Biletul nr.

1
Citeste textul cu voce tare:
În ceea ce priveste concepția cromatică, saltul este și el evident de la simbolismul suplu al
procedeelor expresioniste, care înregistrează culoarea lucrurilor ca poarta spre adevărul lor, la
exactitatea absolută și rece a culorii, înveliș superficial și iluzoriu etanș, despărțit de adâncimea
lucrurilor. Se dovedește, astfel, ca paradoxal adevărata valorificare spectaculoasă a unor concepte
expresioniste, cu ample perspective de integrare a artei în cotidian, se va produce în arta
constructivistă și a formelor figurative […]. Existența unui „real” al profunzimilor și tendința de
a-i acorda dimensiunea absolutului, sarcina de a-l cunoaște și de a-l face activ prin expresie, se
converteau pentru artistul expresionist într-o a doua natură. Se contura, astfel, un nou „mod de a
fi“ al artistului, în raport cu realitatea, în care arta se reafirma drept o valoare a vieții, valoarea
organică și constitutivă, cu infinite implicații. Era o atitudine care sublinia voit legăturile artei
moderne cu valorile vieții în general, ceea ce implicit însemna depășirea individualului și, sub o
formă sau alta, cuprinderea dimensiunii sociale.” (Amelia Pavel, Expresionismul și premisele
sale)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b) Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul artei? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Rezolvare – Biletul nr. 1

1.a. Textul se adresează unui receptor avizat, un cititor care este interesat de fenomenele artistice
din arta picturală, cum este expresionismul. Un cititor obișnuit poate fi, de asemenea, interesat de
acest text, de informațiile științifice pe care le conține.
b. Textul de mai sus este de tip argumentativ, un indiciu fiind termenul premise din titlu care
conduce la ideea că autoarea studiului expune, în mod argumentat, o teorie asupra
expresionismului în pictură.
c. În textul de mai sus identific opinii și argumente, de exemplu: în expresionism se schimbă
statutul culorii, „de la simbolismul suplu la exactitatea rece a culorii”, arta este văzută, de artistul
expresionist, drept o valoare a vieții, „valoarea organică și constitutivă” etc.
2.
Conceptul de artă se referă la totalitatea creațiilor artistice individuale sau colective,
anonime sau faimoase ale oamenilor, realizate pe parcursul evoluției istorice a umanității.
Expresie a conștiinței și a sensibilității artistului, arta prezintă viziunea particulară a acestuia
asupra realității percepute. Arta, mai ales în expresia ei vizuală, a picturii, este un martor tăcut
sau revoltat al istoriei umanității. Arta servește mai multor scopuri.
În primul rând, arta, si, mai ales, pictura, este un pandant al istoriei. Creațiile artistice
prezintă perspectiva artistului asupra evenimentelor istorice cărora le este contemporan sau pe
care alege să le fixeze pe canava, pentru conservarea memoriei. Nu puține sunt portretele care
prezintă imaginea unei personalități monarhice, istorice etc. Realizate, de regulă, la comanda
autorității statale, aceste picturi prezintă, dincolo de amănuntele portretului, elemente de
vestimentație, de mediu de viață, toate acestea oferindu-ne o imagine asupra momentului istoric
surprins.Ororile provocate de violență se reflectă, de asemenea, în pictură și este suficient să
amintim de opera plastică a lui Pablo Picasso, Guernica, pentru a ne demonstra teoria.
În al doilea rând, creațiile artistice servesc unui scop nobil, ele fiind forme de revelare și
de educare a spiritului artistic al consumatorilor de artă. Arta are, asemenea literaturii, o finalitate
estetică și un sens cathartic, ea fiind cea care vindeca, conduce la eliminarea gândurilor negative
și la apropierea de idealul de frumusețe și de adevăr pe care-l caută oamenii.
 Biletul nr. 2
Citeste textul cu voce tare:
Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se pretează la numeroase interpretări, fiind una
dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei Șerban o aduce pe scena Teatrului de
Comedie într-o adaptare inovatoare și amuzantă, îmbogățind piesa prin numeroase schimbări în
relație cu vremurile contemporane și prin care propune trimiteri către societatea românească
actuală.
Mult zgomot pentru nimic a fost scrisă între 1598 și 1599 și este una dintre celebrele
tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originală urmărește procesul de curtare a lui
Hero, o tânăra nobila, de către Claudio, un lord florentin. Claudio stârnise gelozia fratelui bastard
al prințului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recentă campanie militară. Astfel, Don
John, fratele bastard al lui Don Pedro, le întinde o capcana lui Don Pedro și Claudio pentru a îi
face să creadă ca Hero i-a fost infidelă lui Claudio în noaptea de dinaintea căsătoriei. Claudio o
„demasca“ pe Hero în ziua nunții, iar ea leșina de rușine. Tatăl și verișoara ei decid să propage
minciuna că Hero a murit, pentru a-i face pe Don Pedro i Claudio sa regrete umilirea lui Hero.
Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar
calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata. Leonato, tatăl lui Hero, nu îi spune lui Claudio
despre inocența fiicei lui, făcându-l să creadă că o va lua de soție pe verișoara lui Hero (Beatrice),
și că Hero este în continuare moartă. La nuntă, Beatrice și Hero intră în scenă mascate, iar toate
cele întâmplate sunt scoase la iveală.
Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick.
Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care oglindeste
in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza din cauza
planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste. Adaptarea lui Andrei
Șerban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text revigorant și actual. Schimbările
sunt minime, dar cruciale, păstrând esența originalului shakespearean, dar adaptându-l la
vremurile noastre.
Una dintre inovările majore ține de folosirea elementelor multimedia. Andrei Șerban
adăuga scenelor shakespeariene ascultări pe ascuns, aparté-uri și monologuri, folosind șapte
camere video plasate pe scenă. Au fost adăugate, în spectacol, câteva dansuri și momente
muzicale ce animează atmosfera, care, de altfel, împletește sobrul cu comedia.
(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza în amor, Observator cultural nr. 940/2018)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b) Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul teatrului în educarea tinerilor? Motivează-ți răspunsul.

Rezolvare – Biletul nr. 2

1.a. Receptorul textului dat este un cititor obișnuit, care este interesat de actualitatea culturală și
de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru că prezintă informații despre
spectacolul teatral „Mult zgomot pentru nimic”, realizat de Andrei Șerban.
b. Textul citat aparține stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind că prezintă informații din
realitatea contemporană, detalii privind locul, data, amănuntele de conținut ale spectacolului
teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronică teatrală,
el conține impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de părere că spectacolul la
care a asistat este unul de valoare.
c. În textul citat se etalează opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, față de piesa de teatru
văzută. Se prezintă și fapte: jocul actorilor, intervențiile media etc. Jurnalista consideră că
regizorul român Andrei Șerban a respectat textul piesei, dar a adus și inovații, care au fost inspirat
alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului specific de
modernitate.
2.
Consider ca teatrul are un rol major în educarea tinerilor, din mai multe motive.
În primul rând, teatrul are o funcție educativă, prin etalarea spectacolului slăbiciunilor și
defectelor umane. Principiul antic potrivit căruia „Prin râs se îndreaptă moravurile” se regăsește
și astazi, în teatrul modern, care propune o versiune subiectivă a realității moderne. Spectacolul
sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este un prilej fascinant de educare și de
înfrumusețare a sufletului uman, care, eliberat de emoțiile negative, se purifică și se înnobilează.
În al doilea rând, teatrul, asemenea filmului, reprezintă o modalitate agreabilă de petrecere
a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos și excesiv vizual, nu lasă loc pentru
reflexie, teatrul reprezintă ocazia de a medita asupra slăbiciunilor umane, asupra avatarurilor
dragostei, asupra dramatismului existenței umane.
Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are și potențial formativ, funcționând
asemenea unei oglinzi care prezintă defectele umane. Teatrul conduce la un proces de
autocunoaștere, prin relevarea defectelor și a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate
dovedi o sursa de inspirație pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atât mai mult cu
cât spectacolul modern presupune, adesea, participarea activă a spectatorului, care devine ad-hoc,
actor, participant direct la actul artistic.