Sunteți pe pagina 1din 41

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................................... 2 Fenomenul turistic pe plan mondial................................................................................................. 2 Principalele elemente care fundamenteaz vizitarea n scop turistic a rii ................................ 3

CAPITOLUL I ........................................................................................................................................ 6 1.1 Amplasare geografic ................................................................................................................ 6 1.2 Istoric ........................................................................................................................................... 7 1.3 Informa ii demografice ................................................................................................................ 9 1.4 Clima ............................................................................................................................................ 9 1.5 Economie................................................................................................................................... 10 1.6 Infrastructura ............................................................................................................................. 16 CAPITOLUL II ..................................................................................................................................... 17 2.1 Principalele atrac ii turistice ale Slovaciei ............................................................................... 17 2.2 Gastronomie .............................................................................................................................. 20 2.3 S rb tori na ionale.................................................................................................................... 23 2.4 Analiza stadiului dezvolt rii sectorului turistic n economia rii ........................................... 25

2.5 Cazarea ..................................................................................................................................... 27 CONCLUZII I PROPUNERI ............................................................................................................. 29 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 41

INTRODUCERE
Fenomenul turistic pe plan mondial

Turismul, ca fenomen economic i social, a cunoscut dezvolt ri spectaculoase, explozive n cea dea doua jum tate a secolului xx. Dorin a de a c l tori i de a cunoa te lucruri noi este cunoscut nc din antichitate, chiar dac la nceput aceste dorin e aveau ca scop principal r zboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. Poate primii care i-au dorit s calatoresca mult i au nlesnit c l toriile au fost vechii greci. Ei ncheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de acea i ocupa ie, dobndind n acest fel siguran mo teni din tat n fiu. Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, b ilor curative,a locurilor de desf urare a jocurilor festive. Deosebit de important era circula ia spre b ile curative la Roma, ora ul avnd 854 b i populare i 14 b i de lux. Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un c lug r francez. De-a lungul timpului, ncep s se diversifice motiva iile de c l torie, conturnduse tot mai mult activitatea de turism, determinat de ac iuni religioase, folosirea b ilor curative, deplas rile calfelor i studen ilor c tre centrele universitare, c l torii c tre lumi noi etc. n paralel cu cre terea traficului de c l tori, s-a dezvoltat i industria hotelier , comunica iile, transportul, activit i destinate turismului. Transformarea circula iei de c l tori n turism propriu-zis a nceput o dat cu c l toriei. Acest contract de vizitare se putea

secolul xix i s-a manifestat, n primul rnd, prin cre terea num rului de c l tori englezi ce se ndreptau n mod special n Fran a, Elve ia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a c p tat diverse defini ii, unele punnd accent mai ales pe latura de agrement. Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind ac iunea, dorin a, arta de a c l tori pentru propria pl cere; n 1880 E-Guy Frenler preciza c ,,turismul, n sensul modern al cuvntului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoa terea
2

necesit ii de refacere a s n t ii

i schimbare a mediului nconjur tor, cultivarea

sentimentului pentru frumuse ile naturii, ca rezultat al dezvolt rii comer ului, industriei, precum al perfec ion rii mijloacelor de transport. n sensul actual, turismul a c p tat un con inut mult mai compex din punct de vedere economic, social i spiritual. Turismul prezint aplicare pentru organizarea n desf ansamblul de m suri puse n urarea unor c l torii de agrement sau n alte de timp, precum i industria care concura la

scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organiza ii, societ i sau agen i specializa i, fie pe cont propriu, pe o durat limitat satisfacerea nevoilor turistice.

Principalele elemente care fundamenteaz vizitarea n scop turistic a

rii

Parcul Na ional Tatra nalt (Tanap) are o suprafat de 70 000 ha i este cea mai spectaculoas arie montan din Slovacia sub aspect tiin ific i turistic. Are peste 20 de vrfuri ce dep esc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente floristice i faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existnd o re ea dens de trasee marcate spre cele mai atr g toare locuri. Al turi de drume ie, n Tatra nalt resursele sunt favorabile i sporturilor de iarn aici fiind centrul de schi al rii - , tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului i vn torii sportive. Parcul Na ional Tatra Joas (Napant) include de asemenea domenii schiabile, sta iuni turistice, posibilitatea practic rii raftingului. Aici se g se te M n stirea Ro ie construit n stil gotic. Tatra Joas include o parte a Paradisului Slovac, ce etaleaz peisaje carstice unicate: grote dintre care renumita Dobsina, cea mai veche pe ter

din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice.

Parcul Na ional Pieniny (Pienap), n care se afl Canionul Dunajec, lung de 9 km.

Mun ii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate n acest scop, telescaune, teleferice, n apropierea ora ului Ko ice.

Rurile

i lacurile glaciare sau antropice compenseaz

lipsa unei ie iri la

mare a Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement i recreere astfel nct s intereseze att turismul intern, ct i pe cel interna ional: Lacul Domasa pe rul

Ondava, de exemplu, nalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a recreere i agrement nautic n Podi ul Ondava. Sta iunile balneare sunt o alt Slovacia este o ar n mol de cea mai bun varietate de boli. Aceast termale ofert turistic

ase centre odihn ,

cu rezonan

interna ional .

cu un num r foarte mare de izvoare curative i cu depozite de calitate, pe care oamenii le folosesc pentru a vindeca o ar , de i mic , are nu mai pu in de 1160 izvoare minerale, numai o i p strare a s n t ii al Slovaciei, ri. Una dintre cele mai cunoscute

i bicarbonatate nregistrate. Sta iunile balneoclimaterice reprezint

parte din poten ialul de regenerare, vindecare

poten ial corespunz tor mediului s n tos al acestei

astfel de sta iuni, i ora istoric totodat , datnd din secolul al XII-lea, este Bardejov destinat trat rii afec iunilor digestive i respiratorii i considerat a fi o rezerva ie de monumente urbane. Ora ele medievale, construc iile religioase, castelele, conacele cele mai vechi timpuri; drumurile comercian ilor ce treceau prin aceast ar i i

fort re ele sunt dovada existen ei Slovaciei ca punct de r scruce al Europei nc din numeroasele invazii au dus la construirea acestor a ez minte. n Slovacia sunt 18 ora e istorice, recunoscute pentru cl diri de epoc , fortifica ii, bastioane, biserici, hoteluri, catedrale n stil gotic, baroc sau renascentist. Printre acestea se num r : Levo a, Trnava, Pre ov, Ko ice, Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov, Bansk Bystrica, Bansk tiavnica acesta din urm f cnd parte dintr-un Program ri. Capitala Bratislava este, de asemenea, un de o parte i de alta a Dun rii, la poalele UNESCO de P strare a Valorilor Culturale i Naturale, la fel ca multe alte monumente antropice i naturale ale aceleia i ora vechi, cu 461 616 locuitori, situat

Carpa ilor Mici. Este un puternic centru cultural i industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-castel, cetatea medieval Devin, muzee, Teatrul Na ional Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfntului Martin unde a fost ncoronat mp r teasa Maria Tereza, Insula Zytny nchis de cele dou bra e ale Dun rii.

Fondul cinegetic alc tuit din ur i, cerbi, c priori, lupi, r i, capre negre, coco i de munte etc. i fondul piscicol al lacurilor i rurilor. Tezaurul etnofolcloric este de mare bog ie, aici p strndu-se foarte bine arhitectura popular satele cu case de lemn din regiunea Spi , muzeele de art popular , bisericile de lemn - , dar i tradi iile cioplitul lemnului, prelucrarea ceramicii, ncondeierea ou lelor, lucratul de broderii i dantele.

CAPITOLUL I
1.1 Amplasare geografic
Slovacia (forma lung : Republica Slovac ; slovac : Slovensko, forma lung Slovensk republika) este o ar f r ie ire la mare din Europa Central , cu o popula ie de peste 5 milioane de locuitori, Ungaria la sud. Capitala interna ionale. Poporul de origine slav a ajuns pe teritoriul actualei Slovacii ntre secolele V i VI d.Hr., n timpul Epocii Migra iilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au apar inut Imperiului lui Samo, prima entitate politic a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului i apoi Cehoslovaciei. Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar i o suprafa de aproximativ 49.000 km. este Bratislava, n sud-vestul rile rii. nvecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria n vest i i cel mai mare ora Slovacia este membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC i a altor organiza ii

Slovacia i-a ob inut independen a pe 1 ianuarie 1993, n urma Divor ului de Catifea.

1.2 Istoric
nainte de secolul V d.Hr. ncepnd cu aproximativ 450 .Hr., pe teritoriul actual al Slovaciei s-au a ezat cel ii, care au construit oppida puternice n Bratislava i Havrnok. Biatecii, monezile de argint cu numele regilor cel i, reprezint cea mai veche form de scriere cunoscut n Slovacia. Din anul 6 d.Hr., Imperiul Roman, aflat n plin fondat de tribul germanic Quadi, a existat n Slovacia vestic 50 d.Hr. State slave Popula ia de origine slav s-a a ezat n teritoriul actual al Slovaciei n secolul V d.Hr.. Slovacia de vest a fost centrul Imperiului lui Samo din secolul VII. Un stat slovac, cunoscut ca Principatul Nitra, a ap rut n secolul VIII, i conduc torul lui, Pribina, a consacrat prima biseric cre tin de pe teritoriul Slovaciei n 828. mpreun cu Moravia nvecinat , a constituit nucleul Moraviei Mari, ncepnd cu anul 833. Apogeul acestui imperiu slavonic a fost g zduirea sfin ilor Chiril i Metodiu n 863, n timpul domniei prin ului Rastislav, precum i expansiunea teritorial din timpul regelui Svatopluk I. Regatul Ungariei Dup dezintegrarea Moraviei Mari, la nceputul secolului X, maghiarii au anexat treptat teritoriul actual al Slovaciei. La sfr itul secolului X, Slovacia de sud-vest a fost ncorporat n Principatul Ungar, aflat pe atunci n expansiune (dup anul 1000 devine Regatul Ungariei). Mare parte din Slovacia a fost integrat n Regatul Ungariei pn n c.1100, iar regiunile din nord-est pn n c.1300. Datorit nivelului s u de dezvoltare economic i cultural ridicat, Slovacia i-a men inut o pozi ie important n cadrul noului stat. Timp de aproximativ dou secole, s-a bucurat de autonomie ca Principatul
7

expansiune, a construit i i central din 20 pn n

men inut un lan de avanposturi n jurul Dun rii. Regatul Vannius, un regat barbar

Nitra, n cadrul Regatului Ungariei. A ez rile slovace s-au extins pn n zona nordic i sudestic a Ungariei actuale, n timp ce maghiarii au nceput s se stabileasc n sudul Slovaciei actuale. Compozi ia etnic s-a diversificat prin a ezarea germanilor

carpatici (din secolul XIII), a valahilor (din secolul XIV), i a evreilor. Rezultatul invaziei mongole din 1241, i al foametei derivate, a fost o pierdere masiv de popula ie. Cu toate acestea, Slovacia medieval a fost caracterizat mai degrab de ora e active, construc ia multor castele de piatr , i dezvoltarea artelor. n 1467, regele Matei Corvin a fondat prima universitate n Bratislava, dar institu ia a fost desfiin at dup moartea acestuia. Dup ce Imperiul Otoman i-a nceput expansiunea pe teritoriul Regatului ca Pressburg, Pozsony, Pressporek sau Ungariei, ocupnd Buda la nceputul secolului al XVI-lea, centrul Regatului s-a mutat c tre Slovacia, iar Bratislava (cunoscut Posonium pe atunci) a devenit capitala Ungariei Regale n 1536. Dar r zboaiele otomane i revoltele frecvente mpotriva Monarhiei Habsburgice au cauzat distrugeri, n special n zonele rurale. Pe m sur ce turcii s-au retras din Ungaria n secolul al XVIIIlea, importan a Slovaciei n cadrul regatului a sc zut, de i Bratislava statutul de capital capital . n timpul revolu iei din 1848-49 slovacii au fost de partea mp ratului austriac, deoarece scopul lor era separarea de partea ungar a monarhiei austriece, dar nu i-au putut ndeplini obiectivul. n timpul Dualismului Austro-Ungar (1867-1918), slovacii au avut de suferit de pe urma politicii dure de maghiarizare a guvernului ungur. Secolul XX Slovacia i Republica Ceh au constituit din noiembrie 1918 pn n decembrie 1992 Cehoslovacia (cu excep ia perioadei 1939 - 1945, cnd a existat Republica Slovac (1939-1945)). ara a redevenit independent n 1993, prin separarea de Cehia, la trei ani dup Revolu ia din 1989, care a pus cap t regimului autoritar comunist impus de c tre sovietici dup Prim vara de la Praga din august 1968. Semnifica ia expresiei Prim vara de la Praga se referea la "dezghe ul" pe care mi carea democratic
8

i-a men inut noua

a Ungariei pn

n 1848, cnd Budapesta a fost declarat

l-a

produs n con tiin a cehilor

i a slovacilor (respectiv, a ceho-slovacilor, cum erau rii i ncercarea, pe

denumi i oficial pe vremea aceea) referitor la democratizarea atunci prematur de naiv , c se poate sc pa de influen a sovietic . Slovacia face parte din Uniunea European NATO.

de la 1 mai 2004, precum i din

1.3 Informa ii demografice


Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de na ionalitate slovac (85,8%). Ungurii sunt cea mai mare minoritate etnic (9,7%) i sunt concentra i n sudul i estul rii, la frontiera cu Ungaria. Cel lalte grupuri etnice cuprind iganii, cehii, rutenii, ucrainenii, germanii i polonezii. Structura confesional , conform recens mntului din 2001, era urm toarea: y y y y y y Biserica Romano-Catolic : 68,9%, Biserica Luteran CA: 6,9%, Biserica Greco-Catolic din Slovacia: 4,09%, Biserica Reformat : 2,04%, Biserica Ortodox din Slovacia: 0,94%. 12,9% din totalul locuitorilor s-au declarat f r confesiune, iar 2,99% nu au dorit s - i declare apartenen a religioas . 55% din totalul popula iei, iar mediul rural este

Mediul urban reprezint

reprezentat de un procent de 45 %. Rata natalit ii este de 10,48 de na teri /1000 loc i rata mortalit ii este de 9,6 mor i/1000 loc, astfel Slovacia avand un spor natural pozitiv de 0,88.

1.4 Clima
Slovacia are o clim temperat-continental cu ierni reci (-160C n ianuarie la esc

Bratislava) i veri relativ r coroase (21,10C n iulie la Bratislava). Precipita iile dep

750 mm n zona nalt (peste 2 000 mm n Tatra) i ating 600-800 mm n zonele joase.

1.5 Economie

Slovacia, care pna n 1918, a fost cunoscuta sub numele de Ungaria de Sus, reprezinta o veche entitate economica. nca din anul 100 .Hr., n Bratislava, monedele erau batute sub denumirea de biateque. Timp de sapte secole, din 1335 pna n 1918, ducatele de aur din Kremnica erau batute, folosind aurul local, si erau ntotdeauna de aceeasi puritate si greutate. n secolul al XV-lea, aurul era extras n Slovacia ntr-o cantitate de 1000-1500 kg pe an ce reprezenta aproximativ 40% din productia globala plus 10,000 kg de argint, reprezentnd 30% din productia globala. Slovacia era, la sfrsitul secolului al XV-lea si nceputul secolului al XVI-lea, cea mai mare producatoare de arama (cupru) din Europa. Mineritul si industriile metalurgice au fost, timp de o lunga perioada, la un nivel destul de ridicat. n 1627, n Bansk Stiavnica, praful de pusca a fost folosit pentru extractia de minerale. Dupa trei sute de ani de la crearea Academiei Istropolitana (fondata n 1465 de Mathias Corvin), prima Academie cu profil forestier si minier din lume a fost creata n Bansk Stiavnica iar n 1789, prima asociatie internationala a savantilor pentru dezvoltarea mineritului a vazut lumina. Dezvoltarea pietei capitaliste din Ungaria si o puternica ungarizare ce a avut loc n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la nceputul secolului al XX-lea au avut un impact negativ asupra economiei slovace ceea ce a determinat-o sa-si piarda independenta integrndu-se n economia Ungariei. Timp de 40 de ani o dezintegrare si o distrugere brutala a vietii politice, sociale, culturale si economice a avut loc n Slovacia. n timpul acelei perioade (aproximativ 1890), n administratrea comitatelor se numarau 1035 slovaci la 7865 de unguri din orasele slovace. n administratia publica, erau 1147 de muncitori guvernamentali, din care numai 29 erau slovaci. Emigrarea a fost soarta fortata a slovacilor care au fost nevoiti sa paraseasca Slovacia. n anii 1890, erau de patru ori mai multi slovaci n Budapesta dect populatia totala din Zilina. n acele vremuri, Budapesta era cel mai mare oras din Slovacia. n

10

perioada 1899-1913, 394,713 de slovaci au emigrat n Statele Unite ale Americii. Astazi, aproape doua milioane de americani se declara a fi de origine slovaca. Economia cehoslovaca a iesit n urma celui de al Doilea Razboi Mondial aproape fara pagube. Industria, care reprezenta cel mai mare sector al economiei, includea firme mari n industriile grea si usoara. n timpul razboiului, autoritatile ocupatiei germane au pus stapnire asupra celor mai mari uzine. Dupa razboi, guvernul cehoslovac reconstituit a preluat controlul asupra acestor uzine. Comertul extern se afla n continuare n mini private, totusi, ramnea important pentru economie. Calitatea produselor cehoslovace exportate era comparata cu cea a produselor fabricate n alte tari industrializate. Agricultura a ramas de asemenea n mini private, constituind n continuare afacere de familie. Forta de munca ca un ntreg era calificata si productiva, iar conducerea competenta. Acest sistem mixt, continnd elemente ale socialismului si ale ntreprinderilor private, a operat eficient n 1947 si 1948 sub egida unui plan pe termen de doi ani. ara a primit ajutoare considerabile din Vest prin intermediul Statelor Unite, si majoritatea comertului sau se derula cu Vestul. nainte de a fi interzis de Stalin n 1947, Cehoslovacia a intentionat sa participe la Planul Marshall promovat de Statele Unite pentru reconstructia Europei. n 1948 productia cehoslovaca a aproximat nivelurile de dinaintea razboiului, astfel nct productia din agricultura a fost putin mai scazuta, iar cea din industrie putin mai ridicata dect nivelurile anterioare. n 1948 a nceput o transformare a economiei cehoslovace ntr-o miniatura a modelului sovietic. Pna n 1952 guvernul a nationalizat aproape toate sectoarele; multi conducatori experimentati au fost nlocuiti cu indivizi de ncredere din punct de vedere politic, unii din ei neavnd calificarea necesara. Planificarea centrala a furnizat un ghid pentru instututii si conducatori obligatoriu de urmat n toate sectoarele economice. Scopurile Planului Cincinal (1949-53) reflecta implicatia guvernului la extinderea sectorului bunurilor de consum n cadrul economiei. Scopurile au fost dramatic revizuite dupa 1949, parte din cauza razboiului coreean, pentru constructia industriei grele si metalurgice. ara a devenit un furnizor important de arme si utilaje pentru alte tari
11

comuniste. Comertul extern cu tarile necomuniste a scazut brusc (n parte din cauza controalelor impuse de acele tari); comertul cu tarile comuniste a crescut de la 40% din totalul tarii n 1948 la 70% cu un deceniu mai trziu. La sfrsitul perioadei de aplicare a planului, serioase constrngeri inflationiste si alte dezechilibre s-au dezvoltat, solicitnd o transformare valutara n 1953 care a distrus economiile multor oameni si a provocat izbucniri ale dezordinii civile. ntre anii 1956-60 s-a desfasurat cel de al doilea Plan Cincinal. n aceasta perioada, investitiile au continuat cu viteza mare, cu toate ca salariile reale si stocurile bunurilor de consum au crescut de asemenea substantial, iar venitul national a crescut cu 6,9 %. Spre sfrsitul anilor 1950, liderii economici au observat ca eforturile de investire aveau beneficii productive minore. Mari investitii au fost solicitate pentru sustinerea cresterii economice. n 1958 si 1959, ca raspuns la aceasta situatie dificila, guvernul a facut cteva minore ajustari n functionarea organizatiilor si a preturilor prima reforma economica din cadrul tarii. Reformele au implicat unele descentralizari limitate ale autoritatii, majoritatea oferindu-le ntreprinderilor n principal mai multa autonomie n ceea ce priveste mnuirea fondurilor investitionale. Aceasta intentie nsa nu a avut drept scop schimbarea modelului sovietic economic. Totusi, reformele nu s-au soldat cu importante mbunatatiri n domeniul economic. n 1962 initiatorii reformei au renuntat la ntregul program reinstaurnd majoritatea controalelor centrale. La nceputul anilor 1960, productia industriala a stagnat. Sectorul agricol a nregistrat de asemenea performante relativ slabe. Agricultura a reprezentat o parte slaba a economiei de-a lungul anilor 1950, esund n atingerea scopurilor planificate, iar reformele din 1958-59 au facut putin pentru a schimba situatia. Scopurile propuse pentru economia nationala n cadrul celui de al treilea Plan Cincinal (1961-65) repede sa dovedit a fi ambitios, n special cu privire la comertul exterior. Planul a fost ntrerupt dupa criza din 1962, iar planurile anuale au acoperit restul perioadei. Venitul national a scazut n 1963. n 1965 acesta a fost de doar 1,9% mai mare dect n 1960, n comparatie cu o crestere de 6,9% n perioada 1956-60. Multi factori au contribuit la dezvoltarea slaba a economiei, incluznd timpul nefavorabil pentru agricultura, anularea comenzilor de catre China, n urma disputei chino-sovietice, precum si planurile

12

nerealiste. ntre timp, economistii reformisti au ajuns la concluzia ca o mare parte a vinei se datoreaza deficientelor modelului sovietic. Ei au nceput sa pregateasca masuri reformiste aditionale pentru a mbunatati eficienta economica. Economistii au afirmat ca a fost nejustificata aplicarea modelului sovietic Cehoslovaciei ntr-o maniera dogmatica. ara era deja industrializata, avea putine resurse naturale si o mica piata interna, si ramnea dependenta de comertul exterior n mod semnificativ. Modelul accentua o dezvoltare extensiva, bazata n special pe constructia de noi fabrici dect pe invesitia intensiva n cadrul careia procesele de productie erau modernizate si mbunatatite eficient. Presiunea pentru investitii mai mari de-a lungul anilor 1950 a cauzat cresterea consumului privat ntr-o maniera mai lenta dect produsul material net. Rezultatul a fost o cronica tendinta inflationista, reflectata n lipsa bunurilor de consum si fortarea spre economisire de catre populatie. Investitiile inadecvate n agricultura au contribuit la ulterioarele slabe performante. Sistemul a aparut ca un nabusitor al inovatiei si un ofertant fara un temei anume pentru alegerea ntre eficientei. Partidul si oficialii guvernului au ascultat ntruct dupa criza din 1962 si dupa prabusirea reformelor din 1958 ei au recunoscut ca trebuie facut ceva. n octombrie 1964, partidul a publicat un set de principii pentru marea reforma economica si, ncepnd cu 1965, a nceput implementarea masurilor speciale. n iunie 1966, al Treisprezecelea Congres de Partid i-a dat acordul noului program, care a devenit cunoscut sub denumirea de Noul Model Economic. Reforma a fost multilaterala, iar portiuni din ea nu au fost niciodata implemenatate. Obiectivul sau principal a constituit limitarea semnificativa a rolului autoritatilor planificarii centrale n timp ce autonomia si raspunderea ntreprinderilor trebuiau extinse. Autoritatile planificarii centrale urmau sa intervina doar n cadrul planificarii pe termen lung a dezvoltarii economice. ntreprinderile si asociatiile acestora urmau sa aiba mna libera n determinarea scopurilor productive pe termen scurt. ntreprinderile individuale urmau sa devina viabile, realiznd un profit din vnzarile sale
13

investitie

si

productie

sau

pentru

judecarea

dupa acoperirea tuturor costurilor si a diverselor impozite de stat. Subventiile de stat vor disparea treptat, ntreprinderile care nu reuseau sa obtina profit fiind nevoite sa se nchida. Profitul trebuia sa devina principalul criteriu de evaluare a performantei economice a ntreprinderilor. Aceasta schimbare, se spera, sa faca ntreprinderile mai competitive si mai receptive la cererile consumatorilor. n acelasi timp, producatorii erau expusi la competitia straina, astfel nct ei vor cauta sa creasca productivitatea proprie si scaderea preturilor. n cadrul noii reforme, un sistem realistic de preturi trebuia sa nlocuiasca sistemul central determinat. Preturile trebuiau sa reflecte costurile actuale, stocurile si situatia cererii, precum si preturile mondiale. ntreprinderile urmau sa-si finanteze investitiile cu resurse proprii. Statul va aloca fonduri de investitii doar pentru proiectecheie de dezvoltare economica. n sfrsit, trebuia eliminat sistemul salarial egalitarist si nlocuit cu un sistem bazat pe performantele individuale. Pna n 1968 s-a reusi implementarea numai a unei parti din reforma, cnd Uniunea Sovietica si alte trupe ale Tratatului de la Varsovia au invadat tara, iar ncercarile reformai au luat sfrsit. La nceputul anilor 1970, aproape toate urmele ale masurilor reformei disparusera. Normalizarea economica a rezultat prin rentoarcerea la planificarea centralizata, controlul preturilor etc. n ciuda aparentelor schimbari si tumultului politic de la sfrsitul anilor 1960 si nceputul anilor 1970, economia cehoslovaca a continuat sa nregistreze progrese de-a lungul acestei perioade. n perioada celui de al Patrulea Plan Cincinal (1966-1970) produsul material net a crescut n medie cu o proportie de 6,9%, depasind cresterea anuala planificata de la 4,1 la 4,4%. Performantele au fost satisfacatoare si n timpul celui de al Cincilea Plan Cincinal (1971-75). n aceasta perioada, produsul material net a crescut, desi mai putin, n medie cu 5,7% anual, dar totusi depasind proportia planificata cu 5,1% anual. Sectoarele care au nregistrat cela mai mari

14

rezultate din industrie de-a lungul ambelor perioade de planificare au fost cele chimica si inginerie (o crestere anuala de la 8 la 10%); cele mai slabe rezultate au nregistrat sectoarele petrol (de la 3 la 5%) si bunuri de consum (de la 4 la 6%). n timpul celui de al saselea Plan Cincinal (1976-80), cresterea economica a fost pe departe satisfacatoare; spre sfrsitul perioadei ncetinirea cresterii economice a devenit mai mult dect vizibila. Produsul material net a crescut n medie cu numai 3,7% anual, n comparatie cu o crestere de 4,9% estimata de plan. Agricultura si industria nu au atins scopurile prevazute de plan; de la 5,7 la 6,0% si de la 2,7 la 2,8% anual estimate rezultatele efectiv nregistrate au fost de 4,5 si 1,8%. Problemele din agricultura se datorau n parte secetei (1976) si a unei ierni severe si a inundatiilor din primavara (1979). Alti factori, precum lipsa echipamentelor agricole si a pieselor de schimb si a calitatii reduse a fertilizarii, au avut de asemenea un impact asupra sectorului agricol. n anii 1970 Cehoslovacia s-a confruntat cu probleme n domeniul energetic si al comertului, ce au constituit de asemenea factori importanti n ncetinirea cresterii industriale. Dupa 1974, cresterea rapida a preturilor mondiale la petrol a fost partial reflectata n preturile petrolului din Uniunea Sovietica, principala sursa de combustibil si de materii prime ale Cehoslovaciei. Preturile celorlalte materiale de care depindea economia tarii au crescut de asemenea mai mult dect preturile obtinute din export ale tarii, care constau n principal din bunuri manufacturate (n special utilaje). Cel de al saptelea Plan Cincinal a avut drept obiectiv o crestere economica modesta. Intensificarea economica bazata n special pe ntrebuintarea rationala a resurselor dect pe o simpla crestere cantitativa a fost obiectivul principal al politicii guvernamentale. Astfel, s-a nregistrat o sporire a produsului material net de la 10,5 la 13,5%. Productia industriala bruta trebuia sa creasca de la 14 la 18%, iar productia agricola bruta de la 7 la 10%. Consumul personal urma sa se majoreze cu mai putin de 3%. n realitate, planul s-a soldat cu urmatoarele rezultate: produsul material net a crescut la 11%, productia industriala bruta la 14,5%, productia agricola bruta la 9,8% si o sporire a consumului personal la 5,5%. Rezultatele eforturilor de intensificare au fost
15

dezamagitoare. n timpul aplicarii planului consumul energiei a scazut cu numai 1,7% pe an, mai putin de 2% din obiectivul prevazut de plan. Din cauza slabelor performante din domeniul economic, n 1981 guvernul a introdus o serie de reforme denumite Set de masuri pentru mbunatatirea sistemului de conducere a economiei nationale planificate dupa 1980. n 1982 masuri asemanatoare au fost introduse si n agricultura.

1.6 Infrastructura
La nceput, Slovacia a devenit con tient de importan a adapt rii re elei sale de transport la nevoile lumii. La sfr itul anului 1996, autostrazi reprezentat doar 1% din sistem rutier (198 km.). Mul umita unui proiect ambi ios, guvernul slovac a promis s recupereze i s fac din Slovacia, n c iva ani, o intersec ie ntre Est i Vest: Construirea de 460 km de autostr zi pn Europene de Investi ii). Electrificarea ntregului sistem feroviar pn Polonia i Ucraina. Modernizarea aeroporturilor de la Bratislava, Ko ice, Zilina i Sliac. Extinderea celor dou sisteme de telefonie mobil . n anul 2010 i construirea unui n anul 2005 (cu ajutorul B ncii

sistem suplimentar feroviar de mare vitez ntre Bratislava i Aeroportul din Viena i n

16

CAPITOLUL II
2.1 Principalele atrac ii turistice ale Slovaciei
Parcurile Na ionale, relieful montan i pe terile: Parcul Na ional Tatra nalt (Tanap) are o suprafat de 70 000 ha i este cea mai spectaculoas arie montan din Slovacia sub aspect tiin ific i turistic. Are peste 20 de vrfuri ce dep esc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente floristice i faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existnd o re ea dens de trasee marcate spre cele mai atr g toare locuri. Al turi de drume ie, n Tatra nalt resursele sunt favorabile i sporturilor de iarn aici fiind centrul de schi al balnear, sporturilor nautice, pescuitului i vn torii sportive. Parcul Na ional Tatra Joas (Napant) include de asemenea domenii schiabile, sta iuni turistice, posibilitatea practic rii raftingului. Aici se g se te M n stirea Ro ie construit n stil gotic. Tatra Joas include o parte a Paradisului Slovac, ce etaleaz peisaje carstice unicate: grote dintre care renumita Dobsina, cea mai veche pe ter din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice. Parcul Na ional Pieniny (Pienap), n care se afl Canionul Dunajec, lung de 9 km. Mun ii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate n acest scop, telescaune, teleferice, n apropierea ora ului Ko ice. Rurile i lacurile glaciare sau antropice compenseaz lipsa unei ie iri la mare a Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement intereseze att turismul intern, ct i recreere astfel nct s ase centre odihn , i pe cel interna ional: Lacul Domasa pe rul rii - , tratamentului

Ondava, de exemplu, nalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a recreere i agrement nautic n Podi ul Ondava. Sta iunile balneare sunt o alt Slovacia este o ar n mol de cea mai bun varietate de boli. Aceast ofert turistic

cu rezonan

interna ional .

cu un num r foarte mare de izvoare curative i cu depozite de calitate, pe care oamenii le folosesc pentru a vindeca o ar , de i mic , are nu mai pu in de 1160 izvoare minerale,
17

termale

i bicarbonatate nregistrate. Sta iunile balneoclimaterice reprezint

numai o

parte din poten ialul de regenerare, vindecare

i p strare a s n t ii al Slovaciei, ri. Una dintre cele mai cunoscute

poten ial corespunz tor mediului s n tos al acestei

astfel de sta iuni, i ora istoric totodat , datnd din secolul al XII-lea, este Bardejov destinat trat rii afec iunilor digestive i respiratorii i considerat a fi o rezerva ie de monumente urbane. Ora ele medievale, construc iile religioase, castelele, conacele i fort re ele sunt dovada existen ei Slovaciei ca punct de r scruce al Europei nc timpuri; drumurile comercian ilor ce treceau prin aceast ar din cele mai vechi i numeroasele invazii au

dus la construirea acestor a ez minte. n Slovacia sunt 18 ora e istorice, recunoscute pentru cl diri de epoc , fortifica ii, bastioane, biserici, hoteluri, catedrale n stil gotic, baroc sau renascentist. Printre acestea se num r : Levo a, Trnava, Pre ov, Ko ice, Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov, Bansk Bystrica, Bansk tiavnica acesta din urm ri. Bratislava f cnd parte dintr-un Program UNESCO de P strare a Valorilor Culturale i Naturale, la fel ca multe alte monumente antropice i naturale ale aceleia i

Este situat pe Dun re, aproape de grani ele Slovaciei cu Austria i Ungaria i destul de aproape de grani a cu Republica Ceh . Se afl la doar 60 de km de Viena.

18

Ora ul are cea mai mare densitate a popula iei din Europa central . Mun ii Carpa i ncep pe teritoriul ora ului (Mal Karpaty, Carpa ii Mici). Bratislava este sediul pre edin iei, parlamentului i guvernului slovac. n ora se afl cteva universit i, muzee, teatre i alte institu ii culturale, printre care Slovensk filharmnia (Orchestra Filarmonic Slovac ). La nivelul tradi iilor, ora ul slovac poart i semnele influen elor venite Austria, Ungaria etc. n trecut a fost un ora din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are i alte nume, n uz pn la finalul Primului R zboi Mondial: Pressburg (german , chiar i ast zi alternativa oficial ) i Pozsony (maghiar ). Este un puternic centru cultural i industrial cu numeroase obiective turistice: fortulcastel, cetatea medieval Devin, muzee, Teatrul Na ional Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfntului Martin unde a fost ncoronat mp r teasa Maria Tereza, Insula Zytny nchis de cele dou bra e ale Dun rii. CASTELELE din Slovacia sunt foarte bine conservate si aduc sub ochii vizitatorului din secolul XXI episoade din istoria acestei tarisoare care nu a scapat neocolita de furtuni violente. LEGENDE SANGEROASE In castelul Cachtice a locuit contesa Elisabeta Bathory, originara din Transilvania. Legenda spune ca a ucis cu sange rece peste 600 de fete. CASTELUL BOJNICE A adapostit prima baie de aburi si primul salon spa, pentru ca in apropiere sunt izvoare termale care fac minuni pentru sanatate. MUNTII TATRA Lant muntos in continuarea celui carpatic. Ofera multe posibilitati pentru iubitorii alpinismului si schiului, dar si pentru cei mai cuminti, amatori de drumetii montane.

19

PEISAJELE SLOVACIEI sunt printre cele mai frumoase din Europa. Diversitatea reliefului si padurile ei sunt cheia frumusetii acestei tari. CONACUL DIN BETLIAR este legat de familia aristocratica Andrassy, care a avut proprietati si in Transilvania. Membrii acestei familii au fost rafinati colectionari de arta.

2.2 Gastronomie
Buc t ria slovac este bogat in preparate pe baz de carne din porc, vit G lu tile reprezint i pui.

preparatul specific comunit ii slovace. Preparate din f in , ap , i se t v lesc

drojdie i sare pot fi at t simple, c t i umplute cu br nz de oaie. De asemenea, in compozi ia aluatului se pot ad uga cartofi fier i i zdrobi i. Se fierb in ap prin mac, nuc sau ca caval. Bucataria este destul de asemanatoare cu cea ardeleneasca in vest si cu cea moldoveneasca in est. Mancara nationala se numeste bryndzov halu ky

si consta intr-un fel de galusti mai mici din cartof amestecate cu branza si cu niste jumari in varf. Este foarte posibil sa gasiti insa si

varza a la Cluj

in ofertele de meniu traditionale

sub denumirea de Koloszvarska kapusta, pentru necunoscatori Koloszvar fiind


20

denumirea in limba ungara a Clujului. Au tot felul de supe, cei din nord din apropierea granitei cu Polonia oferindu-va cu drag si cate un bors facut exact ca la bunica din Romania. Carnatii sunt la loc de cinste in bucataria slovaca. Foarte comuna este si toba care aici se numeste tla enka. Ii puteti da pe spate cu o fasole batuta si o salata de

vinete dar atentie in slovaca zakusky

inseamna prajituri

si cuvantul zakuska este folosit la genitiv ca descriind ceva legat de o prajitura. Cele mai cunoscute si mai apreciate sortimente culinare exceptnd cele

men ionate mai sus sunt: zemiakove placky

- clatite

din cartofi prajite in ulei, kapustnica

- un fel de

21

ciorba de varza, laskonky

- gogosi cu alune si

crema, trotle morcov.

- biscuiti sub forma de rondele

servite cu crema de ciocolata la mijloc, treska salata de cod cu maioneza, ceapa,

n Slovacia consumul de bere este ridicat, in mod traditional, insa slovacii prefera si vinul, in principal alb, zona de sud a tarii, de langa bazinul Dunarii, fiind aleasa pentru cultivarea soiurilor albe de vita de vie. Ingredientele de baza Carnea in aceasta categorie, cehii si slovacii nu ies din normele europene, porcul, vita si puiul fiind nelipsite de la mese, proportia carnii in felurile de mancare fiind insa mai ridicata in Cehia decat in Slovacia; in alte tari carnea de porc detine cea mai mare cota; dintre tarile europene insa, Cehia si Slovacia au printre cele mai mari preferinte pentru carnea de rata si de gasca; carnea de peste nu este foarte populara, consumandu-se mai mult doar de Craciun, in special crapul (in Cehia) si pastravul (in Slovacia);

Vegetalele cartofii si cerealele predomina piata vegetalelor, cartofii fiind folositi pentru prepararea mai multor feluri de mancare specifice atat micului dejun, meselor principale
22

sau chiar dejunului; in ultima vreme cehii si slovacii au inceput sa consume din ce in ce mai multe cereale integrale, in dauna celor albe, procesate; ca legume, predomina fasolea, cartofii si varza, care alcatuiesc 90% din spectrul felurilor principale de mancare;

Lactatele Slovacia se distinge in fata Cehiei in producerea tipurilor de branza, in special a celor din lapte de vaca si de oaie;

2.3 S rb tori na ionale


Slovacia este o ar zileca fiind s rb tori legale nchise: * Ziua Republicii Slovace - 01 ianuarie - convenabil, Cehoslovacia s-a mp r it n dou pe 01 ianuarie, astfel nct ziua de Anul Nou este o s rb toare na ional . Acesta este n mod tradi ional celebrat de noaptea pn la prnz a doua zi. predominant catolic , astfel sunt observate s rb torile i b ncile i cele mai multe facilit i i magazine vor fi

cre tine majore, precum i cteva alte s rb tori. Excep ie cazul n care se indic aceste

* Boboteaza - 06 ianuarie, s rb tore te sosirea magilor trei n Betlehem. Magazinele i b ncile sunt nchise.

* Perioada de Mardi Gras ("Fasiangy") - aceasta nu este o s rb toare na ional , ci mai degrab un sezon festival. Unele sate organizeaz o pia i b uturi oferite, i ar putea fi un mar prin ora n m i carnavaluri sunt de inute.- 6 ianuarie pn martie). * Pa te - martie / aprilie, datele depind de calendar lunar. Vinerea Mare i Lunea Pa telui sunt ambele s rb tori na ionale. Exist un num r de diferite tradi ii legate de tradi ional cu alimente ti, mingi i numeroase, dansuri

la Miercurea Cenu ii (februarie sau

23

Pa te. Alimentele tradi ionale servite include ou le de Pa ti i unca special de Pa ti cu pine i hrean. * Ziua Interna ional a Muncii - 1 mai - este celebrat printr-o zi liber n care nu se lucreaz . * Ziua Victoriei asupra fascismului - sfr itul celui de-al doilea r zboi mondial n Europa - 08 mai. * Ziua Interna ional a Copilului - 1 iunie - Nu este o s rb toare na ional , dar copiii ar putea avea timp liber * Ziua Sfntului Chiril Slovacia. * Ziua na ional a r scoalei - 29 august - pentru a comemora revolta mpotriva coal i diverse activit i vor fi organizate pentru ei.

i Metodiu - 05 iulie-sosirea primilor misionari cre tini n

nazi tilor n timpul celui de-al doilea r zboi mondial. * Ziua Constitu iei - 01 septembrie - copiilor le place asta pentru c o zi mai trziu. * Ziua Sfintei Fecioare Maria - 15 septembrie - ea este un sfnt patron al Slovaciei * Vinobranie Aceasta nu este o s rb toare na ional , ci un festival care celebreaz recolta de vin, de obicei, a avut loc n octombrie. * Ziua Tuturor Sfin ilor - 01 noiembrie, aceasta este o zi n care i aminteasc de cei care au murit. Halloween nu este s rb torit n Slovacia, i acest lucru este destul de serios, este o s rb toare religioas . Toate magazinele sunt nchise i mul i oameni vor merge la cimitire pentru a aprinde o lumnare pentru cei dragi lor. coala ncepe cu

* Ziua pentru Lupta pentru Libertate i Democra ie - 17 noiembrie - comemoreaz demonstra ia studen ilor care au adus sfr itul comunismului.
24

* Ziua SF. Nicolae - 06 decembrie. Aceasta nu este o s rb toare na ional , dar este v zut ca un nceput al perioadei Cr ciunului.

* S rb toarea St Lucy - 13 decembrie - Nu este o s rb toare na ional , dar sunt multe traditii legate de aceast zi, variind n func ie de regiune. De exemplu, pute i lua 13 buc i de hrtie, l sa i un gol i scrie numele a 12 baieti pe al ii, dac e ti o fat . Unul este ars n fiecare zi, pn in Ajun de Craciun, ceea ce r mne este numele viitorului sot (necompletat = singur pentru totdeauna). * Cr ciunul - Ajunul Cr ciunului, n ziua de Cr ciun i de Boxing Day (24-26 decembrie) sunt sarbatori nationale. n Slovacia, Cr ciunul este celebra mai ales in timpul Ajunul Cr ciunului, atunci cnd este inut cina tradi ional de familie, dup care se deschid cadourile.

* Silvester - 31 decembrie - Ajunul Anului Nou nu este o s rb toare na ional , dar este larg celebrat , n cea mai mare parte de petreceri. La miezul nop ii, oamenii s rb toresc Anul Nou cu un pahar de ampanie. Multe ora e vor avea un foc de artificii, pentru a s rb tori Anul Nou.

2.4 Analiza stadiului dezvolt rii sectorului turistic n economia

rii

Are aproape 5 milioane de locuitori, nsa, anual numarul vizitatorilor este n crestere. De exemplu, n 2008, Slovacia a fost destinatia de vacanta pentru aproape 2 milioane de turisti. Cehii ocupa primul loc ntr-un top al vizitatorilor straini, urmati apoi de polonezi, germani si unguri. Deloc surprinzatoare aceste statistici, mai ales daca ne gndim ca Slovacia se nvecineaza cu trei dintre aceste tari din care provin cei mai multi oaspeti! Asadar, Polonia la Nord Est, Cehia la Nord Vest, Austria n Vest si Ungaria n Sud.

25

PIB-ul: contribu ia direct Contribu ia direct a turismului la PIB este de a teptat s fie EUR 1.6bn (2,4% din total PIB) n 2011, n cre tere cu 3.2% pa pentru EUR 2.3bn (2,4%) n 2021 (n pre uri constante n 2011) PIB-ul: contribu ia total Contribu ia total a turismului la PIB, inclusiv impactul s u economic mai larg, se estimeaz s creasc cu 2.8% pe an de la EUR 4.2bn (6,1% din PIB) n 2011 la EUR 5.6bn (5,9%) pn n 2021. Ocuparea for ei de munc : contribu ia direct Turismul este a teptat s (2,6%) pn n 2021. Ocuparea for ei de munc : contribu ia total Contribu ia total a turismului pentru ocuparea for ei de munc , inclusiv locuri de munc n mod indirect sus inute de industrie, se estimeaz s creasc cu 0.4% pe an la 138.000 de locuri de munc (5,9% din totalul locurilor de munc ) n 2011 la 144 de mii de locuri de munc (5,9%) pn n 2021. Exporturile Vizitatorilor Exportul de turism va genera EUR 1.8bn (3,1% din exporturi total) 2011 cre tere de 6,0% PA (n termeni nominal ) to EUR2.5bn (2,3%) in 2021. Investi ii Investitia turismului este estimata la EUR0 4bn sau 2,5% din totalul investi iilor n 2011. Acesta ar trebui s creasc cu 4.8% pa pentru a ajunge la EUR0.6bn (sau 2,6%) din totalul investi iilor n 2021. sprijine direct 57000 de locuri de munc (2,4% din totalul locurilor de munc ) n 2011, n cre tere cu 1.0% pa la 63 mii de locuri de munc

26

Clasificare mondiala (din 181 de

ri):

Importan a relativ a contribu iei totale turismului la PIB y y y 73 dimensiunea absolut 129 contribu ia relativ a economiei na ionale 152 prognoz de cre tere

2.5 Cazarea

n Slovacia sunt peste 1000 de hoteluri, trecute n ghidul hotelier, iar num rul unit ilor de cazare particulare este n permanent cre tere. Hotelurile sunt clasificate conform normelor interna ionale de la 1* la 5* - , n func ie de echipamentele de inute i de serviciile oferite. Sunt 31 hoteluri de 4*, printre care: Danube, Devin, Forum, 329 hoteluri de 1* i 3*. Turi tii se pot caza i n case particulare, la gazde, n case de oaspe i, n campinguri. n zonele montane exist multe sate cu case foarte bine dotate, multe dintre ele servind pentru cazarea turi tilor, ca pensiuni agroturistice. n sta iunile de vacan se pot nchiria i vile, cabane individuale. i a ez minte asimilate a

n anul 1996, capacitatea de cazare n hoteluri Slovaciei a fost de: 25 264 camere i 58 433 locuri.

27

Turismul din Slovacia este un turism cultural n primul rnd, dar este de asemenea un turism de recreere, sportiv i nu n ultimul rnd medical existnd sta iuni balneare.

28

CONCLUZII I PROPUNERI
Turismul este f r ndoial unul dintre sectoarele cele mai promi toare din i condi iile de clim ar . favorabile creeaz

economia Slovaciei. Pozi ia resursele culturale, istorice

rii n centrul Europei, la intersec ia rutelor comerciale - , i naturale

posibilitatea dezvolt rii turismului n aceast

nfiin area Consiliului Slovac pentru Turism contribuie la succesul lans rii produsului turistic al Slovaciei pe pia a turistic interna ional . Consiliul Slovac pentru Turism a fost nfiin at de c tre Ministerul Economiei, din care face parte i un Departament pentru Turism, la 1 septembrie 1995, ca fiind o organiza ie noncomercial . Principalele sarcini ale Consiliului sunt sprijinirea dezvolt rii turismului n scopul prosperit ii economice a Slovaciei suficiente atrac ii turistice. Acest proces nconjur tor i sus inerii standardului de via i crearea con tiin ei de ar al popula iei. gazd , cu ine cont de nevoia ocrotirii mediului

Principalele activit i ale acestui Consiliu includ: cercet ri de marketing i evalu ri; distribuirea de materiale promo ionale tip rite i audio-video; participarea la crearea produsului turistic; ntlniri cu presa, organizarea unor conferin e de pres circuite pentru ziari tii str ini specializa i n turism; Bratislava este cea mai prospera regiune a Slovaciei din punct de vedere economic. Capitala slovaca este inima culturala a tarii. Datorita caracterului sau istoric multicultural, cultura locala este influentata de diferite etnii, incluzand germanii, slovacii, ungurii si evreii. Bratislava are numeroase teatre, muzee, galerii, sali de concerte, cinematografe si institutii culturale straine. Astazi, capitala Republicii Slovace, pe langa captivantele sale monumente istorice, ofera turistului tot ce ar putea astepta de la un oras modern, dinamic si prosper:
29

i a unor excursii i

sali de congrese, centre de cumparaturi, hoteluri renumite si o oferta variata in materie de gastronomie. Zona inconjuratoare a orasului are atractiile sale: localitati istorice, podgorii renumite si un peisaj captivant. Cetatenii romni nu au nevoie de viza pentru a calatori n Slovacia. Intrarea n Slovacia este permisa cu pasaportul sau cartea de identitate valabile cel putin 6 luni de la data intrarii pe teritoriul Slovaciei. Cea mai buna perioada este in mai, iunie si septembrie cand este cea mai placuta temperatura. Iulie si august pot fi foarte firbinti. In aprilie si octombrie nu este foarte aglomerat, temperaturile pot fi destul de scazute si o parte din atractiile turistice importante - castele, muzee - pot fi inchise. Debordezi energie si iti doresti s-o folosesti pentru a experimenta tot ce se numeste sport extrem, sa te arunci cu parasuta sau doar prins de o sfoara de pe cel mai inalt pisc muntos, sa schiezi pe cele mai abrupte coline sau sa te cateri pana acolo unde varful semet al muntelui strapunge bolta fumurie, sau iti plac, mai degraba, plimbarile lungi si linistite in josul raului, si nu te gandesti decat sa te retragi intr-o camera curata si comfortabila de hotel, la poalele Tatrei, cu piscina si personal amiabil, sau ramai intotdeauna adeptul distractiei retrase de vazul strain, in compania prietenilor, langa un foc de tabara, toate acestea le poti experimenta intr-una din cele mai dotate, din punct de vedere turistic, tari din Europa, Republica Slovacia. Muntii Tatra, gratie aspectului lor natural de exceptie, este potrivit pentru concediul unei familii, pentru vacanta unor grupuri de studenti, sau pentru luna de miere a unui cuplu proaspat casatorit, intrucat ofera o gama larga de posibilitati de relaxare sau distractie. Vara, alpinismul si ciclismul sunt ideale pentru terenurile si itinerariile turistice, iar conditiile climatice pot fi favorabile unui joc de tenis, de golf, pescuitului sau altor activitati palpitante. Iarna, stau la dispozitia turistilor 9 centre de ski, piste si curse de calitate, potrivite silului tau rapid de viata, ce te vor ajuta sa atingi un nou record. Vysoke Tatry/Tatra Inalta ofera conditii optime pentru febra sporturilor extreme si pentru turismul alpin, iar cei care le practica trebuie sa tina cont de regulile de vizita impuse de Parcul National Tatra, pentru protectia mediului natural inconjurator, a aerului pur alpin,
30

cu efecte benefice sanatatii oricui, efecte care au fost remarcate, pentru prima data, in secolul al 19-lea, de catre Nicolas Szontagh, care a fondat in Novy Smokovec centre speciale de tratament, ce au primit premiile medicale din anul 1876 si au devenit rapid cunoscute pentru tratarea unor dificultati respiratorii, afectiuni pulmonare si pentru chirurgia pulmonara, fiind solicitate in intreaga Europa. Vysoke Tatry detine un itinerar turistic de 297.5 km, cea mai importanta fiind Tatranska Magistrala, lunga de 70 km si marcata de o sageata rosie. Exista locuri si drumuri marcate, special amenajate pentru cursele, fie la nivel usor, mediu, sau dificil, de ciclism sau autoturisme de teren. Sase dintre acestea sunt exclusiv destinate autoturismelor de teren, iar alte sase, ciclismului normal. Tatranska Lomnica este renumita pentru atractia drumurilor pentru ciclism. Cei atrasi de ski se vor simti ca pestele in apa pe pistele inzapezite ale Tatrei Inalte. In cele noua centre de schi turistic, echipate cu teleschi-uri si telescaune moderne, se intalnesc piste pentru curse lungi de 19 km si altele pentru schi, perfect adaptate, de 58 de km. Cea mai lunga pista de schi se intinde intre Lomnicky stit si Tatranska Lomnica. Un adevarat paradis este si panta Solisko. Concursuri si spectacole acrobatice ale schiorilor si ale celor care practica snowboarding sunt organizate in partea inferioara a pistei de schi, cunoscuta sub denumirea de Interski. Cei care gasesc distractiva alunecarea cu saniuta, au la dispozitie o pista lunga de 3 km, de la Hrebienok pana la Stary Smokovec.Pentru micii vizitatori, care nu trebuie neglijati in muntii stancosi ai Tatrei, si doritori sa faca primii pasi pe partie, exista numerosi monitori calificati, proveniti din scoli de ski (Tatranska Lomnica), capabili de instructia acestora. In apropierea stadionului de unde pleaca si unde sosesc cei care schiaza, sunt instalate trambuline in arealul centrului sporturilor de iarna de la Strbske Pleso, cea mai mica atingand altitudinea de 70 m, cea mai inalta fiind amenajata special pentru campionatul mondial din 1970. Acestea doua ofera imagini magnifice ale muntilor Tatra, priviti de sus.
31

Crestele inalte ale Tatrei ofera posibilitatea de a observa in aer liber varietati de fauna si flora, rezervatii naturale tipice salbaticiei muntilor abrupti. In prezent, este atestat faptul ca, in Tatra, traiesc 50 de ursi bruni, capre negre, pasari de stepa inrudite cu strutul, cat si alte specii rare de animale si plante. Cele mai remarcabile parcuri nationale sunt: Parcul National Vysoke Tatry, Parcul National Nizke Tatry, Parcul National Pieniny, Parcul National Slovensky raj, Parcul National Velka Fatra, iar raritatea faunei si florei este cel mai bine conservata prin rezervatia Devinska Kobyla. Flora rar intalnita a Tatrei poate fi admirata si in Valea Mengusovska. Din teleferic, balon sau avion, depinde de spiritul tau de aventura, poti admira din inaltul cerului intinderi de verdeata intrepatrunse de crestele masive si dure ale muntilor, privelisti impresionante, animate de goana unei caprioare sau zborul unui vultur plesuv. Momente memorabile iti va oferi si Mlynicka dolina, unde se intalneste impresionanta cascada Skok, continuata cu Mengusovska dolina, unde se regaseste lacul de munte Hincovo pleso, care este, prin intinderea lui de 20.08 ha si prin adancimea lui de 53.7 m, cel mai mare lac din Tatra. Atractia turistica poate fi gustata si prin intermediul excursiilor de teleferic terestru, pe o lungime de 1352 m, intre Stary Smokovec si Hrebienok. Telefericul dintre Tatranska Lomnica si Skalnate pleso este capabil de a transporta pana la 900 pers./h. Apogeul unei zile perfecte este atins bucurandu-te de o ceasca fierbinte de ceai sau o cana de vin fiert intr-unul din restaurantele ascunse printre munti, intrucat acestea sunt numeroase, de la cele mai notorii, unde muzica tiganilor poate fi auzita, pana la cele mai luxoase, sau pana la cele mai mici buticuri cu autoservire. La poalele muntilor, se afla numeroase comune si orase in spirit traditional, care pastreaza arhitectura, folclorul si costumele traditionale. Pe langa palatele si castelele ce conserveaza impresionante colectii de mobila si obiecte artistice de epoca, parte din patrimoniul familiilor regale, exista si muzee, unele chiar si in natura. Localitatea Strbske Pleso atinge altitudinea cea mai mare a Slovaciei in centrul Tatrei Inalte, aceea de 1335 m.

32

Localitatea Tatranska Lomnica este cea mai mare din Tatra, unde se intalneste Parcul si Muzeul National Tatra, unde sunt expuse varietati de flora si sunt pastrate colectii etnografice si istorice. Turistii se pot bucura de verdeata pentru un picnic, de terenuri petru tenis sau golf, de patinoar sau areale pentru curse de cai. Cel mai vechi oras din Tatra este Stary Smokovec, dupa cum si numele indica aceasta. Centru balnear, turistic, de ski, administrativ, comercial si cultural, Stary Smokovec se afla la intersectia tuturor cailor de transport din Tatra. Pe langa arhitectura veche, se regasesc si edificii moderne, ce dateaza din secolul 20, unde turistii pot gasi exceptionale conditii de cazare. Vysoke Tatry fac parte din regiunea istorica Spis si Liptov, unde natura superba se ingemaneaza cu superbe vestigii artistice populare, armonia lor regasindu-se chiar si in Poprad, Levoca, Kezmarok, Spisska Bela. La Levoca, se intalnesc sculpturile din lemn si altarul cel mai inalt din lume (18.6 m), aflat la Biserica Sf. Jakob (1508 1517), ale lui Paul de Levoca, cel mai mare artist din regiunea Spis. Drept rezervatie urbana s-au pastrat Biserica Sf. George, in stil roman, datand din 1273, cat si alte case renascentiste, intr-un colt din orasul Poprad Spisska Sobota. Alte monumente sunt Capitolul de la Spis, Muzeul in Natura la Pribylina si Amfiteatrul in Natura la Vychodna, Manastirea Cerveny Klastor, in comuna cu acelasi nume, Castelele Betliar si Strazky, unde se intalneste expusa Galeria Nationala Slovaca, Castelele de la Kezmarok, Krasna Horka, Stara Lubovna, sau ruinele castelelor de la Spis, pe o suprafata de 4.2 ha. Aici, se pot intalni grota de gheata Dobsina, cat si grotele Demanovska, Vazecka si Belianska. Dunarea (Dunaj), pe o lungime de 2860 km, izvoraste din Muntii Padurea Neagra ai Germaniei si se varsa in Marea Neagra, strabatand suprafata a 8 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Romania si Moldova. Dunarea si celelalte rauri ale Slovaciei ofera oricui posibilitatea de a se relaxa sau de a practica diferite tipuri de sport nautic. Iubitorii de apa si de asemenea sporturi gasesc
33

aici ceea ce cauta si ii caracterizeaza. Cunovo este popular pentru practicarea unor astfel de sporturi. Relaxarea si odihna isi au locasul in ariile amenajate cu plaja, bazine termale, acoperite sau in aer liber, cu proprietati curative, centre de sauna si fitness, hoteluri si pensiuni. Izvoare de apa termala se intalnesc pe tot parcursul suprafetei Dunarii de Jos. Astfel sunt: Patince, Dunajska Streda, Diakovce, sau Podhajska. Toate sunt accesibile de-a lungul intregului an. Fie ca esti pasionat de vanatoare sau de pescuit, de ciclism sau calarie, fie ca iti place sa inoti sau sa navighezi, bratele Dunarii dispun de privelisti incantatoare si tocmai potrivite pentru orice stil de activitate pe care tu o indragesti si doresti sa o intreprinzi. De asemenea, acestea fac legatura, pornind din Bratislava, catre Viena si Budapesta, oferindu-ti serenitatea si solitudinea necesara pentru a te bucura de cele mai frumoase momente. Daca esti adeptul unor momente romantice in doi, Hrusovska zdrz iti ofera un apus de soare exceptional si de neuitat. Numeroase specii de plante si animale dau viata intinderilor de apa. Patruzeci si sapte de specii de pesti vietuiesc in apele dulci ale Dunarii de Jos, alte zeci de specii de pasari, lebede, lisite, cormorani, pelicani, isi gasesc adapostul aici, in padurea care se intinde de-a lungul canalelor de apa, gonind din moment in moment deasupra apei in cautarea hranei. Cea mai mare pasare rapitoare din zona europeana, vulturul de apa, isi cauta refugiul aici, pe timp de iarna. Linistea apei este completata de nuferi albi si galbeni, ce plutesc alene in bataia usoara a vantului. Exista un Parc National care conserva, indeosebi, nuferii albi. Alte specii de plante rare cresc in imprejurimile bratului Klatovske rameno. Elemente de fauna si flora sunt conservate prin rezervatia nationala Cicovske rameno. Dropiile sunt, de asemenea, monumente naturale de mare importanta europeana. Toate aceste frumuseti ocrotite prin lege sunt pastrate pentru a incanta privirile turistilor.

34

Frumusetea tarii este mult sporita de misterul apelor Dunarii. Capitala tarii, Bratislava, pare un oras linistit intocmai datorita cursului domol al Dunarii/Dunaj, care devine linistit incepand din Komarno. Serenitatea fluviului iti va indrepta privirile catre frumusetea antica a orasului, pastrata prin diverse muzee, galerii de arta si monumente pe alei inguste si pietruite. Principalul curs al Dunarii, in Slovacia, atinge lungimea de172 km, iar bratele ei se intind pe sute de kilometri. Cursul Micii Dunari (Maly Dunaj) formeaza cea mai intinsa insula, Zitny ostrov - 84 km lungime, 15-30 latime, in cadrul unui rau de pe intinsul continentului european. Constituind un tablou magnific in sanul naturii, animat de specii rare de animale si infrumusetat de prezenta a sute de plante, aceasta portiune de Dunare reprezinta cel mai mare rezervor de apa potabila din Europa Centrala. Este cea mai calda si mai uscata zona a Slovaciei, unde soarele ramane pe cer, admirandu-se, precum legendarul Narcis, in apele linistite ale Dunarii timp de 2200 de ore/an. Uzinele de apa Gabcikovo, aflate intre satele Cunovo si Sap, imbunatatesc conditiile de transport de pe Dunare, furnizand cantitati industriale de apa si evitand orice pericol de inundatie. Nadvorie Europy (Curtea Europei) ofera splendoarea arhitecturala singulara a mai multor regiuni din Europa. Vestigii ale primilor oameni, care au transformat aceasta zona intr-una locuibila, se regasesc in incinta unor muzee, precum: Muzeul Zitnoostrovske (Dunajska Streda), Muzeul Podunajske (Komarno), Muzeul Arheologic (Bratislava). In Rusovce, se intalnesc vestigii ale taberei romane Gerulata, iar ale Celemantiei, in Iza. Ruine ale castelului Devin, monument national de stat, ce atesta locuirea generatiilor din Epoca de Piatra, pot fi vazute la confluenta raului Morava cu Dunaj. Sculptura din bronz a lui Merkur se regaseste in apropierea Dunarii.
35

Tot in imprejurimile Dunarii, de mare valoare culturala sunt bisericile romane. In Diakovce, datand din perioada secolului al 13-lea, se afla splendoarea monumentala Basilica Romana. Colectii de icoane pot fi admirate la Biserica Ortodoxa, in stil baroc, din Komarno, iar stilul gotic arhitectural se face remarcat la Biserica Reformata din Samorin. Tot in Komarno poate fi regasita fortareata impotriva invaziilor turcesti, construita in perioada Renasterii, in secolul al 16-lea fiind ridicata Vechea Fortareata, Stara Pevnost, iar in cel de-al 18-lea, Noua Fortareata, asa-zisa Nova Pevnost. Arhitectura secoleleor 17 si 19 este pastrata prin arii intinse de conace si mosii, imprejmuite de parcuri in tip englezesc si frantuzesc, ce dispun de variate specii de pomi rar intalnite: Bernolakovo, Hubice, Lehnice, Malinovo, Palarikovo, s.a. Daca vrei sa patrunzi pe taramul secolului al 19-lea, poti vizita monumente tehnice si de arhitectura folcloristica in Tomasikovo, unde se va vedea una dintre morile ce, pe vremuri, prin functionabilitatea ei pe baza numeroaselor cantitati de apa intalnite aici, asigura hrana unor mari mase de oameni. Aceasta este inca functionabila. In Jelka, pe langa moara aflata in zona Maly Dunaj, se poate vizita si un muzeu in aer liber. Instrumente si unelte folositoare pentru activitatea de morarit se regasesc pe bratul Dunajsky Klatov, ce adaposteste o moara de apa. Arhitectura populara interioara tipica vietuirii pe taramul sud-vestic al Slovaciei, in secolul al 19-lea, este reprezentata de adevarate cuiburi de ferme si case, sub al caror acoperis ti se va da posibilitatea sa admiri decoratiunile si ehipamentele impresionante de care oamenii acestor timpuri dispuneau. Razboaie de cusut, textile lucrate manual, recipiente din rafie agatate pe lungul peretilor, instrumente de pescuit si exploatare a pamantului va vor purta inapoi in timp. Pastrate ca nepretuite monumente arhitecturale, frumusetea unor asfel de case poate fi descoperita in Sala, Velky Meder, Matuskovo, sau Martovce, care este, actualmente, Muzeu de Cultura Populara, cu impresionante expuneri de vase de ceramica. Si daca ai petrecut o zi frumoasa in imprejurimile straine dunarene, te-ai bucurat de o plimbare cu barca pe cursul linistit al fluviului, unde privirea ti-a fost incantata de elemente naturale deosebite, daca ai patruns in viata culturala a poporului slovac, i-ai cunoscut traditiile, portul, stilul de trai, ar fi o pierdere sa nu te lasi incantat de retetele
36

locale de bucatarie, fie petrecand un timp intr-o casa comfortabila de pe malul Dunarii, fie in ambiantul pescaresc si intretinut de acordurile muzicii populare al asa-numitelor carda. Te poti bucura de o cina romantica de neuitat pe insula Zitny, iar daca esti si iubitor al muzicii tiganilor, aici este locul potrivit asteptarilor tale. Specialitatile sunt, in general, facute din numeroase varietati de peste. Pe langa preparatele din peste in stil slovacesc, poti gusta aici, de asemenea, specialitatea ungureasca halaszle, o supa delicioasa de peste. Dupa o masa copioasa si placut ornamentata, un pahar de vin superior isi are locul potrivit. Este legendara plantarea de catre romani a primelor radacini de vita de vie in aceste locuri. Bratislava, capitala Republicii Slovace, reprezinta unul dintre cele mai frumoase orase de pe cursul Dunarii, oras in care, de-a lungul timpului, limba si cultura a trei popoare slovac, austriac si maghiar s-au ingemanat. Este situata in Slovacia Occidentala, adunand, impreuna cu Banska Bystrica, Kosice si imprejurimile lor, peste 150 loc./kmp. Aflata la 60 km de Viena, 200 km de Budapesta si alti 330 km de Praga, Bratislava constituie o punte de legatura, pentru slovaci, catre Europa, iar pentru turisti, una catre metropolele Austria, Ungaria si Cehia. Desi se intinde pe o suprafata mai mica decat cea a altor orase dunarene, a reprezentat, de-a lungul a mai multor secole, pe cand Europa era dominata de invaziile turcilor, resedinta regala, oferind astfel protectie conducerii si posibilitatea savarsirii ceremonialelor de incoronare. Prima atestare scrisa a avut loc in anul 907. Solul fertil si bunele conditii climatice, favorizate de prezenta fluviului dunarean, au atras triburi, ce, cam din perioada anului 1800 i.e.n, s-au stabilit permanent in aceasta zona. Numeroase descoperiri arheologice, expuse in cadrul Muzeului National Slovac, atesta prezenta acestora. De-a lungul a 4000 de ani, Castelul de pe colina Bratislavei a fost martor al existentei si luptei pentru supravietuire a poporului slovac, cat si al succesinii mai multor dinastii. In perioada expansiunii turcesti, Castelul a devenit ocupatie maghiara.

37

Estimativ, 11 regi si 7 regine au fost incoronate in Catedrala Sf. Martin, printre care si una dintre cei mai importanti suverani din perioada Iluminismului, Maria Theresa de Habsburg. Desi parea sa intre intr-o perioada de declin, la sfarsitul secolului al 19-lea, devine important centru industrial al Ungariei. Dupa destramarea Imperiului AustroUngar si integrarea Slovaciei in Republica Cehoslovaca, Bratislava devine important centru administrativ, economic, politic si cultural, in 1918. In 1969, castiga statutul de capitala a Slovaciei, inca parte din Republica Cehoslovaca, iar la 1 ianuarie 1993, are loc scindare Republicii in doua state de sine-statatoare. Evidenta arhitecturii romane din perioada Marii Moravii, secolele 9-10, este data de numeroase cladiri sau chiar tunele sapate sub pamant, spre exemplu, in aria Castelului, deasupra carora s-a ridicat, mai tarziu, cladirea in stil romanesc, cu influente gotice, a Castelului. Acesta devine rezidenta regala in perioada domniei Mariei Theresa. In apropierea Casteluui se regaseste Muzeul de Ceasuri. Cele mai multe cladiri au fost ridicate in perioada pe cand Bratislava era capitala a Ungariei, dar putine si-au mai pastrat caracterul original, intrucat multe au fost reconstruite. In stilul gotic timpuriu a fost construita Biserica Franciscana, iar goticul tarziu se pastreaza si astazi prin Catedrala Sf. Martin, cu sculpturi decorative signifiante din secolul al 18-lea ale artistului George Rafael Donner. In stil baroc este Palatul Grassalkovich, rezidenta presedintelui Slovaciei, cat si Biserica din Ordinea Sf. Elisabeta. Picturi murale, reprezentative secolului al 17-lea, se intalnesc in fosta rezidenta de iarna,cladita in stil clasic, a arhiepiscopului de Esztergom, Palatul PRIMATE(?). Dezvoltarea industriala din secolele 19-20 a influentat stilurile de mai tarziu. Din perioada Secesiunii dateaza Biserica Sf. Elisabeta, supranumita si Biserica Albastra.
38

Cultura are un loc extrem de important in intreaga lume. Personalitati culturale care au activat, in domeniul muzicii, in Bratislava sunt: Rubinstein, Mozart, Brahms, Liszt, Bartok, Beethoven, cat si instructorul lui Tsajkovskij sau Amadeus, aflat la inceputul carierei sale. Slovacia isi aduce aportul , pe plan muzical, prin unele nume importante de artisti, Jan Nepomuk Hummel, Eugen Suchon, Ludovit Rajter, Bohdan Warchal, sau mari evenimente culturale, Festivalul de Muzica, Concertele de Orga, Zilele de Jazz ale Bratislavei, Concursul de Pian Hummel sau Festivalul de Vara, prin care devin renumiti atat interpreti nationali, cat si sraini. Numeroase concerte si piese de teatru completeaza activitatile culturale din Bratislava. Tot in cadrul evenimentelor celebre poate fi trecut Festivalul de Televiziune pentru Programele de Copii Prix Danube. Marele Turn de Televiziune este situat la mare inaltime, unde se intalneste, de asemenea, si un luxos restaurant in stil slovacesc. Orchestra Filarmonica Slovaca este cunoscuta peste tot in lume, la fel ca si Galeria de Ilustratii din luna octombrie a fiecarui an, realizata sub patronajul UNESCO, sau Galeria Nationala de sculpturi si picturi europene. Bratislava si imprejurimile ofera ofera multe variante de a-ti petrce timpul liber. Exista arii extinse, special amenajate pentru practicarea unor sporturi sau pentru a te bucura de odihna si privelisti minunate. La 30 km de centrul orasului, vara, poti practica surf sau poti pluti intr-un iaht pe valuri inspumate; iarna, vaile Micilor Carpati, printre care Pezinska Baba, iti stau la dispozitie pentru schi. Una dintre cele mai atractive vai este Kucisdorfska dolina. Daca o plimbare de-a lungul unui intins parc te binedispune, in Bratislava poti intalni unul in Koliba, si, de asemenea, in apropiere, o Gradina Zoologica, unde inca mai poate fi admirat leopardul de zapada. Nu departe de aceasta, Gradina Botanica a Facultatii de Stiinte ale Naturii de la Universitatea Comenius, care conserveaza munca multor oameni de stiinta si studenti. Iubitorii de mistere istorice pot vizita Castelul Devin, situat la confluenta intre Dunare si raul Morava si locul de intalnire cu Slovacia, care, in trecut, a fost supraveghetor al Portii Dunarene pentru mii de ani. La poalele Castelului Devin se afla o rezervatie naturala, arie care pastreaza elemente de flora si fauna. Servicii de
39

catering se ofera in zona Zochova chata, hoteluri si cabane se intalnesc in zona Senec Slecne jazera. Apele termale de la Dunajska Streda sunt situate la o distanta de mai putin de o ora de centrul orasului, iar in Conovo se afla un baraj de apa. In Bernolakovo, Pezinok, Zochova chata si Modra poti asista la aprige curse de cai, sau doar lua lectii. Turistii beneficiaza de conditii extraordinare de cazare, datorita existentei unei largi retele de hoteluri de calitate (Blaha/Krym, Carlton, Danube, Devin, Hotel nr.16) sau camine pentru tineri. Bratislava dispune de numeroase restaurante in stil asiatic, francez sau balcanic, pizzerii italienesti, si chiar carciumi, unde vinul, berea si preparatele din gasca si galuste cu branza de oaie sunt nelipsite. Casino-ul din cladirea Reduta este permanent deschis iubitorilor de distractie si celor care vor sa-si incerce norocul. Daca Bratislava te-a incantat in mod deosebit, sunt numeroase magazine speciale de unde iti poti procura suveniruri si obiecte specifice locurilor, pe strazile Sedlarska, Zidovska si Obchodna.

40

BIBLIOGRAFIE
www.sacr.sk www.slovakia.travel www.destinatiieuropene.ro www.wttc.org www.unwto.org http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/Economic_Research/Country_Report s/Slovakia_/ y y https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook http://www.slovakia.org/

y y y y y y y

41