CUPRINS; INTRODUCERE............................................................................... ........

4 CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

1.1.

Impactul

macroeconomic

al

turismului...........................7
INTRODUCERE

Turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) de

valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n special

a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Turismul prezinta o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic si natural. Turismul, prin faptul c a este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.; actioneaza, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se

rasfrng si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legaturilor dintre natiuni. Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la

degradarea accentuata a mediului nconjurator impune cu maxima stringenta utilizarea rationala si eficienta a resurselor turistice. Lucrarea este structurata in trei mari capitole: Tipologia impacturilor turismului asupra mediului, Dezvoltarea durabila, mediul nconjurator si turismului, Cresterea economica prin turism si, prin abordarea efectelor turismului asupra mediului, creaza o imagine de ansablu asupra influentelor turismului pe toate planurile. Principalele probleme tratate in prezenta lucrare sunt: Impactul macroeconomic al turismului, Efectul multiplicator al turismului, Turismul si ocuparea fortei de munca, Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe, Impacturi versus protetie n turism, Impactul social al turismului, Conceptul evalarii impactului ecologic, Impactul turismului asupra diferentelor culturale, Forme ale turismului durabil, Controlul impactului turismului asupra mediului n orasul Tg.Jiu. Pe langa problemele tratate in legatura cu impacturile turismului asupra mediului, lucrarea prezinta si unele aspecte referitoare la monitorizarea acestora si prevenirea efectelor negative. Astfel, lucrarea abordeaza tematica monitoringul integrat al mediului, care corespunde unei cerinte de obtinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat si al tendintei de evolutie a calitdtii mediului, la care cele doud componente de bazd, mediul 353v2111d biotic si cel abi otic, ce trebuie investigate n directd corelatie cu interdependentele si conditiondrile reciproce. Pentru rezolvarea consecintelor negative ale turismului, o directie importantd in atentia managerilor din turism si autoritatilor locale direct implicate es te planificarea

generald. Aceasta se realizeaza in scopul sporirii efectelor pozitive si reducerea celor negative si implica ncurajarea comunitdtii de a se implica n turism. Localnicii ar trebui sa nteleaga turismul, sd participe la luarea deciziilor de planificare, dezvoltare si conducere a turismului si sd aibd posibilitatea de a primi beneficii din turism. Este, de asemenea, importanta promovarea unei anumite forme a turismului, care sd se potriveasca mediului social si natural al zonei.
CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

1.1. Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inteligentd si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a
structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a

activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu. Pe lnga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor

de resurse si n special a celor naturale: frumusetea peisajelor,

calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Exista tari1[1] care realizeaza pna la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitatii turistice n PIB. Fata de aceasta situatie, n Romnia, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB. Pentru tara noastra n etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati nsemnate de crestere si deci ramne o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica. Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate n resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti
echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si

international.

1.2 Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, n primul rnd, despre un asa-numitul efect direct care consta n cresterea veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a -si sustine oferta turistica la parametri competitivi. n fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si un efect indus asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemijlocit n turism, ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat n economie. Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, n literatura de specialitate se indica o fomula de calcul a multiplicatorului turistic astfel: R = 1 / 1 c R = multiplicatorul turistic care arata de cte ori se multiplica n economia nationala fiecare unitate monetara cheltuita de turist

c = nclinatia marginala spre consum turistic care arata cu ct creste cheltuiala pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din
1.3. Turismul si ocuparea fortei de munca

Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza n domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitatile de mecanizare-automatizare a operatiunilor turistice sunt limitate. De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a nceput sa fie o persoana din ce n ce mai cautata si n Romnia. Acum, n ofertele de joburi de vard se ntlnesc si anunturi de genul Animatori Grecia care vor lucra n hoteluri. Responsabilitdti: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activitati sportive n timpul zilei (polo de apa, volei, ping pong, aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. Din pacate, n toti acesti ani, n Romania nu au debutat, dect sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este enorma.

De asemenea, ramnnd tot n sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit efectul indirect2[2] al cresterii numarului celor ocupati n acest sector. Studiile arata ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse3[3] Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteazd benefic utilizarea fortei de muncd n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentard, constructii).
1.4. Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trdsdturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezintd cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componentd importantd a relatiilor economice internationale. Este binecunoscut faptul cd turismul face parte din structura comertului invizibil mondial, reprezentnd una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul invizibil este o formd a schimburilor economice internationale care nu au ca obiect o marfd. Comertul invizibil se materializeazd si formeazd balanta invizibild sau balanta serviciilor, componentd importantd a balantei de pldti externe a unei tdri. n cadrul balantei serviciilor, ncasdrile si cheltuielile provenite din activitatea turisticd se nregistreazd n contul balantier numit cdldtorii. Astfel, n creditul acestui cont se nscriu veniturile rezultate din

activitatea turisticd, iar n debit cheltuielile ocazionate de desfdsurarea activitdtii turistice. n legdturd cu rolul turismului n echilibrarea balantei de plati
externe a unei tari, n functie de mdrimea si semnul soldului contului

calatorii, dar si de mdrimea si semnul soldurilor celorlalte conturi balantiere, putem avea una din urmdtoarele situatii:
a) Contul calatorii are un sold pozitiv, atunci acesta poate

contribui, n functie si de soldul celorlalte conturi balantiere, dupd caz la: reducerea deficitului balantei de pldti; echilibrarea balantei de pldti; cresterea excedentului balantei de pldti.
b) Contul calatorii are un sold negativ, atunci acesta poate

contribui la: cresterea deficitului balantei de pldti; reducerea excedentului balantei de pldti; dezechilibrarea balantei de pldti. Pentru a ntelege si mai bine locul si rolul turismului n cadrul balantei de pldti externe a unei tdri, analizele economice trebuie completate si cu alte elemente care tin de obiectivele majore ale politicii comerciale si chiar cu cele ale politicii externe, n general.
1.5. Impacturi de natura sociala

Impacturi sociale asupra comunitatii locale

Impacturile sociale determinate de turism se pot manifesta prin schimbarea calitdtii vietii rezidentilor din zonele turistice. Este o mare nevoie pentru a pune accent pe normele de comportare att pentru vizitatori ct si pentru rezidenti, precum si asupra efectelor de interactiune reciprocd ntre comunitdtile locale si turisti.
Impacturi sociale ce afecteaza satisfactia vizitatorilor

Satisfactia vizitatorilor este puternic afectatd de cdtre alti vizitatori si actiunile lor. n general, conditiile sociale afecteazd satisfactia vizitatorilor mai mult dect conditiile naturale. Dorinta de solitudine, posibilitatea conflictelor ntre vizitatori si perceperea diferitd a comportamentului altor vizitatori, sunt toti factori ce pot afecta satisfactia turistilor. nghesuiala poate afecta negativ satisfactia vizitatorilor. Ceea ce vizitaorii considerd a fi solitudine sau nghesuiald depinde de perceperea fiecdruia care e influentatd de caracteristicile vizitatorilor si de situatie sau localizare. Conflicte pot apdrea ntre cei ce subt sositi pentru recreere sau cei al cdror scop principal nu este recreerea. Conflictele apar n special n zonele cu utilizare multipld, unde activitdtile umane interferd. Pot exista conflicte ntre diferite tipuri de vizitator, precum cei ce merg pe jos si aceia ce vin cu masinile. De reguld conflicte apar si atunci cnd grupuri mici ntlnesc grupuri mari, sau chiar si atunci cnd se ntlnesc grupuri organizate cu alte grupuri neorganizate. Comportamentul turistilor poate afecta satisfactia vizitatorilor direct sau indirect prin impacturi asupra mediului cum ar fi deseurile sau vandalismul. Alte elemente din afara Parcului National pot afecta vizitatorii prin zgomot, poluarea aerului sau elemente vizuale.

Interesant este cd managerii si vizitatorii au o percepere diferitd asupra impacturilor bio-fizice si a celor sociale; managerii percep impacturile asupra resurselor ca fiind mai importante dect problemele sociale n timp ce vizitatorii au un punct de vedere opun. inerea sub control a impactului apreciere etc. Este ceea ce se urmdreste prin conceptul general al Evaludrii Impactului Ecologic (EPE). La nivelul legislatiei din Romnia, n timp s-au promovat ca elemente componente ale4[4]: studiu de impact bilant de mediu nivel evaluarea impactului de mediu La nivelul legislatiei internationale sunt promovate prin seria ISO 14000 Sistemul de management de mediu sau a unor legislatii nationale si alte concepte, printre care mentiondm: auditul de mediu - AM analiza ciclului de viatd - ACV evaluarea performantei de mediu - EPM Este de mentionat cd n general se remarcd un dinamism si o tendintd de perfectionare a reglementdrilor pe linia evidentierii relatiei dintre o anumitd

activitate sau produs cu mediul si minimalizarea eventualului impact negativ asupra mediului. Din punct de vedere al legislatiei romne este necesar a se face eforturi pentru o adoptare integrald, ct mai rapidd a conceptelor promovate n seria ISO 14000, ca o componentd a alinierii de ansamblu a Romniei la legislatia Comunitdtii Europene. Revenind la prevederile legislatiei romne mentiondm cd studiul de impact este necesar sd fie realizat pentru activitdti ce se proiecteazd, n timp ce toate celelalte tipuri de studii se aplicd la activitdti e xistente. ntr-o definitie succintd EPE urmdreste investigarea stiintificd a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezultd din impactul unei activitdti ce urmeazd a fi promovatd asupra mediului, n general, fie asupra factorului social, cultural, economic si posibil politic. EPE va urmdri deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect. Aceastd analizd si analiza contextului n care se desfdsoard activitatea va permite identificarea, estimarea si apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determind. Dar rolul EPE nu se opreste aici. n continuare, pe baza evaludrii efectelor, se formuleazd o gamd largd de actiuni si mdsuri menite sd contracareze efectele negative si sd le dezvolte pe cele pozitive. Datoritd naturii, factorilor implicati, EPE nu se realizeazd printr -o simpld parcurgere secventiald a etapelor specifice: analizd, identificare, evaluare si proiectare de actiuni, ci printr -un proces continuu interactiv, n care unele dintre etape se repetd n noi conditii, n no i alternative. Foarte important pentru EPE este comunicarea rezultatelor obtinute.

Avnd drept obiectiv furnizarea unor informatii utile, studiul trebuie sd identifice potentiali utilizatori si cerintele lor, ncd din etapele initiale de analizd si identificarea celor mai adecvate tipuri si forme de prezentare a informatiilor. Este evident cd EPE are un caracter interdisciplinar, caracter impus de analiza sistematicd necesar a fi fdcutd prin evaluarea impactului asupra elementelor economice, cadrului instit utional, culturii, structurii sociale si nu n ultimul rnd asupra mediului. Acest caracter impune, att modul cum se realizeazd EPE ct si cine le realizeazd. Astfel, EPE apeleazd aproape la toate modalitdtile de investigare stiintificd: analiticd, empiri cd, sinteticd, dialecticd sau globald. La rezolvarea problemelor ce se pun se vor antrena, n afard de experti n domeniul protectiei mediului si ingineri, economisti, sociologi, juristi, scotnd astfel n evidentd caracterul de interdisciplinaritate al EP E. Aceastd largd participare si apelare la diferite metode de investigare nu trebuie sd afecteze unitatea studiilor si urmdrirea finalitdtii acestora, astfel cd totusi EPE va avea un colectiv restrns de organizare, coordonare si sintetizare a rezultatelor. Relatia ERE cu alte tipuri de studii similare are si un pronuntat caracter anticipativ, urmdrind sd prognozeze relatia si efectul unei activitdti ce urmeazd a fi realizatd asupra mediului sau sd prevadd efectul asupra mediului a unor activitdti existente, ce se retehnologizeazd sau modernizeazd, n diferite conditii, posibil sd apard ntrun viitor mai apropiat sau mai depdrtat. Pe aceastd linie EPE se coroboreazd cu studiile de previziune, de cercetare prospectivd sau de prognozd tehnologicd, economicd, s ociald etc. De asemenea EPE trebuie sd beneficieze de rezultatele unor studii de marketing, de amplasare teritoriald, studii tehnico -economice etc.

n ultima analizd, EPE au anumite caracteristici, care le delimiteazd de alte studii. n cele ce urmeazd se vor insera sintetic, cele mai importante dintre acestea: folosirea unui punct de vedere sistemic; utilizarea analizei previzionale; examinarea efectelor directe dorite si n aceeasi mdsurd a efectelor indirecte, nedorite, neasteptate; echipa interdisciplinard de analizd; identificarea celor ce vor suporta actiunea efectelor impactului; evaluarea caracterului diverselor efecte, a costurilor si beneficiilor pe care le implicd; elaborarea de solutii concrete care sd reducd efectele negative si sd dezvolte cele pozitive. Pe de altd parte trebuie atrasd atentia cd EPE nu are menirea de a furniza decizii. Aceste studii ldrgesc aria de informatii, care sd constituie, pentru factorii de decizie, baza adoptdrii acelor mdsuri pe termen lung sau scu rt, care sd reducd la minimum efectele negative si sd stimuleze cele pozitive. Pe de altd parte rolul amintit se poate orienta si pe directia suportului deciziilor de actiune. Actiunile menite sd ducd la contracararea efectelor negative si la dezvoltarea celor pozitive, implicd: modificarea proiectului;

stimularea actiunilor de gdsire a solutiilor de reducere a implicatiilor negative; Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizeazd comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimulnd ldrgirea orizontului cultural cu efect asupra formdrii intelectuale. Una dintre cele mai importante functii ale turismului constd n rolul sdu reconfortant, n calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitdtii de muncd a populatiei, att prin formele de odihnd, ct si prin formele de tratamente balneo-medicale.Totodata urismul reprezinta un mijloc de educatie de ridicare a niveluilui de instruire de cultura si civilizatie a oamenilor5[5]. Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei cdldtorii devine o aventurd a cunoasterii; la fiecare pas mori si invingi de bucurie, ineditul te face sd renasti, natura te renaltd pe soclul fiecdrei zile, martor la propriul miracol6[6] (Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000, p. 17). Rdspunznd unor cerinte de ordin social, turismul se afirmd si ca un important
mijloc de utilizare a timpului liber. Evolutia

contemporand a economiei mondiale este caracterizatd de tendinta de

crestere a timpului liber, fapt ce ridicd probleme privind organizarea si utilizarea eficientd a acestuia. Dacd privim activitatea turisticd ca pe una de productie, cu intrdri si iesiri, se observd cd aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un rol fundamental. n consecintd,
turismul exercitd influentd asupra mediului si componentelor sale.

Tot n plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului n intensificarea si diversificarea legdturilor ntre natiuni pe plan mondial. ntr-adevdr, aldturi de comertul propriuzis, turismul international tinde sd devind una din formele
principale de legaturd dintre oameni situati pe continente diferite.

Dupd toate probabilitdtile, cdldtoriile turistice spre destinatii tot mai ndepdrtate (n alte tdri dect cele vecine) si vizitarea a doud -trei tdri n timpul unei singure vacante, tind sd devind caracteristice pentru circulatia turisticd viitoare. Ca rezultat, turismul va contribui din ce n ce mai mult la sensibilizarea fiintei umane fatd de re alitdtile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de ntelegere reciprocd ntre popoare, tocmai prin forta de convingere de care este capabil. Prin natura sa intimd, turismul este o negatie a conflictelor politice, o antitezd a rdzboiului. 1.6. Impactul politic Este determinat de pozitia n politica turisticd a guvernului privitoare la industria ospitalitdtii, care pentru cazul Romniei considerdm cd ar trebui sd aibd urmdtoarele directii: turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebu i sd se dezvolte n viitor cu sprijinul statului;

 folosirea n mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului national, cu asigurarea protectiei acestora; ridicarea calitdtii amenajdrilor turistice si a serviciilor turistice si prin mbundtdtirea politicii de resurse umane; modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei n folosul dezvoltdrii turismului; rolul si dimensiunea sectorului privat n turism trebuie sd fie mdrite considerabil. n cele ce urmeazd vom face o analizd a t ipurilor de impact. Existenta si evolutia omului, a societdtii n ansamblul sdu sunt determinate de calitatea mediului. n acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitdtile umane aflati n strnsd interacti une, influenteazd echilibrul ecologic, determind conditiile de viatd, de muncd si perspectivele dezvoltdrii societdtii Desfdsurarea eficientd a activitdtilor turistice presupune existenta unui mediu nconjurdtor adecvat, avnd calitdti superioare att n privinta conditiilor naturale, ct si a celor create de om. Printre motivatiile turistice un loc tot mai nsemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihna activd ntr -un mediu agreabil, cu o naturd nealteratd: aer curat, apd, soare, zapada, liniste, peisaje reconfortante. Altfel spus, mediul si calitatea acestuia reprezintd conditia fundamentald a desfdsurdrii activitdtilor turistice. Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fdrd discerndmnt si la ntmplare, pot produce n timp si spatiu efecte defavorabile asupra tuturor componentelor de mediu.

1.7. Impacturi versus protetie n turism Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relatiei turist -

rezervd turisticd - produs turistic. Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la degradarea accentuatd a mediului nconjurdtor impune cu maximd stringentd utilizarea rationald si eficientd a resurselor turistice. n acest context, Europa este continentul cel mai vizat, deoarece pr ezintd cteva contradictii majore: un spatiu urban hiperdezvoltat, spatiu rural puternic antropizat, slab diversitate biologicd, tdrmuri litorale urbanizate, arii protejate suprasolicitate, o poluare si degradare a siturilor naturale, o puternicd presiune umand asupra spatiului agricol, o hiperdezvoltare a transporturilor. Prin mdsurile de administrare si gestionare a Parcurilor Nationale si a rezervatiilor naturale se realizeazd o barierd solidd n calea eroziunii resurselor naturale si crearea premiselor cresterii capacitdtii de regenerare. Protectia resurselor naturale turistice din ariile protejate are ca scop 7[7]: - asigurarea bazei stiintifice pentru amplasarea n teritoriu a sistemului de monitoring integrat prin stabilirea organizdrii spatiale a acestuia si prin selectia si standardizarea parametrilor de mediu si a indicatorilor biologici ce trebuie analizati, - diferentierea si organizarea la scard spatiald a retelei de arii protejate care sd asigure conservarea biodiversitdtii specifice si conse rvarea halsitatelor, oferind n permanentd zone esantion de minimd manifestare a impactului antropic, - orientarea cercetdrilor asupra tuturor categoriilor de ecosisteme, n sensul

completdrii informatiei necesare, n vederea utilizdrii ei n orice moment, pentru fundamentarea oricdror mdsuri de interventie asupra ecosistemelor, - stabilirea prioritdtilor pentru procesul de redresare si reconstructie ecologicd a ecosistemelor deteriorate, ca urmare a unor interventii nefundamentate ecologic, ori a poludrii de fond sau punctiforme nceputul oricdrei activitdti de protectie a mediului din Parcurile Nationale se face cu organizarea si asigurarea functiondrii sistemului de supraveghere (monitoring) a medului. n ansamblu si a componentelor sale o conceptie moder nd de organizare a sistemului de monitoring, materializeazd doud concepte: - sistem integrat pentru toti factorii de mediu, - sistem global, pe diferite niveluri de agregare, inclusiv cu conectare la reteaua mondiald. Existenta unui sistem de monitoring al mediului, perfectionarea si optimizarea lui, prin extindere calitativd si cantitativd, rezultd din urmdtoarele necesitdti actuale: - necesitatea cunoasterii evolutiei calitdtii componentelor de mediu, n scopul stabilirii si impunerii mdsurilor de protectie, conservare, reconstructie, a celor de retehnologizare, a aprecierii raportului cost/beneficii, a verificdrii eficientei mdsurilor luate, - necesitatea gruparii, selectarii si ordonarii informatiilor, a corelarii lor cu informatii de alta natura (zonare ecologicd, zonare pedologicd, etc.), - necesitatea obtinerii de informatii comparabile cu informatiile la scara regionala, continentala sau globala,

- necesitatea cunoasterii si evaludrii rapide a situatiei n cazuri de accidente sau incidente antropice, deci a impactului asupra mediului. - necesitatea dezvoltdrii bazei de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea unor actiuni de protectia mediului, de reconstructie ecologicd, de evaluare a impactului si pentru evidentierea unor efecte ncd necontrolat e asupra biodiversitdtii, a sdndtdtii si a bunurilor materiale. Obiective: Monitoringul integrat al mediului corespunde unei cerinte de obtinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat si al tendintei de evolutie a calitd tii mediului, la care cele doud componente de bazd, mediul 353v2111d biotic si cel abiotic, trebuie investigate n directd corelatie cu interdependentele si conditiondrile reciproce. Se disting doua tipuri de activitati: - activitatea operativd de culegere a datelor, avertizarea unor poludri accidentale si luarea unor mdsuri de protectie a folosintelor, - activitatea de caracterizare a calitdtii mediului pe termen lung, evaluarea tendintelor de evolutie si a mdsurilor de protectie adecvate.
Reglementari privind calitatea factorilor de mediu

Este necesar, prin diferite metode, tehnici, echipamente si tehnologii sd se coroboreze orice activitate umand cu mentinerea nealteratd a conditiilor de calitate a mediului nconjurdtor. Acest lucru impune elaborarea uno r limite pentru o serie de indicatori de calitate ce caracterizeazd mediul, n ansamblu, sau fiecare component n parte, limite ce trebuie respectate n dimensionarea unei activitdti sau alta. 1.8. Tipuri de indicatori de calitate reglementati

Existd o multitudine de indicatori care caracterizeazd calitatea factorilor de mediu. Ei pot fi numiti generic - indicatori ecologici. Acestia sunt grupati :
y fie pe factori de mediu.

- apd; aer; sol; biodiversitate; sdndtate umand.

y fie pe anumite categorii de s ubsisteme identificate n cadrul unui anumit

sistem: - ecosisteme acvatice, ecosisteme terestre, ecosisteme silvice, ecosisteme urbane. Dintre indicatorii primari (de baza) se caracterizeaza, att factorii de mediu, ct si subsistemele mentionate, unii av nd un caracter general ca de exemplu: indicatori organoleptici, indicatori fizico -chimici, indicatori biologobacteriologici, indicatori de radioactivitate, iar altii au un caracter specific unuia sau altuia din ecosistemele n discutie. n vederea asigurdrii celui mai important rol al ariilor protejate de mentinere a echilibrului ecologic, se impune stabilirea unor obiective manageriale, care trebuie puse n aplicare si urmdrite cu consecventd. Categoriile actuale ale IUCN si WCPA preluate de legislatia Romnd sunt urmdtoarele:
1. Rezervatia naturald strictd (rezervatie stiintifica) 2. Conservarea ecosistemului si recreare ( parc national) 3. Conservarea aspectelor naturale (monumente ale naturii)

Obiectivele de management care tre buie stabilite de cdtre Administratia Parcului National sau Rezervatiei stiintifice, pentru fiecare categorie: Categoria/
Obiective manageriale

prioritatea
1 2 3

Cercetare stiintificd Protectia zonelor sdlbatice Conservarea speciilor si varietdtii genetice Mentinerea serviciilor de mediu culturale Turism si recreere Educatie Folosirea durabild a resurselor ecosistemelor Mentinerea culturii / trdsdturi traditionale

1 2 1 2

2 2 1 1 2 1 2 3 /

2 3 1 / 1 1 2 / /

Protectia specificului natural / particularitdti / / / / /

Cheie: 1 - obiectiv principal 2 - obiectiv secundar 3 - obiectiv potential aplicabil, / - nu se aplica n functie de aceste obiective manageriale se studiazd impacturile vizitatorilor n Parcurile Nationale si rezervatiile naturale. Datorita unor cresteri importante a numarului de turisti, dupa anul 2000, turismul a determinat un consum sporit de resurse turistice. Acestea nu sunt dect parti componente ale mediului ambiant, si de calitatea acestora vor depinde eficienta si valoarea turismului practicat. Turismul produce impact asupra cadrului natural si social, n viziune ecologicd, se afla n interactiune cu elementele abiotice, biotice, antropice, sociale, culturale ale mediului, si depdseste sfera strictd a mediului nconjurdtor.

Turismul, este dependent de mediul nconjurdtor, fiind purtdtorul resurselor sale. Turismul se desfdsoard n mediu si prin mediu, calitatea acestuia permitnd dezvoltarea sau sistarea activitdtilor turistice. Prin exigentele pe care le revendicd turismul se declard ca parte integrantd a mediului nconjurdtor. Evolutia actuala a turismului este caracterizata de profunda nnoire a ofertei turistice mondiale prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Activitatile turistice determind n timp si spatiu efecte potentiale asupra mediului, sanatatii sau sistemului social. Aceste influente cumulate sunt exprimate de notiunea de impact. Degradarea mediului este o problema aparuta si accentuat a o data cu accelerarea cresterii demografice, care a determinat transformarea de cdtre om a unor zone din ce n ce mai mari de pe planetd. ncd din deceniul 7 al secolul XX, n studiul "Limitele cresterii" s-a demonstrat ca att rezervele ct si resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel si puterea de absorbtie a tuturor reziduurilor si deseurilor rezultate. Ca urmare, n paralel cu progresele tehnice si cu modificdrile antropice cu rol pozitiv (mpdduriri, ndiguiri, desecdri, etc.) au avut loc si fenomene negative: s-au degradat aproape 3s de statiuni si localitdti turistice montane. Solul unor regiuni ntinse, au dispdrut specii de animale si plante, s -au epuizat unele zdcdminte minerale, s-a intensificat fenomenul de poluare. Dezvoltar ea intensivd si cresterea populatiei vor afecta toate resursele planetei n mai putin de un secol, punndu-se astfel bazele unui nou concept de dezvoltare durabild. Constituirea si proiectarea de noi arii de protejare a naturii, n special a parcurilor nationale si a rezervatiilor, reprezintd - n acest context alarmant al epuizdrii resurselor naturale o sperantd si chiar o certitudine. Aceste impacturi pot fi grupate n doud mari categorii: impacturi bio -fizice si impacturi sociale.

1.9. Impacturile bio-fizice

Impacturile bio-fizice au ca efect deteriorarea resursei naturale mdrimea acestora este un indicator al nivelului eficientei programelor de management. Monitoringul impacturilor bio-fizice nu a ajuns sd se facd la un nivel acceptabil ncd n maj oritatea Parcurilor Nationale. Principalul risc bio -fizic este eroziunea solului. Eroziunea solului este permanentd si prin urmare cel mai serios dintre toate impacturile asupra solului. Chiar dacd compactarea solului si pierderea de materie organicd va fi acoperitd n oarecare mdsurd n sezonul de non -utilizare, eroziunea de reguld continud. Activitdtile de recreare pot induce eroziune si sd mdreascd rata de aparitie a acesteia. Potecile sunt cele mai afectate datoritd utilizdrii lor sporite. Deteriorarea potecilor poate lua oricare din urmdtoarele forme: - eroziune de tip fdgas care mdreste adncimea si latimea potecii; - aparitia de portiuni nnoroiate ce provoacd probleme datoritd segmentdrii potecii; - aparitia de poteci secundare nedorite, precum poteci paralele sau retele secundare. O cauzd comund a eroziunii este scurtarea potecilor stabilite formnd noi poteci mai abrupte. Tipul si nivelul de utilizare sunt principalele cauze a deteriordrii potecii, problemele putnd fi diminuate prin localizare a, designul si operatiunile de ntretinere a potecii. Eroziunea solului poate avea loc n locurile de campare, punctele de belvedere, locuri de plecare sau mbarcare sub forma de bdtdtorire. Deteriorarea zonei, poate rezulta din utilizarea neadecvatd precu m grupuri mari

mprdstiate. n zonele de campare eroziunea conduce la dezgolirea solului, dezgolirea rocilor, expunerea rdddcinilor copacilor, mdrirea arealului impactat (mdrirea locului de campare) si proliferarea mai multor locuri de Campare. Dacd zonele sunt bine alese, eroziunea poate fi controlatd eficient prin lucrdri regulate de ntretinere. Eroziunea e aproape ireversibild atta vreme ct e asa de dificild atenuarea sa, mdrimea eroziunii fiind necesar a fi reflectatd prin monitorizare. Un numdr mare de Parcuri Nationale indicd faptul cd eroziunea solului a depdsit nivelul acceptabil. Numdrul Parcurilor Nationale n care parametrii ce mdsoard eroziunea (ldrgimea/adncimea potecii, mdrirea zonelor afectate si eroziunea) au depdsit nivelul acceptabil es te dublu n tdrile dezvoltate fatd de tdrile n curs de dezvoltare. Dar totodatd pentru multe tdri monitoringul impacturilor este ncd un concept nou si multe administratii de Parcuri Nationale nu au ncd cunostintele necesare pentru efectuarea acestuia.
Impacturi asupra vegetatiei8[8]

Recrearea poate avea impact asupra: covorului de vegetatie, compozitia speciilor si modificarea conditiilor. Covorul vegetal este cel mai adesea impactat de cdtre vizitatori ca urmare a bdtdtoririi, care reduce nmultirea pri n seminte. Arborii maturi aflati n zonele de recreere sunt avariati mecanic prin tdierea crengilor sau inscriptionarea pe scoarta acestora.
Impacturi asupra vietii salbatice

Diferite specii sdlbatice au o tolerantd diferitd a oamenilor si activitdtii uman e. Chiar si n cadrul unei specii, nivelul de tolerantd variazd n timpul anului, n timpul sezonului de mperechere, cu vrsta animalului, tipul de habitat si

experienta individuald a animalului fatd de turisti. n general activitdtile de recreere duc la micsorarea diversitdtii specifice.
Impactul asupra vietii salbatice include :

- perturbarea neintentionatd datoratd unor conditii de stres asupra mamiferelor mari sau a pdsdrilor, spre exemplu, perturbarea cauzatd de vehicolele turistilor din apropiere; - acomodarea aninamelor cu oamenii datoratd n specal hrdnirii acestora de cdtre turisti sau a hrdnirii cu resturile menajere ; - transmiterea directd a bolilor de la cini la animalele salbatice ; - braconajul sau supra-recoltare Desigur animalele sdlbatice pot fi afectate prin alterarea habitatului, fragmentarea sau distrugerea lui, drenarea zonelor umede pentru agriculturd sau constructia de baraje.
Impacturi asupra calitatii apei

Calitatea apei este o preocupare majord, dar nu e un impact predominant. Recrearea n ape termale poate duce la modificarea ratelor de crestere a unora din plantele acvatice. Uneori existd si germeni patogeni ddundtori omului, Giardia fiind una dintre cele mai rdspndite boli contactate n zonele naturale. Materiile n suspensie pot fi cel mai adesea un factor vizibil n ochii vizitatorilor. Traversarea apelor, baia, eroziunea sau schimbarea utilizdrii terenurilor pot duce la cresterea volumului de materii n suspensie, reducnd claritatea apei si satisfactia vizitatorilor. Testarea unor parametrii ai apei necesitd echipamente ce nu existd n mod uzual n multe Parcuri Nationale, dar destui parametrii sunt usor de mdsurat.

1.10. Evaluarea impactului ecologic (EPE)

Ministerul Apelor, Pddurilor si Protectiei Mediului a fost nfiintat n 1990 si are ca responsabilitdti monitorizarea factorilor ecologici si promovarea mdsurilor stricte de protectie a mediului nconjurdtor, precum si reprezentarea Guvernului Romniei n relatie cu organizatii internationale de specialitatePrintre alte responsabilitdti se numdrd promovarea si coordonarea unor programe de cercetare n domeniul protectiei mediului nconjurdtor si administrarea apelor si pddurilor. Ministerul controleazd 41 de agentii de protectie a mediului nconjurdtor regionale, autoritdti locale care aplicd politica si strategia referitoare la

mediul nconjurdtor pe o scard locald, precum si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dundrii9[9]. Necesitatea EPE Este bine cunoscut faptul cd orice activitate umand are o gamd largd de implicatii care se pot resimti n cele mai diverse domenii. n general, trebuie sd se tind seama de ntreg spectrul de implicatii, efectele indirecte n unele cazuri depdsind, ca importantd pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lngd efec tele directe, pentru care a fost conceputd - proiectatd si o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea implicatiilor pot pune sub semnul ntrebdrii valabilitatea tehnologiei. Un exemplu, n acest sens, l poate constitui transportul public ordsenesc. Acesta poate fi realizat prin patru mijloace: - tramvai; - autobuz; - troleibuz; - metrou. Alegerea solutiei pentru rezolvarea transportului va tine seama de aceste elemente, dar si de multe altele, legate de specificul orasului respectiv (conditii geografice, traditie etc.), incluznd desigur si elementele de mediu.

Analiza fiecdrui mijloc de transport relevd anumite efecte dorite (rapiditate, capacitate de transport, nepoluante), dar si efecte nedorite (risc de accidente, executie dificild, poluare).10[10] O cuantificare a acestora, pe baza unor metode matriciale, tinnd cont de specificul local va determina pentru fiecare caz n parte solutia optimd. Desigur cd problematica mediului poate nclina decizia pentru o solutie sau alta. Abordnd o privire sistemicd n analiza unei activitdti putem constata cd ea este alcdtuitd din trei componente: componenta hard adicd mijloacele, echipamentele, materialele cu care se realizeazd activitatea; componenta soft, adicd metodele, tehn ologiile, programele dupd care se desfdsoard activitatea; componenta org n care se reflectd relatiile, interactiunile dintre activitatea propriu-zisd si ceilalti factori. De multe ori aceastd ultimd componentd lipseste n analiza si n etapele de proiectare, promovare, implementare a unei activitdti. Avnd n vedere cele precizate anterior, necesitatea studierii si evaludrii impactului unei activitdti umane asupra tuturor domeniilor, dar n special asupra mediului, este justificatd prin trei mari categorii de argumente: initierea din timp a unor actiuni menite sd reducd efectele negative colaterale, determinate de activitatea respectivd;

evaluarea obiectivd a tuturor alternativelor si posibilitdtilor, n vederea selectdrii strategiei de actiune ntr-o perspectivd sistemicd; necesitatea implicdrii populatiei la procesele de decizie de promovarea unor activitdti sau proiecte care le vor influenta viata ntr -un fel sau altul.
1.11. Aspecte ale evalarii impactului ecologic Etape Continutul etapei

1. Analiza preliminara - stabilirea obiectivelor (identificare, selectare) - descrierea obiectivului studiului - limitarea ariei E.P.E. 2. Identificarea efectelor - analiza sistemului si subsistemelor generatoare de impact - analiza ariilor de impact - descrierea efectelor impactului 3. Estimarea efectelor - estimarea mdrimii si importantei efectelor - analiza probabilitdtii de manifestare a efectelor 4. Evaluarea efectelor - definirea listei de efecte ce pot fi evaluate

- evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale si globale s. Proiectarea actiunilor si strategiilor - identificarea actiunilor menite sd contracareze efectele negative - identificarea actiunilor menite sd stimuleze efectele pozitive - evaluarea actiunilor cu seturi altern ative de criterii - proiectarea strategiilor de actiune (etape, fonduri). Evaluarea complexd si propunerea planului de actiune - precizarea termenelor, bugetelor, responsabilitdtilor 7. Comunicarea si mediatizarea rezultatelor - ancheta sociald - colectare-selectare, observatii si propuneri Definitivarea si transmiterea la factorii de decizie - urmdrirea efectelor Cteva consideratii se pot face pentru unele din etapele mentionate. Amintim cd posibilitatea de realizare a EPE, avnd n vedere resursele mater iale, timpul, capacitatea de cercetare nu este nelimitatd. Directiile de limitare se referd la: dimensiunile de impact; orizontul de timp pnd la care se studiazd efectele;

aria geograficd a propagdrii efectelor; tipurile de actiune. Una din cele mai importante etape este identificarea totalitdtii efectelor impactului. Realizarea cu succes a acestei faze conditioneazd n mare mdsurd desfdsurarea si calitatea analizei impactului. Aceastd fazd are etape intermediare sau sub etape de realizare, a cdror succesiune nu este strictd.
1.12. Impactul turismului asupra diferentelor culturale

Privind turismul ca pe o formd de contrapunere interculturalds vom constata cd personalul din tara gazdd este preocupat, n procent ridicat, de transmiterea de informatii culturale despre propria patrie. Totusi ceea ce se preia de la un grup la altul sunt: articolele de vestimentatie, obiecte de artd populard deosebite si specifice tdrii, muzicd, cuvinte. Constatdm cd n general schimburile se realizeazd la nivel de s imboluri. n rndul simbolurilor turismului romnesc s-ar putea include: muzica si portul popular, mestesugurile, produsele gastronomice, dansurile, instrumentele populare, articole de artizanat si multe altele. Prin combinarea acestor simboluri si valorificarea lor prin activitatea turisticd, satul romnesc va fi supus unor efecte economico-sociale favorabile si nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activitdtilor economice desfdsurate, iar cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase. Se pot aminti o parte dintre acestea :
a. - efecte favorabile:

dezvoltarea unor activitdti din sfera micii productii si a serviciilor ;

aparitia unor noi locuri de muncd ; fixarea tinerilor n sate si concomitent ntinerirea satel or ; introducerea unor utilitdti(alimentarea cu apd, canalizare, sisteme de epurare, telefonie etc.) s.a.;
b. - efecte nefavorabile:

degradarea peisajului; poluarea sub toate formele ei; modificdri ale: obiceiurilor de consum, s.a. Ca orice activitate economicd, turismul reprezintd o combinatie a elementelor negative si pozitive care trebuie estimate si dirijate n sensul dorit. Cunoasterea si constientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la justa dimensionare a activitdtii si fenomenului turistic astfel nct mutatiile, de orice naturd, sd poatd fi pozitive si favorabile. Fiind locul de ntlnire si redirijare al multor contrapuneri interculturale fundamentale, turismul ndepdrteazd izolarea realiznd conditiile necesare ca oamen ii sd constientizeze existenta si a altor semeni de culturi diferite. Constientizarea ineditului, a deosebirilor si a punctelor comune, pot sluji pentru realizarea de produse turistice cum ar fi: nvdtarea limbii romne, initierea n muzica instrumentald si vocald, deprinderea de mestesuguri (oldrit, sculpturd n lemn, tesut, picturd pe sticld etc.), nvdtarea de dansuri populare romnesti, introducere n gastronomia romneascd etc. Toate acestea ar personaliza oferta turisticd rurald romneascd si reprezin td doar o parte a atractiilor care rdmn a fi introduse n circuitul turistic si deci

valorificate economic. Chiar dacd n mare parte cei ce practicd n momentul de fatd turismul rural nu privesc aceastd activitate ca pe o afacere n sine ci doar ca pe o activitate complementard - prioritare rdmnnd, asa cum este si normal de altfel, activitdtile agricole - din contactul cu turistii strdini gazdele vor resimti nevoia nvdtdrii limbilor turistilor. Interesul primar l reprezintd nevoia de comunicare, iar ma i apoi trebuinta reclamei propriilor afaceri7. Se vor realiza astfel inevitabile relatii personale ntre oameni foarte deosebiti si pe cdi foarte variate. Aceste relatii personale vor contribui la cunoasterea realitdtilor si ntelegerea mentalitdtilor ntr e oaspeti si gazde, scotnd n evidentd ineditul satului romnesc. Manifestarea ineditului constd n: executarea manuald a majoritdtii activitdtilor casnice si gospoddresti (lucrdri agricole si agrozootehnice), modul de preparare a produselor gastronomice, activitdtile manufacturiere din segmentul mestesugdresc, datinile si traditiile populare, instalatii tehnice populare, instalatii arhaice industriale (mocanita, batoza, piua, ateliere si cuptoare de olari, s.a.), varietatea peisajului, monumente ale naturii, servicii religioase monahale

 si ncd multe altele. Toate acestea prin diferentierea lor de la o culturd la alta, de la o piatd la alta, vor contribui la personalizarea produsului turistic rural romnesc. Aceste ciocniri interculturale vor da culoarea ofertei romnesti, vor realiza si demonstra nota accesibilitdtii precum si dimensiunea exotericd a ruralului romnesc.
CAPITOLUL II DEZVOLTAREA DURABIL , MEDIUL

NCONJUR TOR sI TURISMUL

Protectia si conservarea mediului nconjurdtor se contureazd ca o activitate distinctd avnd probleme specifice care solicitd colaborarea specialistilor din domenii variate. Aceastd activitate poate avea nsd o eficientd satisfdcdtoare numai n conditiile asigurdrii unui cadru juridicoadministrativ de desfdsurare, ea impunnd organizare administrativa, resurse economice, suport legislativ eficient si o sustinutd activitate de educatie cetateneasc. 2.1 Protectia mediului nconjurator Protectia mediului nconjurdtor este cel mai mare deziderat al generatiei noastre, de aceea n ndeplinirea lui att guvernele, organizatiile si indivizii trebuie sd joace un rol important. Dat fiind cd progresul tehnic si economic creeazd pe de o parte bogdtii, iar pe de alta n acelasi timp distruge natura (consumnd apa naturald, polund aerul, stnjenind spatiul etc.), se impun anumite limitdri si constrngeri11[11].

Drept urmare fireascd tot mai adesea, companii mai mari sau mai mici recurg la managementul ecologic. Pe lngd rezultatele obtinute din punct de vedere al mediului se pot obtine profituri reale, cum ar fi costuri si rdspunderi reduse. Toate acestea duc n final la o calitate ridicatd a serviciilor oferite, o mai mare satisfactie a clientilor, dar si o mai bund imagine a companiilor. Implementarea legislatiei si reglementdrile de protectie a mediului si adoptarea unor reforme economice si structurale, a unor standarde de limitare a emisiilor poluante si a normelor cu privire la calitatea aerului, apei, solului, precum si constituirea Fondurilor nationale de protectie a mediului au condus la aparitia pietei de bunuri si servicii ecologice. Politicile urmdrite vizeazd doud obiective majore, si anume
asigurarea unui echilibru mai bun ntre cresterea economicd si protectia mediului pe de o parte, iar pe de altd parte, cresterea importantei procedeelor de protectie nepoluante .

n timp, datoritd amplificdrii intensitdtii fenomenului de poluare s-a format piata mediului nconjurdtor. Ea cuprinde segmentul utilajelor, tehnologiilor, aparaturii destinate punerii sub control a acestui fenomen. Serviciile de mediu (constructii, ntretinere, exploatare, control, informatizare, consultantd, specializare a personalului etc.) contureazd la rndul lor piata mediului nconjurdtor. Ultimii ani au fost marcati de o inserare tot mai fermd a industriei protectiei mediului n structurile economice, ce a capatat n timp ponderi importante, care se vor mdri n anii ce vin att la scard nationald ct si mondiald. Piata mediului nconjurdtor are efecte benefice directe asupra mediului (refacere, protectie, conservare etc.), ea faciliteazd amplificarea potentialului resurselor materiale (reciclare), duce la

crearea de noi locuri de muncd, valorificd potentialul de dezvoltare cercetare, stimuleazd progresul tehnic si stiintific. Acele firme ce produc bunuri si servicii capabile sd mdsoare, prevind, limiteze sau sd corecteze daunele aduse mediului nconjurdtor descriu ecoindustria. Aceasta include tehnologiile curate care minimizeazd intensitatea fenomenului de poluare n termeni cantitativi. Este evident ca aceastd piatd este dependentd de politica publicd, de strategiile si politicile guvernamentale de protectie a mediului si de obtinerea unor avantaje economice, dar ea depinde si de evolutia sa ciclicd: viata ecologicd a tehnologiilor si echipamentelor se suprapune peste mediu. Piata mondiald a protectiei mediului nu trebuie vdzutd numai ca industriald, ea cuprinde n plus si serviciile pentru constructii (cu profil de protectie a mediului), ntretinere etc. precum si tehnicile12[12] cu impact asupra mediului precum:
tehnici de mdsurare si control ai parametrilor de calitate ai factorilor de mediu; tehnici de substituire a unor materii prime cu altele mai putin poluante sau mai eficace pe lantul prelucrdrii; tehnologii curate;

viata

economicd .

De

aceea

durata

ecoindustriei

este

determinatd de valabilitatea normelor de calitate pentru factorii de

tehnici de reciclare, recuperare, reutilizare a deseurilor; tehnologii de tratare a subproduselor de proces n incinta instalatiilor industriale.

n functie de legislatia existentd ntr-o tard, precum si de valorificarea propriilor oportunitdti se pot distinge trei faze distincte ale
pietei protectiei mediului:  piete n curs de formare,  piete dezvoltate,  piete mature.

Dacd pnd n prezent aceastd piatd era dominatd de investitii n tehnologii tip end of pipe, n prezent tendinta este n favoarea tehnicilor curate datoritd mai ales reglementdrilor din domeniul deseurilor. La nivel macroeconomic piata protectiei mediului se bucurd de o atmosferd favorabild determinatd de constientizarea populatiei asupra efectelor poludrii factorilor de mediu. Educatia ecologicd este, conform Conferintei de la Tbilisi, un proces care are ca scop dezvoltare unei populatii care este constientd si preocupatd de mediul nconjurdtor n totalitate si de problemele sale asociate si care are cunostinte, atitudini, abilitdti, motivatii, fiind angajatd individual si colectiv n solutionarea problemelor curente si n prevenirea altor probleme noi. intele educatiei ecologice conform conferintei UNESCO din Belgrad sunt:

 adoptarea unei constiinte si a griji fatd de interdependenta economicd, sociald, politicd si ecologicd n zonele urbane si rurale;  oferirea ocaziilor de a dobndi cunostinte, de reconsiderare a valorilor, de formare a atitudinilor si a capacitdtii de angajare n protectia si mbundtdtirea mediului nconjurdtor pentru fiecare persoand;  crearea de noi tipare pentru comportamentul fatd de mediul nconjurdtor al persoanelor, grupurilor si societdtii n ansamblul ei.

Conform principiilor enuntate la Conferinta de la Tbilisi din 1978, educatia ecologicd trebuie:
 sd considere mediul nconjurdtor n totalitatea sa mediu natural si construit, tehnologic si social (economic, politic, tehnologic, cultu-ral-istoric, moral, estetic);  sd fie un proces continuu pe toatd durata vietii, ncepnd cu nivelul prescolar si continund prin toate etapele de educatie formald si neformald;  sd fie interdisciplinar n abordare, mbinnd continutul specific al fiecdrei discipline cu perspectiva de ansamblu, echilibratd;  sd examineze problemele majore ale mediului din punct de vedere local, national, regional si international, astfel nct sd se nteleagd problemele de mediu si din alte zone geografice;  sd se axeze pe situatii curente sau potentiale legate de mediul nconjurdtor, tinnd cont si de perspectiva istoricd;

 sd promoveze valoarea si necesitatea cooperdrii nationale si internationale pentru prevenirea si solutionarea problemelor de mediu;  sd considere explicit n planurile de dezvoltare si crestere aspectele legate de mediul nconjurdtor;  sa permita elevilor sd aiba un rol n planificarea activitatilor de educatie si sa le ofere ocazia de a lua decizii si de a accepta consecintelor lor;  sa faca legatura ntre sensibilitatea fata de mediul nconjurdtor, cunostinte, capacitatea de rezolvare a problemelor si clarificarea valorilor la fiecare vrstd, dar subliniind n mod special sensibilitatea fatd de mediul nconjurdtor si de comunitate la vrste fragede;  sa-i ajute pe elevi sa descopere simptomele si cauzele reale ale problemelor de mediu;  sa sublinieze complexitatea problemelor de mediu si a rezolvare a problemelor; sa foloseascd diverse medii pentru studiu si o diversitate de aborddri despre si pornind de la mediul nconjurdtor, punnd accent pe activitdtile practice si experientele directe;  sa fie inclusivd, cuprinznd ntreaga populatie si talentele, deschisd diverselor sisteme valorice; celor

care necesitd dezvoltarea gndirii critice si a capacitdtii de

 sa actioneze plecnd de la premiza cd dragostea trebuie sd fie componenta principald ntr-o educatie ecologicd afectivd: dragostea pentru oamenii-prieteni, pentru vietdtile-prietene, pentru pdmnt.

n ciuda atmosferei favorabile si a oportunitdtilor, piata protectiei mediului este supusd regulilor, si mai ales legii profitului. Dacd pnd acum ctiva ani, datoritd taxelor si amenzilor, precum si costurilor suplimentare ce mdreau pretul de cost al produselor fabricate, protectia mediului era consideratd ca un element de diminuare a profitului, astdzi respectarea calitdtii mediului duce la diminuarea costurilor de fabricatie, ducnd la prosperitatea firmei. Firmele pot aborda o orientare pasivd, de a polua mai putin sau a nu polua, sau o orientare activa, generatoare a pietei protectiei mediului.
2.2. Forme ale turismului durabil

Dezvoltarea turisticd durabild nu este doar un concept dezbdtut, completat sau reformulat n cadrul conferintelor purtate pe aceasta temd. Necesitatea protejdrii bogdtiilor naturale, sociale si culturale care constituie patrimoniul comun al umanitdtii si a satisfacerii nevoilor turistilor si populatiei locale a generat aparitia n practicd a unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltdrii turistice durabile se regdsesc n forme ale turismului cum ar fi : ecoturism, turism. Turismul reprezintd nu numai n prezent un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare ci si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului. Din definitia data nsd la nceputul acestui capitol turismului durabil rezultd ca toate formele de turism (nu numai cele enuntat e anterior) ar trebui sd respecte principiile dezvoltdrii durabile si deci, implicit, principiile turismului
durabil:

activitatea turisticd trebuie initiatd cu mijloace proprii ale comunitdtii locale, iar aceasta trebuie sd-si mentnd controlul asupra dezvoltdrii turistice; turismul trebuie sd ofere rezidentilor locuri de muncd care sd ducd la mbundtdtirea calitdtii vietii comunitdtilor locale si trebuie realizat un echilibru ntre activitdtile economice deja existente n zond si activitatea turisticd; trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: national, regional si local, bazat pe standarde internationale deja acceptate. Pot fi stabilite, de asemenea, liniile directoare pentru operatorii din turism, monitorizarea impactului diferitelor activitdti turistice, ct si limitele de acceptabilitate pentru diferite zone; trebuie realizate programe educationale si training pentru mbundtdtirea managementului n domeniul protectiei resurselor naturale si culturale. Dezvoltarea turisticd durabild, prin formele sale practice, conciliazd interese si obiective antagoniste, favorizeazd parteneriatul si cooperarea ntre decidenti, operatori si consumatori si promoveazd interesul general pe termen lung, dincolo de cel particular, imediat. Formele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care acesta este ncd confundat sunt prezentate pe larg n capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie retinut nsd este faptul cd, plecnd de la oricare din criteriile de clasificare, definirea tuturor formelor de turism trebuie sd contnd ideea de durabilitate. Ecoturismul, turismul rural, turismul stiintific, turismul cultural sunt doar "avangarda" formelor de turism durabil. Desi industria turisticd acordd mai mare importantd problemelor legate de mediu si tot mai multd atentie turismului durabil, diferentele dintre bunele intentii exprimate de oameni atunci cnd sunt supusi cercetdrilor si ceea ce ei

vor face efectiv n vacante, nu ar trebui subestimate. Nu existd nici un dubiu cd turismul, dacd este bine planificat si condus, poate ajuta la generarea veniturilor pentru populatia locald si poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o sursd majord pentru multe arii si numeroase tdri din lume. Patrimoniul mondial, cultural si natural de exemplu atrage ac um vizitatori din toatd lumea si poate deveni motorul dezvoltdrii locale. Dar mai multd atentie trebuie acordatd impactului fizic si cultural al turismului de masd inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifestd supraaglomerarea. Relatia dintre industria turismului si patrimoniul mondial este de aceea delicatd pentru cd turismul este totodatd un argument puternic pentru stabilirea bunurilor patrimoniului mondial. Dacd lumea nu mai poate suporta consecintele sociale si ecologice ale numdrului de vizitatori adusi n zone ce intrd n patrimoniul mondial, atunci mult mai multd atentie va trebui acordatd aducerii patrimoniului mondial, cultural si natural la oameni. O primd alternativd sugeratd de UNESCO (pentru turismul de masd) este dezvoltarea parcurilor tematice. Acestea se bucurd deja de succes, notabil fiind cel al Corporatiei Walt Disney. Desi datele despre provenienta si profilul vizitatorilor parcurilor Disney sunt considerate aproape secrete comerciale, se pare cd aceste parcuri au tinut milioane de oameni departe de alte destinatii unde probabil ar fi provocat mult mai multe pagube. Expansiunea acestor centre de la originalul Disneyland din Los Angeles, California (19ss) n Florida si alte colturi ale SUA (1971), la Tokyo (1983) si la Paris (1992) garanteazd deturnarea unor fluxuri turistice. n ciuda criticilor aduse parcurilor tematice pentru caracterul lor total artificial, nu existd nici un dubiu cd ele furnizeazd un tip de turism pe care milioane de oameni l practicd. Aceste parcuri sunt foarte atent proiectate si datoritd izoldrii lor de comunitdtile din mprejurimi, asemenea parcuri contribuie foarte putin la

contaminarea culturald a populatiei locale care adesea se plnge cd singurul dezavantaj l reprezintd slujbele slab pldtite di n sectorul tertiar. A doua alternativd la turismul de masd sugeratd de specialistii UNESCO nu este chiar complet diferitd de prima si se bazeazd pe continua dezvoltare a tehnologiei computerelor care va face posibild vizitarea virtuala a zonelor cuprinse n patrimoniul mondial. Aceasta nseamnd cd tehnicile remarcabile folosite pnd acum doar de pilotii militari si astronauti vor deveni accesibile pentru milioane de cdutdtori de aventuri. Ei vor putea sd zboare n jurul lumii prin simpla vizitare a siteului Reality Park, purtarea unui coif si a unor mdnusi cu sofisticate fibre optice, stimulatori audio si olfactivi. Sistemele realitdtii virtuale fac astazi din filmele tridimensionale un mare hit n parcurile tematice. Viitorul dezvoltdrii durabile depinde de restructurarea economiei globale si necesitd schimbdri majore n comportamentul uman, n sistemul de valori si stilul de viatd. Nu mai putem pretinde cd turismul este unul dintre cele mai bune moduri de a realiza dezvoltarea durabild locald, cnd e l este mai degrabd antidotul dulce-amar al dezvoltdrii durabile de oriunde 13[13]. Patrimoniul mondial, cultural si natural trebuie folosit ct mai bine pentru a sensibiliza oamenii n ceea ce priveste importanta construirii de legdturi ntre naturd si culturd, ntre culturi diferite. 2.3. Ecoindustria este formatd pe de o parte din echipamente pentru protectia mediului, n special pentru tratarea afluentilor poluanti la iesirea din proceselor de fabricatie, iar pe de altd parte din activitdti de inginerie si servicii de consultantd tipice proceselor ecologice. n

13[13] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997., pag. 112.

functie de criteriul utilizdrii finale, echipamentele si serviciile pot fi divizate n urmdtoarele categorii: tratarea apei; gestiunea deseurilor; controlul poludrii aerului; alte utilizdri (refacerea solului contaminat, protectia mpotriva
zgomotului etc.).

Ponderea acestor elemente diferd de la o zond la alta n functie de problemele predominante si de legislatia existentd. Biotehnologia, energiile neconventionale si regenerabile vor reprezenta componente de bazd ale ecoindustriei. Efectele acestei industrii vor fi cresterea locurilor de muncd, reprofilarea unor ramuri industriale, mobilizarea unui important potential de cercetare-dezvoltare, precum si formarea pietei importului si exportului de ecoindustrie. Un segment important al ecoindustrei l reprezintd igiena industriald. Aceasta incorporeazd utilajele, echipamentele, substantele chimice produse de industrie. Necesitatea acestor servicii de igiend este datd de civilizatia actuald (mecanizare, automatizare etc.). Piata produselor de igiend si curdtire industriald pornind de la baza sa traditionald si naturald, aceea a curdtirii birourilor si imobilelor a expandat rapid n toate directiile, cuprinznd si tehnica hotelierd, agroalimentard, spatii verzi, administratia publicd etc. Elementul comun al tuturor sectoarelor de activitate este tratamentul deseurilor industriale.

Firmele ce actioneazd n sectorul hotelier au o ofertd foarte diversificatd; de la articole din hrtie cu destinatii divers, pnd la substante deodorante, dezinfectante, etc. Sunt probleme asemdndtoare cu cele ale restaurantelor, spitalelor, policlinicilor etc. Din cauza diversitdtii mijloacelor implicate n operatiile de curdtenie, a noutdtilor ce apar n domeniu, a responsabilitdtii personalului ce executd operatiile de curdtire, personalul trebuie supus unui curs de perfectionare profesionald n fiecare an. Domeniul este cunoscut sub denumirea de biocurdtenie. Principiul obligatorii: curdtenie fizicd (mecanicd); aplicarea unui dezinfectant pe suprafetele ce se curdtd si
recuperarea ulterioard a acestuia n stare uzatd;

de

bazd

al

biocurdteniei

este

lupta

mpotriva

biocontamindrii, ceea ce presupune n practicd parcurgerea a trei etape

distrugerea microbilor, tratarea prafului etc. pentru a nu vehicula

contaminarea n alte zone.

Criteriile biocurdteniei variazd n functie de zona de risc; echipamentele sunt adaptate de asemenea. Curdtenia industriald prezintd servicii de ntretinere de mari dimensiuni necesare si industriei chimice, farmaceutice, nucleare etc. Nenumdrate motive justificd deci interesul pentru tehnologiile curate, utilaje, echipamente etc. ce reduc impactul asupra mediului nconjurdtor. 2.3. Ecologia n industria ospitalitdtii

La nivel global, grija fatd de mediul ambiant este n continud crestere, att la nivelul organismelor guvernamentale nationale, asociatiilor civice neguver-namentale de protectie a mediului, n organismele internationale, dar si n rndul operatorilor industriei turismului si cdldtoriilor. Organismele internationale guvernamentale ce actioneazd n sfera industriei turismului si a caldtoriilor, ct si informatiil e oferite de colosii industriei ospitalitdtii la nivel global (lanturi hoteliere, lanturi de restaurante, companii de evaluare de profil etc.) vin n ntmpinarea operatorilor industriei cu studii, analize, standarde de operare ecologicd si de calitate, ct si cu recomanddri care sd ofere, n baza datelor si experientelor culese la nivel global, regional sau national, solutii de operare prietenoasd a unitdtilor hoteliere, restaurantelor si altor structuri de primire sau pregdtire si servire a meselor, n context ecologic si profitabil. Lanturile hoteliere si de restaurante, desi au propriile politici de operare si de protectie a mediului ambiant, si n ciuda concurentei ntre ele din punct de vedere ecologic, toate si reunesc eforturile n ceea ce priveste protectia mediului. n rndurile lor se afld n derulare programe de protectie a mediului turistichotelier. Aceastd stare de veghe din cadrul fiecdrei unitdti turistice face parte din alertarea hotelierilor si restauratorilor fatd de cererea din ce n ce mai mare a consumatorilor de servicii turistice pentru oferte ecologice, curate. Mediul reprezintd n prezent, din ce n ce mai mult, o conditie a succesului n afaceri.
Politica de protectie a mediului n industria ospitalitdtii

Fiecare unitate hotelierd trebuie sd-si creeze propriile politici de protectie pro-activd a mediului ambiant, indiferent dacd face parte dintro companie puternicd sau este o afacere de familie. Politicile corporative14[14] respectiv cele ale lanturilor hoteliere, nationale sau internationale, nu pot sd nu tind seama de zona de localizare a unitdtii hoteliere, de climatul, conditiile specifice de operare, constrngerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din tara respectivd. Dacd aceste politici oficiale lipsesc, operatorii acestor corporatii au datoria morald de a le introduce. Oricum, fiecare unitate hotelierd are identitatea ei, particularitdtile ei si, de aceea, este necesar sd se foloseascd creator si sd se aplice concret informatiile despre mediul ambiant. Experientele pozitive de succes, trebuie sd tind seama n procesul aplicdrii lor n practica curentd de legislatia nationald si de constrngerile la care sunt supusi n momentul dat, pentru a functiona n parametri de performantd, pdstrnd nealterat mediul ambiant si calitatea serviciilor oferite. Politica fiecdrei unitdti trebuie sd se bazeze si pe cererea reald a consumatorilor de servicii turistice, pe implicarea clientilor n punerea n practicd a acestor concepte ca parte activd si constientd aldturi de personalul unitdtii. Trebuie deci sd se educe n permanentd personalul si chiar clientii. Politica de protectie a mediului urmatd de un hotel trebuie urmdritd n permanentd aldturi de realizarea indicatorilor de ncasdri
14[14] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 173.

sau gradul de ocupare. Rezultatele se pot observa numai dacd se mentin standardele de operare, cu reducerea consumurilor nejustificate de: apd, energie sau combustibili; cu evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se mai pot observa si prin mdsurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar si la reactia clientilor fatd de atitudinea prietenoasa cu mediul. n cadrul politicii de protectie a mediului nconjurdtor este necesard realizarea unui plan de punere n practicd. Astfel, prima fazd este cea a evaludrii n care se stabileste n ce stadiu se gdseste unitatea si localitatea. n a doua fazd, cea a provocdrii, este necesard atragerea tinerilor lucrdtori, a celor care au rolul de control din partea agentiei de protectie a mediului, a autoritdtii publice locale, anuntarea presei locale si chiar centrale, implicarea filialelor locale, a asociatiilor profesionale din bransd. Urmdtoarea etapd, actiunea, necesitd un plan simplu, cu obiective clare, care trebuie fdcut cunoscut ntregului colectiv. Factorul cheie este implicarea managerilor. Ei trebuie sd croiascd planul de abordare a acestor politici, pot prentmpina reclamatiile prin decizii manageriale corecte si la timp, cei care pot sd nchidd risipa de resurse. Este necesard stabilirea responsabililor de actiuni, implicarea departamentului tehnic n urmdrirea consumurilor, metodelor si cdilor de reducere fdrd afectarea proceselor tehnologice normale si calitatea serviciilor. Totodatd trebuie alocati si cheltuiti bani pentru nlocuirea acelor utilaje care, pe lngd consumuri neeconomice, pot pune n pericol si viata clientilor.

Ultima etapd este analiza rezultatelor obtinute. Urmdrirea rezultatelor trebuie fdcutd periodic. Sunt necesare corectare erorilor sau depdsirilor de consum, premierea celor care sunt merituosi n punerea n practicd a planului, lansarea planului pentru urmdtoarea perioadd etc. Politicile de protectie ecologicd trebuie sd aducd hotelierilor avantaje multiple; pe de o parte o crestere a volumului de afaceri, iar pe de altd parte reduceri nsemnate n costurile de operare, adicd un profit mai mare. Aceasta se traduce prin:
1. un consum mai mic si, n consecintd, costuri mai mici (multe mdsuri de protectia mediului sunt menite sd reducd consumul de energie, apd, materiale consumabile etc. servind, de asemenea, la reducerea costurilor de operare); 2. loialitatea clientilor si o mai bund imagine publicd (oaspetii hotelului sunt din ce n ce mai interesati de protectia mediului nconjurdtor; dacd se poate dovedi preocuparea pentru protectia mediului ct ti pentru confortul lor, se cstigd respectul si loialitatea clientilor; ei vor face publicitate hotelului); 3. atragerea si pdstrarea unui personal devotat (dacd personalul observd preocuparea pentru protectia mediului, va avea sentimentul cd este angajat de o companie mai ntelegdtoare; aceasta va duce la cresterea motivatiei, a loialitdtii si eficientei personalului, ceea ce determind o fluctuatie mai micd a personalului);

4. avantaje pe termen lung (lucrndu-se cu alti colegi din industrie si demonstrndu-se o practicd bund se va ajuta asigurarea protectiei mediului nconjurdtor).

Realizarile sunt obtinute printr-o planificare riguroasa, cu obiective clare si o urmarire atenta a ndeplinirii actiunilor, dar mai ales, datorita unei decizii de demarare a actiunilor necesare protectiei mediului. Multe din rezultatele pozitive sunt obtinute prin mdsuri simple, fdrd a implica costuri deosebite. Altele sunt o combinatie de mdsuri simple si costuri relativ reduse, dar si mdsuri de investitii cu costuri relativ mari, nsd rambursate nainte de termenul prevdzut prin economiile realizate prin: consumuri reduse de energie, combustibili, apd si taxe de
gospoddrie comunald reduse (pentru deversdri de efluenti/ape menajere tratate);

colectare deseuri compactate si reduse ca volum, vnzarea

deseurilor reciclabile hrtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, lemn de la europaleti si ambalaje etc.

Oricare din aceste demersuri sau combinatii de mdsuri simple cu investitii relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unitdtilor operative. n toatd lumea, hotelurile si restaurantele, indiferent de localizarea lor, gradul de confort sau specific, natura clientilor etc. consumd cantitdti importante de resurse, pentru a satisface cererea consumatorilor si pentru a mentine standardele de operare.
Resursele consumate n industria ospitalitdtii sunt variate:

 materialele de constructii utilizate pentru realizarea acestor obiective noi sau renovate;  resursele energetice (energie electricd primitd prin reteaua nationald sau produsd pe loc, n zonele si localitdtile isolate;

Managementul activitdtilor de turism servicii si dezvoltarea durabila

combustibilii fosili de obicei gaz metan si combustibilii lichizi); resurse utilizate pentru ncdlzirea unitdtilor, prepararea apei calde menajere, functionarea tuturor instalatiilor,

echipamentelor, iluminat, comunicatii etc.;  apd: care poate fi potabild sau nu;  echipamente si instalatii nglobate n constructiile propriu -zise, pentru a conferi destinatia de furnizor de servicii: hoteliere, de alimentatie, catering etc.;  materiale si dotdri necesare operdrii curente: mobilier, lenjerie, veseld, tacmuri, detergenti, materiale de curdtenie, materiale publicitare etc.;  alimente, bduturi, ingrediente, produse semiconservate etc.

Cantitatile de resurse consumate depind de o serie de factori,

ntre care amintim ctiva:  localizarea unitdtii respective, oras, statiune turisticd, de -a lungul unor cdi de transport rutier, naval sau feroviar;

 accesibilitatea la resurse (furnizarea de apd din apropiere sau prin aductiuni lungi si costisitoare; retea de transport energie sau energie electricd creatd de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan);  dotdrile tehnologice ale unitdtii (echipamente cu consumuri reduse, reciclare apd pentru alte utilizdri, statii de tratare a apei potabile, iluminat prin becuri si ldmpi economicoase);  nivelul de constiintd ecologicd al lucrdtorilor respectivelor unitdti si programelor de economisire aplicate;  nivelul de preturi sau tarife ale resurselor consumate, care pot, deseori, sd inhibe consumul neeconomicos si sd oblige la mdsuri de economisire, fdrd a dduna nsd calitdtii serviciilor .

Raporturile

cu

tertii:

furnizori

ai

industriei,

constructori,

proiectanti si arhitecti, firme de ntretinere curentd etc. trebuie sd fie orientate spre achizitii ecologice, nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere, dar mai ales din punctul de vedere al clientilor.
2.2 Planificarea si implementarea actiunilor ecologice

n vederea asigurdrii existentei pe termen lung a industriei turistice si pentru dezvoltarea mediului nconjurdtor trebuie recunoscut rolul pe care fiecare companie l joacd n protejarea mediului pentru generatiile viitoare. Fiecare hotel trebuie sd adere la charta ecologica a hotelurilor, angajndu-se sd ntreprindd urmdtoarele actiuni:

sd nfdptuiascd practici de protejare a mediului pe toatd durata sa de exploatare; sd respecte toatd legislatia privind protectia mediului; sd reducd la minimum utilizarea energiei, apei si materiilor prime; sd reducd la minimum deseurile si sd reducd, sd refoloseascd si sd recicleze resursele consumate de companie ori de cte ori este posibil; sd reducd poluarea la minimum si, acolo unde este posibil, sd trateze apele menajere deversate; sd invite clientii, furnizorii si angrosistii sd participe la eforturile pentru protejarea mediului; sd se actioneze, n cazul n care se poate, mpreund cu ceilalti din industria turisticd, cu agentiile publice si comunitatea locald, pentru a atinge mai multe obiective privind protectia mediului; sa se asigure instruirea personalului precum si resursele necesare atingerii obiectivelor; sa-i informeze deschis pe cei interesati despre politica si practicile ecologice; sa monitorizeze si nregistreze impactul actiunilor asupra mediului, n mod regulat si sd compare performanta cu politica, obiectivele si telurile.

n vederea planificdrii actiunilor ecologice trebuie parcurse mai multe etape. Este necesard o pregdtire pentru a ardta cum se poate ncepe un program fezabil de protectie a mediului nconjurdtor, identificndu-se acele domenii n care sunt cele mai necesare si mai de folos mdsuri. Pentru aceasta trebuie ntocmite liste pentru verificarea ecologicd a actiunilor departamentele cheie si trebuie prezentate idei pe care managerii si personalul sd le poatd folosi imediat. Operarea ecologicd trebuie introdusd printr-un program de mbundtdtire continud a unitdtii, se vor explica astfel mdsurile ce trebuie luate pentru a introduce conceptul de management ecologic. Vor fi incluse sectiuni despre motivatie, planificarea actiunilor, ndeplinirea lor, analiza progresului nregistrat. De aceea este necesar sd se concentreze eforturile asupra unui numdr de sase domenii majore ale protectiei mediului nconjurdtor asupra cdrora se poate actiona, si anume: energia, deseurile solide, apa, ape menajere si emisii de gaze, angrosisti si furnizori, probleme ale companiei. Este necesard o analizd detaliatd a acestor domenii, n functie de prioritatea aleasd, pregdtirea unui plan de actiune precum si monitorizarea progresului nregistrat. n cazul necesitdtii unor informatii suplimentare sau asistentd tehnicd trebuie solicitate ldmuriri sau ajutor suplimentar de la asociatiile existente. Pregdtirea actiunilor ecologice ale unui hotel, presupun controlul ecologic care trebuie sd ajute n luarea deciziilor n ceea ce priveste mdsurile cele mai importante de care ar beneficia unitatea. Trebuie realizatd astfel o privire de ansamblu asupra problemelor de mediu ce afecteazd compania precum si asupra performantelor de care ea dispune.

Toate hotelurile, orict de mici, sunt o povard pentru mediul nconjurdtor. Dat fiind faptul cd ele:
 consumd materii prime, apd, energie pentru a furniza servicii turistilor;  folosesc substante nocive (cum ar fi CFC-clorofluorcarbon folosit pentru frigidere, sau ndlbitori pe bazd de clor);  genereazd deseuri si produc ape menajere si emisii de gaze care polueazd;  multe din produsele ce se cumpdrd au un impact asupra mediului, asociate cu modul lor de fabricatie, utilizare si eliminarea lor.

Exista multe masuri pe care le pot lua hotelurile. Problema este sd se stie de unde sa se nceapa cum se definesc cele mai potrivite domenii pentru actiunile ce vor aduce foloase reale mediului si beneficii companiei. Acestea variazd de la un hotel la altul, din cauza diferentelor n caracteristicile operationale si clienteld, n punctul de plecare (unele hoteluri au deja mdsuri privind protectia), n legislatia dintr -o tard sau alta, n prioritdtile locale si regionale privind mediul nconjurdtor. (vezi anexe) Lista actiunilor practice ce trebuie luate este necesar sd cuprindd aspectele utilizdrii apei, al achizitiilor, deseurilor, calitdtii aerului, poludrii fonice, comunicdrii etc. Sunt prezentate n continuare cele sase domenii principale n care se poate actiona n privinta protectiei mediului nconjurdtor. Sunt discutate principalele probleme cu care se confruntd

hotelurile si se dau ndrumdri n legdturd cu analizarea practicilor curente, pregdtirea planului de actiune, stabilirea obiectivelor si monitorizarea progresului.
A. Energia

Hotelurile utilizeazd cantitdti foarte mari de energie sub forma cdldurii si energiei electrice. Principalele utilizdri ale energiei sunt: ncdlzire, ventilatie si conditionarea aerului; spdldtoria si curdtdtoria chimicd; iluminat; dotdrii suplimentare cum ar fi piscine; productia culinard si refrigerarea; combustibili pentru vehicule . Aceastd energie vine n primul rnd de la combustibili fosili (cdrbune, gaze si petrol), fie prin ardere directd sau folositi pentru a genera electricitatea, care este primitd prin sistemul national. Arderea combustibilului fosil este principala cauzd pentru ncdlzirea Pamntului, ploile acide si alte probleme legate de poluarea aerului. Reducnd utilizarea energiei, hotelul poate genera avantaje reale privind mediul nconjurdtor. Se pot, de asemenea, reduce substantial costurile de exploatare curente. Studiile au ardtat cd, majoritatea hotelurilor folosesc energia n mod ineficient si cd ele pot obtine economii reale prin practici de

housekeeping mai economicoase de utilizare a energiei si prin investitii n mdsuri eficiente de reducere a costurilor energetice.
B. Deseurile

Omenirea, datoritd supradezvoltdrii (demografice, supraoferta societdtii de consum si lacunele educationale etc.), este asa ltatd de deseuri de tot felul: solide, lichide, gaze evacuate, dar si de deseuri de tip nou, cele radioactive, rezultate din procesele nucleare civile si militare. Miliarde de tone de deseuri de tot felul sunt generate anual, iar problema depozitdrii, deversdrii, evacudrii sau punerii la addpost pentru cele cu un coeficient mare de risc pentru populatie si mediu este deja o problemd de supravietuire15[15]. Industria ospitalitdtii genereazd cantitdti mari de deseuri, att prin utilizarea resurselor ct si prin cele rezultate din resturile aduse de clienti si personal si aruncate apoi la lada de gunoi a unitdtilor. Majoritatea deseurilor generate sunt deseuri solide, formate din deseurile normale rezultate din operarea zilnicd, deseurile provenite din materiale de constructii utilizate pentru modernizdri, reparatii, zugrdvelivopsitorii, din despachetdrile de produse utilizate n procesele tehnologice din bucdtdrii, baruri, spdldtorii, sectorul tehnic si de ntretinere si din procesele zilnice de curdtenie a spatiilor de productie, a celor comune si camerelor clientilor, ct si din spatiile unde activeazd personalul.

15[15] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997., pag. 160.

Succesul recicldrii deseurilor care se preteazd acestui proces depinde de felul cum sunt colectate aceste deseuri de personalul de serviciu. Acesta nsd trebuie instruit, urmdrit si motivat. Colectarea deseurilor solide si sortarea lor din faza colectdrii usureazd munca celor care fac depozitarea deseurilor, mai mult sau mai putin nocive, mai mult sau mai putin voluminoase dar mai costisitoare n colectarea lor16[16]. Desi, din faza colectdrii se pot alege deseurile reciclabile: cartoane, hrtie, sticle si geamuri sparte, lemn etc. acestea pot si trebuie sd fie depozitate n containere speciale, pentru a fi livrate companiilor care colecteazd deseuri.Restul deseurilor solide pot fi departajate n: deseuri organice , cele rezultate din procesele tehnologice din bucdtdrii si laboratoare, carmangerii etc. si cele din oficiile bucdtdriilor, cu resturi alimentare; deseuri nereciclabile , adicd mai bine spus adevdratul gunoi. Aceste deseuri pot fi colectate si utilizate ca hrand pentru animalele din gospoddria anexd, vndute unor crescdtori i de animale sau pdsdri sau, pur si simplu utilizate ca ngrdsdmnt natural. Gunoiul propriu-zis trebuie sd fie colectat n pungi din plastic si aruncat n containere speciale, de preferat europubele din plastic dur
16[16] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997., pag. 142.

dar necasant, cu rotile si cu capace care nu permit exalarea mirosurilor nepldcute. Deseurile constituie o problemd ecologicd la nivel mondial. Impactul deseurilor asupra mediului nconjurdtor este puternic, n primul rnd pentru cd necesitd energie si materiale pentru a produce ceea ce vor deveni deseuri si, n al doilea rnd, pentru cd creeazd probleme privind poluarea, atunci cnd sunt aruncate n gropile de gunoi, cnd sunt incinerate sau pur si simplu aruncate ilegal. Dacd de exemplu n localitate deseurile ar fi aruncate (n mare), acest lucru dduneazd imaginii zonei si face sd se piardd clienti. n multe tdri, producdtorii de deseuri au o ndatorire legald de a se asigura cd deseurile sunt depozitate n sigurantd. ncdlcarea acestei ndatoriri poate duce la amenzi si costuri de curdtenie foarte mari. De aceea hotelurile trebuie sd reducd la minimum materialele folosite, sd recicleze si sd refoloseascd materialele uzate, acolo unde se poate si sd depoziteze deseurile reziduale n sigurantd. Experienta aratd cd existd ntotdeauna posibilitdti de a mbundtdti situatia si cd nu este greu sd faci economii substantiale cu ajutorul unor mdsuri practice bune.
C. Apa

Apa este una dintre resursele cele mai utilizate de industria ospitalitdtii pentru: camerele clientilor spdlat, grupuri sanitare, curdtenie; n restaurante gdtit, spdlat alimente, zarzavaturi, veseld etc.; agent circulant de rdcire n instalatiile de c onditionare a aerului; piscine; udat spatii verzi si terenuri de sport etc.

Pentru a fi de calitate, apa captatd din diversele surse trebuie testatd, controlatd si avizatd pentru consum. Cu ct n amonte se afld mai putini utilizatori neprietenosi cu mediul fabrici, combinate, aglomerdri urbane, exploatdri de cdrbune etc. ce deverseazd apele uzate n aceste surse de apd, cu att mai mult apa trebuie sd treacd prin diverse faze de tratare, cu costuri foarte mari. La consumator hoteluri si restaurante este recomandat ca apa, indiferent din ce sursd provine, sd fie tratatd corespunzdtor pentru a se apropia de puritatea apei de izvor. Consumurile de apd din hoteluri presupun utilizarea unor filtre precum si utilizarea unor detergenti biodegradabili folositi n spdldtoriile de veseld sau de lenjerie astfel nct sd se mdreascd durata de viatd a instalatiilor de circuit interior al apei, al echipamentelor si instalatiilor iar apele deversate ca efluenti vor fi mai curate si mai putin nocive. Devine astfel necesard punerea n practicd a unor mdsuri de reducere a costurilor de operare si de economisire a apei precum si implicarea personalului si solicitarea clientilor de a fi parte activd n punerea n practicd a mdsurilor luate. Apa este o resursd rard n multe pdrti ale globului, iar utilizdrile n sfera serviciilor legate de turism pot afecta dramatic furnizarea acestei cdtre alte nevoi locale, cum ar fi agricultura. Economisirea si pdstrarea calitdtii apei proaspete sunt elemente foarte importante n aceste unitdti. Hotelurile acordd deseori prea putind atentie acestei probleme. Cu toate cd apa costd destul, economisirea ei poate avea si rezultate financiare pozitive la fel ca si cele ecologice.

D. Efluenti si emisii de gaze

Aceastd sectiune se referd la degajarea (pe sol, n apd sau n aer) a lichidelor sau substantelor gazoase care por afecta sdndtatea oamenilor sau mediul n general. Unitdtile hoteliere elimind si cantitdti mari de deseuri lichide, provenite din procesele tehnologice din spatiile de productie culinard, din grupurile sanitare comune si de la bdile din camere, din spdldtoriicurdtdtorii. Principalele surse de astfel de emisii sunt: eliminarea apelor uzate netratate, n surse de apd proaspdtd sau
n mare;

emisiile de gaze de la cazanele ncdlzite cu combustibili fosili; eliminarea chimicalelor periculoase n sistemul de canalizare; emisiile de gaze de la vehicule; CFC de la instalatiile de refrigerare si conditionare a aerului; scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe pdmnt
sau n apd;

mirosurile din bucdtdrii sau spdldtorii; zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule. n multe pdrti ale globului, eliminarea substantelor poluante este controlatd strict de lege. Nendeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar pierderea reputatiei. Chiar si cnd nu existd forta

legii, trebuie micsorate emisiile si eliminate sub control lichidele si gazele. Deprecierea calitdtii aerului este extrem de ddundtoare circulatiei turistice. Pentru cei care conduc si presteazd activitdti de clasd superioard existd posibilitatea implementdrii unui set de concepte curtoazia alegerii acomodarea clientilor fumdtori si nefumdtori n
industria ospitalitdtii, concepte care oferd solutii complexe, att pentru

operarea prietenoasd , ecologicd, ct si din punct de vedere al sistemelor de ventilatie sau de conditionare a aerului. Pentru cei care conduc si presteazd activitdti de clasd superioard existd posibilitatea implementdrii unui set de concepte curtoazia alegerii
acomodarea clientilor fumdtori si nefumdtori n industria ospitalitdtii ,

concepte

care

oferd

solutii

complexe,

att

pentru

operarea

prietenoasd, ecologicd, ct si din punct de vedere al sistemelor de ventilatie sau de conditionare a aerului.
CAPITOLUL 3. CREsTEREA ECONOMIC PRIN TURISM 3.1. Turismul si cresterea economica durabila

Turismul si calatoriile reprezinta o activitate cu o rata de crestere nalta, care este prevazuta sa-si dezvolte activitatea economica totala cu un procent de 4,2% pe an, pe plan mondial, n termeni reali, n urmatorii 10 ani. Pentru Romnia, activitatea de turism si calatorii este asteptata sa creasca cu 7,9% pe an n termeni reali, n perioada 2007 -2016. Turismul si calatoriile reprezinta o intensiva resursa umana, crend locuri de munca de calitate acoperind ntreg spectrul de angajare. In 2006, unul din 11,5 locuri de munca va fi generat de economia turismului si calatoriilor. Economia

turismului si calatoriilor reprezinta 8,7% din angajarea globala. Astazi exista 76,7 milioane locuri de munca n industria de turism si calatorii si 234,3 milioane de locuri de munca n economia turismului si calatoriilor si acestea sunt prevazute sa creasca pna la 89,5 milioane si respectiv 279,3 milioane pna in 2016. Industria de turism si calatorii din Uniunea Europeana se asteapta sa genereze 8,6 milioane locuri de munca n 2006 (4,2% din total angajare), n timp ce mai larga economie a turismului si calatoriilor va reprezenta 23,8 milioane de locuri de munca (11,8%). Angajarea n economia turismului si calatoriilor din Romnia este estimata la 485.000 locuri de munca n 2006 5,8% din total angajare, sau unul din 17,4 locuri de munca. Pna n 2016 acestea trebuie sa creasca pna la 570.000 locuri de munca 6,9% din total angajare sau unul din 14,4 locuri de munca. Cele 250.000 locuri de munca actuale (n 2006) din i ndustria de turism si calatorii reprezinta 3,1% din total angajare si sunt prevazute la un total de 315.000 sau 3,8% din total, pna in 2016. Turismul si calatoriile reprezinta un exportator principal, cu vizitatori care injecteaza valuta straina direct n economie. Exporturile sectorului turism si calatorii din UE se asteapta sa reprezinte 13% din totalul exporturilor din 2006. In Romnia, exporturile constituie o foarte mare parte a sectorului turism si calatorii la formarea PIB-ului. Din totalul exporturilor romnesti, sectorul turism si calatorii se asteapta sa genereze 5,2% (6,4 miliarde RON sau 1,9 miliarde USD) n 2006, crescnd la 28,8 miliarde RON sau 4,7 miliarde USD (4,6% din total) pna in 2016. Sectorul turism si aaaatorii este un catalizator pe ntru constructii si industria prelucratoare. In 2006, sectorul public si privat impreuna se asteapta sa

cheltuiasca n lumea ntreaga 1 trilion USD pe noi investitii de capital n sectorul turism si calatorii 9,3% din totalul investitiei- crescnd la 2,1 trilioane USD, sau 9,6% din total, n 2016. In UE, investitia de capital n sectorul turism si calatorii este prevazuta la un total de 241,4 miliarde USD n 2006, sau 8,6% din totalul investitiei regionale de capital. Investitia de capital n sectorul turism si calatorii din Romnia este estimata la 5,3 miliarde RON 1,5 miliarde USD sau 7,2% din total investitie n 2006. Pna n 2016, acesta ar trebui sa atinga 15,8 miliarde RON 2,6 miliarde USD sau 7,5% din total. Sectorul turism si calatorii este att un generator, ct si un primitor de fonduri guvernamentale. Pe plan global, n 2006, sectorul turism si calatorii se asteapta sa adune 300,2 miliarde USD, sau 3,8%, din totalul cheltuielilor guvernamentale. Pna n 2016, cheltuielile guvernamentale pe sectorul turism si calatorii ar trebui sa creasca la 480,9 miliarde USD 4% din totalul cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile curente guvernamentale n sectorul turism si calatorii din Romnia n 2006 sunt prevazute la un total de 0,9 miliarde RON (263 milioane USD) sau 4,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale. In 2016, aceste cheltuieli sunt prevazute sa creasca la 1,8 miliarde RON (290 milioane USD), sau 4,5% din total cheltuieli guvernamentale.
3.2. Efectele economice ale turismului n contextul romnesc actual

Una dintre recomandarile facute tarii noastre, n cadrul unui interviu televizat, de catre reputatul profesor american Philip Kotler, de la Kellog School of Management, Northwestern University, n luna mai

2005, cu prilejul Conferintei sustinute la Palatul Parlamentului, a fost, pe lnga cresterea exporturilor, sporirea investitiilor n anumite domenii si cea referitoare la atragerea a ct mai multi turisti, adaugnd faptul ca turismul poate deveni un domeniu reprezentativ pentru Romnia, mai ales n contextul actual european. Un argument n plus, daca mai era nevoie, pentru a considera turismul unul dintre sectoarele prioritare ale economiei si chiar daca afirmatia apartine unui om de marketing, aceasta vine n sprijinul specialistilor din turism care sustin rolul important al turismului n cadrul procesului economic, prin resursele pe care le antreneaza si prin conexiunile cu celelalte ramuri ale economiei nationale. Un alt mare economist, de data aceasta romn, respectiv academicianul N.N. Constantinescu, n lucrarea sa Reforma si redresare economica referitor la domeniile mari ale economiei nationale, afirma n anul 1997, faptul ca ...structura pe ramuri a
economiei nationale de care avem nevoie este industrieagricultura- turism competitive.

Parerile referitoare la turism si rolul lui n plan economic 17[17], pot continua iar parerile fiind pe deplin ndreptatite si apartinnd unor recunoscuti si experimentati observatori ai procesului economic, acestea devin chiar argumente ale studierii fenomenului turistic romnesc, mai ales ca, daca pe plan mondial, analistii considera ca este sectorul cu cea mai rapida dezvoltare, se impune ca si n Romnia

17[17] Rodica Minciu, Economia Turismului,

Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 118.

sa i se acorde o mai mare importanta (n sensul dezvoltarii, modernizarii si promovarii acestuia) ntr-o perspectiva apropiata. n plus, realitatea arata ca turismul a devenit unul dintre cele mai vaste fenomene sociale ale anilor nostri, cu implicatii importante asupra economiilor nationale ale multor tari, precum si asupra relatiilor economice internationale, acest fapt fiind determinat si de cresterea timpului liber ca rezultanta a nivelului general de dezvoltare economica, sociala, culturala, turismul putnd deveni o modalitate importanta de folosire a acestuia3. n sprijinul acestei idei, putem aminti evolutia timpului liber n decursul a doua secole, respectiv, daca n 1800 acesta era de 3 ani (8%), n anul 2000 a ajuns la 19 ani (27%), crescnd binent eles si durata medie de viata de la 36 ani la 72 ani, pe aceleasi perioade, calculele fiind facute dupa datele prezentate de Roger Sue n lucrarea Vers une soci t du temps libre?, Presses Universitairea de France. n fapt, turismul, vazut ca ansamblu de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct acestea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare este un fenomen social - economic nou care a patruns cu adevarat n realitatile cotidiene dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai exact ncepnd cu anii 1960, dupa profundele transformari realizate n plan social-economic, respectiv: introducerea automatizarii, industrializarea agriculturii, modernizarea mijloacelor de transport etc., toate acestea determinnd industrializarea societatii omenesti la scara planetara. Societatile industrializate sunt caracterizate printr-o profunda concentrare a populatiei n centre urbane, n cadrul carora, pe suprafete

restrnse, se nregistreaza aglomerari de diferite activitati (industriale, de constructii, de transport etc.), care la un anumit moment creeaza nevoia de evadare, de schimbare radicala a mediului, de trecere de la culoarea preponderent gri- cenusiu (constructii, asfalt) la preponderent verde (natura). Sintetizand, se poate afirma ca, printre factorii favorizanti n extinderea practicii turistice se remarca: - cresterea timpului liber determinat de sporirea productivitatii muncii; - dezvoltarea transporturilor, permitnd deplasarea n scopuri turistice mai usor si mai putin costisitor; - agresivitatile tehnologice si cele de ordin nervos asupra oamenilor cauzate de societatea moderna; - transformarea turismului ntr-un punct forte al vietii sociale, n timp ce n secolele precedente era un subprodus accesoriu al altor motivatii pentru calatorii: descoperiri stiintifice, pelerinaje, cuceriri militare. Un numar tot mai mare de tari dezvoltate sau mai putin dezvoltate, au descoperit posibilitatile si perspectivele acestei activitati constientizndo ca pe o resursa suplimentara n echilibrarea schimburilor externe si n crearea unei imagini la nivel mondial. - cresterea economica de tip intensiv care apare ca urmare a sporirii indicatorilor macroeconomici, sintetici realizata, n presupunere prin utilizarea eficienta a factorilor (deci accentund latura calitativa).

Dupa calitatea cresterii economice se pot evidentia urmatoarele cinci tipuri10: - cresterea economica negativa prin care se ntelege scaderea n timp a indicativului de masurare sau recesiune economica; - cresterea economica stationara care nseamna o marime nula a ratei indicatorului de masurare (se mai numeste si crestere economica de nlocuire sau crestere zero); - cresterea economica echilibrata care se caracterizeaza printr-o rata pozitiva a indicatorului de masurare si n plus, ratele de crestere pe diferite sectoare sau ramuri pastreaza raporturi constante ntre ele; - cresterea economica eficienta ce ne arata ca rata de crestere este pozitiva, gradul de utilizare a unui anumuit factor de productie, fiind satisfacator; - cresterea economica optima ce ne arata ca rata de crestere este pozitiva si este satisfacut un criteriu de optimizare dupa caz (fie prin maximizare, fie prin minimizare) n anumite conditii restrictive, explicit formulate. Crearea modelelor, n decursul anilor, au vizat o crestere economica echilibrata, astfel conturndu-se mai multe tipuri de modele.
3.3. Contributii ale turismului la procesul de crestere economica

Cresterea rolului serviciilor n viata economica si sociala pe plan mondial, n special pentru tarile dezvoltate, a fost interpretata de sociologi ca o nlocuire a civilizatiei primare cu civilizatia tertiara, deoarece societatea n care predomina serviciile a ocupat, treptat, locul celei n care domina agricultura. Serviciile s-au amplificat n economia moderna, cnd s-au nmultit si diversificat ca urmare a informatizarii societatii, a activitatilor de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii

accentuate a urbanizarii: gospodarie locativa, distributia energiei si a apei, transport, telecomunicatii, dar si a celor privind cresterea timpului liber al individului (spalatorii, curatatorii, forme moderne de comert, ntretinerea aparatelor de uz casnic si gospodaresc) si, de asemenea, a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism, cultura, sport). Constituit, n principal, din prestatii de servicii, turismul reprezinta astazi una dintre componentele esentiale ale sectorului tertiar, apartenenta la acest sector derivnd din modul de realizare a unora din trasaturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigentele fiecarui turist, precum si din particularitatile produsului turistic, acesta fiind rezultatul combinarii armonioase a mai multor servicii cu trasaturi specifice si mecanisme proprii de uti lizare. nainte de a trece n revista implicatiile si considerentele activitatii turistice asupra economiei, deci implicit si asupra cresterii economice, este necesara o scurta abordare multifunctionala a fenomenului turistic. Astfel, turismul este, n primul rnd, o experienta umana, cunoscnd modul n care indivizii iau decizii n legatura cu produsele turistice substituibile, ce surse de informatii folosesc ei, cum evalueaza ei aceasta informatie si cum folosesc experienta proprie n luarea deciziilor privind optarea pentru o forma sau alta de turism, deci, toate acestea pot oferi avantaje importante n practica de afaceri si n modul n care se cunoaste, se foloseste si se fructifica experienta din turism.
n al doilea rand, turismul este o conduita sociala deoarece,

experienta umana de care s-a amintit anterior, traita n calitate de turist, este, de obicei, mpartasita altor oameni, iar multe dintre deciziile legate de o experienta n turism sunt influentate att de psihologia individului

ct si de socializarea experientelor si de autoaprecierea rolului social al turismului.

n al treilea rnd, turismul este un fenomen geografic ntruct

deplasarea de la punctul de plecare la destinatie, este inerenta ntr -o calatorie turistica, iar cercetarea geografica sprijina cunoasterea fenomenului turistic prin identificarea si analizarea existentei regiunilor functionale de turism, aceste informatii putnd fi folosite ca baza de dezvoltare sau evaluare a unei zonei geografice.
n al patrulea rnd, turismul reprezinta o afacere si o sursa de venit pentru cei care activeaza n acest domeniu dar si pentru

sustinerea localitatilor sau zonelor turistice (receptoare). Multe localitati sunt interesate n a adauga turismul la inventarul lor de afaceri, deoarece el are puterea de a aduce, prin intermediul turistilor, bani din alte regiuni cu posibilitati turistice mai reduse.
n sfrsit, turismul se considera a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar de cteva zeci sau sute de afaceri

singulare, ci de o adevarata industrie cu importante implicatii politice. Concret, el este un grup de mai multe industrii corelate: transport, cazare, servicii de alimentatie publica, posibilitati de petrecere n mod placut a timpului liber (agrement) dar si de tratament, servicii de vnzare cu amanuntul etc. Dupa conturarea dimensiunilor fenomenului turistic, se poate afirma faptul ca interdependenta dintre dezvoltarea turismului si cresterea economica este evidenta, deoarece antreneaza cererea pentru o serie de bunuri si servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflecta impulsul pe care aceste cheltuieli l dau sectoarelor ce concura la realizarea produsului turistic,

procesul de crestere a veniturilor avnd loc cu precadere n aceste sectoare dar si n alte sectoare ale economiei, prin intermediul input urilor (intrarilor) succesive de bani, ncasati de la turisti, ncasari ce reprezinta venituri derivate ale acestor sectoare18[18]. Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizatia Mondiala a Turismului (ntr-un studiu realiazat n anul 1980) mparte aceste efecte n trei categorii, respectiv: - efecte globale: asupra economiei nationale, n general, stimularii productiei folosirii fortei de munca - efecte partiale: asupra echilibrului balantei de plati, nivelul ratei de schimb, masei monetare si circulatiei banesti, modului de distributie a venitur ilor, dezvoltarii regionale, mediului rural, miscarii demografice; - efecte externe: asupra calitatii mediului, formarii profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii si educatiei, schimbarilor sociale si culturale. Implicatiile si considerentele turismului evidentiaza importanta economica a acestui domeniu argumentata n continuare, astfel:
a. Turismul creator si utilizator de venit national

Antrenarea si stimularea productiei turistice, determina un spor de productie care se regaseste ca aport la crearea produsului intern brut. Efectul favorabil al turismului asupra venitului national, este evidentiat de procesul prin care exportul de turisti asigura valorificarea
18[18] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 88.

mai avantajoasa a resurselor nationale si a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit national si prin valorificarea resurselor nevalorificate nca, exploatarea suplimentara a celor ce apartin altor domenii, sau a creatiilor realizate n alte scopuri. n cazul tarii noastre, din punct de vedere procentual, valorii adaugate din turism att n raport cu PIB, ct si cu valoarea adaugata pe total ramuri, i corespund valori foarte reduse, dupa cum se poate observa.
Tabelul 2 - Ponderea Produsului intern brut din turism n total PIB Indicatori Produs (PIB) 2000 2001 2002 2003 2004 2005

80377,

116768, 151475, 197564, 246468, 7 1 8 8

288047, 8

intern brut 3

mil.lei (RON) preturi curente

Produs intern din hoteluri si restaurant e

1904,2

2459,0

3233,8

3735,6

4615,0

6097,1

mil.lei (RON)

preturi curente
Ponderea PIB turism n PIB (%)
Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, 2006

2,37

2,11

2,13

1,89

1,87

2,12

din

Pentru populatie, cheltuielile turistice reprezinta cheltuieli peste cele legate de satisfacerea nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de regularizare a circulatiei banesti. Cu ajutorul sau, statul readuce n circulatie o parte din economiile banesti ale populatiei, actionnd, totodata, asupra realizarii echilibrului necesar ntre cantitatea de marfuri si servicii oferite populatiei si institutiilor si cererea solvabila a cumparatorilor.
b.Turismul mijloc de valorificare a resurselor

Implicatiile economice ale turismului cuprind si elemente care vizeaza o valorificare superioara a resurselor implicate n derularea activitatii turistice, n special a celor naturale (peisajul, clima, apele, flora, fauna), dar si antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare. Activitatea turistica asigura, de asemenea, si dezvoltarea unor zone mai sarace n resurse, prin realizarea unor amenajari turistice, favoriznd utilizarea pe plan local a diverselor resurse a fortei de munca si crend conditii de viata mai bune rezidentilor. Se contureaza, astfel,

rolul

turismului

n dezvoltarea

economico-culturala a regiunilor

respective, determinnd chiar mutatii n evolutia acestora. Treptat, ca urmare a derularii activitatilor turistice n zonele sarace din punct de vedere al resurselor naturale, s-au creat conditiile atenuarii dezechilibrelor de la nivel interregional, dar si intraregional, precum si la scara locala, nationala sau mondiala.
c. Turismul factor de atenuare a fenomenului inflationist

Practicarea turismului intern si international permite asigurarea unei circulatii banesti echilibrate. Aspecte inflationiste n turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltarii turistice, printr -o condensare mai mare a cererii turistice care determina o accentuare a fluctuatiilor sezoniere ale preturilor, o discrepanta semnificativa ntre puterea de cumparare a rezidentilor si cea a turistilor printr-o crestere a preturilor la alimente, spatii de cazare pentru turisti/investitori/angajati externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult n zonele respective. La nivel national si mondial este sesizat fenomenul presiunii inflationiste prin pretul pamntului din zonele cu destinatie turistica. n aceste regiuni, pretul pamntului a crescut rapid, pentru ca turistii ajung sa-si cheltuiasca banii investindu-i n economia zonei turistice (gazda), asftel crendu-se o sensibila presiune inflationista. n ceea ce priveste turismul international, relevant este procesul de consolidare a monedei nationale, a liberei convertibilitati, spre care

se tinde prin realizarea unor ncasari valutare ct mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balantei de plati19[19]. Masurile antiinflationiste care pot fi adoptate trebuie sa cuprinda propuneri privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflationiste, sau a practicarii unei dobnzi ridicate.
d. Turismul mijloc de diversificare a structurilor economice

n conexiune cu dezvoltarea si modernizarea economiei unei tari, turismul se manifesta si ca un mijloc de diversificare a structurilor economice 20[20], ceea ce presupune, pe de o parte, dezvoltarea celor existente ca urmare a derularii activitatilor turistice cu implicatii directe sau indirecte asupra lor prin cresterea dimensiunilor sectoarelor economice destinate sa satisfaca cererea turistica, iar pe de alta parte crearea altor ramuri datorita aparitiei unor noi activitati specifice turismului: agrementul, transportul pe cablu, agentiile de voiaj, productia de artizanat si altele.
CONCLUZII

Conceptul dezvoltdrii durabile a patruns n toate domeniile vietii economice si sociale, inclusiv n ndomeniul turismului. Orice forma de turism trebuie sa respecte principiile dezvoltdrii durabile: de la ecoturism, turism rural, turism cultural pnd la turism de afaceri si congrese sau turismul automobilistic.

19[19] Rodica Minciu, Economia Turismului,

Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 145 .

20[20] Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti,

Editura Oscar Print, 2000, p. 47..

Impactul activitdtilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural si varietatea potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de prezenta unor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determind mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultura l, s.a.), care pot mbrdca forme pozitive sau negative de manifestare. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltdrii turistice durabile se regdsesc n ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia dorintei ca turismul sd reprezinte un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare economicd si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului . Efectul multiplicator al turismului are mai multe implicatii si modalitati de exprimare. Este vorba, n primul rnd, despre un asanumitul efect direct care consta n cresterea veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor touroperatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. n fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si un efect indus asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemijlocit n turism, ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri

realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat n economie. Turismul reprezintd nu numai n prezent un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare ci si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului. Turismul si calatoriile reprezinta o activitate cu o rata de crestere nalta, care este prevazuta sa-si dezvolte activitatea economica totala cu un procent de 4,2% pe an, pe plan mondial, n termeni reali, n urmatorii 10 an i. Turismul se considera a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar de cteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adevarata industrie cu importante implicatii politice. Turismul reprezinta o afacere si o sursa de venit pentru cei care activeaza n acest domeniu dar si pentru sustinerea localitatilor sau zonelor turistice (receptoare). Implicatiile economice ale turismului cuprind si elemente care vizeaza o valorificare superioara a resurselor implicate n derularea activitatii turistice, n special a celor naturale (peisajul, clima, apele, flora, fauna), dar si antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare. Practicarea turismului intern si international permite asigurarea unei circulatii banesti echilibrate. Aspecte inflationiste n turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltarii turistice, printr -o condensare mai mare a cererii turistice care determina o accentuare a fluctuatiilor sezoniere ale preturilor, o discrepanta semnificativa ntre puterea de cumparare a rezidentilor si cea a turistilor printr-o crestere a preturilor la alimente, spatii de cazare pentru turisti/investitori/angajati

externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult n zonele respective. BIBLIOGRAFIE:
1. Alexandru, D., Geografia turismului, Editura Academiei, Bucuresti,1997 Negut, S.,Istrate, I. 4. Anghel, L.D., Business to business marketing, Editura Uranus, Petrescu, E.-C. Bucuresti, 2001 9. Bran Florina, Ecologie generald si protectia mediului, Editura Dincu I. A.S.E., Bucuresti, 1998 10.Bran F., Dinu M., Economia turismului si mediul nconjurtor , Simon T. Ed. Bucuresti, 1999 11. Bran Florina Politici ecologice, A.S.E., Bucuresti 1997 13. Bran F., loan, Marin D., Mic lexicon de protectia mediului, Ed. Mockesch C. Economicd, Bucuresti, 1999 14. Bran, F., Ecoturism, Editura Economicd, Bucuresti, 2000 Simon, T., Nistoreanu, P. 18. Brown, R. L. Eco-economie, Editura Tehnicd, Bucuresti, 2001 19. Cooper, C., Tourism, Principles and Practice, Longman, Harlow,1998 Fletcher, J., Gilbert, D., 20. Cdmdsoiu C., Ruddreanu M., Conceptul de eco-business, Editura Magic, Gh. Manea Bucuresti, 1998

21. Cosmescu, I. Turismul Fenomen complex contemporan, Editura Economicd, Bucuresti, 1998 22. Cosmescu, I., Economia serviciilor, Editura Universitdtii Lucian Ilie, L. Blaga din Sibiu, 1999 Conley, C. 39. Grigorescu, A. Managementul proiectelor de mediu, Editura Dacia Europa Nova, (coord.) Lugoj, 2000 40. Harrington, H. J. Management total, Editura Teora, Bucuresti, 2000 Harrington, J. S. s0. Ionescu, Gh. I., Management organizational, Editor Tribuna Economicd, Cazan, E., Bucuresti, 2001 s9. Lucey, T. Administrarea afacerilor, Editura tehnicd, Bucuresti, 2001 60. Lupu, N. Hotelul economie si management, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2002 64. Minciu, R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000 77. Nistoreanu, P., Managementul n turism, Editura ASE, Bucuresti, 2002 78. Nitd, I., Piata turisticd a Romniei, Editura Ecran Magazin, Nitd, C-tin Brasov, 2000 79. Popescu, C. O. Comunicarea n marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001 87. Snak O. Baron, P. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001 Neacsu, N. 88. Stanciu FI, Strategii manageriale, conexiuni .Tribuna Calitdtii, nr.4, 2002

90. Stdnciulescu, G. Tehnica operatiunilor de turism, Editura ALL Educational, Bucuresti, 1998 91. Stanciulescu G. Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti, 2002

93.schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica

si Pedagogicd, Bucuresti, 1997. 94. Tigu, G. Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001 95.Vasile, D. Tehnici de negociere si comunicare, Editura Expert, Bucuresti, 2000 101. s s s DEX, editia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996 103. www.expedia.com 104. www.travelocity.com 10s. www.travelweb.com 106. www.uneptie.org/pc/tourism 107. www.vizion.com 108. www.world-tourism.org 109. www.yahoo.co.uk/business and economy/campanies/travel

21[1] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 27.
22[2] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 33.

23[3] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 29 . 24[4] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 39 . 25[5] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 66. 26[6] Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura

Oscar Print, 2000, p. 17.

27[7] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 74 . 28[8] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 128.

29[9] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997. 30[10] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.

31[11] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997., pag. 67. 32[12] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997., pag. 54.