CURS DE PUERICULTURA PT TATICI

Travaliul și nașterea » Semne prevestitoare ale travaliului

În ultima lună de sarcină, vor apărea contracţii neregulate şi nedureroase. Atâta timp cât contracţiile
nu sunt dureroase, nu vă grăbiţi spre spital! Mai pot trece săptămâni de zile până la naştere.
Un alt semn ar fi hiperactivitatea: faptul că gravida, cu 2-3 săptămâni înainte de a naşte, e plină de
energie, simte nevoia să facă numeroase schimbări în casă cum ar fi mutatul mobilei, spălatul
geamurilor, gătit, călcat haine, etc. Acesta se mai numește și sindromul de cuib.
Creşterea secreţiei vaginale şi pierderea dopului gelatinos indică faptul ca mai sunt 2-3 zile până la
naştere, colul uterin fiind  pregătit de travaliu.
Semnele clare de travaliu sunt contracţiile uterine dureroase regulate la interval de 10 minute și
ruperea membranelor (“SE RUPE APA”).
Este important de ştiut că sunt două situaţii în care este imperios să acţionaţi de urgenţă şi să vă
grăbiţi către maternitate: când apare o sângerare sau se scurge lichidul amniotic verde.

Travaliul și nașterea » La maternitate

Odată ajunşi la maternitate, este important să fiţi alături de parteneră, atat cat se poate. Chiar dacă ea
este cea care trece prin durerile nașterii, travaliu, alăptat, schimbat scutece, sunt lucruri pe care şi
proaspeții tătici le pot face.

În primele zile, e recomandat ca tăticul să își găsească activităţi care să îi aparţină în totalitate lui:

schimbatul scutecului, adus copilul la mama pentru a fi hrănit, băiţa de seară, pregătit cina, etc.
Contactul timpuriu între nou-născut şi tată este extrem de important pentru adaptarea copilului la viata
extrauterină, după suferinţa prin care bebele a trecut în orele de travaliu. Nou-născutul va recunoaşte
prima oară vocea tatălui, care a reuşit să pătrundă la el în perioada intrauterină datorită tonalităţii
vocii si apoi va recunoaște mama, după miros. Astfel, tatăl este prima persoană care are datoria să
ușureze adaptarea copilului în familie.
85% din femei, la 2-3 zile de la naștere experiementează tristeţea postpartum. Partenera va simți că
nu se poate baza pe nimeni, viața este grea, noul rol și responsabilitățile o copleșesc.
Atunci, partenerul este cel care trebuie să intervină, fiind un real suport moral, demonstrând că o
acceptă pe parteneră în noul ei rol, că este alături de ea iubind-o și ajutând-o în tot ce e nevoie. Din
pâcate 25% dintre femei ajung să experimenteze depresia postpartum zile, săptămâni sau chiar luni
după naștere, manifestându-se printr-o lipsă a poftei de viață, irascibilitate, anxietate, lipsa igienei
personale, insomnii, existând chiar pericolul de a-și face lor sau copilului rău fizic. Astfel, rolul
partenerului este esențial în prevenirea acestor simptome sau recunoașterea lor dacă ele au apărut.
Primele zile acasă » Camera bebelușului
Atunci când amenajăm camera pentru bebeluşul nostru, vom ţine cont de câteva reguli pentru a crea
confortul de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta cât mai armonios.

Vom incerca sa mentinem o temperatură constantă în camera bebelușului, în jur de 22-24 de

grade pentru a-i menţine temperatura corpului optimă şi pentru a nu îi crea disconfort (stare de
somnolenţă, sete sau foame excesivă).

Umiditatea în camera bebelușului trebuie să fie de 40%-60%, apelând la un umidificator sau la vase cu
apă, prin evaporare creându-se umiditatea ideală.
Nu protejaţi excesiv copilaşului de mediul exterior, pentru că în acest mediu va trebui sa traiască!
Nu permiteţi accesul musafirilor în camera bebelușului, dar trebuie evitat să nu se supra-aglomereze
spațiul, deoarece astfel se crează un mediu favorabil viruşilor. Nu lăsaţi musafirii să atingă în mod
direct copilul, pentru a nu permite bacteriilor lor de pe piele să se transfere pe pielea
bebelușului. Copilul poate fi atins sau sărutat pe căciulă sau șosete.
Când vine vorba de vestimentaţia copilului, lucrurile sunt simple. Îmbrăcăm bebeluşul la fel ca şi pe
noi, excepţie făcând momentele în care doarme şi atunci îi vom da o bluza în plus sau îl acoperim cu
o păturică.
Dacă copilului îi este cald, nu va dori să mănânce şi vom fi suprinşi să descoperim că va adormi în
timpul suptului.

Pentru că în perioada intrauterină nou-născutul a stat într-un mediu cu putină lumină, vom încerca să îl
deprindem cu diferenţa dintre zi şi noapte, astfel pe timp de zi va avea parte de multă luminozitate, iar
pe timpul nopţii în cameră va fi cât mai puțină lumină, cel mult să se folosească o lumină de veghe. Pe
întuneric, corpul secretă hormonii de creştere, de aceea e foarte important ca bebeluşul să nu
beneficieze de foarte multă lumină pe timpul nopții (copiii care dorm mai mult devin longilini).
Pe lângă toate acestea, mobilierul din camera bebelușului este foarte important. Iată care sunt piesele
de mobilier care ar trebui să se regăsească în camera bebelușului: un patut cu o saltea care sa-i tina
copilului spatele drept, un dulapior pt hainutele copilului, o comoda/masuta pe care copilul urmeaza sa-
i fie schimbat scutecul si i se va face baita..
Primele zile acasă » Rolul tatălui

Rolul tatălui este extrem de important în noua familie, din care acum face parte şi nou-născutul.
Apariţia bebeluşului poate fi o reală provocare pentru viaţa de cuplu, de aceea părinţii trebuie să îşi
stabilească clar prioritaţile, modul de viață, dar mai ales valorile familiei după care vor să se ghideze
pentru a-şi îngriji şi educa copilaşul.

Propun sa faceti o schema/un program prin care sa stabiliti ce are de facut fiecare. Astfel se pot stabili
care sunt valorile dorite/căutate care să ghideze copilul. Stabiliţi cu mama bebeluşului, încă din prima
zi, care e rolul fiecăruia în ceea ce priveşte noul membru al familiei voastre.

Nu stati deoparte! Implicaţi-vă în îngrijirea bebeluşului, în treburile casnice! Preluaţi anumite

ritualuri, cum ar fi băiţa de seară, masajul bebeluşului, schimbatul scutecului înainte de a-l duce
mămicii pentru a fi hranit la ora de masă sau plimbarea bebeluşului. Chiar dacă toate aceste lucruri
implică să vă treziţi în mai multe rânduri în timpul nopţii şi să fiţi obosiţi la serviciu, partenera
voastră va aprecia eforturile voastre şi cu sigurantă veţi câştiga multe puncte bonus!
Fiţi pe poziţii, induraţi cu stoicism comentariile partenerei extrem de posesive asupra copilului şi veţi
demonstra în câteva zile că sunteţi “de bază” şi puteţi face lucrurile la fel de bine ca şi ea, astfel
putând prelua din sarcinile casei, timp în care ea să se poată ocupa relaxată de bebeluş sau să se
odihnească.
Statisticile arată ca în Romania, rata divorţurilor este de 50%, după 2 ani de la apariţia copilului în
familie. Urmaţi micile sfaturi, decideţi să vă implicaţi activ, gestionaţi inteligent şi informat apariția
copilului în viaţa de cuplu şi nu veţi face parte din aceste statistici extrem de îngrijoratoare!

Igiena bebelușului » Băița sugarului Vom povesti despre băița sugarului din punct de vedere medical,
lăsând la o parte ritualurile, miturile şi tradițiile. Lucrurile de care avem nevoie atunci când îi facem
băiţă sugatului sunt: văniţă, apă direct de la robinet, la 37 de grade Celsius (termometru de apă) și
produse de cosmetică (săpun/șampon, ulei de corp și cremă pentru eritem fesier). Obligatoriu, verificati
initial cu mana apa de baita pt a evita eventualele accidente nedorite.

Nu e nevoie să puneţi în apă dezinfectante, petale de trandafiri, ceaiuri sau extract de mușețel!
Nu este indicat să faceţi baie copilului în fiecare zi, în ciuda sfaturilor primite din partea celorlalţi!
Din punct de vedere medical, pielea se înnoiește la 2 zile şi jumătate, deci este ideal să faceți baie
copilului la 2-3 zile.

Este important ca înainte de a dezbrăca copilul, să aveţi în jurul vostru toate lucrurile de care e nevoie
(hăinuţe, cosmetice – săpun/șampon, cremă de funduleț, ulei de corp, prosop).

Zonele care nu trebuie uitate în timpul băiţei sunt: fontanela, în spatele urechilor, între degete, sub
bărbie, în zona pliurilor.
Deşi poate părea greu, ritualul băiţei poate deveni o activitate extrem de relaxantă pentru întreaga
familie. Odată stresul primelor experiențe trecut, va deveni o plăcere atât pentru copil cât şi pentru
părinţi. 

Igiena bebelușului » Igiena organelor de simț

Când vine vorba de igiena copilaşului, trebuie să avem grijă în mod special de igiena urechilor, igiena
nasului, igiena ochilor şi igiena guriţei.

Când vine vorba de igiena urechilor, spunem un NU hotărât beţisoarelor de urechi copilaşului,
indiferent de vârstă sau adultului. Beţisoarele pot fi folosite pentru a şterge pavilionul urechilor, în nici
un caz în interiorul lor. Urechile trebuiesc spălate zilnic, ca orice alt organ al corpului nostru, aşa că
nu evitaţi contactul cu apa, de teama unei presupuse otite!

Şansele să apară otita cresc atunci când urechile copilului nu sunt spălate, pentru că în timp se formează
dopul de ceară. După baiţă, e important să ştergeţi corect urechile copilului răsucind capătul unei
bucăţi de tifon sau capătul unui prosopel cu care veţi şterge doar pavilionul extern al urechii.
Cînd vine vorba de igiena ochilor la bebeluş, apar din nou controversele. Datorită faptul că bebeluşii
nu au lacrimi în primele luni de viaţă, poate chiar până la vârsta de un an, canalul nazo-lacrimal fiind
închis, ochişorii lor vor fi şterşi din interior spre exterior. Este posibil să facă conjunctivită la
început, datorită lipsei lacrimilor care au ca şi scop spălarea ochilor. Şi atunci se cere ajutorul
medicului.

Lucrurile sunt simple: nu neglijaţi să ştergeţi urechiuşele şi ochişorii copilaşului, să interveniţi cu ser
fiziologic şi o pompă manuală atunci când năsucul e infundat, iar cand in guriţa se observe depozite
albe de candida, se spala gurita copilului si tot ceea ce baga acesta in gura (san, biberon, tetina, jucarii,
etc.) cu o solutie de bicarbonat de sodiu (se gaseste la orice magazin alimentar).

Igiena bebelușului » Scutecul

Corpul bebeluşului ştie să protejeze zona scutecului formând  o barieră hidrolipidică, astfel pH-ul acid
al urinei este împiedicat să intre în contact direct cu pielea. Noi îndepărtăm acest strat hidrolipic atunci
când folosim şerveţete umede sau săpun, ceea ce ne obligă să folosim cremă protectoare pentru zona
scutecului. DE ACEEA NU SE RECOMANDA FOLOSIREA SERVETELELOR UMEDE!

Scutecul trebuie schimbat la 2-3 ore sau ori de câte ori e nevoie. Daca apare eritemul fesiser se
recomanda aplicatii locale de Nidoflor.
Colicile sugarului » Cauzele colicilor

Colicile abodominale sunt una din cele mai mari provocări ale proaspeţilor părinţi. Dacă ați epuizat
toate variantele: sete, foame, schimbatul scutecului, temperatura din cameră, vă puteţi gândi că
bebeluşul are dureri de burtică şi un indiciu clar ar fi faptul că se chirceşte, isi freaca piciorusele având
un disconfort fizic evident şi plâns aparent inconsolabil.

Cauzele colicilor pot fi:

Aerul înghiţit în timpul suptului. În această situaţie, aplicăm regula de 10: copilul a mâncat 10
minute, 10 minute ne străduim să îl ajutăm să râgâie ( eructeze), pentru că nu toți ştiu să facă acest
lucru de la bun început (se pune copilul pe umarul parintelui si este tapotat usor pe spate)
Intestinul bebelaşului nu este pregătit să digere hrana, fie că e vorba de lapte matern sau de
lapte praf. Statistic, intestinul nou-născutului are nevoie de 6 săptămâni pentru a învăţa să digere
alimentele cu care este hrănit.
Constipaţia poate afecta doar o parte din bebeluşi, creându-le disconfort. Dacă vorbim de
alimentaţia cu lapte matern, numărul de scaune normale ale unui copil este între 7-10 pe zi. În
cazul copiilor hrăniţi cu lapte praf, numărul de scaune emise sunt în jur de 3 pe zi. Dacă au trecut
48 de ore de la ultima emisie de scaun, putem vorbi despre constipaţie, iar câteva din soluţiile
pentru a combate constipaţia sunt: supozitoarele cu glicerina sau diversele dispozitive care ajută la
relaxarea sfincterului anal pentru a avea loc emisia de scaun. (se prezinta la medic pe medicatie
ajutatoare).
Colicile sugarului » Trucuri
Cum puteţi face faţă plânsului bebeluşului, în special în toiul nopţii, cauzat de colicile abdominale şi ce
trucuri puteți folosi pentru a-l ajuta pe bebeluș să depăşească mai uşor aceste momente?

Câteva trucuri sunt considerate mai puțin convenționale, datorită faptului că puţine ţări recunosc
colicile abdominale drept o problemă medicală, punând discomfortul/plânsul bebeluşului pe seama
inadaptării la viaţa extrauterină sau a familei din care face parte.
Masajul în sensul acelor de ceasornic la nivelul burticii, compresele calde pe burtică: săculeţii cu
sâmburi de cireşe (se încălzesc în cuptorul cu microunde, menţin temperatura constantă de 37 de
grade), diferite jucării care conţin o ploscă unde se depozitează apă caldă sau cea mai plăcută
metodă, contactul piele-la piele sunt trucuri foarte eficiente în a liniști colicile abdominale.
Dintre toate aceste trucuri, bebeluşul va prefera contactul piele-la-piele deoarece aude bătăile inimii
adultului, zgomot recunoscut din perioada intrauterină care îl linişteşte. În plus, contactul fizic îi oferă
copilului posibilitatea de a primi temperatura corpului adultului. Orice asemănare cu viața intrauterină
îl poate liniști, de la auzul bătăilor inimii, la zgomotul produs de uscatorul de păr, poziția ghemuită în
sisteme de purtat copiii și mersul cu mașina (vibrațiile).