C,uR5 4

1. METODE NUMERICE DE REZOLVARE

A ECUATIILOR ALGEBRICE

in practica inginereascd se intilnesc adeseori situatii in care este necesard

rezolvatea unor ecuafii algebrice polinomiale sau transcendente cu o singurd
variabili, ale cdror solulii nu se pot obline pe -cale analiticb, prin metodele
cunoscute in algebrd. Pentru rezolvarea unor asemenea ecualii se folosesc metode
numerice de calcul aproximativ care permit calculul rdddcinilor cu o precizie
suficientd unui calcul ingineresc obignuit.
Fie o ecualie algebricd de formaf (x)=0. Condilia necesard gi suficientd
pentru ca acesta sd aib[ o singurd solulie in intervalul [a, r] este ca func{ia f (x) s1t
fie continud, strict monotond qi sd prezinte o schimbare de semn pe intervalul bl, fa,
dec\ f (x ) trebuie si indeplineascd condiliile:
I ' f :la,bl-+ R sd fie o funclie R.olle , continud gi derivabil[ in intervalul [a, b]
cu f'(x)> 0 sau f'(x)<0;
2. f(a).f(b)<0 e "f(")<0, "f(b)>0 sau f(a)>0, f(b)<0;
Cele mai utilizate metode numerice aproximative pentru determinarea
solufiilor unei ecualii algebrice sunt:
I. metoda tnjumdtdlirii intervalului (bisecliei) ;
2. metoda coardei (secantei),.
3. metoda tangentelor de ordinul I a lui Newton Q'{ewton- Raphson);
4. metoda tangentelor de ordinul II a lui Nanton,.
5. metoda iterativd pentru ecualii deforma x:g(x).
Un caz particular de aplicare a metodelor 1ui Newton il constituie extraserea
rdddcinii de ordinul f dintr-un numdr pozitiv i/.

1.1. Metoda injumitifirii intervalului (bisecfiei)

Este cea mai simpld si intuitivd metodd numericd pentru determinarea
rdddcinii unei ecualii algebrice de forma f (x)=0, rdddcind afld in intewalul (a,b).
Condiliile necesare pentru a putea aplica aceastd metodd sunt:
> f(x) sd fie o funclie continur, derivabild gi strict monotond inintewalul fa, bl;

f (a).f (b)<0 (1.1)

 t2 Metode numerice in inginerie

Metoda se bmeazdpe urnetorul algoritm:

1. valorile finctieif(x) in trei puncte: la capetele intervalului a,
se calculeazd b gi
la mijlocul distanfei: 6 = (a + b) I 2 gi se verificd semnele;
2. se calculeaz[ din nou valorile funcliei f(x) pentru subintervalul pentru care
funcfia prezintd, variatie de semn in trei puncte: la capetele intervalului respectiv
la mijlocul distanlei;
3. se repetii algoribnul pdnd cdnd se obline o lungime pentru ultimul subinterval
mai micd dec6t eroarea cerutd pentru calculul rdddcinii: t: xnal - x, .
Sunt posibile urmdtoarele patru canti prezentate in tabelul l l:
Tabelul l.l
Caz f(a) f(c) f(b) Rdddcina t
I + + 1e(a,c)
a
4 + 4e(c,b)
J + + Eeb,b)
4 + (eb.c)

In figura 1.1 este prezentat graficul unei funclii ce corespunde cazului 1 gi

apoi cazului 2prezentate intabelul 1.1. ,

Aplicafia 1.1
Folosind metoda bisecliei sd se afle rdddcina ecualiei algebrice
transcendente: lnx+3x2 -4x-1= 0, cu o eroare e<10-5 (cu cinci zecimale exacte).
qtiind cd aceastdrdddcind se afld in intervaiul Z].
[,
Rezolvare: Pentru determinarea soluliei ecualiei date se aplicd algoritmul
prezentatmai sus oblindndu-se valorile din tabelul L2.
 I. Metode numerice de rezolvare a ecualiilor algebrice cu o singurd variabild t3

Tabelul 1.2
n a- c b" f(a) f(c) f(b) Eroarea e
I 1.5 2 -2 0.155465 3.693
2 1.25 1.5 -2 1.089 0. r 55465 0,25
r.25 1.375 1.5 -1.089 -0,50967 0,155465 0.125
4 t.375 7.4375 1.5 -0.50967 -0. I 878 0. l 55465 0,0625
5 1,4375 r.46875 1.5 -0.1878 -0.0189 0, I 55465 0.03125
6 1.46875 r.484375 1.5 -0.0189 0.0676 0.15s465 0.015625
7.46875 7.476562s 1.48437s -0.0189 0.0241772 0.0676 0,0078 l 25
8 1,46875 472656 1.476562 -0.0189 0.002592 0.024177 0.0039
9 1.46875 .470703 r-472656 -0,0189 -0.00817 0.002592 0.0019
10 1.470703 477680 t,472656 -0.008169 -0.00279 0-002592 -0,00097
l1 r.471680 ,472168 r.4't2656 -0.00279 -0,0001 0.002592 -0.00098
T2 r.472t68 .4724t2 I-472656 -0,0001 0.0012 0.002592 0.000244
t3 r.472t68 472290 t.4724t2 -0.0001 0.0005 0.0012 0.00012
t4 1.472168 .472229 r.472290 -0.0001 0,0002 0.0005 0.00006
l5 1.472168 472198 r.472229 -0,0001 0.00007 0.0002 0,00003
r6 t.472168 .472t83 r.472t98 -0.0001 -0.00001 0,00007 0.000015
Metoda bisecfiei este slab.convergentd, Solulia aproximativ[ a ecuafiei
este {:1,4765625 calculatil cu o eroare s< l0-5 dup6 gaisprezece pagi.

t.2. Metoda coardei (secantei)

Se considerd o funcie f(x) continud gi derivabild pe intervalul [a D] astfel
incdt iqi modificd semnul, adicd este indeplinitd condilia f(a).f(b)<0. Fdri a
limita generalitatea metodei presupunem cd eatalia f(x):0 are o singurd rdddcind
( e (a.t) ca ln fi.gura r.2 (cu f(a) 4 $L f(b) fl).
t4 Metode numerice tn inginerie

in piimd fzzE, se poate aproximz tdddcina ecuafiei f(r):0 cu puncul de

interseclie cu axa Ox a dreptei care trece prin punctele A(a, f(a)) Si B(b' f(b)) de
ecualie:
y- f (a) (b)- f (a)
=r-o <+ v_ f (a)_1*_of
/ \ '
(1.3)
f(b)-f(a) b-a b-a
Punctul de interseclie al dreptei cu axa Ox se obline introducdnd condilia
y:0in ecualia (1.3). Se obline:

xt =o- f (o)+ 0.4)

f(b)- f(a)
Din figura 1.3 ren;irtd cd noul subinterval al riddcinii f este (a' x)
deoarece f (a). f (n) < o. in continuare algoritmril se repetd'
Presupunem cd ultimul subinterval pentru care funclia igi modificd semnul
este (x,-7, x,),adicdeste indepliniti conditia: f (x,-1)'f (x,)<0 (1.5)

lin6nd seama db relalia (1.4) se poate scrie urm[toarea relalie de recurenld

a metodei coardei sau secantei:

xn+r=xn-f(x,l*:*
'f(x,)-f(x,t) (1'6)

Aplica{ia 1.2
Folosind metoda coardei sd se determine rdddcina ecualiei algebrice:
lnx+3x2 -4x-1=0, cu o eroare e < 105 (cu cinci zecimale exacte) qtiind ci se
afl6 in intervalul [, z].
Rezolvare
Pentru calculul soluliei ecualiei se aplicd relalia de recurenJd (1.6) care
conduce la oblinerea valorilor din tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Pas xn- Xn+l x" fk"_) f(x*,) f(x) Eroarea e
I 1.000000 1.351300 2 -2.000000 -0.626100 3.693147
2 1.351300 1.44s332 2 -0.626t00 -0.146033 3.693147 0.09432
J t.445332 t.46643r 2 -0.146033 -0.03 r635 3.693r47 0.02t099
4 t.46643r r.470962 2 -0,031635 -0.006742 3.693147 0.004531
5 t.470962 t.47t926 2 -0.006742 -0.001432 3.693147 0.000964
6 1.41t926 1.412t3t 2 -0.001432 -0.000304 3.693t47 0.000205
7 7.472131 1.472774 2 -0.000304 -0.000064 3.693747 0,000043
8 1.472174 1.472784 2 -0.000064 -0.000014 3.693747 0.000010
9 1.472184 r.472186 2 -0.000014 -0.0000007 3.693147 0.000002
l0 1.472186 r.472788 2 -0.0000007 0.00001 3.693147 0.0.00002
Metoda coardei este slab convergentd. Solulia aproximativ[ a ecualiei
calculatd cu o eroare e : I 0'' in zece paqi este: 1:1,472 I 84.
 l. Metode numerice de rezolvare a ecualiilor algebrice cu o singurd variabild 15

1.3. Metoda tangentelor de ordinul I a lui Newton

(Newton-Raphson)
Metoda tangentelor de ordinul I a lui Newton este o metodd ce permite
calculul aproximativ al solutiei unei ecualii algebncef(x):O cu ajutorul tangentei la
graficul funclieif(x) in punctul xn.
Se consideri tmc[iaf(x) care indeplinegte urmitoarele condilii: este continud
9i derivabild pe intervalul fa, bl, igi schimbd semnul: "f (a).f (b)<0, este strict
monotond (f (x) >0 sau f (x) <0) qi graficul ei nu admite nici ui punct de
inflexiune pe intervalul fa, bl:f'(x)fl. in aceste condilii funclia admite o singurd
rdddcini ?n intervalul [a, b] qi se poate aplica metoda tangentelor de ordinul I a lui
Newton. Prin dezvoltarea in serie Taylor a fincliei f(x) in jurul punctului .x:a se
obline:

f(x)= y(a)+. f'(o)* (1.7)

l: {'(")+P:-t-r'1"1*('iii ..

Refindnd doar primii doi termeni ai acestei dezvoltiri, se obfine ecuafia

unei drepte carc reprezinte tangenta la graficul funcfiei in punctul A, a6a c:um
rezultd 9i din figura 1.3:
y1= f(a)+(x-,")f'(o) (1.8)
Dacd in ecualia (1.8) se pune condi.tia y;0, se obgine punctul de
interseclie al tangentei ct axa Ox:
u--
f(') (1.e)
'
^1 -
"f
,la)
Prin dezvoltarea in serie Taylor a funcliei f(x) in jurul punctului x:b li
relinerea primilor doi termeni se obline tangenta 1a graficul lui f(x) in punctul fl
care intersecteazd axa Ox in piunctul x2 (fig. 1.3):

x2=
.
D- r(r) (1.10)

^b:)
L6 Metode numerice tn inginerie

lindnd seama de relafiile (1.9) gi (1.10) rezultd formula de recurenti a

metodei tangentelor de ordinul I a lui Netvton (Nanton-Raphson):

xn+r=xn (1.11)
H
Observa{ii
1. Alegera puncului de start pentru aplicarea metodei tangentelor este
importantd intrucdt soluliile corespunzdtoare celor n iteralii trebuie sd fie
convergente cdtre solulia exactS, adicd in interiorul intervalului (a, b)i Se observd
din figura 1.3 cd valoriTe x1 x2,... corespurzdtoare punctului de start x:b se afld in
interiorul intervalului in timp ce prima valoare r'7 corespurzdtoare puncfului de
startx:a se afl6 in afara lui.
2.Dacd prima derivatd a funcliei se anuleazd in interiorul intervalului (4
b), (sau nu este strict pozitivd sau negativd) metoda nu este convergentl a$a cum se
poate observa in exemplul din figura 1.4.

3' ln cazul in care a doua derivati a func{iei se anuleazi in interiorul

intervalului (a, b), graficul funcliei admite un punct de inflexiune in interiorul
intervalului (a, b) gi metoda nu este convergentii asa cum se poate observa in
exemplul din figura 1.4.
B

vdx)

v=f(x)

X2
o
X1 x
A

Fig.1.5
L Metode numerice fu rezolvare a ecualiilor algebrice cu o singurd variabild 17

Aplicafia 1.3
-Folosind metoda tangentelor de ordinul I a lui Newton sd se determine
rdddcina ecualiei algebrice: lnx+3x2-4x-l=0t cu o eroare e<10-5 (cu pase
zecimale, ultima fiind rotunjitn) gtiind ci se afl6 in intervalut l,Zl.
Rezolvare
Notdnd f (x) = lnx +3x2 - 4x -1, atunci derivatele ltrf(x) sunt:

-f'(x)=f+Or -4 si f,,(x)=-)*g *(1.12)

XX'
Se [, 2] sunt indeplinite conditiile cerute:
observi cd in intervalul
f'(x)>O si f"(x)+O (1.13)
Pentru determinarea soluliei aproximative se aplicd relalia de recurenld
(1.11) luAndcapunctde start x:2 , obgndndu-sevalorite dintabelul 1.4.
Tabelul 1.4
Pas xn f(x) f 'k-) Xn-l f(x"*) Eroarea €
I z 3.693147 8.5 r.565512 0.538649 0,434488
2. r.5655t2 0.538649 6.031841 t.4762t1 0.022232 0.089301
3. r.4762rr 0.022232 5.534677 1.472t94 4.4T8-05 0.004017
4. r.472194 4.4T8-05 5.512424 t.472186 1.82E-10 0.000008

Se observd din tabelul 7.4 cd aceastii metodd este rapid convergentd.

Solulia aproximativd a ecua,tiei calculatd cu tase zecimale exacte este (:7,472184.