. ,,,
o o

Schema operafiilor (fazelor) principale

(s.o.P.)

O imugitte.fac:e t:flt t{}$0 chinezesc

dt t:ut,inte-proverb

Schena

este o reprezentare

grafici simplificatd

caracteristicilor structurii unui utilaj, proces, instalafie, in scopul prezentdrii unei vederi de ansamblu a obiectului
reprezentat.

a elementelor sau

o t

in proous ftnlt. "ur" S.O.P ne arata ce transformari sufera materia prima fia cam t; unt reslizste aceste h ansformari fazele procesului tehnologic sunt simbolizate prin dreptunghiuri unite intre ele nrin *geliiare i"di"t ;;;;l fe deptasare a materiilor prime.

este.o reprezentare graficI a procesului tehnologic care arati deptasarea mareriarEror de ra inrraiei erape prin "atli'i.tiir"?ii" p.Jil, qi pl'-"fip{"1: rranstbrmar?i

,it"iirl.il;;;i.

Scop: transmiterea unei cantitifi maxime de informafii cu un efort minim din partea cititorului.

cornp lex itare -fi e,

S.O.p. qi de comptexiratea instatatiei un :l*.:,._ti."9e^sc.opul !l!?!ungh.r pgate. reprezenta fie o secfie (o faza mar mare a procesutul tehnolosic) _in cazul.proceselbr tehnologici
o.

slmpte).

operatie

;;lffi

Gil;zri'procese lo,

d" o *urc
mu i

l::

S.O.P (continuare)
l,t
materiile prime sunt inscrise intr-un cerc (trasat cu linie continud pentru cele principale, linie intrerupti pentru cele
secundare)

produsele sunt inscrise intr-un romb (trasat cu linie continul pentru cele principale, linie intrerupt?i pentru cele
secundare).

in schema opera{iilor principale (S.O.P.) nu este necesard specificarea modului in care se realizeazd o anumiti operalie

Ape rezijuab

unitari
de obicei deplasarea materiilor prime se face pe verticala descendent (de sus injos) schema operatiilor unitare mai poarta numele de scheme

bloc

(l

,.'::,

|l

S.O.P. Acid citric-fernentatie Aspe rg i I I u s


.+,'

n ig e

Aps rsrkJ@l8

Schema opera giilor

(farclor\

principale pcntru ob{increa enzinelor din orglne aninrrle

t,,

u,r

Schema procesului tehnologic

(continuare)
intrdrile se reprezinti in partea st6ngi iar iegirile in partea
dreaptd a schemei tehnologice

o
o o o

circuitul materiilor prime principale va fi reprezentat cu


linie continud ugor ingrogati,

circuitul materiilor prime secundare va fi reprezentat cu


linie continud

recirculirile sunt trasate cu linie intreruptii. traseele AMC vor fi reprezentate cu linie punctatd

o
o o

I
I se intocme$Je

t"hema procesului tehnologic

eolid

..-fr|

comunicare a informaliilor referitoar6 la:


,,,,

dupi existenfa unui proces tehnologic omologat. Se bazeazd, pe sihema operaqiilor princi[ale. schema tehnologicd reprezintd principala modalitate de
toate fluxurile importante (se numeroteazd) ex: materii prime, produs, subprodus, degeuri, utilitA{i) utilajele importante (reprezentate prin simboluri) bilan{ul de masd gi energie conditiile procesului (P, T, conc)

..e-> -a-' solid-lichid {a-> solid-gaz -nd->


$az

lichid

materie pri ma principala alte materii prime

recirculare AMC

utilitnfi necesare

gdiFblG d* eldw itir$Osr di !{sl


vdqhl,s

*!:{frlt$

SdimM&rdnsldw',idt

cd

*r

$ohimbd* dr autr6

fr d&i

C&lOrs dG rb$6&{iQ l6is$d dE

bal

# $
Ta

r*r

Colmr

d6

rbm.$ir

;/'\
iHi \--,
,t
;z-;J
'-t-/

r'-'f

h:

ed@na

ts,r ds
<ts

ls
di

'lwut fodd lBhrldui

nS6n

diMfa6' n*{dr
alrlif,c

&b.g

saof m dc afio$lin

6 $t

6x

i*t

i"-* :t

=J
Re.rda.

fl rgltre lrmdiH

tlar*ol da brel

,--i--lil Ail. tiiti I t' li c-r li

IJ

t1

\:/
BS 1553: PART

lt

1977

F.*

rff-t*!

r-*{*ffi..-*::;-."-< el l* tcr I
{,tfj

I
I

rna

"J
a.i
a

&-1qt

R${s*ry Snei}}1

8r8rt{

F*/W,lfi

*"_*-__*

f.rafklrs:

fi#ft*l*
lEnlnlsn

F3t/!.1t5

ktlrs ff t E:rtFm!6 I

5.t{:

lr*ro*x
i
I

1 2

'il)luts$ Oeminr{alizer (trare me&rl eontrol) 2a Flaslr paiteuriealion


2b Syrup c0oler

6lu(ose

'1O Cattsn c{rlufirr


'l

3 4 5 6 ? I I

la CryslaUieer '12 Crn$ifuge


1

Evirporat{ir

tnoculum

13
.! 1

F*rmefti*r f ilter
Fiher AcidalBtor f iher

4 E{aporat$r 4a Crystallizcr 15 Cenuilugt


'16 kas{ '17 Pa*kagi$g

R*nleltet

beminerali:er

HrS0.r

(}

*{*rufr

|l

Schema proces qi instrumentafie (P'L)


',,,'

at

,71ja*/'

Exemplu

lL-fenilalaninaesteunuldinaminoaciziiesentialipentruom. I l--l'A este produsa prin fermentatie ct E'coli in cultivare


Reprezintd o schemd tehnnologici completatd cu: diametrul nominal gi materialul de construc{ie al conductelor'

submers4 in conditii aerobe. Principala utilizare o reprezinta obtinerea asparamului (indulcitor)

o o
o

debitele fluidelor, aparatura de misurd 9i control (din instalatie 9i din tablourile


de comandl)

Lasfarsitulbioprocesului,inlichiduldecultur4concentratia a fost 2'3 CIL', . llucozei a fost i2 g/L, concentratia.biomasei 0,3 ioncentratia fenil-ilaninei 2,2 glL, iar concentratia acetatului D;""volumul util al bioreactorului a fost 2L si concentratia Jl.
initiuto O. glucoza a fost 34
care este randamentul de obtinere a ienil alaninei raportat la glucoza? h din Care afost productivitqlea daca bioprocesul a durat 32 iar timpul neproductiv total (incarcare' momentul inocularii, sterilizare, descarcare, spalare) a fost 6h?

{L

Obs: in schema PI se specificd regimul de lucru al utilajelor'

Obs.' Randamentul teoretic de obtinere al 0,a7 glg

L-FA din glucoza

este

*...l

',,,1

literatura de specialitat e prezinlA de multe ori scheme tehnologice simplificate ale procesului tehnologic' sunt reprezentate simbolic doar principalele utilaje ale procesului tehnologic. nu sunt reprezentate utilajele pentru transportul
fl

.;i&

,rl

lrrodus {''miiurateoretic

Caiiiitotea

util obtinula prurctic

Concentra(ia de fenil alanini ob{inuti practic= 2,2 gllg Cantitatea de fenil alanind oblinut6 practic:2,2 (glL)x2L:4'4 Concentra(ia de glucozd introdusi = 34 glL Concentralia de glucozi rimasi la sfdrqit = 12 ClL Concenha(ia de glucozi consumati:3 4-12:22 glL g Cantitatea de glucozd consumati =22 (glL) x2L:44 Obs:
rr.lI r ! rl\ r\:;1
I'llJl|lj|tl'4.'i .....

uidelor (pomPe, comPresoare)

o nu sunt reprezentate opera{iile de transfer termic


o nu este reprezental|aparatura de mSsuri 9i control o nu sunt reprezentate utilajele auxiliare (de exemplu
vase de stocare intermediare)

nu sunt specificate condiliile de lucru ale utilajelor (temperaturi, presiuni, concentra{i i)

t ,,tt,rrtlt;tli i r:ll

rt.rrt1, i

t" I t ""tli'rr''rl{i

}i

Cantitatea de

L-FA
,{4

ce s-ar

fi obtinut teoretic =
a4 @) x 0,47 (g/ 9)=20,68 g

n=-:0.lti ' 20_68


,-

"

_ clrnlitalcii glucoz.lr tlanslirrnrnLit (corrstrtnala;


ea:tlila1ea glur:oza intrr.rdusa

t..=228=tl-6tl '
:i4g

,.

_ '"-@

cirntitatca *slucoza translirrmullr in L.F,r\

c"

(2.2,0.,t7\
= :____:_____J =
(). I 3{t

,' = c"- = o'll8 :u.r t,

c,

0,617

aM

:,:::

Productivitetea
o_,_ Cantitatea produs util obtinuta practic du'ala totala a unei sarie

Pr=

4,4 g

32h+6h

= 0,1

l0 (g/lr)

Pr=

a.+ (s)

3s (hix

----:-

tr

0.058 s'r . I;r ' h'l