Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea

Facultatea de Matematică Grupa M525

Tema 11-Viața și activitatea lui Arhimede

Arhimede din Siracuza a fost un învățat al lumii antice. Realizările sale se înscriu în
numeroase domenii științifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie. Carl
Friedrich Gauss considera că Arhimede și Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de știință
din întreaga istorie a civilizației umane.

Biografie

Arhimede s-a născut c. 287 î.Hr. în orașul port Siracuza, Sicilia, în acel timp fiind o
colonie cu auto-guvernare din Magna Grecia. Data nașterii se bazează afirmația filologului
Ioannes Tzetzes din Bizanț, care spune că Arhimede a trăit 75 de ani. În lucrarea Calculul
Firelor de Nisip, Arhimede dă numele tatălui său ca fiind Phidius (sau Fidius), un astronom
despre care nu se știe nimic. Plutarh a scris în lucrarea sa Viețile paralele ale oamenilor iluștri
că Arhimede era înrudit cu regele Hiero al II-lea al Siracuzei. O biografie a lui Arhimede a
fost scrisă de prietenul său Heracleides, dar lucrarea a fost pierdută. Nu se cunoaște, de
exemplu, dacă a fost căsătorit sau dacă a avut copii. În tinerețe Arhimede a studiat în
Alexandria din Egipt, iar Conon din Samos și Eratostene din Cyrene i-au fost contemporani.
El se referă la Conon din Samos ca la un prieten, în timp ce pe Eratostene îl citează în două
lucrări (Metoda Teoremelor Mecanicii și Problema bovinelor).

Arhimede a murit c. 212 î.Hr. în timpul celui de Al Doilea Război Punic, când forțele
romane conduse de generalul Marcus Claudius Marcellus au capturat orașul Siracuza după doi
ani de asediu. Conform cu descrierea dată de Plutarh, Arhimede își contempla o diagramă
matematică când orașul a fost capturat. Un soldat roman i-a ordonat să meargă să-l întâlnească
pe generalul Marcellus, dar Arhimede nu a vrut zicând că are de terminat o problemă.
Soldatul s-a înfuriat și l-a ucis cu sabia lui. Într-o altă descriere dată de Plutarh, acesta
sugerează că a fost ucis în timp ce încerca să se predea soldatului roman, având cu el niște
instrumente matematice, iar soldatul l-a ucis crezând că sunt obiecte de valoare. Generalul
Marcellus s-a înfuriat la auzul morții lui Arhimede, pe care îl considera un om de mare
valoare științifică, și a dat ordin să fie înmormântat onorabil după tradiția greacă.

Ultimele cuvinte atribuite lui Arhimede au fost „Nu te atinge de cercurile mele”,
referindu-se la un cerc pe care îl studia, în timp ce a fost deranjat de un soldat roman. De
multe ori este citat în latină „Noli turbare circulos meos”, dar nu se știe cu adevărat dacă a
spus aceste cuvinte, deoarece ele nu apar în lucrarea lui Plutarh.

Mormântul lui Arhimede conținea o sculptură care ilustra demonstrația lui matematică
favorită, constând dintr-o sferă și un cilindru cu același diametru și înălțime. Arhimede a
arătat că volumul și aria laterală a sferei sunt egale cu 2/3 din volumul și aria cilindrului
inclusiv bazele.

1
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea
Facultatea de Matematică Grupa M525

Descoperiri și invenții

Coroana de aur

Cea mai cunoscută anecdotă despre Arhimede ne spune

cum a inventat metoda de a determina volumul unui obiect de
formă neregulată. Conform cu cele spuse de Vitruvius, o
coroană votivă din aur a fost executată pentru un templu al
regelui Hiero II. Dar la urechile regelui a ajuns zvonul că,
aurarul a furat o parte din aur, înlocuindu-l cu argint. Regele i-
a cerut lui Arhimede să stabilească cu certitudine dacă a fost
înșelat sau nu. Arhimede trebuia să rezolve problema fără a
distruge coroana, adică topind-o și dându-i o formă regulată
pentru a-i calcula densitatea.

În timp ce făcea baie, a observat că intrând din ce în ce mai

mult în cadă, mai multă apă se revărsa în afara ei, moment în
care și-a dat seama că datorită acestui efect poate calcula
volumul coroanei, iar prin împărțirea masei coroanei la volumul ei îi putea afla densitatea.
Dacă erau folosite metale cu densitate mai mică decât a aurului, atunci și densitatea coroanei
ar fi mai mică decât a aurului. Excitat de descoperirea pe care a făcut-o și uitând că era
dezbrăcat, a luat-o la fugă pe străzi strigând „Evrica!”, ceea ce înseamnă „Am găsit!”.Testul
pe care l-a făcut ulterior cu coroana, a dovedit că într-adevăr aurarul folosise o anumită
cantitate de argint la fabricarea ei. Acest lucru a fost posibil deoarece apa este incompresibilă
în condiții normale, deci scufundând coroana, aceasta va dezlocui o cantitate de apă egală cu
propriul volum.

Istoria coroanei de aur nu apare în lucrările lui Arhimede. Mai mult, metoda practică
descrisă a fost pusă sub semnul întrebării datorită acurateței extreme cu care trebuia să fie
calculat volumul de apă dislocuit. Posibil ca Arhimede să se fi gândit mai de grabă la o soluție
în care să aplice principiul din hidrostatică, cunoscut drept principiul lui Arhimede, pe
care l-a descris în tratatul său Despre corpurile plutitoare. Acest principiu stipulează că: un
corp scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus de către fluid, cu o forță egală cu
greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp.

Folosind acest principiu, a putut să compare densitatea coroanei de aur cu cea a aurului
solid, punând în balanță coroana cu eșantionul de referință din aur și scufundând apoi balanța
în apă. Dacă coroana are o densitate mai mică decât a aurului, va disloca mai multă apă
datorită volumului mai mare, producând o forță mai mare decât cea a eșantionului de
referință. Această diferență de flotabilitate va cauza un dezechilibru al balanței. Galileo
Galilei consideră că probabil această metodă este aceeași pe care Arhimede a folosit-o,
deoarece, în afară de faptul că este foarte precisă, se bazează pe demonstrația pe care însuși
Arhimede a găsit-o.

2
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea
Facultatea de Matematică Grupa M525

Șurubul lui Arhimede

O mare parte a lucrărilor de inginerie ale lui

Arhimede au izvorât din satisfacerea nevoilor orașului
Siracuza. Scriitorul grec Athenaeus din Naucratis
descrie cum regele Hieron II i-a comandat lui Arhimede
proiectarea unei corăbii uriașe, numită Syracusia, care
putea fi folosită pentru călătorii de lux, pentru transportul
proviziilor, sau ca navă de război. Se spune că Syracusia
a fost cea mai mare corabie construită în antichitatea
clasică.

Conform cu cele spuse de Athenaeus, corabia era capabilă să transporte 600 de soldați
inclusiv decorațiuni florale, un gimnaziu și un templu dedicat zeiței Afrodita cu toate
facilitățile. Deoarece de pe o astfel de corabie se scurgea o cantitate foarte mare de apă prin
carenă, șurubul lui Arhimede a fost dezvoltat cu preponderență pentru a scoate apa din
santină. Acest șurub era un dispozitiv cu o lamă în formă de șurub rotativ în interiorul unui
cilindru. Era acționat cu mâna și putea fi de asemenea folosit pentru a ridica apa din puțuri în
canalele de irigație. Șurubul lui Arhimede este folosit și azi pentru pomparea lichidelor sau
solidelor granulate, precum cărbunele și semințele. Șurubul lui Arhimede descris de
Vitruvius poate a fost o îmbunătățire a pompei folosite la irigarea grădinilor suspendate ale
Semiramidei.

Gheara lui Arhimede

Gheara lui Arhimede este o armă care se spune că a fost proiectată pentru apărarea
orașului Siracuza. Cunoscută și sub denumirea de mașina de scuturat corăbii, gheara semăna
cu un braț de macara de care erau suspendate cârlige cu care putea înșfăca navele din
apropiere zdruncinându-le puternic sau chiar scufundându-le. S-au efectuat și experiențe
moderne pentru a demonstra fezabilitatea ghiarei, iar în 2005, într-un documentar intitulat
Superweapons of the Ancient World, a fost reconstituită versiunea ghearei, concluzionându-se
că aceasta este un dispozitiv care funcționează.

Folosirea oglinzilor parabolice incendiatoare în timpul asediului Siracuzei

În secolul al II-lea d.Hr. Lucian din Samosata a scris că

în timpul asediului Siracuzei, Arhimede a distrus corăbiile
inamice cu foc. Câteva secole mai târziu, Anthemius din
Tralles menționează lentila convergentă ca armă a lui
Arhimede. Dispozitivul, numit câteodată raza de căldură a
lui Arhimede, a fost folosit pentru a focaliza razele Soarelui
asupra corăbiilor care se apropiau, cauzând aprinderea lor.

Această pretinsă armă a fost subiectul unor dezbateri

aprinse despre credibilitatea ei din timpul Renașterii. René
Descartes o considera drept falsă, în timp ce cercetătorii

3
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea
Facultatea de Matematică Grupa M525

moderni au încercat să recreeze efectul folosind doar mijloacele pe care se crede că Arhimede
le-ar fi avut la dispoziție. S-a sugerat faptul că un număr mare de scuturi din cupru sau bronz,
polizate foarte fin, ar acționa ca o oglindă și ar fi putut fi folosite la concentrarea razelor
Soarelei asupra corăbiilor. Adică, ar fi fost folosit principiul oglinzii parabolice într-o manieră
similară cu cea a unui cuptor solar.

Matematică

Arhimede a folosit metoda epuizării pentru a aproxima valoarea lui π.

Deși este privit adesea ca proiectant de dispozitive mecanice, Arhimede a adus

contribuții importante și în domeniul matematicii. Plutarh scrie: Și-a pus întreaga afecțiune și
ambiție în cele mai pure speculații în care nu pot exista nevoile obișnuite ale vieții.

Arhimede a fost capabil să folosească mărimile infinitezimale într-un mod similar cu

calculul integral modern. Folosind metoda reducerii la absurd, a putut să dea răspunsuri,
cu un grad de precizie arbitrară la problemele pe care le avea, specificând limitele între care se
situa rezultatul. Tehnica este cunoscută drept metoda epuizării și a folosit-o pentru a
aproxima valoarea lui π. Arhimede a realizat acest lucru desenând un hexagon regulat
circumscris unui cerc și altul înscris în cerc.

Dublând laturile hexagonului se obține un poligon regulat cu douăsprezece laturi.

Calculând perimetrul acestuia se poate obține o aproximare a valorii π. Pentru o mai mare
acuratețe se pare că Arhimede a făcut împărțirea acestui nou poligon într-unul cu 24 de laturi,
după care a continuat succesiv cu valori duble. Când poligoanele au avut 96 de laturi fiecare,
el a calculat lungimile laturilor lor și a arătat că valoarea lui π se află între 310⁄71
(aproximativ 3.1408) și 31⁄7 (aproximativ 3.1429), fiind compatibilă cu valoarea actuală de
aproximativ 3,141592653.

4
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea
Facultatea de Matematică Grupa M525

De asemenea, Arhimede a demonstrat că aria unui cerc este egală cu π înmulțită cu

raza la pătrat. În lucrarea Despre Sferă și Cilindru, Arhimede postulează că orice mărime
adăugată ei însăși de suficiente ori va depăși orice mărime dată. Aceasta este proprietatea lui
Arhimede a numerelor reale.

În lucrarea Măsurarea cercului, Arhimede dă valoarea radicalului din 3 ca aflându-se

între 265⁄153 (aproximativ 1.7320261) și 1351⁄780 (aproximativ 1.7320512). Valoarea actuală
fiind de aproximativ 1.732508, ceea ce arată o estimare foarte bună a valorii. El a introdus
acest rezultat fără a oferi nicio explicație a modului în care a obținut această valoare. Acest
aspect al muncii lui Arhimede l-a făcut pe John Wallis să remarce că el s-a comportat: ca și
cum a avut intenția de a-și acoperi urmele investigației, nefiind dispus să transmită posterității
secretul metodei sale de cercetare, deși a dorit să smulgă de la ei consimțământul rezultatelor
sale.

În lucrarea Cuadratura parabolei, Arhimede a

demonstrat că aria determinată de o parabolă și o linie
dreaptă este egală cu 4⁄3 înmulțită cu aria triunghiului
înscris, așa cum se arată în figura din stânga. El a dat
soluția la problemă printr-o progresie geometrică infinită
având rația 1⁄4:

Dacă primul termen al seriei este aria

triunghiului, atunci al doilea termen al seriei este suma
ariilor a două triunghiuri ale căror baze sunt liniile
secante ale triunghiului cu parabola, și așa mai departe.

5
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Melinte Denisa-Andreea
Facultatea de Matematică Grupa M525

Webografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhimede
 https://www.google.com/search?
q=arhimede+matematica&tbm=isch&ved=2ahUKEwjl9OjA_JTuAhUMyaQKHYZbD
nYQ2-
cCegQIABAA&oq=arhimede+ma&gs_lcp=CgNpbWcQARgAMgQIABAYMgQIAB
AYMgQIABAYOgIIADoECAAQHjoGCAAQBRAeUL3UAljT2AJgx-
UCaABwAHgBgAF3iAHoAZIBAzAuMpgBAaABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAEB
&sclient=img&ei=B9f8X6XVLoySkwWGt7mwBw&bih=657&biw=1366
 https://www.giz.ro/stiinta/arhimede-inventii-descoperiri-42125/
 https://www.google.com/search?
q=arhimede&hl=ro&sxsrf=ALeKk02_egndCCry3bQ6fsBIrpCz2zAw8A:1610406928
226&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwinvpmngZXuAhUu-
yoKHcy7BWcQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1366&bih=657