Universitatea din București,

Facultatea de Geografie

Master: GCEC

Analiza dinamicii albiei râului Someș

în sectorul dintre localitățile Câțcău
(Cluj) și Vad (Sălaj)
Perioada de referință 1980-2017

Masterand: Mihai Cristina

București, 2021
Contents
I. Introducere...............................................................................................................................3
.....................................................................................................................................................6
.....................................................................................................................................................6
1.1 Motivația alegerii lucrării......................................................................................................6
II. Localizarea..............................................................................................................................7
II. Cadrul natural..............................................................................................................................8
2.1 Geomorfologia.......................................................................................................................8
2.2 Geologia.................................................................................................................................9
2.3 Solurile.................................................................................................................................11
2.4 Geodeclivitatea....................................................................................................................12
2.5 Utilizarea terenurilor............................................................................................................13
II. Metodologie...........................................................................................................................15
3.1 Baza de date.........................................................................................................................15
3.2 Metode.................................................................................................................................16
3.2.1 Metoda digitizării..........................................................................................................16
3.2.2 Metoda analizei diacrone..............................................................................................17
III. Rezultatele..........................................................................................................................18
Parametrii pentru anul 1980.......................................................................................................18
Parametri pentru anul 2017........................................................................................................26
Inundabilitatea sectorului de râu................................................................................................36
Amenajări ale albiei râului Someș.............................................................................................38
V. Concluzii................................................................................................................................44
IV. Bibliografie.........................................................................................................................45
 I. Introducere

Impactul asupra cursului râurilor generat de intensificarea perturbării antropice a structurilor

sistemelor naturale, a condus la o creștere a interesului cunoașterii proceselor dinamice complexe
care au loc la nivelul râurilor și pâraielor.

Schimbarea regimurilor lichide și solide ca urmare a transformării arealelor forestiere, atât ca

distribuție spațială cât și ca modificare a structurii interne, dar și a modificărilor climatice în
sensul schimbării distribuției și variabilității nucleelor torențiale ale precipitațiilor- determină
agradarea patului albiilor râurilor în aval, cu consecințe în creșterea gradului de risc la inundații.
(Cristescu, 2006)

Conţinutul de fond al acestui studiu este alcătuit din probleme de geomorfologie dinamică şi
de geomorfologie aplicată privitoare la albiile de râu. Fundamentele sale ştiinţifice sunt cele
statuate de geomorfologia clasică şi geomorfologia contemporană (analiza sistemică, metodele
cantitative şi informatice, metodele experimentale).

Apele curgătoare (râurile) reprezintă un segment al circuitului apei în natură. Ele constituie
rezultatul scurgerii liniare a apei la suprafaţa uscaturilor concordant cu linia de cea mai mare

pantă, sub comanda gravitaţiei. (Loghin, 2009)

În procesul scurgerii prin albiile lor, râurile întrebuinţează energia în mecanismele /

procesele complexe şi interdependente de eroziune, transport şi acumulare (aluvionare),
cunoscute, în ansamblu, sub termenul de eroziune fluvială sau eroziune normală. Concentrând
liniar un flux de materie şi energie mecanică, râurile îşi construiesc un canal de scurgere,
concretizat într-o vale - vale fluvială sau numai o albie - albie fluvială.

Dinamica apei râurilor se supune legilor generale ale dinamicii fluidelor, cu

ajustãrile impuse de particularitățile patului albiei (rocă, morfometrie, morfografie). (Grecu, 2008)

În cadrul sistemului aluviunilor traseul interconectat al transferului de materie şi

energie este asigurat prin intermediul celor trei categorii de procese morfodinamice: eroziune –
transport – sedimentare. Atunci când sunt raportate la producţia de aluviuni procesele
componente ale triadei morfodinamice pot fi separate astfel:
 faza “upland” sau faza bazin-versant, în care “detaşarea şi transportul sunt
în relaţie directă cu evenimente individuale (de exemplu, ploi) şi cuprinde tot
arealul unui bazin hidrografic situat dincolo de limitele albiei majore
inundabile”;
 (ii) faza “lowland” similar fazei de albie, include albia majoră inundabilă, în
care capacitatea albiei reprezintă un factor primordial care asigură traseul
interconectat de materie şi energie în sistemul aluviunilor. (Cristescu, 2006)

Principalele procese în ceea ce privește dinamica albiei sunt reprezentate de eroziune,

transport și acumulare. În cursul inferior rîul curge lin, își lărgește albia și depune materiale
cărate din cursul superior (prundiș, nisip, mâl), contribuind la formarea unor ostroave, iar ca în
cazul de față râul nu curge în linie dreaptă, ci meandrează formând numeroase cotituri. 

Transportul solid de fund sau prin târâre este definit ca mișcarea aluviunilor care are loc
pe fundul albiei sau în imediata vecinătate a acestuia. Modul de mișcare al aluviunilor variază cu
viteza curentului. La viteze mici forțele care acționează asupra particulelor nu pot determina
punerea în mișcare a acestora. Deci particulele rămân în repaus și nu are loc un transport al
aluviunilor. Această stare se întalnește în natură la râurile cu aluviuni grosiere (pietriș) la debite
mici.

Ce mai trebuie să cunoaștem este faptul că un râu își poate altera dimensiunile sau forma,
ca răspuns la influențele externe și interne, adăugând sau îndepărtând depozite de sedimente pe
limitele albiei. Cele mai semnificative influențe inițiatoare de schimbări la nivelul albiei sunt:

 Schimbările naturale sau artificiale ale volumului sau debitului de apă care tranzitează
râul
 Schimbările naturale sau artificiale ale volumului sau debitului solid sau ale
caracteristicilor sedimentelor disponibile râului
 Schimbările naturale sau artificiale ale proprietăților limitelor albiei care afectează
hidraulica acesteia și vulnerabilitatea ei la eroziune
 Eroziune laterală (meandre)

Acumulare (ostroave)

Transport

Figura1: Procesele fluviale

1.1 Motivația alegerii lucrării

În lucrarea de față este analizată dinamica albiei râului Someș în sectorul aflat între
localitățile Câțcău și Glod, în intervalul 1980-2017, fiind determinate elementele de dinamica
albiei râurilor: caracteristicile morfologice și morfografice ale bazinului, indici de împletire,
despletire și meandrare a albiei și gradul de ocupare al albiei.

Pe lângă toate acestea, s-au făcut proiecții privind evoluția posibilă a acesteia, în funcție
de datele deja înregistrate.

Dinamica albiei râurilor este un subiect complex, care trebuie tratat cu atenție, ținând cont de
amplasarea în imediata apropiere a râului, a unor localități. Studiul actual ne prezintă și factorii
de risc ai dinamicii albiilor de râu, iar pe lângă predicția unei posibile evoluții negative, pentru
societate, a acestora se vor propune o serie de măsuri pentru protejarea elemenelor naturale și
antropice din imediata apropiere a bazinului.

II. Localizarea
Someșul este al cincilea râu ca
marime și debit din România. Are o
lungime de peste 465 km, dintre care
376 km sunt pe teritoriul României.

Sectorul fluviatil al Someșului

pe care îl vom analiza în continuare se
află în cursul mijlociu al râului, după
realizarea confluenței dintre Someșul
Mic și Someșul Mare. (Harta1)

Bazinul hidrografic se formează

prin unirea pe teritoriul comunei Mica,
la circa 4 km în amonte de municipiul
Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul
Mic. Someșul Mic (format prin
confluența Someșului Rece cu Someșul
Cald) are izvorul în Munții Apuseni, iar
Someșul Mare izvorăște din Munții
Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul
 II. Cadrul natural
2.1 Geomorfologia
Podişul Someşan reprezintă compartimentul nord-vestic al Depresiunii Transilvaniei fiind
cel mai extins şi cel mai complex din punct de vedere morfostructural.

După Geografia României (vol. III, 1987), din toate formele de relief din România,
Podișul Someșan este una
din cele mai bune definitorii
ale conceptului de podiș
deoarece acesta se dezvoltă
pe o cuvertură de sedimentar
dominant monoclinală, cu
multe structuri anticlinale și
sinclinale slab conturate și
nesemnificative pentru
relief.

Analiza evoluţiei
paleogeografice a Podişului
Someşan (prin intermediul
lucrărilor geologice,
geomorfologice existente şi în
urma studierii materialelor
cartografice) se constituie într-o
etapă obligatorie în înţelegerea
contextului în care a apărut şi s-
a dezvoltat fenomenul de
torenţialitate.

Harta2: Hipsometria
Procesele actuale de
modelare a versanţilor (printre
care şi torenţialitatea),
acţionează asupra „memoriilor” sistemul morfosculptural pleistocen sub imboldul intervenţiei
antropice şi a condiţiilor climatului temperat actual. (Loghin, 2009)

Pentru arealul de studiu, ecartul altitudinal (după cum putem observa și în harta2) este
între 208- 605m.

Trăsăturile morfografice şi morfometrice ale reţelelor de drenaj, bazinelor hidrografice şi

ale albiilor, expresie a unui anumit cumul de factori de control şi a unui stadiu evolutiv
(generaţie diferită de cursuri, reţele fluviale şi bazine hidrografice), condiţionează scurgerea apei
în albii, tipologia şi dinamica proceselor geomorfologice de albie.De aceea este necesară o
succintă analiză geomorfografică şi geomorfometrică a reţelelor şi bazinelor hidrografice, a
cursurilor/albiilor de râuri.

2.2 Geologia
Podișul Someșan reprezintă un „complex colinar” de podiș și depresiuni, cu multe
culoare pe margini, fiind foarte fluctuant atât ca relief cât și ca structură litologică. Acesta este
definit de prezența unei succesiuni de formațiuni eocene, oligocene și miocene inferioare, aceste
formațiuni fiind predominante cu grosimi considerabile, mai ales cele eocene. Relieful este
sculptat, în fiecare subunitate, de formațiuni alternând de marne și argile, gresii, calcare, nisipuri,
tufuri și conglomerate.(vezi harta3)

Aceste depozite joacă un rol important în dinamica albiei datorită predominanței rocilor
friabile care nu depun rezistență în fața eroziunii exercitată de apa curgătoare, și care deci permit
evoluția laterală a râului.
Harta3: Geologia
 2.3 Solurile
O mare răspândire în cadrul arealului o au luvisolurile, răspândite în zonele de dealuri
înalte cu precipitații mai bogate, cu o intensă levigare și debazificare. Din clasa protisolurilor
întâlnim de-a lungul râului soluri aluviale, neconsolidate, ușor de erodat, favorabile pentru
dinamica albiei.

Harta4: Tipurile de sol

2.4 Geodeclivitatea
Declivitatea joacă și ea un rol important în dinamica albiilor, după cum putem vedea în
harta de mai jos (harta5), versanții au înclinări de până la 37, lucru care, împreună cu
intensificarea fenomenelor torențiale, poate produce alunecări de teren care au un impact direct
în dinamica albiei de râu.

2.5
Utilizarea
terenurilor
Pe fondul

geodeclivității și a caracteristicilor climatice, este importantă și utilizarea terenurilor. În cazul

Harta5:
producerii unor ploi torențiale, pădurea Geodeclivitatea
acționează ca un strat protector prin reducerea șiroirii și
captarea unei cantități de apă, astfel diminuând eroziunea exercitată de râu, și producerea de
alunecări de teren de mare amploare.

În figura de mai jos putem observa o extindere a suprafeței de păduri și vegetație

naturală, în detrimentul terenurilor agricole.

Harta6: Utilizarea Harta7: Utilizarea

terenurilor 2000 terenurilor 2018

Intervenția antropică a fost una pozitivă în cazul utilizaării terenurilor în arealul studiat,
lucru demonstrat prin acțiunile de împădurire realizate între anii 2000-2018, în graficele 1 și 2, se
observă o creștere a procentului pădurilor de la 43% în 2000, la 74% în anul 2018.
 Grafic1: Procentaj utilizare
terenuri 2000

Grafic2: Procentaj utilizare

terenuri 2018

Tot din graficele de mai sus se poate observa o diminuare a arealelor agricole, de la 31%
în anul 2000, la 13% în anul 2018.
 II. Metodologie
Pentru caracterizarea geomorfologică a albiei râului Someș am avut în vedere constituirea
unei baze de date morfometrice cu referire la trăsăturile întregului şes aluvial al râului, supusă
schimbării proceselor fluviale într-un ritm mai accentuat decât alte zone.

Constituirea acestei baze de date a necesitat definirea parametrilor morfometrici şi măsurarea

efectivă a lor. Astfel, am realizat cu ajutorul analizei diacrone, morfologia şi morfometria luncii
acestui organism fluviatil în două momente distincte pentru care există bază de date pretabilă
pentru calcule: 1980 şi 2017.

Se estimează că atât la momentul realizării hărţii topografice 1:25000 din 1980, cât și la data
aerofotografierii acestuia în anul 2017, râul îşi păstra o mare parte din caracteristicile naturale.

În această analiză s-au folosit o serie de programe software SIG dedicate: ArcMap 10.6.1
(pentru digitizare, calcule morfometrice, etc.), Global Mapper 18 (pentru crearea profilelor,
calculul pantelor şi simularea zonelor inundate) şi ArcScene 10.6.1 (pentru simularea zonelor
inundate şi calcule de volume).

3.1 Baza de date

Baza de date (BD) este o colecție de date sau informații. Exemple simple de baze de date
pot fi colecția de denumiri geografice a unei țări (toponime, hidronime, oiconime etc.), baza de
date cadastrale, colecția de date privind fotogramele aeriene, datele rețelelor utilitare ale unei
localități, datele unei facultăți etc.

Din baza de date pot fi extrase date referitoare la anumite obiecte sau fenomene, conform
unor condiții sau criterii, pot fi create formulare speciale și rapoarte cu datele extrase etc.
Programele care gestionează bazele de date se numesc sisteme de gestiune a bazelor de date.
Bazele de date pot fi relaționale sau pe obiecte. (Nițu, și alții, 2015)

Baza de date analizată (tabelul 1) a constat în date spaţiale în format vector și raster, fiind
organizate în straturi tematice cu scopul de a reda, pe rând, o caracteristică a terenului în arealul
de studiu. Acestea sunt folosite fie individual, fie suprapuse cu scopul de a ajuta înţelegerea
rezultatelor proceselor complexe care modelează suprafaţa terestră.
 Date Tip Sursa

DEM SRTM RASTER GEO-SPAȚIAL.ORG

LOCALITĂȚI VECTOR- POLIGON HARTA TOPOGRAFICĂ 1:25000

GRANIȚĂ JUDEȚE VECTOR- LINIE HARTA TOPOGRAFICĂ 1:25000

GEOLOGIA VECTOR- POLIGON HARTA GEOLOGICĂ 1:50000

SOLURILE VECTOR-POLIGON HARTA PEDOLOGICĂ 1:100000

UTILIZAREA TERENURILOR VECTOR- POLIGON CORINE LAND COVER 2000/2018

REȚEA HIDROGRAFICĂ
VECTOR- POLIGON HARTA TOPOGRAFICĂ 1:25000
1980
REȚEA HIDROGRAFICĂ
VECTOR- POLIGON ORTOFOTOPLAN 2017
2017
PARAMETRI 1980 VECTOR- LINIE HARTA TOPOGRAFICĂ 1:25000

PARAMETRI 2017 VECTOR- LINIE ORTOFOTOPLAN 2017

Tabel1: Baza de date spațiale

3.2 Metode

3.2.1 Metoda digitizării

Una din cele mai utilizate metode în cartografie este cea a digitizării (desenării digitale).
De-a lungul cursului râului au fost digitizate segmente de dreaptă, poligoane regulate şi
neregulate, astfel încât să se suprapună diverselor forme pe care acesta le ia în cadrul arealului. 

Putem afla mărimea diferiţilor parametri din care rezultă morfometria şi morfografia
albiei, prin măsurarea acestor forme geometrice. Acest lucru se face automat prin utilizarea
funcţiei Calculate Geometry a programului ArcMap 10.6.1 pe o coloană special creată în acest
sens în tabela de atribute a fiecărui strat vectorial.

Pentru corectitudinea acestor funcţii ale programului ArcMap 10.6.1 trebuie setată
iniţial unitatea de măsură ca fiind metri sau kilometric în felul următor: click
dreapta– Properties– General– Units şi fiecărui strat vectorial îi este setată proiecţia
corespunzătoare sursei datelor ( Stereo70, în cazul hărţii topografice 1:25.000 ).

3.2.2 Metoda analizei diacrone

Analiza comparativă (diacronă) a cursului râului în anii 1980 și 2017 s-a realizat prin
calcularea unei serii de parametrii morfologici rezultați în urma metodei de digitizare amintită
anterior.

Baza de date rezultată este utilă pentru a surprinde evoluția albiei, urmărind următorii
indicatori: gradul de împletire, gradul de despletire, razele meandrelor, asimetria meandrelor.

Harta7: Parametri 1980

 III. Rezultatele
Parametrii pentru anul 1980
Profilul realizat în Global Mapper 18 (fig. 1) relevă valori extrem de mici ale pantei,
situație tipică pentru șesul aluvial. În atare condiţii, despletirea şi meandrarea râului este
explicabilă.

Figura2: Profilul
longitudinal

Pentru anul 1980, au fost preluate date din harta topografică 1:25000, astfel că în vederea
determinării lungimii (sinuoase) a râului a fost creat un shapefile de tip linie, calculându-se cu
ajutorul funcției Calculate Geometry din Tabela de Atribute. Prin aceeași modalitate a fost
determinată și lungimea liniei aeriene (dreaptă) a râului.

După cum se poate vedea și în figura de mai jos (figura2), râul Someș în sectorul dintre
localitățile Câțcău și Glod, prezenta 14 meandre, iar pentru calcularea razelor acestora s-a folosit
funcția Field Calculator din Tabela de atribute. Pentru a determina valoarea razei unui meandru
se folosește ecuația L/2*3,14, unde L este lungimea meandrului.

Sinuozitatea unui râu, indicele de sinuozitate, sau coeficientul de sinuozitate a unui râu
care are cel puțin un punct de inflexiune este raportul dintre lungimea curbilinie (de-a lungul
curbei) și distanța aeriană (linie dreapta) între punctele finale ale râului.

Aceasta poate fi, de asemenea, reformulată ca „lungimea cursului real” împărțită la „cea
mai scurtă lungime a cursului de apă”. Valoarea variază de la 1 (cazul liniei drepte) la infinit. În
anul 1980 indicele de sinuozitate avea valoarea de 1,71.

Figura3: Meandre-1980
 Parametru Funcția Valoarea (1980)

Cota râu A (amonte) m (ASL) 230

Cota râu B (aval) m (ASL) 210

Diferența de nivel (DH) Calcul 20

Număr meandre ArcMap- Atribute table 14

Lungime aeriană (LA) ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 12,76 km

Lungime în linie
ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 21,88 km
sinuoasă (LS)

Panta medie DH*100/LS 0,09

Sinuozitate Lungimea râului/ lungimea aeriană 1,71

Suma lungimii brațelor/ lungimea brațului

Coeficient de despletire 1,81
principal

Suma lungimii ostroavelor/ lungimea brațului

Coeficient de împletire 0,7
principal

Lățimea medie a luncii Media aritmetică a lățimilor 1094 m

Suprafața luncii (ha) ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 16,75 km²

Tot de pe harta topografică au fost extrase și sectoarele cu ostroave, iar în acest sens s-a
putut calcula coeficientul de despletire/respectiv împletire, pe baza brațelor secundare și
principale și a lungimii ostroavelor astfel că:

 Coeficientul de despletire = (b1+b2+...+bP)/bP, unde b1 este lungimea brațului

1, iar bP lungimea brațului principal
  Coeficientul de împletire = (o1+o2+...+on)/bP, unde o1 este lungimea
ostrovului1, iar bP lungimea brațului principal

brate lungime coeficient de despletire

curs 995.62 2,17
brat 1 244.71
brat 2 317.06
brat 3 224.17
despletire 1 brat 4 386.86
curs 433.89 1,68
despletire 2 brat 1 297.64
curs 1181.39 1,59
despletire 3 brat 1 708.46

Pentru arealul studiat, coeficientul de despletire, calculat prin suma lungimii brațelor
raportată la lungimea brațului principal, avea valoarea de 1,95, în timp ce acela de împletire,
rezultat în urma raportului dintre suma lungimii ostroavelor și cea a brațului principal, avea
valoarea de 0,77.

ostroave lungime coeficient de impletire

ostrov 1 119.31
ostrov 2 166.27
ostrov 3 59.06 0,69

împletire 1 ostrov 4 242.69

lungime 848.33
ostrov 1 182.28
împletire 2 0,59
lungime 304.82
 ostrov 1 662.32
împletire 3 0,82
lungime 807.06

După ce toți acești parametri au fost determinați, am trecut la analiza propiu-zisă a

dinamicii albiei de râu. Pentru început am trasat un curs (posibi inițial) al râului, fără meandre,

am adăugat
shapefile-ul cu
meandre reprezentate ca
niște cercuri în
zonele cu inflexiuni ale
râului, și am calculat raza
acestora în tabela de
atribute.

a4: Sector cu
i/împletiri-1980
Figura5: Tabela deMeandrul
atribute a este bucla, cotitura, sinuozitatea sau taola accentuată unei ape curgătoare, mai
meandrelor ales
pentru anul 1980
în zonele cu pante de curgere foarte puțin înclinate și care de obicei conțin terenuri
aluvionare. Apariția meandrelor este frecvent determinată de existența unor zone relativ plate
prin care râul sau fluviul își croiește albia sa majoră, iar debitul apei este suficient de mare pentru
ca fenomenele geomorfologice care determină crearea meandrelor, eroziunea malurilor și
depunerea aluviunilor să se poată întâmpla cu relativ sincronism. (Grecu, 2019)

Pentru caracterizarea cursului de apă s-au utilizat ca indicatori indicele de sinuozitate

(utilizat în determinarea tipurilor de albie întâlnite în lungul râului) pentru surprinderea unor
tendinţe de evoluţie la scară mai mare.
Asimetria

Față de cursul posibil inițial, râul a avut un anumit grad de baleiere (meandrare), acest
indice este calculat cu ajutorul unor traverse trase din cursul râului inițial (reprezentat în ArcMap
printr-o linie), până în punctul de maximă inflexiune a meandrului. În funcție de direcția pe care
o ia meandrul în evoluția sa, există asimetrie de dreapta și asimetrie de stânga.

Figura6: Asimetrie 1980

Cu ajutorul funcției Calculate Geometry s-au calculat și lungimile traverselor care

identifică distanța evolutivă a meandrelor din punctul inițial al cursului.
Amplitudinea

Pentru a afla amplitudinea meandrelor, am trasat o linie care să unească punctele de

inflexiune maximă a meandrelor, rezultând un poligon. Tot cu ajutorul traverselor am putut
calcula amplitudinea meandrelor în diferite secțiuni (pentru fiecare meandru), după care cu
ajutorul funcției split, am împărțit cursul inițial al râului în segmente a câte 500 m (în teren)
fiecare și am determinat amplitudinea la un nivel mai detaliat.

În urma analizei meandrelor identificate

Figura7: în arealul
Amplitudinea 1980de studiu în anul 1980 s-au urmărit
următoarele aspecte:
Raza cercului meandrului este rezultatul raportului dintre lungimea cercului și dublul
Pi, valoarea acestui raport fiind direct proporțională cu amplitudinea meandrului,
Lungimea cercului de meandru reprezintă dimensiunea cercului circumscris
meandrului,
Asimetrie dreapta sau stânga este valoarea care arată cât de mult se abate spre dreapta
sau spre stânga meandrul față de cursul ideal al râului,
 Amplitudinea meandrului este dată de suma celor două asimetrii de meandru,
Direcția spre care se abate meandrul, stânga/dreapta.

Meandrul Raza Lungime Asimetrie Direcție

Meandrul 1 2874.81 1831.09 865.76 stânga

Meandrul 2 2106.85 1341.94 793.03 dreapta
Meandrul 3 2312.18 1472.73 787 stânga
Meandrul 4 1832.97 1167.49 1609.51 dreapta
Meandrul 5 2801.36 1784.31 1115.92 stânga
Meandrul 6 3228.41 2056.31 492.52 dreapta
Meandrul 7 2991.86 1905.64 711.49 dreapta
Meandrul 8 3735.51 2379.31 506.65 stânga
Meandrul 9 3303.5 2104.14 732.87 dreapta
Meandrul 10 2734.92 1741.98 733.72 stânga
Meandrul 11 7090.41 4516.18 1362.34 dreapta
Meandrul 12 7819.07 4980.3 2345.79 stânga
Meandrul 13 4984.24 3174.67 2397.35 stânga
Meandrul 14 4246.31 2704.66 1091.22 dreapta

Tabel3: Parametri meandre

1980
 Amplitudine 1980
3000

2500

2000

1500 traverse
Moving average
(traverse)
1000

500

0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

Grafic1: Amplitudinea 1980

Graficul1 deține reprezentarea amplitudinilor meandrelor râului Someș în arealul studiat,

pentru anul 1980, fiind încadrată de două unități de dealuri, Dealurile Ciceului și Dealurile
Gârboului, râul este încastrat de maluri cu litologie erodabilă, albia majoră s-a dezvoltat
diferențiat. Panta arealului fiind una destul de mică predomină eroziunea în lateral, după cum
putem vedea și amplitudinile mari din unele sectoare, acolo procesul de acumulare al aluviunilor
este predominant

Parametri pentru anul 2017

Pentru anul 2017, în aceeași manieră au fost preluate date din ortofotoplan, astfel că în
vederea determinării lungimii (sinuoase) a râului a fost creat un shapefile de tip linie, calculându-
se cu ajutorul funcției Calculate Geometry din Tabela de Atribute, a fost determinată lungimea
liniei aeriene (dreaptă) a râului.
 Harta8: Meandre
1980/2017

Râul Someș a evoluat din punct de vedere dinamic, în sectorul dintre localitățile Câțcău și Glod,
până în anul 2017 când, după cum se poate vedea și în tabelul de mai jos, și-a schimbat
lungimea sinuoasă, și a mai dezvoltat un meandru.
 Parametru Funcția Valoarea (1980)

Cota râu A (amonte) m (ASL) 230

Cota râu B (aval) m (ASL) 210

Diferența de nivel
Calculator 20
(DH)

Număr meandre ArcMap- Atribute table 15

Lungime aeriană
ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 12,76 km
(LA)

Lungime în linie
ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 22,05 km
sinuoasă (LS)

Panta medie DH*100/LS 0,09 

Sinuozitate Lungimea râului/ lungimea aeriană 1,71

Coeficient de Suma lungimii brațelor/ lungimea brațului

1,81
despletire principal

Coeficient de Suma lungimii ostroavelor/ lungimea

0,7
împletire brațului principal

Lățimea medie a
Media aritmetică a lățimilor 1094 m
luncii

Suprafața luncii (ha) ArcMap- Atribute table- Calculate Geometry 16,75 km²

Variabilele motrice ale sistemului fluvial sunt intrările de apă și sedimente generate de
bazinul de recepție din amonte. Acestea determină procesele de modelare ale albiei pentru
arealul de studiu.
 Efectul acumulării sediemntelor în rețeaua hidrografică poate fi accentuat sau redus, în
funcție de practica amenajării de albii. Față de o albie în rocă, un sector aluvionar este supus unei
evoluții a geometriei sale destul de dinamice în timp, putând determina, atât spațial cât și
temporal, alternanțe ale fenomenelor de eroziune și depunere.

În 2017, comparativ cu
anul 1980, se observă o
diferențiere și în ceea ce
privește gradul de despletire al
râului, astfel că în urma unei
perioade cu fluxuri mai bogate
de sedimente și respectiv
acumulare a lor, au rezultat în
sectorul analizat, mai multe
ostroave. (Fig.7)

După ce toți acești

parametri au fost determinați,
am trecut la analiza propiu-zisă
a dinamicii albiei de râu.
Pentru început am trasat un
curs (posibi inițial) al râului,
fără meandre, am adăugat
shapefile-ul cu meandre
reprezentate ca niște cercuri în
zonele cu inflexiuni ale râului,
și am calculat raza acestora în
tabela de atribute.

Harta9: Evoluția despletirilor 1980-

2017
 Meandrul Asimetrie Lungime Raza Direcție

Meandrul 1 358.56 2194.97 3446.11 stânga

Meandrul 2 423.61 602.62 946.11 dreapta
Meandrul 3 287.91 1507.78 2367.21 stânga
Meandrul 4 295.54 1330.77 2089.32 dreapta
Meandrul 5 481.75 1877.61 2947.84 stânga
Meandrul 6 181.93 736.46 1156.24 stânga
Meandrul 7 339.3 1681.03 2639.21 dreapta
Meandrul 8 321.08 2784.95 4372.38 dreapta
Meandrul 9 241.46 1983.8 3114.57 stânga
Meandrul 10 252.07 2589.98 4066.26 dreapta
Meandrul 11 262.03 2081.69 3268.25 stânga
Meandrul 12 428.48 1933 3034.81 dreapta
Meandrul 13 338.66 3985.95 6257.94 stânga
Meandrul 14 506.41 3947.49 6197.56 stânga
Meandrul 15 468.56 3533.75 5547.98 dreapta

Tabel5: Parametri
meandre 2017

Amplitudini 2017
3000

2500

2000

1500
traverse

1000

500

0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

Grafic2: Amplitudini 2017

despletire 1 brate lungime coeficient de despletire
curs 458.96
1,74
brat1 343.32
despletire 2 curs 254.36
1,68
brat1 174.63
despletire 3 curs 654.66
brat1 513.54
2,09
brat2 111.85
brat3 92.64
despletire 4 curs 240.26
1,85
brat1 206.37
despletire 5 curs 392.48
1,86
brat1 339.25
despletire 6 curs 290.33
brat1 157.58 1,99
brat2 131.2
despletire 7 curs 111.35
1,64
brat 71.75
despletire 8 curs 454.42
brat1 280.46
2,27
brat2 162.16
brat3 135.26
despletire 9 curs 376.66
brat1 166.21 2,33
brat2 336.23
despletire
10 curs 101.79
brat1 61.85 1,88
brat2 28.08
despletire
11 curs 645.7 2,22
brat 790.6
despletire
12 curs 164.77 1,78
brat 128.64
despletire
13 curs 131.77 1,80
brat 106.59
despletire
14 curs 271.92
brat 191.5 2.19
brat 133.82

Tabel6: Despletiri 2017

impletire 1 ostroave lungime coeficient de impletire

 linie 399.18
0,70
ostrov 283.01
impletire 2 linie 153.95
0,85
ostrov 131.56
impletire 3 linie 530.29
ostrov 1 444.87
1,04
ostrov 2 63.43
ostrov 3 48.28
impletire 4 linie 188.26
0,69
ostrov 1 131.48
impletire 5 linie 342.51
0,74
ostrov 256.57
impletire 6 linie 199.42
ostrov 1 60.39 0,54
ostrov 2 48.91
impletire 7 linie 32.66
0,58
ostrov 19.21
impletire 8 linie 384.21
ostrov 1 192.43
0,90
ostrov 2 93.99
ostrov 3 61.16
impletire 9 linie 273.39
ostrov 1 248.98 1,22
ostrov 2 86.65
impletire 10 linie 50.06
ostrov 1 29.47 0,66
ostrov 2 3.96
impletire 11 linie 622.9
0,88
ostrov 550.76
impletire 12 linie 81.8
0,60
ostrov 49.59
impletire 13 linie 70.31
0,65
ostrov 46.21
impletire 14 linie 159.94
ostrov 1 82.38 0,79
ostrov 2 44.17

Tabel7: Împletiri 2017

 Despletirile reprezintă ramificări ale brațului principal al râului sau canale de scurgere
adiacente între care se pot forma ostroave, bancuri, insule. În proiect s-au identificat astfel: brațul
principal (cursul normal al râului), brațele secundare care au fost numerotate, apoi s-a calculat
lungimea acestora. Pe baza acestor lungimi s-a obținut coeficientul de despletire care reprezintă
raportul dintre suma lungimilor tuturor brațelor și lungimea brațului principal.

Specific anului 2017 a fost apariția unor noi forme de acumulare de tip ostrov (renie) sau
insulă, fapt care întărește afirmația că procesele acumulative s-au accentuat până la acel moment.
Au apărut în cazul sectorului analizat atât împletiri simple (cu un singur ostrov), cât și o serie de
împletiri mai complexe (cu trei ostroave).

Figura8: Sector cu
despletire
Tabel6. Diferența evoluției

Valori 1980 Valori 2017

Raza Lungime Raza Lungime Diferența
Meandrul 1 2874.81 1831.09 3446.11 2194.97
-571.3
Meandrul 2 2106.85 1341.94 946.11 602.62
1160.74
Meandrul 3 2312.18 1472.73 2367.21 1507.78
-55.03
Meandrul 4 1832.97 1167.49 2089.32 1330.77
-256.35
Meandrul 5 2801.36 1784.31 2947.84 1877.61
-146.48
Meandrul 6 1156.24 736.46
---
Meandrul 7 3228.41 2056.31 2639.21 1681.03
589.2
Meandrul 8 2991.86 1905.64 3114.57 1983.8
-122.71
Meandrul 9 3735.51 2379.31 4066.26 2589.98
-330.75
Meandrul 10 3303.5 2104.14 3268.25 2081.69
35.25
Meandrul 11 2734.92 1741.98 3034.81 1933
-299.89
Meandrul 12 7090.41 4516.18 6257.94 3985.95
832.47
Meandrul 13 6195.14 3945.95 7227.81 4603.7
-1032.67
Meandrul 14 7819.07 4980.3 6197.56 3947.49
1621.51
Meandrul 15 4984.24 3174.67 5547.98 3533.75
-563.74

Meandre care s-au păstrat atât în 1980 cât și în 2017

Meandre care nu existau în 1980 dar au apărut în 2017

 În tabelul 6 sunt înșirate toate meandrele identificate pe cursul râului în anii de referință
1980 și 2017. Acestea au diferite raze, astfel diferența dintre raze este reprezentată în tabel în
ultima coloană, unde culoarea roșie și nuanțele de roșu indică meandrele care s-au mărit, cu
verde sunt cele care și-au micșorat raza în anul 2017. Acest lucru, faptul că meandrele mai mult
s-au mărit și foarte puține s-au micșorat arată faptul că râul este unul dinamic, cu un ritm de
baleiere constant. Pantele mici sunt principalii factori care permit intensificarea proceselor de
eroziune în lateral

Diferențele pozitive reflectă un proces mai accentuat de sedimentare și colmatare a

meandrelor, reducându-și raza, iar diferențele negative reflectă o evoluție pozitivă, realizată
printr-o eroziune laterală mai accentuată.

Ceea ce este interesant la tabelul de mai sus este faptul că unele dintre meandrele din
2017 care și-au micșorat cu mult raza, prezintă amplitudini mai mari, astfel că acestea s-au
“adâncit” în procesul de eroziune laterală.

Evoluția amplitudinilor între 1980-2017

3000

2500

2000
Amplitudine 1980
1500 Amplitudine 2017

1000

500

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829303132

Graficul: Evoluția
amplitudinilor
Inundabilitatea sectorului de râu
Aplicând principiul actualismului în geografie, putem concluziona că procesele care au
modelat albia râului Mureş în trecut acţionează şi în prezent şi vor acţiona şi în viitor. Acestea
sunt eroziunea, transportul şi acumularea şi ating amplitudini şi capacităţi maxime în timpul
viiturilor şi, mai ales, al inundaţiilor.

Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului hidrologic

natural al Pământului.

Acestea au marcat, de-a lungul vremii, dezvoltarea societăţii umane, ele fiind, din punct
de vedere geografic, cele mai răspândite dezastre de pe glob, cele mai mari producătoare de
pagube şi victime omeneşti.

Figura9: Gradul de ocupare al

apei
 Cu ajutorul datelor vectoriale utilizate în Arcgis, date legate de gradul de gleizare și
componentele litologice ale arealului, am realizat harta inundabilității astfel:

 Am extras din harta solurilor României (strat poligon) cu ajutorul unei măști (limita),
exact harta solurilor pentru arealul analizat,
 Am adăugat un câmp nou în tabela de atribute pe care l-am denumit reclasificări
 Am adăugat valori corespunzătoare cu influența pe care o are tipul de sol, 10- pentru
influența nulă a gleizării
 Am trasnformat stratul shp în raster cu ajutorul funcției de Conversie
 Am procedat la fel și pentru stratul cu geologia
 La final am înmulțit cele două rastere cu ajutorul funcției Raster Calculator din Map
Algebra- Spatial Analyst Tools.

Valorile rezultate trebuie să fie cuprinse în ecartul 1 – 100, unde valori de 1 reprezintă valori
cu risc mare de inundabilitate, iar 100 nu prezintă nici un risc la inundabilitate.

Datorită faptului că pe întreg arealul de studiu a existat doar gleizare nulă, nu dispune de un
risc uriaș de inundabilitate, însă, avem valori de 10 în lunca râului, unde sunt întâlnite rocile
predominant de tipul nisipurilor, care sunt factori naturali ce amplifică riscul la inundații.

Amenajări ale albiei râului Someș

Întrucât văile fluviale sunt intens populate, în lungul lor înregistrându-se unele din cele mai
densităţi demografice şi cele mai mari aglomeraţii urbane, cu direcţionarea căilor fluviale, rutiere
şi feroviare de transport, cu condiţii excelente de practicare a agriculturii, ele continuă să rămână
în sfera interesului privind:

 amenajarea albiilor (regularizarea albiilor/cursurilor;

 protejarea împotriva inundaţiilor a aşezărilor, a infrastructurii, a terenurilor agricole şi

silvice din spaţiul riveran;

 valorificarea resurselor de apă (hidroenergie, alimentare etc.).

 Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici
având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi
reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii
să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil.

Aceste măsuri trebuie să fie aplicate prin programe de management al râurilor şi, în mod
integrat, prin proiectele de amenajare complexă a bazinelor hidrografice.

Pentru ca strategia de management al riscului să fie cât mai eficientă, este necesară
cunoaşterea susceptibilităţii la inundaţii. Pentru aceasta, a fost generat în Global Mapper 18 un
scenariu al arealului studiat, fără protecţia digurilor longitudinale.(Fig.9)

Am suprapus și layer-ul cu localitățile traversate de către râul Someș în acest sector, astfel
că am putut observa, în cazul lipsei unor amenajări menite să protejeze localitățile, care dintre
acestea au un risc mai mare la inundabilitate.

Figura10: Localități cu risc de

inundații
 Folosind harta topografică 1:25000, care redă nu doar cursul de apă și curbele de nivel, ci
și elemente antropice sau naturale de control al inundațiilor, am putut crea o hartă a amenajărilor
disponibile în anul 1980.

Am redat cu ajutorul unui shapefile de tip poligon, și urmărind elementele de restricție

(diguri, pante mari) de pe harta topo, zona inundabilă a Someșului în sectorul studiat, rezultatul
fiind prezentat în Harta11.

Din această Hartă, unde sunt reprezentate drumurile, localitățile, cursul de apă și zona
inundabilă, se observă faptul că malul drept al Someșului, cel puțin în acest areal este îndiguit în
totalitate, încă din 1980, în timp ce malul stâng era neamenajat în acea perioadă, lăsând
vulnerabile o serie de localități așezate în lunca râului.

Imaginea1: Case aflate în zona

inundabilă
Pentru anul 2017, au fost căutate elemente de amenajare pe ortofotoplan și în Google
Earth, un program de vizualizare a imaginilor satelitare. Singura diferență găsită este un dig creat
cu scopul de a proteja localitatea Vad din județul Cluj (Imag.2).
 Imaginea1: Localitatea Vad-
Google Earth

Urmărind toate elementele antropice vulnerabile, am trasat un dig pe ortofotoplanul din

2017. Bineînțeles că suprafața inundabilă reprezentată de lunca propiu-zisă a râului s-ar micșora,
de la 16,57 km² în anul 1980, cu lucrările de amenajare la 10,96 km² în 2017, lucru care nu este
neapărat benefic în cazul inundațiilor.

La apele mari, râurile ies din matcă, iar dacă acestea sunt îngrădite pe o distanță mare,
acumulând treptat o cantitate mare de apă și sedimente, fie se va elibera prin distrugerea digurilor
(la o viteză și o presiune exercitate de apă, mari), fie în momentul când nu va mai avea nici un
element de îngrădire, va inunda zona la un nivel mai mare, lucru periculos în cazul unei
localități/zonă industrială/ș.a neprotejate.
Harta12: Amenajări ale râului Someș
 V. Concluzii

În concluzie, dinamica albiei râului Someș în arealul de studiu în intervalul 1980-2017 nu a

fost una foarte spectaculoasă. A fost creat un singur meandru nou, cu o rază mică, de asemenea,
lungimile şi amplitudinile meandrelor au variat în limite rezonabile.

Această analiză a avut la bază date din 2 ani diferiți, 1980 și 2017. Pentru proiectarea în viitor a
dinamicii unui râu este necesar să fie cunoscută evoluția sa din trecut, și care este stadiul actual al
acestuia și bineînțeles dacă au existat modificări antropice aduse în cadrul albiei, lucru care poate
schimba complet evoluția unui râu.

Despăduririle în zona de studiu nu au pus probleme în arealul de studiu, ci contrar așteptărilor au

avut loc acțiuni de împădurire, totuși nu este satisfăcută norma standardelor internaţionale care
propune o zonă-tampon de minim 500 m de pădure faţă de fiecare mal al râului.

Menţinerea suprafeţelor împădurite minimizează procesele de colmatare ale albiei minore şi,
deci, nu mai este nevoie de dragarea sedimentelor pentru a împiedica bararea naturală a cursului de
apă.

Alte amenajări care ar putea proteja localitățile și căile de circulație, la contactul cu primele
terase, pot fi instalarea gabioanelor ce au rolul de a reţine sedimentele transportate de apa din
scurgerea de suprafaţă.
 IV. Bibliografie
Cristescu, Costinel. 2006. Morfologia albiilor și conceptul de restaurare a râurilor. Brașov :
s.n., 2006.

Grecu, Florina. 2008. Curs- Geomorfologie dinamică. București : s.n., 2008.

—. 2019. Geomorfologie dinamică pluvio-fluvială . București : Editura Universitară, 2019.

Loghin, Vasile. 2009. Elemente de Geomorfologie fluviatilă. Târgoviște : Valahia University

Press, 2009.

Nițu, Constantin and Tomoiagă, Tiberiu Septimiu. 2015. Sisteme informatice geografice în
cartografie și cadastru. București : s.n., 2015.