Temă: George Coșbuc

1. În anul 1895 se întâmplă chiar doua evenimente importante în viața poetului, anume
casătoria sa și nașterea unicului său fiu, Alexandru Coșbuc.

Trei dintre volumele sale sunt: Balade și idile , Fire de tort și Ziarul unui pierde-vară.

2. Mie mi-a plăcut poezia „Noapte de vară” a lui George Coșbuc deoarece prezintă un tablou al
satului pe timpul unei nopți de vară, iar poezia împresionează prin imaginile sale artistice și
sentimentele transmise. De asemenea mie îmi plăceau foarte mult serile petrecute la țară în
copilărie și de aceea rezonez cu poezia și îmi transmite un sentiment de nostalgie și liniște.
3. Atât în „Nunta Zamfirei” de George Coșbuc, cât și în „Luceafărul” lui Mihai Eminescu se
vorbește în incipit despre o fata de împărat, singură la parinți, iar aceasta este coparată cu
ceva sacru, cu „Fecioara intre sfinti” în „”Luceafărul, iar în „Nunta lui Zamfir” cu o „Icoană-
ntr-un altar”, ambele fiind poezii de dragoste.
4. Un element caracteristic basmului și regăsit în poezia dată este prezența iubirii ca temă și a
personajelor fantastice, cum sunt zmeii . Hiperbolizarea reprezintă o a doua trasatură
specific basmului și regasită în poezia „Nunta Zamfirei”;prin urmare apar hiperbolele: fata
este prezentată ca „Icoană-ntr-un altar s-o pui”, imparatul, tatăl fetei e numit „ca Săgeată de
bogat”, iar „Nuntaşi din nouăzeci de ţări…Cum astăzi nu-s” au venit pentru nunta lor,
„hainele de pe feciori sclipeau de-argint”, „Un râu de vin! Mai un hotar tot a fost plin De
mese, şi tot oaspeţi rari”, „ soarele mirat sta-n loc”. In ultimul rând apare „cifra magică” trei :
„Trei paşi la stânga linişor
Şi alţi trei paşi la dreapta lor;”
6. Cele trei obiceiuri ale nunții sunt prezența starostelui și a urărilor de nuntă, hora întinsă în
stradă, cu chiuituri și porturi populare, și mersul mirelui alături de alai și nași după mireasă.
7. Strofa este alcătuită din șase versuri, cu ultimul vers mai scurt. Rima în aceasă poezie
oscilează,e amestecată deoarece in primele patru versuri ale fiecărei strofe rima este
imperecheată, însă versul cinci rimează cu versurile trei și patru, iar ultimul vers al strofei
rimează cu primele două versuri. Ritmul poeziei este preponderant iambic.
8. Mugur-împărat „ia cuvântul” în finalul poeziei, urând mirilor nenumarate zile împreună, iar
iubirea lor nemăsurată să dea naștere unui moștenitor cât mai curând, cum este, de altfel,
firesc intr-o familie. Acest tip de urare este specific nunților românești și cuprinde în câteva
cuvinte dorința celor dragi de a vedea familia nou creată fericită și implinită și indelungată în
zile.
9. În poezie apare hiperbola „un râu de vin”, personificrile „soarele mirat”, „ochi șireți” și in
același timp comparația „Cu ochi sireti ca cei de vulpi” și de asemenea apare și aliterația
„Prin vulturi vantul viu vuia”.
10. Zamfira poate insemna safir, adică reprezintă culoarea albastră, iar Viorel, vine de la floarea
viorea , adică de la culoarea violet. Astfel ambele nume reprezintă simboluri pentru niște
culori, chiar culori care sunt asociate cu idei de spiritualitate.