Sunteți pe pagina 1din 14

Dermatita

CLASIFICAREA DERMATITEI 1. Dermatita de contact 2. Dermatita atopica 3. Dermatita seboreica 4. Dermatita numulara 5. Dermatita cronica a mainilor si picioarelor 6. Dermatita exfoliativa generalizata 7. Dermatita de staza 8. Lichenul simplu cronic

Macroscopic > se caracterizeaza prin reactii cutanate eritemato-veziculoase pruriginoase, in panza sau in placarde, deseori recidivante, ale caror leziuni anatomo-patologice esentiale sunt spongioza si veziculatia. Microscopic: > leziunile initiale in dermatita acuta : hiperemia si vezicule (unele mai mari in dimensiuni interesand cea mai mare parte din epiderm; altele mai mici aproape subcorneene); > hiperemia din dermul superficial se continua cu exocitoza in epiderm. Vezicula intraepidermica contine initial numai serozitate si cateva elemente limfo-histiocitare. > ruperea tavanului veziculelor antreneaza clinic aspectul zemuind de "puturi eczematice Devergie"; in veziculele deschise la suprafata se constata celularitatea exudatului sporita cu prezenta granulocitelor neutrofile. > infiltratul inflamator din dermul superficial creste progresiv si ia caracter subacut ; > in eczema cronica cu aparitia ingrosarii pielii si lichenificarii, acantoza este accentuata si neregulata, existand hipergranuloza si hipercheratoza alternand cu zone de paracheratoza. > in derm exista inflamatie cronica evolutiva cu limfocite, histiocite, diverse macrofage, cateva granulocite eozinofile dar nu granulocite neutrofile .

2 .Ce este dermatita atopica?

Dermatita atopica (AD) este o boala inflamatorie a pielii caracterizata prin roseata si mancarime.Dermatita atopica este cauzata de o anomalie a sistemului imunitar, care provoaca leziuni ale pielii. Este o boala cronica si evolueaza, de obicei, cu perioade de remisiune si perioade de exacerbare.Evolutia se intinde pe mai multi ani sau chiar pe tot parcursul vietii. Principalele caracteristici ale dermatitei atopice sunt pielea uscata ,foarte pruriginoasa (provoaca mancarime)si ingrosarea pielii ca urmare a scarpinarii. La copilul mic, de obicei, leziunile se gasesc pe obraji, scalp si membre. La copilul mare si adulti, leziunile sunt in principal, pe suprafetele de flexie, cum ar fi coatele si genunchii. In cele mai multe cazuri, dermatita atopica afecteaza persoanele cu antecedente personale sau familiale de tulburari atopice cum ar fi astmul, febra de fan ,rinita alergica,etc. Exista doua tipuri diferite de dermatita atopica. Care sunt tipurile de dermatita atopica? 1) Cea mai comuna forma de dermatita atopica,care afecteaza aproximativ 70% din pacientii cu dermatita atopica , este dermatita atopica alergica. Ea este asociata cu o anumita anomalie a sistemului imunitar: pacientii au nivele mai mari de anticorpi de tip IgE. Acest anticorp este implicat in reactii alergice si actioneaza ca un mediator intre sistemul imunitar si factorii de mediu. In dermatita atopica ,contactul IgE specifice cu alergenul activeaza sistemul imunitar si determina stimularea mai multor tipuri de celule. Dintre aceste celule ,celulele T (globule albe), actioneaza ca factor cheie in dezvoltarea bolii. Odata activate, aceste celule T elibereaza citokine( molecule mesager). Citokinele intervin in raspunsul alergic,iar in cazul dermatitei atopice duce la aparitia leziunilor cutanate. 2) Cel de-al doilea tip de dermatita atopica este numita dermatita atopica non-alergica si afecteaza aproximativ 30% din pacientii cu dermatita atopica. In aceasta forma de dermatita atopica apar aceleasi manifestari clinice ca in dermatita atopica alergica, dar

fara a se produce un nivel ridicat de IgE. Dermatita atopica alergica si non-alergica, sunt asociate cu multe anomalii imunologice similare, cea mai importanta fiind o crestere a activarii celulelor T. Dermatita atopica afecteaza copiii si adultii.In 70% din cazuri debutul bolii se produce in cursul primilor cinci ani de viata.La majoritatea copiilor boala dispare in timpul adolescentei. Care sunt cauzele? Cauzele exacte ale dermatitei atopice nu sunt cunoscute. La fel ca alte tulburari atopice, dermatita atopica rezultata dintr-o combinatie de factori de mediu si factori genetici. Factori de mediu

Schimbarile din mediul inconjurator si stilul de viata ofera cea mai plauzibila explicatie pentru cresterea prevalentei dermatitei atopice. Sensibilizarea,care creste riscul de aparitie a dermatitei atopice,poate fi indusa de mai multi factori, inclusiv infectiile, stresul si factori iritanti. Umiditatea scazuta si alti factori care determina uscarea pielii pot, de asemenea,favoriza aparitia dermatitei atopice. Presiunea poate fi cauza directa a dermatitei atopice ,deoarece induce o reactie de hipersensibilitate la nivelul pielii, care produce prurit si inflamatie. Contactul cu animale, polenul, acarienii din praf, produsele alimentare(lapte, oua, peste, nuci,arahide, ciocolata, etc),imbracamintea din lana sau fibre sintetice, sapunurile, produsele pentru curatarea hainelor si toxinele produse de anumite bacterii care traiesc pe piele poate declansa sau agrava boala.Starea psihica proasta si nervozitatea mentin si contribuie la agravarea simptomatologiei. Dintre factorii care pot cauza dermatita atopica, cei mai frecventi sunt : factori alimentari - lapte de vaca, oua, alune, arahide, soia, grau, peste, fructe de mare aeroalergeni - acarienii din praful de casa agenti infectiosi - Staphylococcus aureus, Pytirosporum ovale factori de contact - agenti de curatare ce contin alcool, substante care usuca pielea (astringente), parfumuri, detergenti si sapunuri dure imbracaminte stramta si abraziva din lana sau materiale sintetice factori fizici - temperaturi extreme stressul emotional

Factorii genetici

Multe studii au aratat ca dermatita atopica este mostenita. Se pare ca exista mai multe gene anormale asociate cu dermatita atopica. Conform studiilor realizate in intreaga lume, factorii genetici (febra de fan sau astmul bronsic ,alergia la anumite alimente,istoricul familial de dermatita atopica sau de alte afectiuni alergice ) cresc considerabil sansele aparitiei dermatitei atopice.

Cum se manifesta?

Manifestarile clinice in dermatita atopica sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca si distributia lor sunt dependente de varsta. Astfel, se descriu 3 faze ale dermatitei atopice :

infantila (intre 2 luni si 2 ani) in care leziunile au un caracter acut (papulovezicule si zone zemuinde), situate mai ales la nivelul capului (scalp, obraji), gatului, trunchiului si fetei de extensie a extremitatilor a copilariei (intre 4 si 10 ani de viata), in care leziunile sunt mai putin acute si mai putin umede, sunt frecvent localizate in zonele flexoare (pliurile gatului, cotului, genunchiului, incheietura mainii). Sunt frecvente papulele uscate, excoriatiile, lichenificarile, eritemul si edemul in jurul ochilor adolescentului si adultului - leziunile sunt in principal placi uscate, lichenificate, hiperpigmentate situate in ariile de flexie si in jurul ochilor

La adult sunt frecvent intalnite doar manifestari reziduale : dermatita persistenta a mainilor, dermatita pleoapelor, dermatita retroauriculara. Debuteaza de obicei dupa varsta de 3 luni si inainte de 2 ani.Eruptia cutanata este pruriginoasa (determina mancarime ) si consta in aparitia de placarde cutanate eritematoase (rosii) prost limitate, cu o suprafata acoperita cu mici vezicule care se usuca si cad.Eruptia predomina pe obraji si frunte.Pielea de la nivelul urechilor este adesea afectata.Nasul si barbia de obicei, nu sunt interesate.Uneori, topografia leziunilor este mai putin caracteristica ,interesand fosa poplitee (regiunea din spatele genunchilui). Pielea devine uscata si isi pierde elasticitatea, incepand deobicei cu obrajii. Pruritul intens predomina la nivelul genunchilor, coatele, spatele urechilor, etc.Starea generala este buna, nu prezinta febra,apetitul este normal. Cu tratament corect, eruptia cutanata dispare in zece zile. La inceput leziunea devine uscata,apoi devine scuamoasa,ulterior pielea isi va relua aspectul normal.Remiterea poate fi completa sau pot ramane sechele.Recaderea bolii debuteaza cu piele inflamata si

infiltrata,insotita de prurit,ulterior apar primele semne ale bolii(placarde eritematoase acoperite cu vezicule umplute cu lichid).Recaderile sunt favorizate de infectii dentare, diaree si rinofaringite.In timp,boala scade treptat in intensitate sau dispare complet. Alte manifestari cutanate: Xeroza pielii - uscaciunea pielii prin scaderea secretiei glandelor sudoripare si sebacee explica aparitia pielii lipsite de elasticitate. Keratosis pilaris (mici umflaturi aspre) la nivelul bratelor si coapselor este prezenta Ichtioza vulgara -solzi uscati pe piele Cheilita (inflamatia buzelor) apare pe buza superioara si in jurul gurii. Pitiriazisul (dermatoza caracterizata printr-un roseata difuza si printr-o foarte fina descuamare) este frecvent Mici depigmentari solzoase pot aparea pe zonele expuse la soare. Aceste pete de culoare alba sunt uneori confundate cu infectii cutanate fungice. Papule : mici ridicaturi care se pot deschide cand sunt zgariate, capatand crusta si infectandu-se Palme hipercutate : un numar crescut de incretituri ale pielii pe palme. Urticaria : eruptie (umflaturi rosii) adesea dupa expunerea la un alergen, la inceputul puseelor sau dupa sport sau o baie fierbinte. Peoapele hiperpigmentate Exista de multe ori una sau doua pliuri in partea de jos a pleoapelor (cuta DennieMorgan). Alte simptome care pot fi: fata palida, transpiratie ,dermografism , conjunctivita etc Care sunt complicatiile? Principalul risc este infectia. Streptococii si stafilococii sunt bacteriile cel mai frecvent implicate. Aceste bacterii pot determina boli grave precum: stafilococia pleuropulmonara, osteomielita, insuficienta renala si complicatii cardiace. Varicela (varsatul de vant) este mult mai severa la persoanele atopice, dar contribuie, de a asemenea,la agravarea dermatitei atopice.Molluscum contagiosum si veruca vulgaris sunt foarte frecvent la aceste persoane. Complicatiile tratamentului cu corticosteroizi sunt destul de des intalnite. O boala rara care afecteaza predominat baietii (sindromul Wiskott-Aldrich) asociaza eczeme,purpura trombocitopenica (scaderea trombocitelor in sange) si un deficit de IgM (o varietate de anticorpi) care cauzeaza infectii repetate.

Generalitati

Dermatita atopica este o forma de eczema necontagioasa caracterizata prin inflamatie cutanata cronica si, ocazional, prin prurit intens. Eczema este un termen general folosit pentru a descrie o varietate de afectiuni cutanate ce provoaca inflamatie si prurit. Aproximativ 1 din 10 sugari dezvolta o forma de dermatita atopica numita eczema infantila. Caracterizata prin supuratii urmate de aparitia crustelor la nivelul tegumentului, eczema infantila apare cel mai frecevent pe fata si pe scalp. Boala se amelioreaza in decursul primilor doi ani de viata, iar prin atentie medicala simptomele pot fi tinute sub control pana la aceasta varsta. Cand dermatita atopica se dezvolta dupa varsta copilariei, inflamatia, aparitia veziculelor, supuratiei, si crustelor sunt mai putin pronuntate. Leziunile pacientului se usuca, capata o culoare maroniu-cenusie (de la culoarea rosie), iar pielea se poate ingrosa si devine

scuamoasa. La persoanele cu un ten mai inchis, afectiunea poate cauza deschiderea la culoare a zonei afectate, sau dimpotriva, intunecarea sa. Pruritul asociat cu aceasta tulburare se intensifica de regula in cursul noptii. Poate fi atat de intens incat pacientii se scarpina pana la aparitia sangerarii, provocand uneori aparitia cicatricilor sau infectiilor. Simptomele tind sa fie mai intense la femei. Dermatita atopica se poate localiza in orice regiune a corpului, iar zonele de tegument ingrosat si scuamos se pot mentine mai multi ani la nivelul degetelor, palmelor sau plantelor. La adolescenti si adultii tineri, dermatita atopica apare mai des in una sau mai multe din urmatoarele zone: plica cotului, portiunea posterioara a genunchilor, glezne, incheieturi, fata, gat, piept, palme si intre degetele de la maini.

Semne si simptome

Printre simptomele dermatitei atopice se numara:


eruptie cutanata piele ingrosata si uscata la nivelul zonei afectate mancarime (prurit) oboseala cronica, ce se dezvolta atunci cand pruritul intrerupe somnul

Diagnostic
Diagnosticul dermatitei atopice se bazeaza in general pe evaluarea simptomelor prezente si pe istoricul medical familial si personal. Testele cutanate nu ofera, de obicei, informatii de incredere cu privire la aceasta boala.

Tratament
Dermatita atopica nu poate fi vindecata, insa severitatea si durata simptomelor pot fi controlate. La aparitia primelor simptome trebuie consultat medicul dermatolog care va recomanda, cel mai probabil, bai calde pentru a diminua aderenta crustelor formate, urmate de aplicatii cu lotiune cu petroleum pentru a preveni pierderea umezelii naturale a pielii. Aplicatiile topice cu steroizi sau preparate ce contin gudron de carbune pot diminua pruritul slab, insa gudronul de carbune are un miros neplacut, pateaza hainele, si poate creste riscul de cancer de piele. Utilizarea excesiva de creme cu steroizi poate afecta cresterea la copii. Femeile insarcinate trebuie sa evite folosirea produselor ce contin gudron de carbune. Printre efectele secundare atribuite steroizilor topici se numara pruritul, senzatia de arsura, acneea si subtierea sau patarea pielii. Aplicarea de steoizi topici in zona periorbitara (in jurul ochilor) poate cauza glaucom. Antihistaminicile orale (ex. difenhidramina) pot reduce simptomele dermatitei atopice asociata alergiilor. In cazul simptomelor persistente se recomanda utilizarea steroizilor topici mai concentrati. Un analgezic slab poate fi prescris pentru a diminua stresul si imbunatati somnul pacientului, iar antibioticele orale sunt folosite pentru a trata infectiile secundare. Unguentele cu cortizon trebuie folosite cat mai rar, iar preparatele concentrate nu trebuie aplicate niciodata pe fata, regiunile inghinala, rectala si axilara. In cazul pacientilor care folosesc unguente cu cortizon se recomanda monitorizarea medicala regulata. Daca pacientii nu raspund bine la alte tratamente se poate prescrie cortizonul cu administrare orala. Injectiile antialergice nu sunt eficiente in tratarea dermatitei atopice iar, uneori, pot agrava simptomele. Deoarece alergiile alimentare pot declansa dermatita atopica, medicul poate sugera eliminarea anumitor alimente din dieta daca alte tratamente se dovedesc ineficiente.

Tratament alternativ Terapiile alternative se folosesc pentru calmarea simptomelor dermatitei atopice, mai ales atunci cand tratamentul conventional nu a dat rezultate. Se pot utiliza urmatoarele metode de tratament alternativ:

efectuarea de plimbari regulate, urmate de bai calde in care se adauga ulei de levantica (Lavandula officinalis); uleiul de levantica ajuta la "relaxarea" sistemului nervos, inclusiv a nervilor de la nivelul tegumentului administrarea de suplimente de zinc, ulei de peste, vitamina A, vitamina E, si ulei de primula; toate reprezinta surse excelente de substante nutritive pentru piele reducerea sau eliminarea consumului de carne rosie evitarea alimentelor cu potential alergen, precum laptele de vaca, alunele, cerealele, ouale, si soia evitarea stresului

Alte tehnici alternative ce se pot dovedi utile in tratamentul dermatitei atopice includ:

acupresura - pentru a elimina tensiunea ce poate declansa boala aromoterapie - prin adaugare de uleiuri esentiale de levantica, cimbru, iasomie, si musetel in apa fierbinte masaj shiatsu si reflexologie - ajuta la diminuarea simptomelor prin refacerea echilibrului natural al organismului homeopatie - poate intensifica temporar simptomele inainte de a le reduce hidroterapie - utilizeaza apa in toate formele ei pentru a stimula sistemul imun terapie cu sucuri naturale - contribuie la detoxifierea organismului

Preventie
Studiile au demonstrat ca sugarii privati de laptele matern inaintea varstei de 4 luni prezinta un risc de 3 ori mai ridicat decat alti copii de a dezvolta o eczema recurenta. Alimentarea copiilor cu varste mai mici de 1 an cu oua sau peste poate activa simptomele. Copii trebuie feriti de substante iritante, precum praf, fum, par de animale, mucegai, etc. Dermatita atopica - masuri preventive importante, raspunsuri la intrebari frecvente

Este importanta pastrarea in spatiile de locuit a unei temperaturi constante, nu foarte ridicate ca si asigurararea unei umiditati potrivite a aerului (de evitat extremele : atmosfera prea uscata sau prea umeda) Hainele ce vin in contact direct cu corpul ar trebui sa fie confectionate din materiale absorbante si neiritante (ideal, din bumbac); se recomanda ca spalarea hainelor sa se faca cu agenti de curatare blanzi, neparfumati - in farmacii exista produse specifice pentru persoanele care sufera de dermatita atopica - iar clatirea trebuie sa fie minutioasa, pentru eliminarea detergentului rezidual din materiale. Se recomanda evitarea materialelor tip lana sau sintetic

Nivelurile ridicate de stress si anxietate se coreleaza cu o scadere importanta a capacitatii de refacere a barierei cutanate. De aceeea este important ca pacientii sa isi acorde suficient timp pentru relaxare si odihna iar vacantele intr-o zona cu clima calda si uscata au adeseori efecte benefice Este foarte important sa fie eliminati factorii ce determina xeroza(uscaciune cutanata), cum ar fi spalatul excesiv. Pielea trebuie mentinuta emoliata si supla. APLICAREA FRECVENTA A UNUI AGENT EMOLIENT CONFERA O STARE DE BINE PENTRU PIELE SI O PROTEJEAZA, FIIND CEA MAI IMPORTANTA MASURA IN TRATAMENTUL DERMATITEI ATOPICE. Se recomanda folosirea intotdeauna a unor sapunuri blande, neiritante sau a unor uleiuri de baie neparfumate Aplicarea dermatocorticoidului recomandat de medic, se face ideal dupa baie, pe leziuni, de 2 ori pe zi. Si aplicarea agentilor emolienti se face tot dupa baie, ideal in primele 3 minute pentru a "captura" apa in piele Testele alergologice (de tip "scratch test" sau intradermice), frecvent solicitate de familia copilului atopic, nu au utilitate. Testele de tip "patch" pentru detectarea unor alergii de contact se pot insa dovedi utile. Uneori, in cazuri selectionate, fara raspuns la masurile obisnuite de tratament, se pot dovedi utile diverse masuri de reducere a expunerii la alergeni din mediu sau testele alimentare de excludere Stabilitatea emotionala a pacientului este foarte importanta pentru controlul bolii. In unele cazuri este necesara apelarea la un psiholog sau chiar initierea unei terapii (medicamentoase, hipnoza, masaj, etc.) pentru diminuarea si controlul anxietatii/depresiei Spitalizarea de scurta durata poate fi uneori necesara, conducand uneori la o ameliorare rapida, prin schimbarea temporara a microclimatului si a starii emotionale, rupand astfel cercul vicios "mancarime - scarpinat" ("itch - scratch") Nu se recomanda apelarea la terapii naturiste, leacuri babesti, produse "miraculoase" de provenienta exotica, ce pot adeseori agrava leziunile si complica diagnosticele si tratamentele viitoare

Medicul trebuie intotdeauna anuntat in cazul aparitiei uneia dintre urmatoarele situatii:

febra sau prurit constant in cursul unui acces al bolii aparitia inexplicabila a unei eruptii cutanate la o persoana care prezinta un istoric personal sau familial de eczema sau astm inflamatie care nu se reduce dupa 7 zile de la inceperea tratamentului cu un medicament procurat fara prescriptie medicala aparitia unei cruste galbui sau maronii sau a unor vezicule pline cu puroi la nivelul unei eruptii cutanate preexistente expunerea unei persoane cu dermatita atopica la bolnavi cu herpes genital, herpes labial sau alta afectiune dermatologica virala

Dermatita atopica la copil


Dermatita atopica , debuteaza la varsta de 6-12 saptamani, majoritatea copiilor afectati revenindu-si in jurul varstei de 18 luni, cu toate ca vor prezenta ulterior un risc mai mare de a avea pielea uscata sau eczeme pe maini. Dermatita este o boala cronica, manifestandu-se prin afectiuni ale pielii. Cercetatorii au estimat ca 65% dintre pacienti dezvolta simptomele in primul an de viata, in timp ce 90% dezvolta simptome inainte de varsta de cinci ani. Care sunt stadiile dermatitei atopice ?

. La copiii mici, dermatita atopica incepe de regula pe la 6-12


saptamani. Poate aparea la inceput in jurul obrajilor sau pe barbie sub forma unei iritatii faciale in pete care se pot transforma in piele rosie, solzoasa sau ca o spuzeala umeda. Pielea se poate infecta. Odata ce copilul devine mai mobil si se poate tara, zone expuse cum sunt genunchii si coatele pot fi si ele afectate. Un copil mic cu dermatita atopica poate fi agitat si iritabil din cauza mancarimii si disconfortului. Multi copii isi revin pe la 18 luni, desi raman cu un risc mai mare decat normal de a avea piele uscata sau eczeme pe maini, mai tarziu in viata.

In copilarie, iritatiile tind sa apara in spatele genunchilor si in interiorul


cotului, pe partile laterale ale gatului precum si pe incheietura mainii, glezne si maini. Adesea, iritatia incepe cu papule care devin dure si solzoase cand sunt zgariate. Pielea din jurul buzelor poate fi inflamata iar linsul constant al zonei poate conduce la formarea de fisuri mici si dureroase. Cazurile severe de dermatita atopica pot afecta cresterea, iar copilul poate fi mai scund decat media.

La adulti
Boala poate intra in remisie. Lungimea remisiunii variaza si poate dura luni sau chiar ani. La unii copii, boala se remite mai bine, o perioada de timp lunga pentru a reveni la instalarea pubertatii cand hormonii, stresul si folosirea produselor de ingrijire corporala si cosmeticele care irita pielea pot cauza puseul bolii. . Modelul bolii este similar la adulti si la copii, adica, boala poate fi larg raspandita sau limitata. La unii adulti, numai mainile sau picioarele pot fi afectate si pot deveni uscate, cu mancarime, rosii, si crapate. Schema de somn si performanta profesionala pot fi afectate iar utilizarea pe termen lung a medicamentelor care trateaza boala poate provoca complicatii. Adultii cu dermatita atopica pot avea si o predispozitie la dermatita de contact iritanta, in special daca sunt in meserii care presupun udarea frecventa a mainilor, spalarea mainilor, sau expunerea la produse chimice. Unele persoane dezvolta iritatii in jurul mameloanelor Aceste simptome localizate sunt greu de tratat iar oamenii nu spun adesea doctorului aceste lucruri din pricina pudorii sau timiditatii.

Dermatita de scutec
Generalitati Dermatita de scutec este cea mai frecventa forma de inflamatie a pielii sugarului. Se prezinta ca o zona iritata, rosie la nivelul pielii acoperite de scutec (funduletul) a sugarului (eritem fesier). Majoritatea sugarilor dezvolta la un moment dat acest tip de dermatita. Cel mai frecvent apare la introducerea de alimente solide in alimentatia sugarului, atunci cand mama care alapteaza mananca anumite alimente sau cand copilului i se administreaza antibiotice. Alti factori care pot duce la aparitia dermatitei de scutec sunt mentinerea umeda a pielii sub scutec, schimbarea rara a scutecului, diareea si folosirea unor chiloti din plastic peste scutec. Dermatita de scutec poate determina ingrijorarea parintilor si il poate deranja pe sugar dar de obicei dispare in cateva zile cu tratament simplu, la domiciliu. Semne si simptome Dermatita de scutec este caracterizata de urmatoarele: -simptome dermatologice: piele rosie, moale si sensibila in zona scutecului.

Dermatita de scutec este frecventa, afectand intre 7 si 35% dintre copiii cu varsta sub 2 ani, numarul cel mai mare de cazuri inregistrandu-se la varste cuprinse intre 9-12 luni. Este o iritatie de tip inflamator si poate afecta orice zona a pielii bebelusului ce intra in contact cu scutecul: organe genitale, fese, partea inferioara a abdomenului, coapsele. Cea mai comuna forma a dermatitei de scutec arata ca o roseata si/sau bubite mici, dar exista si o forma severa ce prezinta zone de ulceratie.Dermatita de scutec apare de obicei daca bebelusul sta perioade lungi de timp in scutece ude sau daca bebelusul are tendinta de a dezvolta alergii (de obicei atunci cand unul dintre parinti este alergic). Cel mai bun tratament al dermatitei de scutec consta in prevenirea acesteia.

Pasi simpli de preventie si tratament al dermatitei de scutec:


1. Inlocuieste scutecele ude cat de des poti, in special in timpul orelor de veghe si imediat dupa eliminarea scaunului. 2. Spala zona scutecului cu apa sau sterge cu servetele umede inmuiate in putin ulei de bebelusi (servetelele umede NIVEA Baby sunt o alegere buna si de asemenea uleiul de corp pentru bebelusi de la NIVEA). 3. Foloseste miscari usoare pentru a curata zona, o frecare excesiva poate agrava eruptia. 4. Lasa pielea din zona scutecului sa se usuce la aer sau foloseste un uscator de par pentru a grabi procedura. 5. Diminueaza contactul dintre pielea bebelusului si materiile eliminate, folosind o crema de fundulet pe baza de oxid de zinc si pantenol (poti folosi crema pentru fundulet de la NIVEA Baby) sau o crema pentru iritatii ale zonei scutecului (Crema reparatoare pentru iritatii NIVEA Baby). 6. Daca este tratata respectandu-se pasii mentionati anterior, eruptia ar trebui sa dispara in trei pana la cinci zile. 7. Daca zona scutecului prezinta pustule (cosuri), este posibil sa apara o infectie bacteriana, iar daca apar zone de puncte rosii sau placarde rosii, infectia este de tip micotic (ciuperca), ambele situatii necesitand o vizita la medicul curant care va poate sfatui cum sa procedati.