ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Management

EFECTELE PANDEMIEI DE COVID-19

ASUPRA INTREPRINDERILOR MICI SI
MIJLOCII DIN ROMANIA

Coordonator științific:
Conf.Univ.Dr. Ștefan Simona Cătălina

Autor:
Oană Cătălin-Costin

Bucureşti, 2021
1
 Efectele pandemiei de COVID-19
asupra intreprinderilor mici si mijlocii din Romania

Atât teoria, cât și experiența acumulată în sfera economică au demonstrat că nu poate

exista creștere economică fără producție. În procesul de dezvoltare  industrial, caracterul global
pe care economia l-a dobândit trebuie luat în considerare, orice dezechilibru produs în sistemul
economic global afectând în mod egal toate națiunile implicate în schimbul economic. Pe lângă
faptul că dezvoltarea trebuie remarcată, sectorul productiv creează condițiile prealabile pentru o
creștere economică sănătoasă și durabilă, împreună cu flexibilitatea politicilor economice
naționale, crescând țării capacitatea de a evita și depăși dezechilibrele pieței.

Desigur, în situații economice delicate, rolul sistemului productiv nu mai este acela de a
asigura creșterea economică, ci este acela de a susține nevoile cetățenilor, fiind un sector cu o
putere destul de mare de reorientare a activității. Cea mai recentă provocare globală care
afectează nu numai economic, dar și social și politic este pandemia cauzată de virusul SARS-
COV-2, cunoscut că și coronavirus. Pandemia cauzată de virusul COVID-19 s-a răspândit într-un
ritm alarmant, infectând milioane de oameni, provocând temeri de criză economică iminentă.
Pentru a opri răspândirea virusului, țările au impus restricții stricte de trafic și măsuri de
distanțare socială. Distanța socială, izolarea persoanelor infectate,impunerea de restricții de
călătorie și scăderea cererii de bunuri (cu excepția materialelor medicale pentru care cererea a
crescut), au condus la o reducere a ocupării forței de muncă în toate sectoarele economice,
ducând la pierdereamulte locuri de muncă. Fără îndoială, pandemia aduce cu sine o criză
economică și financiară care reprezintă o provocare majoră pentru guvernele naționale,
instituțiile europene și sistemul internațional. Pentru a face față acestui lucru,guvernele trebuie să
înțeleagă amploarea crizei și natură sănătății, socială și economică, problemele cu care ne
confruntăm, precum și actualizarea politicilor economice necesare pentru a depăși această
situație critică. (Baldwin, 2020)

2
  Scopul acestei lucrări este reprezentat de dorința evidentierii efectelor generate de
această  criză a sănătății și măsurile impuse de guverne pentru a o stopa. În primul rând voi
evidenția efectele pe care le-a avut această pandemie la nivel global și apoi efectele economice
ale acesteia asupra întreprinderilor mici și mijlocii din România și implicit a
industriilor, incluzând economia țării. 

Pandemia globală a afectat profund lumea muncii, criza transformându-se deja într-un
șoc economic și pe piața muncii, afectând toate întreprinderile, indiferent de dimensiunile
acestora.  

Evoluția rapidă a pandemiei COVID-19 a provocat dificultăți atât pentru sistemul

medical, cât și pentru sistemele economice și sociale ale tuturor țărilor lumii. Această criză a
afectat mii de vieți și continuă să exercite  o presiune enormă asupra sistemelor economice, fapt
ce determină  gestionarea problemelor economice și sociale cât mai curând posibil. Pentru a
limita, pe cât posibil răspândirea virusului, în multe țări s-au luat măsuri care au dus la carantină
totală, adică închiderea activităților considerate neesențiale pe durata stării de ugență.

Rapoartele privind măsurile luate de companii ca parte a gestionării riscurilor pentru

prevenirea infecției cu coronavirus și limitarea răspândirii sale s-au concentrat pe trei domenii:
protecția angajaților, protecția clienților și planul de continuitate a afacerii. Analiza rapoartelor
comunicate de companii a arătat că cele mai importante măsuri anunțate de companii, pentru a
face față situației de criză, au fost: furnizarea de echipamente de protecție angajaților; capacitatea
lor de a lucra de acasă; limitarea accesului fizic al clienților și asigurarea condițiilor de relații
online cu aceștia; precum și asigurarea lanțului de aprovizionare și prognozarea evoluției
afacerii. Cele patru companii listate din sectorul farmaceutic și-au adaptat producția pentru a
satisface nevoile sistemului medical. (Markovic, Koporcic, Arslanagic-Kalajdzic, Kadic-
Maglajlic, Bagherzadeh & Islam, 2021)

Rapoartele publice privind studiile de cercetare efectuate pe COVID-19 au fost făcute de

două dintre companiile listate la bursă care operează în domeniul producției farmaceutice și în
domeniul asistenței medicale (Antibiotice SA și Medlife SA). Antibiotice SA a reluat producția
de urgență a medicamentelor Paracetamol și Metamizol sodic, deoarece acestea au fost incluse în

3
majoritatea orientărilor naționale de tratament din Uniunea Europeană (UE), ca primă opțiune de
inițiere a tratamentului febrei sau durerii cauzate de infecția COVID-19 . Medlife a efectuat un
studiu privind imunizarea naturală a populației pentru COVID-19 și a constatat că populația nu
are imunitate naturală dobândită la COVID 19. (Sharma, Leung, Kingshott, Davcik & Cardinali,
2020)

Din punct de vedere teoretic, există trei elemente principale ale economiei globale ce vor
fi influențate în prima faza: cererea, oferta și piețele financiare. În ceea ce privește cererea,
combinația dintre veniturile mici și teamă de infecția cu virusul COVID-19, va conduce la
consum redus. Totodată, această situație ar putea fi agravată de efectele negative ale
aprovizionării atribuite unei incetari bruște a activităților de producție în regiunile cele mai
afectate și la blocajele rezultate în sistemult global de tranzacționare. Dacă producătorii nu
găsesc resursele neceasare pentru o recuperare a activității, astfel de întreruperi vor declanșa, la
rândul lor, închiderea fabricilor din lipsa intermediarilor pentru mărfuri. La nivelul economiei
unei țări, din cauza distanțării sociale și a măsurilor de izolare, întregi sectoare precum
transportul, turismul și restaurantele s-au oprit complet. Principalele efecte economice ale opririi
producției și scăderea consumului sunt asociate cu pierderi de locuri de muncă și salarii care nu
pot fi pe deplin compensate de măsurile de sprijinire a veniturilor introduse de guverne (venit
garantat, scutiri de impozite etc.).

Pandemia de coronavirus care străbate lumea a introdus schimbări masive în modul în

care oamenii își trăiesc viața de zi cu zi. Birourile s-au închis, iar cei care pot lucra de la distanță
lucrează de acasă. Barurile, restaurantele și teatrele au fost, de asemenea, forțate să închidă, iar
cei care erau angajați servind alimente, băuturi sau divertisment caută acum noi modalități de a-
și compensa veniturile pierdute. Școlile au, în general, ore suspendate pentru restul anului
universitar, iar elevii învață acum la distanță, cu ajutorul tehnologiei precum Zoom. Și spitalele
sunt inundate în anumite părți ale țării cu cazuri de coronavirus, în timp ce alte proceduri și
întâlniri medicale au fost suspendate. ( Katare, Marshall, Valdivia, 2021)

Măsurile precum distanțarea socială, restricțiile de călătorie, fluctuațiile de prețuri,

restricționarea importurilor au un impact special asupra afacerilor, ducând la întreruperea
producției. De exemplu, în țară noastră, restricțiile impuse au dus la o scădere a consumului, și

4
implicit, a producției. Pe lângă perturbarea producției, piața de capital a sectorului a fost afectată,
piețele financiare din întreagă lume prăbușindu-se.

Criza generată de această pandemie a avut repercursiuni în rândul companiilor din

România, astfel că 20% dintre acestea și-au redus activitatea, 19% dintre ele au sistat total
activitatea, în timp ce 19% dintre companii nu au interrupt activitatea, plătind în continuare
salariile angajaților, 18% dintre ele au întrerupt parțial activitatea, 14% nu se așteaptă la o
scădere a cifrei de afaceri, restul de 10% dintre întreprinderi nu și-au intrerupt activitatea, însă nu
au avut capacitatea să își plătească angajații. (fig. 1)

Fig. 1. Impactul pandemiei COVID-19

asupra intreprinderilor mici și mijlocii din România
Sursa www.statista.com

5
 În cazul României, tot acest dezechilibru creat la nivel global a evidențiat punctele slabe
ale acesteia. Deși în 2019 creșterea PIB-ului României a fost puternică, determinată de consumul
privat și de rentabilitatea investițiilor, iar șomajul a atins minime istorice, situația s-a schimbat
brusc la începutul anului 2020 din cauza impactului generat de pandemia COVID-19  asupra
sistemului de sănătate și a  celui economic. Astfel că, segmente mari ale economiei europene s-
au prăbușit, efectele raspandindu-se asupra economiei românești, crescând substanțial riscul
situației de criză în țară noastră.

Pandemia prelungită COVID-19 a afectat grav activitatea economică a României

începând cu luna martie a anului 2020, cât și veniturile gospodarilor pe termen scurt. Era de
asteaptat ca economia să scadă cu 5.7% în 2020, în urmă redresării lente a producției și a anului
agricol sărac.

În primul rând, s-a constatat că sectorul serviciilor a cunoscut cel mai puternic declin în
timpul pandemiei, acesta reprezentând de fapt o sursă majoră de creștere economică și de
ocupare a forței de muncă pentru țară noastră. În perioada martie-iunie 2020, au existat scăderi
accentuate ale vânzărilor din cauza măsurilor de restricționare a circulației persoanelor, a
impunerii autoizolarii acasă, dar și a măsurilor de închidere temporară a acctivitatii magazinelor,
restaurantelor, agențiilor imobiliare sau de turism, fapt ce a fus la o scădere în consum. Din
perspectiva economică, reluarea consumului la nivelul perioadei precedente era de așteptat să fie
treptată, consumatorii devenind mai precauți datoria pandemiei.

Al doilea efect negativ resimțit de economia românească este legat de scăderea

producției. Deși pandemia COVID-19 a lovit în primul rând China, efectele s-au răspândit rapid
la alți producători non-chinezi, dar a căror producție de bunuri depindea de materialele
intermediare furnizate de companiile asiatice. Având în vedere că și întreprinderile au fost
afectate de restricțiile impuse de guvern, deoarece multe țări au impus propriile reguli,  un număr
tot mai mare de producători a fost afectat de scăderea ofertei de bunuri intermediare, dar și de
cererea de bunuri finale, unii având obligația de a suspenda activitatea temporar sau chiar să o
închidă definitiv.

6
 Venirea pandemiei într-un context în care comerțul global deja încetinise încă din anul
2019, a făcut că scăderea acestuia să reprezinte cel de-al treilea factor negativ. Faptul că
economia României se bazează pe servicii, a făcut că scăderea producției și a comerțului să se
resimtă puternic. Institutul Național de Statistică a informat în luna martie a acestui an faptul că
bălanța comercială a României a înregistrat o scădere a exporturilor de 11,3%, ceea  ce înseamnă
aproape 700 de milioane de euro, comparative cu luna martie a anului trefcut. În ceea cce
privește importurile, acestea au scăzut cu 1,8%, adică 131 milioane de euro deficitul commercial
fiind de 1,8 miliarde de euro. ( Zhang, Hu & Ji, 2020)

Având în vedere efectele negative ale economiei în contextual pandemiei COVID-19,

acestea s-au resimțit profund pe piața munci, activitatea economică fiind redusă. Cea mai mare
problemă în acest caz a fost că cea mai mare parte a forței de muncă este angajată în locuri de
muncă ce necesită prezența fizică, activitățile fiind imposibil de realizat de la distanță. Astfel,
producătorii au fost nevoiți să creeze condițiile optime pentru că activitatea să se poată realiza,
bazându-se în special pe distanțarea socială.

Din punct de vedere economic, multe companii au fost nevoite să își reducă producția sau
chiar să o oprească, un număr mare de oameni fiind nevoiți fie să între în șomaj tehnic, fie să
accepte faptul că sunt concediați. În ciuda măsurilor luate de guvern, se așteaptă că industria să
treacă în continuare printr-o perioada de producție redusă, posibile reduceri de personal, în urmă
cărora va rezultă scăderea economiei.

Pentru țară noastră, această pandemie a avut efecte destul de tragice, mai ales în ceea ce
privește întreprinderile mici și mijlocii, deoarece mai mult de 50% dintre ele au fost nevoite să
stopeze activitatea și să concedieze angajații sau să îi trimită în șomaj tehnic. În cazul acelora
care și-au putut desfășura activitatea în continuare a fost nevoie să se recurgă la o serie de măsuri
cu scopul reducerii riscului de infectare cu coronavirus. Deoarece declanșarea acestei pandemii a
fost spontană, sistemul sanitar românesc s-a declarant nepregătit. Astfel, companiile au adoptat și
aplicat distanțarea socială între indivizi, aceștia având și obligația de a purta măști de protecție la
locul de muncă. (Imbrescu & Ștefan, 2020)

7
 Cele mai multe dintre companiile afectate de pandemie sunt întreprinderile mici și
mijlocii, cu un număr de maxim douăzeci de angati, din domenii precum HORECA, turism,
industria textilă, saloane de înfrumusețare, etc.  care și-au închis activitatea pe fondul deciziilor
administrative și, în multe cazuri ca urmare a scăderii dramatice a încasărilor.

În ceea ce privește sectorul ospitalității, și anume industria HoReCa și turism,

întreprinderile au fost lovite puternic. Pandemia de coronavirus a făcut ravagii în industria
restaurantelor, dar nu a încheiat-o. Datorită reacțiilor rapide și a dorinței de adaptare, unitățile de
toate dimensiunile, locațiile și nișele au reușit să găsească soluții și să rămână pe linia de plutire.

Pandemia COVID-19 a demonstrat clar că literatura de specialitate nu a inclus până acum

sănătatea publică printre factorii determinanți care afectează fenomenul turistic și implicit
viața societății.

Turismul, așa cum se înțelege în general, se concentrează pe călătoriile realizate fie

pentru relaxare, fie pentru afaceri, luându-se în calcul toate activitățile de marketing întreprinse
în acest sens. În perioada curentă, organizarea de vacanțe pentru divertisment și relaxare a fost
stopată, managerii fiind nevoiți să închidă hotelurile pentru a minimiza șansele de răspândire a
virusului.

Suspendarea majorității călătoriilor a provocat o scădere dramatică a veniturilorși a creat

probleme de lichiditate pentru toți operatorii de turism. Perspectiva incertă atât pentru turiști, cât
și pentrua ntreprenorii conduc la planificarea pe termen scurt și solicitări adresate guvernelor
pentru a sprijini această industrie.

Sectorul HoReCa este nucleul industriei hoteliere. În ultimul an, acest sector a fost unul
dintre cele mai afectate din cauza restricțiilor impuse de autorități și se pare că nu poate
supraviețui fără finanțare din partea statelor, atât pentru salvarea afacerilor, cât și pentru
păstrarea angajaților.

Pandemia a însemnat anularea zborurilor, închiderea restaurantelor și a cafenelelor, a

hotelurilor, o mică parte din ele rămânând deschise, dar cu restricții, închiderea parcurilor

8
tematice, a muzeelor, mai exact a tot ceea ce înseamnă componente ale industriei hoteliere și ale
sectorului HoReCa.

Sănătatea umană este crucială în decizia de a călători, în desfășurarea nerestrictionata a

activităților legate de industria hotelieră și a activităților economice în general. Astfel,
constrângerile sanitare datorate pandemiei au închis sau restricționat întreprinderile, obligând
administratorii să găsească soluții  inovatoare pentru conservarea afacerilor. Aceste soluții
includ: menținerea interacțiunii cu clienții restaurantelor cu ajutorul sistemului digital – aplicații
mobile, noi metode de plata sau regândirea întregilor modele de afaceri. (Munteanu I, Bacula M.,
2017)

În mijlocul haosului generat, restaurantele au conștientizat necesitatea adaptării, întrucât

110.000 de unități s-au închis definitiv.

Restaurantele și-au continuat activitatea pe durata pandemiei, însă la un nivel mult mai
scăzut. Tehnologia s-a dovedit o resursă indispensabilă pentru restaurante pe fondul pandemiei.
De la meniuri bazate pe coduri QR până la rezervări și comenzi bazate pe aplicații, tehnologia a
susținut industria pe parcursul ultimului an. Aceste instrumente pot continua să ajute și
restaurantele din afara pandemiei, astfel încât industria va crește din ce în ce mai concentrată pe
tehnologie.

Consider că, multe dintre aceste schimbări vor persista și după dispariția pandemiei.
Restaurantele și-au învățat lecția și se vor schimba pentru a preveni sau rezista unor crize
viitoare.

Cea mai evidentă schimbare care vine la redeschiderea  restaurantelor este acordarea
accentului asupra sănătății și siguranței. În timpul pandemiei, măsurile de sănătate crescute sunt
o necesitate impusă de guvern în anumite zone. După pandemie, acestea vor fi o parte opțională,
dar critică a prevenirii riscurilor viitoare. Unele măsuri, cum ar fi purtarea măștilor și
obligativitatea unei distanțe de doi metri între scaune, vor dispărea probabil cu virusul. Altele,
cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor, stațiile de dezinfectare a mâinilor pentru oaspeți și
dezinfectarea regulată, vor persista. În general, industria va lua curățenia mai în serios, mergând

9
dincolo de respectarea reglementărilor FDA și adoptând o abordare proactivă pentru prevenirea
bolilor. Protocoalele de sănătate și siguranță ale restaurantelor pot ajunge la un nivel științific.

Tehnologia precum meniurile digitale nu face doar restaurantele mai sigure, ci mai
eficiente. Pe măsură ce mai multe restaurante încep să se redeschidă și clienții să revină, aceste
creșteri de eficiență vor fi cruciale. Chiar și unitățile cu volum mai mic vor eficientiza masa prin
tehnologie, deoarece creează o experiență mai plăcută pentru clienți.

Întreprinderile din România  a căror activitate se desfășoară în industria textilă au fost

afectate de la începutul pandemiei din China, din cauza întârzierii furnizării de materii prime,
deoarece China era principalul distribuitor de accesorii și materiale. După ce fabricile din China
au fost închise, multe mărci și comercianți cu amănuntul au mutat producția în Turcia.
Presa a raportat că în timpul stării de urgență s-a observant o stagnare a producției, sectorul
textile fiind grav afectat. Producătorii de articole vestimentare din România au devenit pesimiști
cu privire la viitorul afacerii lor, 40% din comenzi fiind pierdute și având șanse foarte mici de a
recupera aceste pierderi.  Potrivit Federației Patronale a Industriei de Textile, Îmbrăcăminte și
Piele (FEPAIUS), fabricile de confecții din toată țara primesc doar aproximativ 20% din numărul
lor obișnuit de comenzi. Ca urmare a tuturor acestor impedimente, cel puțin 40% dintre lucrătorii
de confecții din România au fost concediați.

FEPAIUS subliniază faptul că din cauza clienților din Italia ale căror comenzi au fost
reduse drastic pe perioada pandemiei, programele de producție nu mai pot fi respectate. Acest
lucru duce la valori mai mici de producție din cauza imposibilității de a livra materiale în zonele
carantinate. În același timp, există riscuri mai mari de anulare a comenzilor clienților din cauza
termenelor de livrare întârziate.

Cu toate acestea, impactul cel mai puternic al acestei  pandemii asupra industriei textile s-
a remarcat în rândul forței de muncă din România. De la începutul pandemiei, fabricile nu au fost
rugate în mod specific să oprească producția, dar au fost nevoite să monitorizeze și să urmeze
sfaturile și îndrumările venite din partea autorităților competente, cum ar fi Organizația Mondială
a Sănătății, Ministerul Sănătății, Institutul Național pentru Sănătate Publică, Ministerul
Afacerilor Externe și guvernul. 

10
 Chiar și după un an de pandemie, și mai ales după blocaje mai stricte introduse la
începutul anului 2021 în toată Europa, fabricile încă se luptă cu situații dificile, precum: statutul
incert al comenzilor, lipsa materiilor prime și standardele mai ridicate pentru siguranța
angajaților. În prezent, fabricile se confruntă cu pierderi financiare cauzate de costuri fixe, cum
ar fi plata chiriei, a utilităților, a impozitelor de stat sau a salariilor.

Federația Patronală pentru Textile, Îmbrăcăminte și Piele a analizat impactul negative al

pandemiei COVID-19 și a făcut o serie de recomandări pentru că autoritățile să sprijine fabricile
din industria textile.

Unele dintre cele mai mari organizații de afaceri din România și sute de investitori,
antreprenori și manageri locali au inițiat un o solicitare autorităților de stat pentru a primi un
pachet de stimulare economică în valoare de 30 miliarde EUR, echivalentul a 15% din produsul
intern brut al țării (PIB). Aceștia avertizează că economia locală se poate prăbuși în absența unei
implicări masive a statului. Apelul este semnat, printre altele, de liderii de afaceri români (RBL),
Consiliul Național al IMM-urilor, camerele de comerț germane, olandeze și belgiene și
asociațiile de afaceri din sectoarele turismului, ospitalității, transporturilor, precum și peste 100
de antreprenori și manageri locali. Ei cred că sunt necesare măsuri de sprijin de stat pentru a
preveni blocajele sau falimentele unor sectoare sau companii sănătoase, iar statul însuși are
nevoie de resurse.

Impactul durabil al acestei pandemii ce implică interdicții și afaceri închise, a condus la

schimbarea dramatică a comportamentului de cumpărare și utilizare în spațiul de frumusețe și
îngrijire personală, vânzările scăzând la rândul lor în multe segmente de frumusețe. De
asemenea, și întreprinderile care își desfășoară activitatea în industria frumuseții, mai exact
saloanele de înfrumusețare, dar și cele de frizerie sau coafură au fost afectate.

Înainte de apariția virusului coronavirus, industria frumuseții era în plină expansiune

datorită îmbunătățirii stilului de viață al omenirii și a creșterii accentului pus pe aspect. În
momentul în care răspândirea virusului a luat amploare, saloanele din România au fost închise
fapt ce a condus la destabilizarea afacerilor. Faptul că omenirea a fost nevoită să își facă rutinele
și tratamentele la domiciliu, fără a beneficia de ajutor specializat, nu a fost îmbrățișat cu bucurie

11
de către români, astfel că cei mai mulți dintre bărbați au ales să nu se mai tundă, așteptând
redeschiderea  saloanelor, aspectul lor schimbându-se total.

Industria de frumusețe este una dintre puținele care au continuat să depindă în principal
de vânzările din magazinele fizice. Închiderea acestora din urmă care comercializează produse de
înfrumusețare, a condus la pierderea a aproximativ 30% din piață din cauza COVID-19. Chiar
dacă vânzările din mediul online au crescut până ăla 20-30%, acestea nu au reușit să echivaleze
și să acopere pierderile. (Chowdhury, Sarkar, Saha & Anik, 2020)

În ceea ce privește companiile care se ocupă cu comercializarea produselor de îngrijire

personală, acestea au reușit să se adapteze situației pentru a nu înregistra pierderi atât de mari,
orientându-se către producerea de produse dezinfectante și săpunuri de mâini pentru combaterea
virusului. Un bun exemplu este compania Farmec care a raportat creșteri ale vânzărilor în primul
trimestru, contrar așteptărilor din cauza crizei în curs de desfășurare.

Chiar dacă această pandemie a avut efecte puternic negative asupra multor industrii, și
implicit întreprinderi mici și mijlocii în țară noastră, există și industrii care au fost mai puțin
afectate sau pentru care a fost chiar un plus această pandemie. Aici, se pot încadra întreprinderile
din industria farmaceutică și tot ceea ce ține de domeniul sănătății sau companiile de curierat.

Având în vedere faptul că ne luptăm cu un virus destul de puternic, oamenii au făcut

demersurile posibile pentru a se putea proteja. Astfel că, o mare parte dintre români au
achiziționat medicamente care ar putea lupta împotriva virusului, vitamine, dezinfectante, cât și
măști de protecție din farmacii, cererea de piață fiind surprinzător de mare.

Totodată, guvernele din întreaga lume au promis miliarde de dolari pentru vaccinul

COVID-19 și opțiuni de tratament. Astfel că, acțiunile companiilor farmaceutice implicate în
dezvoltarea vaccinului au crescut.

Un rol important în această criză îl ocupă companiile care se ocupă de livrarea de

produse.

12
 Companiile de curierat sunt în creștere, deservind consumatorii care se află în
imposibilitatea de a mai părăsi locuințele, decât în cazuri speciale, produsele și serviciile de care
ei au nevoie, trebuind să ajungă cumva în posesia lor. Aplicațiile de livrare au devenit automat
mai importante atât pentru proprietarii de afaceri, cât și pentru clienții lor, pe măsură ce mai
multe peroane comandă produse alimentare și cumpărături în timpul pandemiei coronavirusului.

Acum, când magazinelor alimentare le este interzis să deschidă, afacerea cu livrarea de

alimente ia amploare. Deoarece măsurile de distanțare socială au obligat restaurantele și barurile
să închidă, mulți au trecut la livrare pentru a rămâne pe linia de plutire în timpul pandemiei. Din
perspectiva restaurantelor, întreprinderile mai mici, deținute de familie, de exemplu, ar putea
avea acum nevoie să facă primii pași în lumea livrării online. Companiile care au avut deja o
prezența în mediul online de livrare și-ar putea intensifica și ele numărul comenzilor, apelând la
aplicații speciale prin intermediul cărora să își poată prezenta ofertele pe social media.

Măsuri de sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii

În anul 2020, România a activat 400 milioane de euro sprijin financiar prestabilit de la
Banca Mondială cu scopul de a acoperi o cheltuielile pentru domeniul sănătății, pentru a reuși să
reducă din pierderi și pentru a proteja viețile și mijloacele de trăi. Pe lângă acestea, în anul 2020,
măsurile de sprijinirea a întreprinderilor mici și mijlocii au inclus și acoperirea salariilor
lucrătorilor independenți și a celor care riscă să fie concediați parțial, subvenționarea parțială a
salariilor celor care se întorc la muncă și amânarea plăților de utilități pentru IMM-uri. Totodată,
guvernul a decis să ramburseze TVA-ul de până la 1,87 miliarde de euro pentru a permite
companiilor să beneficieze de fondul de rulment necesar pentru a opera.

În iulie 2020, o nouă schemă de ajutor financiar în valoare totală de aproximativ 800
milioane de euro a fost aprobată. Sprijinul a fost acordat sub formă de împrumuturi garantate de
stat și a fost destinat întreprinderilor mici și mijlocii din țară noastră.

13
            Măsurile economice descrise mai sus au vizat în principal impactul blocării, deși există o
lipsa de încredere că acesta va ajunge la persoanele vulnerabile, în special la cei care lucrează în
sectorul informal. Deoarece a existat o întârziere a adoptarii bugetului de țară în 2021, începând
din martie nu au fost introduse măsuri financiare suplimentare pentru sprijinirea întreprinderilor.

Politici si reglementări guvernamentale pentru a proteja angajații

Toți angajatorii trebuie să evalueze riscurile cu care se confruntă angajații lor și să aplice
măsuri de atenuare a acestora, acordând o atenție deosebită personalului vulnerabil, cum ar fi
persoanele însărcinate, cu imunitate afectată sau cei care lucrează departe de casă.

Reglementările guvernamentale pentru protecția angajaților au fost adoptate pe două

niveluri. Prima serie de măsuri a fost concepută pentru a sprijini întreprinderile în asigurarea
veniturilor lucrătorilor, indiferent de piederile financiare ale afacerilor. Cea de-a două serie
cuprinde măsurile preventive emise de Ministerul Muncii și Ministerul Muncitorilor cu privire la
siguranța locului de muncă.

Concluzii

Consecințele acestei pandemii au fost majore și cele mai grave din ultimii 50 de ani,
activităților economice grav afectate, adăugându-li-se consecințele psihologice care au afectat
calitatea vieții oamenilor, cauzate și de pierderea persoanelor dragi în urmă răspândirii virusului
coronavirus.
Anul 2020 a fost un an în care lumea s-a schimbat brusc, s-au redimensionat domenii
întregi de activitate și s-au străduit să supraviețuiască. Printre factorii determinant ai fenomenului

14
touristic putem pune în primul rând sănătatea publică, factorii epidemiologici fiind de acum
încolo cei care vor fi decisivi.

Europa, cel mai mare destinatar și expeditor de turiști, a înregistrat majoritatea pierderilor
anul acesta, cu efect domino în mai multe sectoare ale economiei europene.În ceea ce privește
unitățile de cazare turistice, anul 2020 a însemnat pentru toți turiștii români schimbări ale
obiceiurile în alegerea destinației turistice și aici ne referim la zonele mai puțin ocupate,case,
apartamente de vacanță, pensiuni și hoteluri mici capabile să asigure o siguranță riguroasă a
sănătății și oferind posibilități de preparare a alimentelor în locațiile respective. Toate acestea, în
detrimental hoteluri și restaurante mari care au trebuit să găsească soluții inovatoare pentru a face
față celor mai mari provocări din ultimii ani.Unul dintre efectele „pozitive” ale acestei pandemii
a fost faptul că turiștii români au redescoperit România ca destinație de vacanță, coasta ocupând
primul loc în preferințele turiștilor, anual scăderea numărului de turiști în această zonă fiind mult
sub media înregistrată dealte state sau prin alte zone ale țării.

  Economiile orientate spre servicii, precum și economia românească, sunt mai afectate de
această pandemie, dat fiind faptul că această criză generează efecte secundare în lanțurile de
aprovizionare. Prin urmare, țările cele mai afectate de pandemia COVID-19 sunt cele dependente
de comerțul exterior.

În concluzie, cele mai multe dintre întreprinderile mici și mijlocii din țară noastră au fost
afectate. Evoluțiile istorice și prognozate sunt semnificativ corelate. Mai exact, dacă o companie
se află în tendință descendentă în 2020-2019, evoluția estimată pentru acest an va fi, în
consecință, în declin.

În România, 91% dintre companii se simt afectate de epidemia de coronavirus. Cele mai
vizibile efecte ale acesteia sunt reducerea cifrei de afaceri și suspendarea temporară a activității,
indiferent dacă este legată de activitățile obișnuite sau de evenimentele viitoare.

15
Bibliografie

1. Baldwin, R. W. (2020). Economics in the Time of Covid-19. London: Centre for

Economic Policy Research Press
2. Chowdhury, T., Sarkar, A., Saha, P., K. & Anik, R., H., Enhancing supply resilience in
the COVID-19 pandemic: a case study on beauty and personal care retailers, Modern
Supply Chain Research and Applications, 2020
3. Imbrescu I., Ștefan L. How is the Healthcare System in Romania Healthy? Management
and Evolution of the European Union Member States in the Big Data Era. Sciendo De
Gruyter Poland; Warsaw, Poland: 2020. pp. 214–223
4. Katare, B., Marshall, M., I. & Valdivia, C.,B., Bend or break? Small business survival
and strategies during the COVID-19 shock, International Journal of Disaster Risk
Reduction, Volume 61, 2021
5. Markovic, S., Koporcic, N., Arslanagic-Kalajdzic, M., Kadic-Maglajlic, S., Bagherzadeh,
M. & Islam, N., Business-to-business open innovation: COVID-19 lessons for small and
medium-sized enterprises from emerging markets, Technological Forecasting and Social
Change, Volume 170, 2021
6. Sharma, P., Leung, T., Y., Kingshott, PJ., Davcik, S. & Cardinali, S., Managing
uncertainty during a global pandemic: An international business perspective, Journal of
Business Research, Volume 116, 2020
7. Zhang D., Hu M., Ji Q. Financial markets under the global pandemic of COVID-
19. Financ. Res. Lett. 2020

16