VIOAN'BONTAS aw. Lratc. de J D eS JEPict’ si addugita 994, 1995, 1996, 1998, 2001, 2008 Editura ALL B-dul Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6 Bucuresti, cod 060512 ®@ 4022600 Fax: 402 26 10 ‘® 402 26 30, 402 26 34 comenzi@all.ro Ioan Bontas TRATAT DE PEDAGOGIE Editia a VI-a revazuta si adaugita AllIOAN BONTAS s-a niscut la 25 julie 1923, in satul foldoveni (fost Porcesti), judetul Neamt (fost Roman). rea a 6 clase generale, a urmat si absolvit studiile secundare, nul 1944 Diploma de invatitor la Scoala Normal ,,Vasile Lupu” anul 1945, Diploma de bacalaureat la Liceul Teoretic ,,Roman n. A urmat si absolvit studiile universitare si de doctorat, 1949 Diploma de licenta in Pedagogie-Psihologie si in anul 1973, ‘in Pedagogie, la Universitatea Bucuresti. 4 decenii (1951-1994) dr. Ioan Bontas a fost profesor de iversitatea ,Politehnica” din Bucuresti, unde s-a remarcat ca aa ‘didactic, educator, cercetator, publicist si manager, nulfi ani seful disciplinei pedagogie si peste 16 ani seful Catedrei A desfigurat 0 bogati, sustinuté si original activitate didactic’, de cercetare stiintifici a Ministerului fnvatimantului si Institutului de Stiinte Psihopedagogice de la Cluj-Napoca \ contribuit la crearea si dezvoltarea Catedrei de pedagogie, a ticli pedagogice necesare pregatirii profesorilor ingineri si a Ja aparitia unei ramori noi in sistemul stintelor pedagogice — imantului tehnic superior, find promotor al acestora, Este i pedagogice a studentilor si la Universitatea de Constructii autorul a peste 110 lucrari — cursuri, manuale, tratate de de metodica si practic’ pedagogic’, lucriri, articole si tate, a peste 70 de comuniciri stiintifice si peste 75 de edagogico-metodice si educative. Printre lucrarile teva dintre ele, care legitimeazA aprecierile fcute, astfel: @ pedagogici (1958), Despre conjinutul i metodica imantul superior (1961), Consideratii asupra Seolile tehnice (1961), Probleme ale ‘gi Indrumare de metodicd $i practicd anit 1964-1991), Pregittirea pedagogicd @ ~ 0 stint complextt (1966), Curs de mtul superior tehnic (1972), Pedagogia Sistemul stiintelor pedagogice (1972), (1975), Elemente tehnic (1976), Pregdtirea eprinderea productivis — mantul superior tehnic — sihopedagogice a tuturor edagogie (2001), ini oS Consideratii psihopedagogice pentru educatia fizica si sport (2004), Stefan cel Mare si Sfant in legende (2004), Stanciu Stoian — clasic al pedagogiei in actualitate (2005), Stefan Barscinescu — personalitate de seama a pedagogici, invéitimantului, stiintei si culturii roménesti (2005), Spiru Haret — fondatorul inva- famantului modern roménese de nivel european (2006), Educatia ecologicd — dimensiune necesard formarii personalitdtii si profesionalitatii (2007) s.a. Lucrarea de fata, tratat, isi mentine calitatea de manual universitar pentru pregi- tirea pedagogic’ a studentilor si pentru perfectionarea pedagogic’ a cadrelor didactice din toate gradele, profilurile si formele invatamantului romanesc — de zi, cu frecventi redusi si la distanta. Din anul universitar 1993/94, dr. Ioan Bontas functioneazi ca profesor de pedagogie la Universitatea Ecologici Bucuresti, coordonand Departamentul pentru pregitirea personalului didactic ~ D.P.P.D. pana in anul 2003.Balen In semn de omagiu si afectiune pentru Margareta si Cornelia Bontas Meda ae Ipeanebet ier trade trots 2ri, 4 displactt discipolului, sd se sperie de continuarea ae @ ‘Amos Comenius - Komensky ,,Didactica magna” a (1592-1670) fia wlncrederea in pedagogie intdreste increderea in puterea Stanciu Stoian (1900-1984) Vasile Pavelcu (1900-1991) Jean Piaget (1896-1980) Cuprins Prefata I. Introducere in pedagogie (Fundamentele pedagogiei).... 1. Pedagogia ~ stiinta educati 2. Educabilitatea. Factorii dezvoltérii personalitati 3. Stadiile dezvolt&rii ontogenetice a personalitiii. Particularitatile de varsti si individuale. Implicatiile lor psihopedagogice ... 4. Finalitatea, idealul si laturile educatiei Il. Teoria si metodologia curriculumului 5. Teoria generala a curriculumului .. 6. Curriculumul educational (continutul invayimantului II. Teoria si metodologia instruirii (Didactica).. 7. Procesul de invayimant . 8. Principiile instruirii (didacticii 9. Mijloacele de invatimant.. 10. Metodele de invatimant si de educatie moral 11. Formele de organizare a procesului de invatimant. Proiectarea didactica.. IV. Teoria si metodologia evaluarii 12. Evaluarea cunostintelor. Docimologia. Sistemul de credite transferabile .. 13. Randamentul scolar. Succesul si insuccesul scolar.....itile economico-industriale si comerciale, organizatiile emmamentale - ONG-urile, fundatiile diverse etc. pe permanent (formare continu’) . ‘Creativitatea, es si stimularea ei Prefata Pedagogia, ca stiinta care studiaza teoriile, legile si strategiile educatiei si instructiei, orienteazi si sprijina specialistii deveniti cadre didactice in realizarea elevata si eficienta a obiectivelor formarii personalititii si profesionalititii tinerelor generatii studioase. Avandu-se in vedere c invatimantul, prin lege, este considerat o prioritate nationala, pedagogia isi concepe demersul si continutul in concordant cu cerintele si exigentele dezvoltirii durabile a societatii privind pregatirea si perfectionarea resurselor umane, Statuarea de citre Legea invatimantului a cerintei ci absolventii invati- méntului universitar pot preda in invatimantul de orice grad, numai daci fac dovada cd au obtinut pregitirea pentru profesiunea didactic’, determin’ studentii si absolventii facultitilor de stat si particulare, de diverse profile, si solicite universitatilor sa le asigure conditiile necesare pregitirii pentru profesiunea didactic’. In contextul acestui demers, pregitirea pedagogici-teoretic’ si practic’ ocupa un loc central, care sporeste cererea de lucriri universitare de pedagogie. Lucrarea de fat, conceputa ca tratat, indeplineste exigentele unui manual universitar de pedagogie, abordand problemele fundamentale ale pedagogiei Introducere in pedagogie (fundamentele pedagogiei); Teoria si metodologia curriculum-ului, a conginutului invegdimantului; Teoria si metodologia instruirii (Didactica); Teoria si metodologia evaluéirii; Sistemul institutional de educatie, precum si problemele pedagogice complementare de interes major, cum sunt Orientarea scolard si profesional, Educatia permanentt, Creativitatea, Cercetarea pedagogicd si Managementul educafional. Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, atat in ceea ce priveste demersurile pedagogiei romanesti, cat si cele ale pedagogiei universale. Astfel, obiectivele si continutul lucririi se aliniaza transformirilor produse in procesul de modernizare, perfectionare si eficientizare a invatimantului, asigurand orientarea spre o educatie elevata si temeinicd, in pas cu exigentele progresului stiintific, care sa facd din tineretul studios subject al educatiei, dar si se pistreze si rolul instructiv-educativ al cadrelor didactice. Realizat ca o sursi de informare stiintifico-didacticd, Iucrarea serveste atat pentru pregitirea pedagogica a studentilor din toate profilele si formele invatAmantului superior, care doresc sa devina cadre didactice, cat si pentru perfectionarea pedagogica a cadrelor didactice de toate specialitatile din invata-lo + Prefata mantul roménesc de toate gradele si profilele, pentru obtinerea definitivatuly; si gradelor didactice. Cunoasterea si aplicarea datelor ce constituie continutul lucrarii ofery posibilitatea manifestirii initiativei pedagogice ideatice si practice creative inyayamantului, asigurand orientarea spre o educatie elevat’ si temeinicd, care es facd din tineretul studios subiect al educatiei, dar si se pastreze si rolul instructiv-educativ al cadrelor didactice, in pas cu exigentele mereu sporite ale dezvoltirii societétii contemporane ~ societatea informational si societatea cunoasterii. I. INTRODUCERE IN PEDAGOGIE (Fundamentele pedagogie Tratatul de pedagogie incepe cu studiul fundamentelor ideatice, care orienteazi intregul séu demers gnoseologic si praxiologic in domeniul educatiei, ca: peda- gogia — stiinta educatiei; Educabilitatea; Stadiile dezvoltarii ontogenetice a personalitAtii si Finalitatea, idealul gi laturile educatiei. 1, Pedagogia — stiinta educatiei 1.1. Conceptul, definitia, caracteristicile si rolul pedagogiei 11.1. Conceptul de pedagogie Denumirea pedagogiei -ca stiin( a educatiei isi are originea in limba greac’: ,pais-paidos” — ; wagoge” — crestere, conducere, educatie; ,agein-agogein” ~a.creste, acultiva, a educa; —educatie, instruire, invatimént; ,paidagogos’ —indrumitor, educator, pedagog; lat. = stinta educatiei, Generalizarea experientei de secole, imbinati cu concluziile cercet&rii stiintifice, surprinse de istoria stiintei, au omologat denumirea de pedagogie. Denumirea de pedagogie este integrata organic in toate limbile de circulatie universal: pédagogie (in francezA); padagogik (in german’); pedagogia (in spaniol&); pedagoghika (in rus4); pedagogy si education (in englez&) etc. Denumirea de pedagogie reprezinti un concept de prestigiu stiintific pentru cunoasterea in domeniul educatiei, ca si pentru cunoasterea universal, con- cept care este in deplin& concordant cu istoria sa $i cu statutul ei de stiinté a educatiei. Denumirea de pedagogie trebuie pastrat ca pe un concept sacru care nu trebuie fnlocuit cu denumirea fenomenului ce-] studiaza.2+ Introducere in pedagogie 11.2, Obiectul de studin si definitia pedagogiei Pedagogia are ca obiect de studiu: educatia. in acest sens, este necesar si precizim c& pedagogia nu se confundi cu educatia — ca fenomen socio-uman, ci ea este 0 teorie despre educatie, este stiinfa educatiei. Pedagogia este stiinta care studiaz’ legile educafiei tinerei generatii, in special. Ea studiazi insi gi legile educatici adulfilor, ale educafiei omului pe parcursul intregii sale vie {ih lumina legilor educatiei, pedagogia studiaz esenta, idealul, continutul, metodele, mijloacele si formele educatiei, urmirindu-se formarea pe baze Sliintfice si eficiente a personalitatii si profesionalititii tinerei generatii pentru activitatea social-utili. Avand in vedere ci educatia se desfigoari in cea mai mare parte in institutille de invavimant, in care se realizeazi instructia si educatia tinerei generatii, pedagogia poate fi definita si ca stint’ ce studiazi legile, esenja, idealul, continutul, metodele, mijloacele si formele instructici, educatiei acai tinerei generafii. Asa cum s-a mentionat, pedagogia inde studiul siu si asupra educafiei si perfectionarii personalitiitii onal adulglor si perfect Personalitatii si Pedagogia s-a dezvoltat si si-a constituit statutul ei de stint, ata S y $ ei de stiinti, ati baza lui fn considerare a datelor despre educatieoferite de anumite, ee {filosofie, psihologie, sociologie, biologie, antropologie etc,), cit si mai 7 bara genraliziiiexprienel educational valosoase oh nes ee rezultatelor cercetiriistintifice proprii privind educatia tinerei an care au condus la descoperit i ici si, p epee? Sea = aa Ree ae $i, pe aceasta baza, la Se constituie ca un adevir incontestabil, ve mt Ainaia Gains pie, verificat de cercet Pedagogia~ stiinta educatiei +13 strategiile (metodele, tehnicile, mijloacele si formele) de instructie si educatic ale linerei generatii, manifestindu-se astfel si ca o stiinti a actiunii educative eficiente. d) Pedagogia, ca stiinta, sus{ine caracterul estetic al educatiei. in acest context, ea urmireste s% adapteze principiile si strategiile pedagogice la particularitatile de varsta si individuale ale tinerelor generatii, la conditiile con- crete ale actului aditional. De asemenea, ea urmareste s& asigure conditiile efectuirii actului instructiv-educatiy cu miiestrie gi tact, in care si se imbine seriozitatea, rispunderea, vointa, priceperea si competenta profesional cu normele etice, cu vocatia si talentul educational ale cadrelor didactice, cu atrac- livitatea, interesul, plicerea, frumusetea si satisfactia actului invatirii, orientind si mobilizand tineretul studios la propria-i dezvoltare si pregatire, la 0 activitate competentd, creativa, eficienti si frumoasa, plin’ de initiativa si creativitate, de dragoste, intelegere si sprijin fati de tineri »Tot ce se preda tinerimii corespunziitor capa trebuie astfel prezentat, incit aceasta si nu faci nimic far voie si silit, ci s& faci toate, pe cat posibil, de buna voie si cu plécere. (1.4. Comenius-Komensky, Didactica magna, E.D.P., Bucuresti, 1970, p. 132) e) Pedagogia este o stint cu caracter prospectiv. Pedagogia nu poate si nici nu se consider ci ar fi stiinta care descopera legile si elaboreaz strategiile © dati pentru totdeauna. Ea se considera o stiinta cu caracter dinamic, deschis schimbitilor si innoirilor intervenite in domeniul educatiei, rispunzand astfel nu numai la intrebarile cum si fie conceputa si cum si fie realizati educatia prezentului, ci si la intrebirile cum vor fi si cum vor actiona educatia si scoala viitorului, proiectand prospectiv teoriile si strategiile educationale adecvate, desigur cu unele elemente de probabilitate, care vor primi corectiile corespun- Zitoare la timpul potrivit Cele de mai sus infirm’, fara nici o indoial, punctul de vedere unilateral mentionat in Larousse ,,Dictionar de psihologie” de Norbert Sillamy, care sustine nefondat ci pedagogia ar mai avea doar un caracter praxiologic, precizand, far temei stiintific, faptul cA ,,Azi termenul de pedagogie nu mai desemneazi decat metodele si tehnicile utilizate de educatori” (Editura Univers Enci¢lopedic, traducere, pag. 226, Bucuresti, 1998). Pedagogia, aga cum se demonstreazit in intreaga noastr& Jucrare, a fost si rémane o Stiinta (cu litere mari) a educatiei, care a descoperit si descoper’ in continuare legi si elaboreazi teorii si strategii educationale, amendandu-le continuu in pas cu progresul stiintific, tehnologic si social, in scopul orientirii factorilor educativi pentru formarea unei personalititi multidimensionale, integrale, active, creative si eficiente. 1.1.4. Rolul pedagogiei Concomitent cu indeplinirea rolului gnoseologic de descoperire a legilor, de elaborare a teoriilor educationale si de elaborare a strategiilor educationale, pedagogia contribuie la pregitirea specialistilor pentru activitatea instruc-4 + Tntroducere in pedagogie tiv-educativi, la pregitirea cadrelor didactice pentru predarea disciplinelor de specialitate. Pedagogia pregteste pe studenti vitorli profesor, pentru a doua profesic, aceca de dase de educator, de profesor. Sunt cunoscuteaprecieileci personalitatea unui profesoreste dain pial nd de pregitiea de specialitate. Dar, avand in vedere c¥ activitatea de dase, de profesor este 0 pofesi specifi, ea rebuie obtinulé prin studi, ca orice profesie de: inginer, filolog store, mstematcan chimixt, medic, bolog, economist, ziarist, manageretc. Un dascil, un feso ca rice specialist, obine efcint iprestigiv in primal find prin competenta profesiona i ticularitAtile indi articularititi individuale- Particu e individual ) Concept de pari natomofiiologice, psihice st actionale (cory. cturile si tras iologice, asin) ee deosebesc persoanele (indivizii) unele de allele, fie eX su de varsti sau de varste diferite. din aceeagi categorie ‘Acad prof, Vasile Pavel, in ara, CCuncasteeade sine scunoastereapersonalititi” dclimiteagy siecle ous grup de parol, fieare dike none ase nim cu Lol” (particularititite ug ani) inset nuneasennimcu men” (particularitaileindividuate) 3.13.5. Caracteristici generale ale particularittitilor de varsta 2) Particulartafile anatomofiziologice au o evolutie mai pre previzibii fn cadrul cronologiei varstelor, asa cum se constat la insusirile vyolum, indltime, greutate, osificare, glandele cu secretie interna etc., desigur, in situatia existenfei unor conditii normale ale dezvoltarii fizice. ) Particularitatile psihice si actionale (comportamentale) au 0 evolutic mai variabili, mai mobili, nivelul si califatea lor depinzéind intr-o misuri important de influenta activi iti ile soci ts 5 en conditii favorabile socioculturale si ) in situ existentei unor condit i de natura biologic’ si a unor in- aaa ure si educafionale relatiy asemindtoare, nivelul si particulartatilor de varst® ale pers: in aceez ot de varsté sunt relatiy comune (aseminitoare). ee 4) Atunei cénd nu mai ac 14 sociocultural si educationali, cue conditii relativ egale, indeosebi, de natu- in mod firesc particularititile de varsti de natura psihicd si actionale (co t mportam a eee es < rae se dezvolti inegal ca nivel si )Ca urmare a finale deers pat ee §i.a celor socioculturale si educa- dotat, Ia care nivelul gi filles toni Precoce (,minune”), persoane supra- majortitiipersoanelor Patticularitatilor de varsta sunt superioare HC ial scr eats ie varsta: in acelasi timp, Sie Precoee, a celor supradotsne ye score : iprad Tell oe deosshit va ere goose 210 Svitkes: ‘a crea fondul di ‘reativi ul itatii fhtr-un domeniu say altul, ST lind Persoanele firesc, nu este bi Precoc ste bine si fortim “aa Supradotate ce s-au dezyoltat in mod © noastr i. suprad © lotate! Tn scopul obtinere * Wunse cu orice pret la dneril cu otice pret a ,precocititii, sotirit”, ar putea si Persoanei, in SA apard ¢ ‘ Sensul subre eee Refavorabile asupra evolutie’ Regative a proceselor si stArilor §i favorabil de influentare TAS SANA i ae ee Stadiile dezvoltarii ontogenetice a personalitatii fens psihice, care in mod cert vor necesita tatamente medicale si psihiatrice, uneori reusind doar partial inliturarea consecintelor suprasolicitarii, mai ales sub raport psihic. Este bine ca actiunile de dezvoltare a particularitatilor de varsta si se faci normal, in conformitate cu cerintele fiecarei etape de varst, desigur exceptand cazurile reale de precocitate, de supradotare, care trebuie tratate diferentiat de cazurile marii majoritati a persoanelor din aceeasi etapa de varsti. h) Exist puncte de vedere ci 50% dintre particularitiile psihice isi au baza de formare, indeosebi cantitativa, in primii 4-6 ani de viata, 30% intre 4-9 ani, iar 20% intre 8-18 ani. Desigur aceasta periodizare si aceste procente pot fi discutabile, ele fiind in functie de calitatea biologic’ si de calitatea influentelor socioculturale si educationale. Cea ce este de retinut este faptul important c& procesele psihice se dezvolta in mod obiectiv din cele mai fragede varste, aceasta necesitdnd atentia ce trebuie si o acordam dezvoltarii psihice a copiilor de la varstele mici. Studii de neurobiologie si neuropsihologie sustin c& elementele inteligentei si ale capacitatilor intelectuale (memorie, gandire, imaginatie etc.) se dezvolti fntr-o misur% importanti la varstele miei, chiar in jurul celei de 8(9) ani fapt care cere factorilor educativi s creeze toate conditiile invatarii activ- independente, studiului serios al cirtii in corelatii cu studiul pe Internet! i) Psihologia si pedagogia contemporane apreciazi ci anumite procese psihice, indeosebi cele care stau la baza dezvoltarii capacititilor cognitive (de cunoastere, intelectuale), se pot obiectiva fie sub forma de capacitati executive, fie sub forma de capacititi creative, datoritd calitatii instructict st a modului de predare-invatare. Capacitiitile intelectuale executive sunt mai mult rezultatul invatarii pe bazit de intelegere si memorizare dupa model (modelul profesorului, modelul cirtii etc.); ele se dezvolté progresiv, ins, pani la o anumitd limit’, formand oameni pregatiti pentru a fi mai mult buni execu tanti, in acelasi context, capacitiitile cognitive creative sunt mai mult rezulta- tul invatirii personale, independente, curistice, asigurandu-se o dezvoltare intelectual deschisd, liberi, care antreneazi atat invatarea dupa model, dar trecuta prin filtrul gandirii proprii, cat si invatarea liberd, independents, euristic’, in concordant cu aptitudinile si interesele copiilor, care are ca finalitate for- marea unor oameni pregititi, dar si creativi Cele dou ipostaze ale dezyoltirii capacitatilor cognitive depind atat de inzestrarea biologic’ si de aptitudini, cat st de calitatea influentelor instructie1, de specificul predarii-invatarii. Desigur, societatea are nevoie de specialisti pregatiti ca buni executanti, care si producd bunuri materiale, spirituale si rervicii, Ea are inst nevoie foarte mare gi de specialisti instruiti, creativi, capabili si asigure progresul continuu la inalte cote de performanta, noutate $i originalitate. Scoala de toate gradele va trebui si imbine in mod dinamie si armonios predarea-invatarea dupa model, cu cea euristic’, dinamizand cat mai mult dezvoltarea capacititilor cognitive creative ale viitorilor specialistilagogie Introducere 54 + cularititile de varsta ale cop! ia Parte berate reeols2™ lor de varste mici Prescolary, 4) 3-14(15) ani Z 42.1. Partieularitfile anatomofiziologice Printre cele mai importante mentionam: a) Varstele mici pini la pubertate inclusiv se caracterizeaza printr.o dezvoltare fizick progresiva intensi. 1) Go toath dezvoltarea fizic continua i intens, cu excepfia glandelor cu secretie intern’, restul sistemelor organismelor cunoaste indeosebi 9 dezvoltare cantitativi, prezentind limite sub raport calitativ, astfel: = Creierul, care reprezinta sistemul nervos central, cunoaste dezvoltarea puteric, aigurindu-se mielinizarea neuronilor (fibrelor nervoase) si cresterea fn greutate apropiata de cea a adultilor, astfel ca in timp ce la varsta de 3-6 ani are 1 100 g, la virsta de 12 ani ajunge la circa 1 400 g. De retinut ins faptul ci desi creer la varie mci are mare plastiitate si mare putere de receptivitate, sub raport structural si informational are o evolutie limitaté, nedezvoltandu-se cores- ies sub raport fiziologic centrele memoriei, intelegerii, imaginatiei etc. = Sistemul muscular ajunge la o important dezvoltare, dar ai limit, fora sa find ine mic. eee = Sistemul osos ajunge la pubertate la o de: i -s zvoltare puternicd sub raj cantitativ, i ini i ae a find aproape de iniltimea adultului, dar el este insuficient ~Volumu! inimii si plimani fncd limi Nea ‘ oe = {ned limitat dezvoltat si abia la pubertate rapid gi mai ka aie ea. a lond ori, care favorizeaza circulatia mai trului mic al vaselor ae “a ae me datorité mentinerii diame- ea s ‘ circulatia sai i, ‘A si late se site ink tps Bi cs tia sngelui, astfel ci si la puber- ‘indeosebi, care la ste a glandelor cu secretie intern s , Pubertate aju a: 4 rnd, a celor sexuale tomes cum sn: fee dap fe mans o serie de ie cap, ametelile, palpitatiile, starile de boseali, schimblrile de dispozitie si oli, a bai. Ponte § fenomenele cunoscute — menstruatia, la fete, si a anumite si 7 i. desigur, existh ey tee ale organismulul, CAE Se dezvolté puternig existt $l exceptii de 1a reguld, in sensu! in greutate si inaltime. Stadiile dezvoltirii ontogenetice a personalit&tii + 55 3.2.2. Implicafii psihopedagogice privind dezvoltarea fiziologicd la varstele mici Printre acestea pot fi remarcate: a) Asigurarea unei alimentatii bogate si variate care sa satisfaci cerintele dezyoltarii fizice continue si intense a tuturor sistemelor organismului, evitan- du-se cu desivarsire biuturile alcoolice, care datorit& ,cruditatii” pot afecta grav fizic si psihic individualitatea copilului si indeosebi cea legati de creier. b) Asigurarea unui regim de viati si activitate (scolar si extrascolar’) rational si echilibrat, evitindu-se suprasolicitirile (supraincircarea) c) in cadrul regimului de viati si se asigure somnul suficient — factor al dezvoltirii si refacerii fizice, acesta find stabilit in functic de varst8, astfel: 10-11 ore de somn pind la varsta de 10 ani; 9-10 ore de somn pand la varsta de 15-18 ani; circa 8 ore de somn dup’ 18 ani. Pentru copiii de varsta pani la 14-15 ani se pot programa si 1-2 ore de somn in timpul zilei, mai ales dupa activititile scolare. d) La varstele mici, datorita lipsei anticorpilor fati de anumiti agent ,agresivi”, a necunoasterii mijloacelor de a ,,lupta” cu ei, copiii pot si se fmbolniveasci cu usurinta. fn acest context, adultii trebuie si prevind imbolna- virile copiilor, iar daci au apirut bolile, acestea si fie imediat tratate, in conditi stiintifice, cu ajutorul personalului medical, e) in cadrul regimului de munca si trebuie cerut copiilor si-si asi- gure o pozitie vertical a corpului, pentru a inlatura deformarea sistemului sos, asa cum ar fi curbarea coloanei vertebrale. £) O conditie esentiali a reusitei in dezvoltarea fiziologica normal, fara traume si alte consecinte negative, consti in constientizarea treptati a copiilor asupra particularititilor lor fiziologice, asupra limitelor acestora, pentru ca ei insisi st contribuie la prevenirea consecintelor negative ale dezvoltirii lor. Totodatd, aceasta constientizare trebuie st+i faci si inteleagd cA anumite salturi bruste in dezvoltare, ca dezvoltarea fizick cantitativa apropiati de adulti, nu sunt suficiente pentru a se considera adult, Ei rebuie s& inteleaga ci numai dupi ce se vor implini dezvoltirile cantitative si calitative, numai dupii aceea pot si se manifeste ca adulti, dar si aceasta in limite rezonabile, avand in vedere cd experienta adultului se cAstigi fn timp si prin activitate. 3.2.3, Particularitatile psihice si actionale (comportamentale) ale copiilor de varste mici (prescolare pana la pubertate inclusiv) si implicagiile lor psihopedagogice natomofiziologic’, cu evolutia ascendent struc- Concomitent cu dezvoltarea a1 sscendent’ ; sebi, se dezvoltA si particularittitile psihice si tural-functionala a creierului indeo: actionale ale copiilor. 7 ’ ; : Desigur, nivel si calitatea particularitatilor psihice si actionale sunt determi nate in masuré important’ de influenta agentilor socio-educationali ~ viata si56+ Introducere in pedagogic educatia din familie, viata si educat deosebi, Un rol important il au si in scolari - mass media si alti factori educativi. ae fn acest context, se vor analiza selectiv caracteristicile proceselor cognitive, ale proceselorafectve, yolitve si actionale (comportamentale), concomitent cy implicatiile lor psihopedagogice. ia prescolar’, viata si educatia scola fluentele factorilor extrafamiliali si extra. 3.2.3.1. Particulariteti ale proceselor cognitive Ia varste mici a) Atentia (procesul psihic de orientare si concentrare a componentelor psihofiziologice): trece treptat de la forma involuntari spre cea voluntara, de Ia cea putin stabil spre cea stabili; aceasta necesita ca durata activititilor sA fie adaptata corespunzitor intensititii procesului cognitiv si varstei subiectului, iar nd atentia slibeste in cadrul perioadei de activitate este necesar si se intervina Pentru mentinerea sau restabilirea atentiei, prin modalititi corespunzitoare: anumite miscéri la cei mici, pauze mai dese, predarea activi, interesanti etc. b) Memoria (procesul de stocare si reproducere a informatiilor etc.): dovedeste mare plasticitate, receptivitate, datorita stocului redus de informat; {a vatstele mici, indeosebi intre 13-15 ani actioneaza relativ puternic memoria auitiva, in timp ce memoria vizualk este prezenti pant la varsti aduli2: trees Heplat de la memoria mecanici (pe de rost) la memoria logic (pe bazi de Infelegere); sunt necesare eforturi pedagogice de explicitare si areumevtans orespunzitoare pentru asigurarea accesibiltii, a intelegerii celor ¢) Gindirea (capacitatea de Teflectare indirecti, abstractizata si generali- argumentare memorate. este posibila si necesari concreti la gindirea abstract, Em 3 erea treptati de la gandirea Togicd; pentru demersul corelitii ganditii c rte c este necesar si se imbine a rf ‘i a didactic intutiv cu mijloacele logico-matematice; aceasta necesita pregatirea copi Si operarea cu notiuni, judecsti &: i ini, judecdti si rationame! imuleze géndirea lopica, |S Taionamente, ReGen cosmonauti, artisti etc., cae ste necesar sa Je stimulim cae Si devin’ realist-fantastici, (Ge pantie) in ener eM de realism, adic iealizate Se Pniveste atat posibilitztile tia, fa i iar a puberate si ajungd la 9 ret Salve chiepinia linia tet tl Pacis media, cul Fanaste side perspectvi i cul — . Spectiva, dezvoltind “Pune Telhard de Chardin ~ -ar putea _ Stadiile dezvolt ontogenetice a personalititii + 57 Siaiba o sansa dea deveni cel mai real”. Desigur, este vorba de un fantastic nu doar ilustrativ, ci de uunul dramatic si afectiv, cu incdrcitur’ esentiald de adevir si ilosofie — spune Teilhard de Chardin (vezi: .Mankind 2000”, ,Omenirea in anul 2000”, de Jungk si Galtung) ¢) Marea curiozitate (dorinta si nevoia de a afla si a intelege): datorita stocului relativ redus de informatii si a dezvoltarii limitate a capacitatilor intelec- tuale, copii mici se caracterizeaz prin mare curiozitate de cunoastere (inte- lectuala), prin ,,sete” de a afla si a sti cit mai multe. {ntrebirile de genul: ce este aceasta; de ce este asa?; dar de ce este asa?; si mai cum? etc., sunt cerinte cognitive firesti ale copiilor de varste mici, Este necesar s& le satisfacem curiozitatea, sii le rispundem la intrebiri, oferindu-le explicatiile si argumentele, dupa puterea lor de intelegere. Desigur, nu avem posibilitatea si le dam explicatii care sii le ofere © intelegere in profunzime si extensiune. Este necesar si evitim raspunsurile si explicatiile false. Putem folosi anumite metafore, care-i satisfac la anumita dar trebuie sé avem grijai si revenim cu raspunsurile si expli- catiile, atunci cand sunt pe alta treapti a dezvoltarii intelectuale, pentru ale da rispunsurile stiintifico-realiste. De exemplu, la intrebirile cine |-a adus pe el sau pe fratele (sora) lui? La varstele mici ii putem da réspunsul ci 1-a adus barza! La prepubertate si pubertate, insd, trebuie (si poate) si ajungi la intelegerea relativ corect a aparitiei lui ca fiint’ umana. Dacii nu o facem, s-ar putea si riman’i cu impresia cd i-am mintit sau cd suntem nepriceputi! £) Spirit de imitatie (capacitatea de a reproduce intocmai anumite modele cognitive, comportamentale etc.): Ia varstele mici se manifest’ 0 puternica ca- pacitate de imitatie; imiti aciele celor mari (vizute, auzite etc.) fri discern’imant, dorind, in fapt, si fie la ,,indltimea” celor mari; daci-i intrebim de ce au procedat asa (mai ales in cazul unor comportamente necorespunzatoare), rspund invariabil asa a facut (a zis etc.) mama, tata, bunica, bunicul, vecinul, medicul etc.; de aici necesitatea de a le oferi modele pozitive (bune, frumoase, corecte, civilizate), cici imitandu-le vor deveni reflexe pozitive de comportament, ferindu-ne si le oferim jmodele” negative; in cazul in care, Pari voia noastr’ s-au intalnit cu ,,modele” negative, si incercim sa le explicim nocivitatea acestora in dezvoltarea individualitati lor, a comportamentului lor; modelele de orice fel las urme adanci in dezvoltarea si comportamentul copiilor, uneori pentru toaté viata, asa cum sunt modelele ,celor 7 ani de-acasé”; si nu ne bazim pe faptul c& ei nu pricep, nu inteleg si astfel ne putem manifesta oricum! Nu inteleg, dar inregistreaz& si cnd nu te astepti le implicd in comportamentul lor. g) Motivele-motivatia (mobiluri sau stimuli interni si externi care sustin indeplinirea unor trebuinte, acfiuni, fapte). La varstele mici actioneazi mai mult motivele extrinseci (exterioare), cum sunt notele, recompensele mo- rale si materiale. Este necesar ca ele si fie corecte, si fie date pe merit, evitindu-le conditionarea de catre copii a primirii lor, ele acordandu-se numai ca urmare a faptelor lor. Totodata, este mecesar sa se dezvolte si sa se constientizeze treptat si motivele interioare, cum ar fi setea de cunoastere, dragostea si pasiunea pentru invataturd (motivatia invatarii) etc., deoarece acestea ii vor conferi valente superioare evolutiei lui psihice.