Organizarea activităţii de producţie sub forma producţiei în flux

Această formă de organizare a producţiei este specifică producţiei în masă şi în serie mare
şi prezintă următoarele trăsături:
1. Divizarea procesului tehnologic pe operaţii şi precizarea succesiunii de executare a lor.
2. Repartizarea executării unei operaţii sau grup de operaţii pe un anumit loc de muncă.
3. Amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării operaţiilor din
fluxul tehnologic / procesul tehnologic dat, sub forma liniilor de producţie în flux.
4. Trecerea produselor de la un loc de muncă la altul în mod continuu sau discontinuu cu
ritmul liber sau reglementat, în raport cu gradul de sincronizare în timp a executării operaţiilor.
5. Executarea în mod concomitent a operaţiilor de pe toate liniile de muncă din cadrul liniei de
producţie în flux.
6. Trecerea produselor de la un loc de muncă la altul, se realizează cu mijloace de transport
adecvate (de exemplu: benzile transportoare cu viteza corelată cu mărimea tactului de
producţie).
7. Executarea în cadrul acelei forme de organizare a producţiei în flux, a unui tip sau fel de
produs sau a mai multor feluri de produse, asemănătoare din punct de vedere constructiv şi al
procesului tehnologic.

Pentru a fi eficientă din punct de vedere economic, această formă de organizare a

producţiei, trebuie să fie fundamentată pe baza unor parametrii de funcţionare. Aceşti parametri
sunt:
1. Tactul de funcţionare al liniei reprezintă intervalul de timp la care linia de producţie
livrează un produs. Relaţia de fundamentare are în vedere două situaţii:
• pentru liniile de producţie în flux monovalente (prelucrează un singur tip de produse) ->
producţia în masă, relaţia tactului este:

; se exprimă în minute pe produs / bucată

12
 = fondul de timp disponibil de funcţionare al liniei în flux pe perioada considerată
Q = Cantitatea de producţie sau de produse ce urmează a se realiza pe linia în flux, în perioada
considerată.
Dacă pe linia de producţie în flux apar întreruperi reglementate în cadrul schimbului de
lucru, atunci timpul disponibil de funcţionare al liniei va fi diminuat cu mărimea acestor
întreruperi.

î = mărimea întreruperilor reglementate în cadrul schimbului în minute (datorate schimbului de

tură, pauzelor de masă, reglării utilajelor)

K = reprezintă un coeficient de utilizare a timpului disponibil de lucru

• pentru linii în flux polivalente (care prelucrează mai multe tipuri de produse, specifice
producţiei în serie mari)
Dacă pe linia de producţie în flux se execută trei tipuri de produse „a”; „b”; „c”, pentru
care normele de timp de prelucrare sunt diferite, atunci pentru calculul tactului de producţie „T”,
se va alege din cele trei produse, un produs reprezentativ. Va fi produs reprezentativ acela care se
execută în cantitatea cea mai mare sau are norma de timp cea mai mare.

diferit de diferit de

=> A produs reprezentativ

=> A produs reprezentativ

13
 = normele de timp pentru produsele A, B, C

= Cantităţi de produse de tipul A, B, C

Dacă pe linia în flux se execută trei tipuri de produse A, B, C, pentru care normele de
timp sunt egale , relaţia tactului de producţie este:

T = Td x 60 x K totul supra A + B + C
A; B; C = cantităti de produse de tipul A, B, C, executate în cadrul liniei.

2. Ritmul de lucru al liniei este o mărime inversă tactului de producţie şi exprimă

cantitatea de produse livrată de linie, în unitatea de timp.

Relaţia este (cantitatea de produse în unitatea de timp)

În funcţie de ritmul de lucru al liniei, există:

14
a) Linii de producţie în flux cu ritm reglementat caracterizate prin faptul că livrează pe
unitatea de timp o anumită cantitate de produse bine determinată, egală cu mărimea ritmului de
lucru al liniei;
b) Linii de producţie în flux cu ritm liber, care livrează cantităţi variabile de produse la
intervale de timp neregulate.

3. Numărul locurilor de muncă de la fiecare operaţie în parte şi numărul total de locuri

de muncă, de pe linia în flux.

durata operației

T = tactul de producție

= numărul total de locuri de munca de pe linia in flux

= =

= Durata fiecărei operații tehnologice

= Durata totală a operaţiilor executate pe linia în flux

Există două situaţii:

- atunci când duratele operaţiilor „i” de executat în cadrul liniei în flux sunt egale sau în
raport multiplu cu tactul de producţie al liniei, atunci relaţia de fundamentare a numărului
locurilor de munca de la fiecare operaţie în parte, oferă ca rezultat un număr întreg, astfel încât
linia în flux va avea o funcţionare continuă sincronizată; pe baza acestei sincronizări, produsele
trec spre prelucrare la diferitele operaţii pe diferitele locuri de muncă la intervale precise, făra a
exista timpi de aşteptare.
De asemenea, intrarea produselor pe linia în flux şi ieşirea lor după efectuarea operaţiilor,
se realizează la intervale de timp egale cu mărimea tactului de funcţionare al liniei.

15
 - atunci când durata operaţiei de executat la locul de muncă, respectiv nu este egală sau în
raport multiplu cu mărimea tactului de producţie, relaţia de fundamentare a numărului locului de
muncă de la fiecare operaţie în parte oferă ca rezultat un număr zecimal; apar astfel liniile de
producţie în flux discontinuu caracterizate prin lipsa sincronizării executării în timp a operaţiilor
tehnologice şi printr-o încărcare neuniformă a locurilor de muncă, utilajelor şi executanţilor care
deservesc aceste utilaje.
Acest lucru generează întreruperi în procesul tehnologic al locului de muncă respectiv.
Există două situaţii posibile:
a) la locurile de muncă la care operaţiile tehnologice de executat au o durată mai mică
decât restul operaţiilor de pe linie, procesul tehnologic se întrerupe, aparând timpi de aşteptare în
funcţionarea locului de muncă, utilajelor şi executanţilor care deservesc aceste utilaje.
b) la locurile de muncă la care durata operaţiilor de executat este mai mare decât restul
operaţiilor de pe linie, apar stocuri de producţie neterminată.

Pentru evitarea acestor aspecte negative, se adoptă măsuri organizatorice adecvate:

- la locurile de muncă insuficient încărcate (acolo unde durata operaţiilor este mai mică
decât restul operaţiilor de pe linie), se poate trece la lucrul la mai multe utilaje al unui executant
pentru folosirea integrală a timpului disponibil de lucru al executantului.
- la locurile de muncă cu durata operaţiei de executat mai mare decât restul operaţiilor de
pe linie se poate trece la folosirea unor schimburi suplimentare sau se pot repartiza lucrări spre
execuţie şi la alte utilaje de acelaşi tip în scopul reducerii producţiei neterminate.
Exemplu: se consideră o linie de producţie în flux cu 5 (cinci) operaţii tehnologice.
Operaţia 1 – 8 minute; se execută pe utilajele A.
Operaţia 2 – 3 minute; se execută pe utilajele B.
Operaţia 3 – 8 minute; se execută pe utilajele C.
Operaţia 4 – 5 minute; se execută pe utilajele D.
Operaţia 5 – 8 minute; se execută pe utilajele E.
Tactul de funcţionare al liniei este de 8 minute. Să se realizeze o sincronizare a liniei de
producţie în flux.
(Prima soluţie de rezolvare) Din analizarea datelor, putem propune ca executantul
operaţiei a 2-a să fie calificat şi pentru operaţia 4. Astfel, după ce execută operaţia a 2-a timp de 3
16
minute la utilajele „B”, se deplasează la utilajul „D”, unde efectuează operaţia 4 – 5 minute şi
revine la utilajul „B” la operaţia 2.
Figura 1 de pe caiet, pagina 6.

(A doua soluţie de rezolvare) Se execută atât operaţia 2, cât şi operaţia 4 pe utilajul „B”
(posibil din punct de vedere tehnic) de către executantul care lucrează la utilajul „B”. În acest fel,
se eliberează complet utilajul „D” şi executantul lui, asigurându-se o încărcare completă a locului
de muncă 2.
Figura 2 de pe caiet, pagina 6.

17
 4. Lungimea liniei de producţie în flux reprezintă lungimea benzii rulante care
transportă produsele între locurile de muncă. Există două situaţii:
a) dacă locurile de muncă sunt amplasate de o singură parte a benzii transportoare,
lungimea va fi egală cu:

d - distanţa medie dintre două locuri de muncă alăturate.

b) dacă locurile de muncă sunt aşezate de o parte şi de alta a benzii transpoartoare, relaţia
devine:

, (se măsoară în metri).

5. Viteza de deplasare a produselor între locurile de muncă (este viteza benzii

transportoare)

, (metri pe minut)

18