Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Studentă:
Georgiana – Roxana GOSA
 METODA “MOZAICULUI”-
( JIGSAW )

„Oamenii
învață
învățând
pe alții.” – Definiţie: presupune ȋnvăţarea prin cooperare, prin
Senecagrupurilor şi exercitarea statutului de expert ȋn realizarea unei sarcini de
interdependenţa
ȋnvăţare.
Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau „metoda grupurilor
interdependente”) este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning).
Obiectiv: documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalţi,
devenind expert pentru tematica studiată.
Ca şi alte activităţi de învăţare prin cooperare, metoda Mozaic foloseşte grupuri iniţiale şi
grupuri de experţi. Metoda Mozaic îi ajută pe toţi elevii să studieze şi să învete întregul material.
Ei devin „experţi” pe masură ce „predau” unul altuia părţi din materialul care trebuie învăţat. În
acest mod, fiecare elev are un rol activ în procesul de predare şi învăţare şi experimentează
întelegerea şi gândirea la nivel înalt.
Schema specifică:
 grupuri cooperative (distribuirea materialelor);
 grupuri expert (învățare și pregătire);
 grupuri cooperative (predare și verificare).
ETAPE ȘI FAZE
1. Pregatirea materialului de studiu:
• Profesorul stabileşte tema de studiu şi o ȋmparte ȋn 4 sau 5 sub-teme.
•Realizează o fişă-expert  ȋn care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită
fiecărui grup.
  2. Organizarea colectivului ȋn echipe de ȋnvăţare de câte 4–5 elevi .
Faza independentă. Fiecare elev din echipă, primeşte un număr de la 1 la 4–5 şi are ca
sarcină să studieze ȋn mod independent, sub-tema corespunzătoare numărului său.
3. Formarea grupelor de experţi. După parcurgerea fazei de lucru independent, experţii
cu acelaşi număr se reunesc ȋn grupe de experţi.
 Faza discuţiilor ȋn grupul de experţi: Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor
avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se stabileşte modalitatea ȋn care noile cunoştinte
vor fi transmise şi celorlalţi membri din echipa iniţială.
4. Reȋntoarcerea ȋn echipa iniţială de ȋnvăţare.
Faza raportului de echipă: Experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul
lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi ȋn alte sub-teme.
  5. Evaluarea. Faza demonstraţiei: Grupele prezintă rezultatele ȋntregii clase. În acest
moment elevii sunt gata să demonstreze ce au ȋnvăţat. Profesorul poate pune ȋntrebări, poate cere
un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare.
S-a demonstrat că învăţarea cooperantă chiar dă rezultate. Este legată de o bună
dobândire de aptitudini de raţionare, de gândire creatoare şi un excelent transfer de învăţare a
unor teme fără legătură între ele. Este eficienta pentru grupurile „de legătură”, pentru
dezvoltarea de aptitudini sociale, munca de echipă şi promovarea de oportunităţi egale.
Avantaje:
 Urmărirea capacitatii de sinteză, de analiză şi de argumentare;
 Dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului;
 Dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
 Optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva;
 Asigură implicarea şi participarea tuturor elevilor la lecţie;
 Dezvoltă interesul pentru învăţare.
Dezavantaje:
 Se creează agitaţie prin schimbarea elevilor de la o grupă la alta;
 Unii elevi pot rămâne pasivi şi se pot folosi de munca colegilor de grup.
 În absenţa supravegherii atente a grupurilor mai pot apărea anumite limite: abordarea
superficială a materialului de studiu; ȋnteţegearea şi ȋnsuşirea greşită a unor idei, concepte şi
apariţia unor conflicte ȋntre membrii grupului.
 METODA MOZAICULUI - APLICAŢIE

 Clasa: a IX-a

 Disciplina de învăţământ (Modulul): Securitatea şi sănătatea în muncă şi

protecţia mediului în industria alimentară.
 Unitatea de ȋnvăţare: Surse de poluare ȋn industria alimentară

 Tema lecţiei: Poluarea alimentelor

 Forma de realizare: grupe de elevi

 Tipul lecţiei: de laborator tehnologic

 Resurse materiale: - echipamente, laptop/videoproiector;

- fișe de documentare;
- prezentare ppt;
- 2 filmuleţe despre poluarea alimentelor;
- probe de produse alimentare;
 Resurse temporale: 50 minute

Obiective operaționale:
 Obiective cognitive:
OC1 - să identifice cel puţin trei surse de poluare pentru fiecare produs alimentar
folosindu-se de informaţiile prezentate;
OC2 - să identifice majoritatea măsurilor de prevenire și combatere a poluării cu ajutorul
fişelor de documentare;
OC3 - să explice patru efecte ale poluării alimentelor asupra sănătății organismului uman
utilizand fişele de studiu.
 Obiective afective:
OA1 - să manifeste interes pentru tema studiată şi anume poluarea produselor alimentare;
OA2 - să participe activ la depistarea surselor de poluare a produselor alimentare.
 Obiective psiho-motorii:
OPM1 - să mânuiască materialele didactice în condiții de igienă și siguranță;
 OPM2 - să utilizeze corect vocabularul comun și cel de specialitate.

MODALITATEA DE APLICARE A METODEI PENTRU

CONȚINUTUL ALES

 Se ȋmparte tema ȋn patru sub-teme:

1. Identificarea surselor de poluare;
2. Clasificarea surselor de poluare;
3. Efectele alimentelor poluate asupra organismului;
4. Măsuri de prevenire și combatere a poluării.

 Se împarte clasa pe grupe şi fiecare grupă primeşte un produs alimentar,

urmând să stabilească sursele de poluare specifice produsului atribuit;
 Profesorul prezintă tuturor aceleaşi informaţii despre poluarea alimentelor folosind o
prezentare în PowerPoint şi 2 filmuleţe de pe youtube:
- https://www.slideserve.com/chavez/poluarea-alimentelor
- https://www.youtube.com/watch?v=IG3UqkT8jEg&t=30s
- https://www.youtube.com/watch?v=WrYUbUXw-wU
 Fiecare grup studiază tipurile de poluare pentru un produs alimentar (carne, lapte,
pâine, peşte) folosindu-se de fişa de documentare, dar şi de informaţiile prezentate de profesor.

 Se formează noile grupuri „jigsaw” care au câte un elev din cele patru grupuri iniţiale.
Acum fiecare grup are un „expert” în cele patru grupuri de surse de poluare a alimentelor. (Pot fi
chiar doi experţi pe grupul de studiu).
  Fiecare grup nou desfăşoară, ȋn continuare, o activitate care necesită asumarea de către
elevi a rolului de profesor (predare în perechi). Ei îşi vor explica unii altora caracteristicile
tipului de poluare, pentru produsele alimentare, avute iniţial. Aceasta implică, de asemenea, o
atitudine de cooperare cu ceilalţi membri ai grupului, într-o activitate combinată care le cere să
integreze cele patru sub-teme. Astfel elevii trebuie să realizeze următoarele sarcini de lucru:
a) Să identifice şi să clasifice sursele de poluare, să explice efectele poluării alimentelor
asupra sănătății organismului uman, să stabilească măsurile de prevenire și combatere a poluării,
pentru fiecare produs alimentar;
b) Să găsescă trei surse de poluare comune, pentru fiecare produs alimentar;
c) Să găsescă două surse de poluare distincte, pentru fiecare produs alimentar;
 Revenirea ȋn grupurile iniţiale. Fiecare expert va prezenta ȋn câteva minute ce a ȋnvăţat
ȋn grupul de experţi. Sarcina expertului nu este doar de a expune (raporta), ci şi de a pune
ȋntrebări şi de a răspunde la ȋntrebări pentru a se asigura că toţi colegii din grupul „casă” au
ȋnţeles şi au ȋnvăţat.
 La final profesorul dă o temă pentru acasă elevilor:
- Realizaţi un pliant cu tema studiată, lucrând în aceleaşi grupe ca în clasă;
- Pentru realizarea pliantului puteţi folosi  aplicaţiile: Kahoot, Mentimeter, Prezi,
Canva, Jamboard, etc.
- Apoi reprezentatntul fiecărei grupe încarcă pliantul pe platforma Google Classroom.

RECOMANDĂRI
 "Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când
are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea
autodisciplinei şi a efortului voluntar.'' Jean Piaget
 Profesorul trebuie să asigure corectitudinea informației învățate, să stimuleze
cooperarea, să asigure implicarea tuturor membrilor şi să sprijine elevii în realizarea înțelegerii.
 Este necesar ca elevilor să le fie clară sarcina, de la începutul secvenței de învățare.
Ei trebuie să știe că lor le revine responsabilitatea atât față de propria învățare, cât și pentru
succesul colegilor în învățarea materialului.
 Oferiți timpul necesar învățării și verificării! Învățarea în grupul-mamă necesită mult
mai mult timp decât învățarea în grupul de experți, pentru că materialul de învățat este mai
extins.
 Atât în grupul de experți, cât și în grupul-mamă, fiecare elev este necesar să repete
fiecare parte. Doar a asculta ce spun colegii nu este suficient.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980;

2. Dulamă, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, 2008.
3. Anexa 12_Industrie alimentară, Repere metodologie pentru clasa a IX-a, 2021-2022.
4. ***, https://edict.ro/metoda-mozaicul/
5. ***, https://www.slideserve.com/chavez/poluarea-alimentelor
6. ***, https://www.youtube.com/watch?v=IG3UqkT8jEg&t=30s
7. ***, https://www.youtube.com/watch?v=WrYUbUXw-wU
8.https://innerspacejournal.wordpress.com/2012/10/15/metode-si-tehnici-de-invatare-
prin-colaborare-interactive-mozaicul/