1.

Realizați o diagramă Venn pentru a evidenția asemănările și deosebirile dintre

politici educaționale-politică educațională, decident de politică și analist de politici,
lider și manager. Menționați cel putin 2 criterii care au stat la baza realizării
comparației.
6. Descrieți succint una dintre instituțiile enumerate mai sus (MEN, ISJ, CJRAE, CCD)
raportându-vă la atribuții, structură, activități principale.
 CJRAE - Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi este o unitate conexă
a învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi coordonată de ISJ Iaşi. Structura este următoarea: CJRAE,
CJAP(Centrul județean de asistență psihopedagogică), CLI(Consiliul logopedic Iași),
SEOSP(Serviviul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională). Acesta oferă servicii
educaționale dezvoltate: consiliere psihopedagogică și orientare școlară și profesională; terapie a
tulburării de limbaj; orientare școlară și profesională a copiilor, elevilor, tinerilor cu cerințe
educaționale speciale; servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți;
orientare a formării inițiale și continue. CJRAE coordonează, monitorizează şi evaluează
metodologic şi ştiinţific serviciile educaţionale realizate de structurile subordonate, participă la
formarea iniţială a cadrelor didactice prin asigurarea practicii pedagogice în unitățile de
învățământ preuniversitar, participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare
continuă şi colaborarea cu instituţiile acreditate în acest scop, realizează materiale şi mijloace de
învăţământ cu valoare de suport metodico-ştiinţific.

9. Dați un exemplu de internaționalizare și respectiv de globalizare a câmpului educațional.

Internașionalizarea reprezintă procesul de integrare intenționată a unei dimensiuni

internaționale, intercultulare sau globale scopului, funcțiilor și activităților pedagogice și de
cercetare a învățământului superior, în vederea creșterii calității proceselor educaționale și de
cercetare în care sunt implicați toți studenții și profesorii și pentru a contribui în mod relevant la
dezvoltarea societății. Din această perspectivă. Procesul de internaționalizare a învățământului
superior include două componente majore: internaționalizarea internă (proces axat pe promovarea
unei dimensiuni internaționale în elaborarea curriculumului, metode de predare și cercetare).,
internaționalizarea în afara țării ( desfășurarea activităților de predare, învățare, cercetare în afara
țării). Programul Erasmus este exponentul principal al internaționalizării în afara țării prin
accentul pus pe sprijinul mobilităților studențești și de personal, contribuind astfel la
modernizarea și compatibilitatea sistemelor de învățământ superior, creșterea calității prin
extinderea recunoașterii diplomelor și intensificarea mobilității studenților și a personalului.

Golbalizarea educației este înțeleasă ca o gamă largă de structuri și procese care sunt
interpenetrate și interdependente. Organizațiile internaționale promovează politicile educaționale,
incluzând în agendele lor preocupări privind dimensiunile globale ale educației. Organizații
precum: UNESCO (promovează valorile democratice, menține colaborarea între națiune în
domeniile educaționale, științei, culturii, justiției și susținând drepturile omului liber, indiferent
de rasă, gen, limbă sau religie), UNICEF (inițiază campanii pentru apărarea drepturilor copiilor).

10. Precizați un argument al importanței cunoașterii acestor instrumente pentru fiecare

dintre documentele de mai jos (LEN, Statutul cadrelor didactice, Cadrul metodologic al
concursului pentru posturile de directori, Metodologia de acreditare a programelor de
formare continuă)

LEN – Cunoașterea Legii Educației Naționale ar trebui cunoscută de către toată lumea.
Fiecare dintre noi ar treui să-și cunoască atât drepturile, cât și obligațiile pe care le are de
îndeplinit. Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate,
capacități cognitive, odată ce cunoaștem legea și o înțelege putem să ne spunem cuvântul atunci
când dorim fără a exista erori în ceea ce spunem și să ne îndeplinim scopurile pe care le urmărim.

Statutul cadrelor didactice – Este important să cunoaștem statutul cadrelor didactice

pentru a ânțelege ceea ce reglează aceste. Trebuie să cunoaștem competențele, responsabilitățile
srepturile și obligațiile specifice unui personal didactic și didactic auxiliar. Este important să știm
cine poate ocupa posturile și funcțiile didactice pentru ca aceste locuri să fie repartizate corect și
totodată pentru a cunoaște modalitățile de eliberare din aceste posturi și funcții.

Cadrul metodologic al concursului pentru posturile de directori – Este important să

cunoaștem acest cadru metodologic, atât pentru eventualitatea în care vor dori vreodată să
candidăm pentru un post de director sau doar pentru a ști ce trebuie să știe un director, pentru a
conduce o unitate de învățământ.

Metodologia de acreditare a programelor de formare continuă – Este important ca

profesorii să știe cum se desfășoară un concurs de formare, cum este acreditat acesta și cum
anume aceste credite îl pot ajuta. Totodată este necesar să conoască și ce documente trebuie să
prezinte pentru a respecta criteriile și condițiile prezentate.
 11. Care sunt sursele de unde vă puteți informa asupra următoarelor aspecte?
(formarea continuă a profesorilor)

Cadru legislativ: Ministerul Educației; EURYDICE (European Union);

Obiective/Competențe urmărite: România Educată; Programa școlară;
Formele de organizare ale pregătirii inițiale. Instituțiile de formare. Durata
pregătirii.: Ministerul Educației; Inspectoratele școlare Județene;
Conţinuturi ale pregătirii inițiale. Planurile de învăţământ pentru pregătirea
iniţială.: Lifelong Learning Platform; European Commission;
Evaluarea și Certificarea: Edu; Autoritatea Națională pentru Clasificări;

14. Dați un exemplu de program de formare a profesorilor (inițială sau continuă) de

interes național.

Prin PROF (Profesionalizarea carierei didactice), Ministerul Educației regândește

sistemul formăeii profesionale pentru cariera didactică, intervenid, atât la nivelul formării inițiale
- prin strategii practice – cât și la nivelul formării continue, prin crearea de comunități de
învățare și de rute flexibile de acces și de evoluție în carieră. Aât partea practică a formării
inițiale, cât și formarea continuă a cadrelor didactice, ca dezcoltare profesionaă, se fac în formatul
comunității de învățare, prin bazeșe de practică, sub coordonarea unei școli de aplicație, diverse
tiăuri de unități de învățământ. Rolul profesorului mentor, în cadrul unei comunități de învățare,
construire, pentru început, în structura bazei de practică pedagogică, devine foarte important.
Acesta identifică nevoia de formare, susținere, meditează, validează și diseminează formarea, pe
baza standaredelor de formare asociate profilului de formare al profesorului. Formarea continuă
se ntâmplă în școală, pe sistemul practicii pedagogice și implică relația profesor-elev, pe un
model de tip peer-learning, în sistem blended-learning. O asemenea intervenție educațională
complexă realizată de Ministerul Educației prin proiectul PROF este partea a unei intervenții de
integrare, care reunește și abilitatea curriculară realizată, prin proiectul CRED și formarea
inițială, academică, pentru cariera didactică, realizată prin proiectul START.
18. Realizați o diagramă Venn pentru a reflecta acest raport (raportul politici publice-
politici sociale).
20. Identificați un videoclip sau un podcast semnificativ care include conținuturi ale
politicilor sociale (def, etape de evoluție, subdomenii ale politicilor sociale, categorii/grupuri
țintă vizate, nevoi identificate la care răspund acțiunile de politici sociale, etc.)

21. Vizionați cu atenție materialul video https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-157546?

lg=INT%2FEN Sursa: European Social Policy Network (ESPN) și menționați care sunt
subdomeniile roliticilor sociale la care se face referire și exemplele de probrame sau
proiecte dezvoltate.

Subdomeniile politicilor sociale sunt:

Politicile publice privind condițiile de muncă sigure și un mediu de lucru sigur;

Prevenții și intervenții de asistență socială;
Politicile publice privind egalitatea între sexe;
Combaterea excluziunii sociale;

Proiecte dezvoltate:

NRW.Das machen Wir! – proiect dezvoltat pentru a demonstra că integrarea

refugiaților pe piața muncii poate fi un adevărat succes;
The PerMenti project – proiect cu rolul de a integra și încuraja femeile să
lucreze;
Start into the job – proiect pentru dezvoltarea tinerilor în vederea aderării în
câmpul muncii;
University Teaching Hospital Essen – se referă la cele mai recente terapii
disponibile pe care pacienții le pot primi;
22. Enumerați etapele reprezentative din evoluția istorică a conceptului de politici sociale.
Argumentați, din perspectivă personală, relevanța unei teme de politici sociale susținute în
două dintre acestea.

Etapele reprezentative din evoluția istorică a conceptului de politici sociale sunt:

- Etapa experimentală (1870-1920) – este reprezentat de prima politică socială explicită

care a vizat asigurarea de boală și de accident a cetățenilor;
- Etapa consolidării (1920-1945) – a vizat adoptarea unor măsuri protectoare;
- Faza expensiunii (1945-1975) – a implicat asigurarea de către decidenți a unui minim în
ceea ce privește venitul, hrana, locuința, educația și asistența medicală;
- Criza și reforma sistemului social (după 1975, continuând până în prezent) – reprezintă
schimbarea perspectivei asupra statului bunăstării și transferului centrului de greutate în
ceea ce privește bunăstarea colectivă către comunitățile locale;

Consider că cea mai importantă temă este ceea a securității sociale, deoarece face parte din
principalele trebuințe. Așa cum regăsim în piramida trebuințelor a lui Maslow, nevoia de
siguranță face parte din nevoile de bază. Omeni trebuie să se simtă în siguranță pentru a reuși să
își satisfacă și celelalte nevoi. Trebuie să reaușească să se dezvolte până a reuși să ajungă la auto-
realizare. Dacă nevoia de securitate nu ar fi împlinită, oamenii ar rămâne pe loc, nu ar mai reuși
să se concentreze pe învățare și dezvoltare, toate resursele lor folosindu-le pe apărare. Așadar
oamenii nu ar mai reuși să parcurgă celealte etape ale vieții dacă nu ar dimți că se află în
siguranță pentru a le parcurge.