Sunteți pe pagina 1din 4

TESTAMENT – Tudor Arghezi

I. ÎNCADRARE 3X2p
- Perioadă + trăsătură
Perioada interbelică în România a fost una extrem de
bogată în creații literare. Aceasta marchează o
dezvoltare a literaturii și o sincronizare cu evoluția
literaturii occidentale. Apar două curente literare opuse:
tradiționalismul si modernismul promovat de E.
Lovinescu. Se înființează de asemenea cenaclul literar și
revista „Sburătorul”.
- Curent + trăsătură
Modernismul este un curent literar promovat de E.
Lovinescu ce s-a manifestat în toate genurile literare și a
presupus o sincronizare cu literatura europeană. Două
trăsături principale ale curentului sunt metafora
revelatorie și versul liber.

‫ ٭‬Tudor Arghezi, poet modernist interbelic, este


autorul unor creații cu teme variate precum
iubirea,natura, relația om-divinitate, condiția
artistului , viziunea asupra morții etc.
‫ ٭‬Poetul a debutat în anul 1927 cu volumul „Cuvinte
potrivite” în deschiderea căruia a așezat poezia
„Testament” ce reprezintă o artă poetică.
- Tema
Arta poetică este opera în care artistul exprimă
concepția sa personală, viziunea despre artă și creație.
Arghezi este unul dintre autorii cu cele mai multe arte
poetice ce expirmă concepția sa despre menirea
poetului și rostul creației sale. Acest text devine cel mai
reprezentativ pe această temă , fiind urmat de o serie
bogată de poezii pe aceeași temă, precum: „Flori de
mucigai”, „Cuvinte stricate” etc.

II. ELEMENTE DE STRUCTURĂ ȘI CONȚINUT 2X3p


-Titlul
Sensul propriu al termenului din titlu denumește un
document prin care se lasă urmașilor bunuri materiale.
Sensul figurat trimite la o moștenire sufletească
reprezentată prin opera literară transmisă generațiilor
viitoare. Totodată, titlul amintește de cea mai veche artă
poetică din literatura română, „Testamentul” lui Ienăchiță
Văcărescu: „Urmașilor mei Văcărești,/Las vouă
moștenire,/Creșterea limbii românești/Și-a patriei
cinstire.”
- Simetria incipit-final
Iese în evidență prin pronumele „ți” ce marchează
adresarea directă, și prin formula „Domnul” ce
accentuează respectul față de cititor. Opera este
structurată sub forma unui monolog adresat/dialog
imaginar între „tată” și „fiu”, între „străbuni” și „urmași”
între „rob” și „Domn”.
- Incipit
Se deschide cu o adresare directă a eului liric către un
fiu spiritual. În primele două versuri se concentrează
ideile de bază a întregii poezii precum importanța
operei, truda artistului și moștenirea spirituală.
- Final
În ultimele trei versuri, eul liric este redat prin metafora
robului, a truditorului care își încredințează întreaga
operă „Domnului”, adică cititorului: „Robul a scris-o,
Domnul o citește”.
- Elemente de versificație
Caracterul modernist este evidențiat printr-o libertate
prozodică. Deși apare rima împerecheată, strofele au un
număr variabil de versuri, iar măsura este inegală.

III. DOUĂ IMAGINI ARTISTICE 2X3 p


- Prima imagine art
O trăsătură a modernismului este noutatea limbajului
artistic precum estetica urâtului, concept pe care
Arghezi îl preia de la scriitorul francez Charles
Baudelaire. Aceasta este evidențiată prin imaginea
artistică: „Din bube, mucegai și noroi/Iscat-am frumseți
și prețuri noi”. Enumerația de metafore surprinde
trecerea de la material la spiritual. Astfel, prin preferința
pentru cuvinte din limbajul argotic și forme populare, se
surprinde urâtul existențial prin care, în concepția lui
Arghezi, poetul descoperă frumusețea.

- A doua imagine art


Ultima strofă evidențiază faptul că muza, inspirația
poetică „Domnița”, pierde în favoarea poetului
meșteșugar: „Întinsă leneșă pe canapea,/Domnița
suferă în cartea mea.” Orice reprezentare feminină în
acest sens face trimitere la mitul antic al lui Pygmalion și
Galateea – povestea despre dragostea artistului pentru
propria creație.

IV. ÎNCHEIERE
Alături de „Joc secund” a lui Ion Barbu sau ”Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii” de Luican Blaga, poezia
„Testament” a lui Tudor Arghezi oferă o viziune subiectvă
asupra rostului poeziei și creatorului modernist.

S-ar putea să vă placă și