Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și toracică

(complement simplu)
1. Dintre următoarele, factor de risc pentru dezvoltarea MCC este:
a. Medicamente
b. Droguri
c. Preparate hormonale
d. Contraceptive
e. Toate cele enumerate, daca au loc in timpul sarcinii
2. In interventii pe cord deschis, cel mai des se utilizeaza:
a. Sternotomia longitudinala
b. Toracotomia stinga
c. Sternotomia transversa
d. Toracotomia dreapta
e. Acces prin ambele pleure
3. Pentru canalul arterial permeabil larg, este caracteristic urmatoarul suflu auscultativ:
a. Suflu sistolic
b. Suflu sistolo- diastolic
c. Suflu diastolic
d. Lipsa de suflu
e. Suflu Graham Steel
4. Ce se observa la auscultația zgomotului II la nivelul arterei pulmonare în prezența canalului
arterial permeabil cu hipertensiune pulmonară?
a. Disocierea zgomotului II
b. Accentuarea zgomotului II
c. Slabirea zgomotului II
d. Zgomotul II nu se schimba
e. Toate cele enumerate
5. Interventie chirurgicala de urgență imediată dupa ligaturarea CAP - este necesara in urmatoarea
situatie:
a. Sindromul Horner
b. Aparitia emfizemului subcutan
c. Drenarea abundenta de singe pe tuburile de dren
d. Aparitia aerului in cavitatea pleurala
 e. Atelectazia lobului pulmonar
6. La prezenta ferestrei aorto - pulmonare cu diametru mic, auscultative se determina:
a. Suflu sistolic
b. Suflu diastolic
c. Suflu sistolo-diastolic
d. Nu este prezent suflu
e. Suflu sistolic pe artera pulmonara
7. La fereastra aorto – pulmonara mare, pe artera pulmonara, zgomotul II:
a. Nu se schimba
b. Este slab
c. Este disociat
d. Este accentuat
e. Lipseste
8. La DSV cu suntare stinga – dreapta, se determina supraumplerea:
a. Ventriculului drept
b. Ventriculului sting
c. Ambelor ventricule
d. Atriului drept
e. Atriului sting
9. Inchiderea de sinestatoare a DSV este posibil de obicei la virsta de:
a. Pina la 1 an
b. Pina la 4 ani
c. Dupa 4 ani
d. DSV nu se inchide singur niciodata
e. La orice virsta
10. Cel mai frecvent se intilneste urmatoarea forma de stenoza izolata a arterei pulmonare:
a. Supravalvulara
b. Valvulara
c. Subvalvulara
d. Combinata
e. Toate din cele enumerate
11. Formarea ”ghebului cardiac” la pacientii cu DSV si hipertensiune pulmonara se formeaza din
contul:
a. Ventriculului sting
 b. Atriului sting
c. Ventriculului drept
d. Atriului drept
e. Toate cele enumerate
12. La pacientii cu DSV, disocierea zgomotului II se intilneste in:
a. Hipertensiune pulmonara
b. Șunt stinga - dreapta mare
c. Inversarea șuntului
d. Egalarea șunturilor
e. Nu depinde de nivelul tensiunii pulmonare
13. Acces chirurgical spre DSV perimebranos este preferabil prin:
a. Ventriculul drept
b. Atriul drept
c. Trunchiul arterei pulmonare
d. Ventriculul sting
e. Aorta
14. Din toate tipurile de DSV, cel mai frecvent, de sinestator se inchide:
a. DSV musculare mici
b. DSV perimembranoase inlet
c. DSV subaortale
d. DSV subpulmonare
e. DSV dublu arteriale
15. La prezenta canalului atrio-ventricular partial deschis, fluxul pulmonar este:
a. Insaracit
b. Obisnuit
c. Marit prin flux arterial
d. Sunt semne de hipertensiune pulmonara
e. Are prezente vase colaterale
16. Anatomic, canalul atrio-ventricular partial deschis, se caracterizeaza prin:
a. DSA tip OS
b. FOP
c. DSA tip OP cu anomalie de dezvoltarea valvelor atrioventriculare
d. DSV
e. Anomalie de drenare a venelor pulmonare
17. Iesirea din ventriculul drept a aortei si arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
a. Prezenta ambelor vase care ies din ventriculul drept
b. Prezenta DSV
c. Lipsa regiunii mitro – aortale
d. Prezenta hipertensiunii pulmonare sau a stenozei arterei pulmonare
e. Prezenta tuturor celor enumerate
18. Cel mai frecvent tip de ventricul unic este :
a. Tipul A (ventricul sting)
b. Tipul B (ventricul drept)
c. Tip C (lipsa septului interventricular)
d. Tip D (reprezentat ca regiune infundibulara)
e. Toate tipurile se intilnesc cu aceeasi frecventa
19. Cea mai frecventa MCC asociata cu sindromul Down este:
a. Stenoza arterei pulmonare
b. Coarctatia aortei
c. DSV
d. Canalul atrioventricular
e. Atrezia arterei pulmonare
20. MCC acianogene se clasifică in felul urmator, exceptie:
a. Şunt de la stânga spre dreapta
b. Șunt de la dreapta spre stînga
c. Leziuni obstructive ale părţilor stângi a inimii
d. Leziuni obstructive ale părţilor drepte a inimii
e. Fistule arterio-venoase
21. Momentul cheie in patogenia MCC acianotice este:
a. Hipoflux pulmonar
b. Hiperflux pulmonar
c. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului drept
d. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stîng
e. Amestecul sîngelui venos cu cel arterial
22. Care este cea mai frecventă formă a stenozei aortice?
a. Valvulară
b. Subvalvulară
c. La nivelul Ao ascendente
 d. La nivelul Ao descendente
e. La nivelul bulbului aortic
23. Pentru oprirea inimii intraoperator se utilizeaza următoarea soluție cardioplegică:
a. Șoc electric
b. Preparate beta-blocante
c. Soluție cu conținut mare de ioni de potasiu
d. Preparate blocante de Ca
e. Răcirea paceintului
24. Repornirea spontană a inimii are loc datorită:
a. Legii Stark-Franklin
b. Încălzirii pacientului
c. Infuziei de protamină
d. Infuziei de soluție cu conținut de ioni de Clor
e. Conectării la cardiostimulator
25. Pentru corecția chirurgicală a CAP sau a coarctației aortice, abordul chirugical preferat este:
a. Toractomia stîngă
b. Sternotomia mediană
c. Toractomia dreaptă
d. Mini sternotomia
e. Toracoscopia

26. In tetrada Fallot, gradul dereglarilor hemodinamice depinde de prezenta:

a. Dextrapozitia aortei
b. DSV
c. Ingustarea arterei pulmonare
d. Hipertrofiei ventriculului drept
e. Hipoplazia ventriculului sting
27. Tetrada Fallot, cel mai frecvent, se caracterizeaza prin urmatoarea localizarea a DSV-ului:
a. Intratrabecular in septul muscular interventricular
b. Subtricuspidal
c. Subpulmonar
d. Subaortic
e. De intrare muscular
28. Prin infuzia continua a cărui medicament se menține deschis canalul arterial permeabil în cazul
malformațiilor cardiace ductal dependente?
 a. Vasoprostan
b. Amfotericina B
c. Indometacina
d. Captopril
e. Sildenafil
29. Care din următoarele nu este component a Tetralogie Fallot?
a. DSV subaortic
b. Valvă atrio-ventriculară comună
c. Dextrapoziția aortei
d. Hipertofia ventriculului drept
e. Stenoza tractului de ejecție a ventriculului drept
30. Care este cea mai frecventă MCC cianogenă?
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Tetralogia Fallot
c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Boala Ebstein
e. Trunchiul arterial comun
31. Medicamentul utilizat pentru profilaxia crizelor hipoxice este:
a. Captopril
b. Anaprilina
c. Sildenafil
d. Amlodipina
e. Metoprolol
32. Care este procedura paliativă specifică pentru transpoziția vaselor magistrale?
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
33. Care este intervenția de elecție finală pentru atrezia de valvă tricuspidă?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația Conn
d. Anastomoza Blalock – Taussing
 e. Niciuna din cele enumerate
34. Prin ce se caracterizează anastomoza bidirecțională Glenn?
a. Anastomoza venei cave inferioare la artera pulmonară
b. Anastomoza venei cave inferioare la vena pulmonară
c. Anastomoza venei cave superioare la artera pulmonară
d. Anastomoza venei cave inferioare la vena anonimă
e. Anastomoza arterei subclavii la artera pulmonară
35. Prin ce se caracterizeaza boala Ebstein?
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Atrezia valvei mitrale
c. Amplasarea cuspelor valvei mitrale în planuri diferite
d. Amplasarea cuspelor valvei tricuspide în planuri diferite
e. Separarea incomplete a valvelor mitro-tricuspide
36. Care este intervenția de elecție pentru Boala Ebstein?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația în con
d. Anastomoza Blalock – Taussing
e. Niciuna din cele enumerate
37. Cauză a malformațiilor cardiace este:
a. Modificări genetice
b. Infecții intrauterine
c. Consum de alcool în timpul sarcinii
d. Fumatul în timpul sarcinii
e. Este multifactorială
38. Manifestare clinică cauzată de hipoxia cronică este:
a. Torace mărit în dimensiuni
b. Indexul de oxigenare mărit
c. Degete de toboșar
d. Membre periferice calde
e. Toate cele enumerate
39. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la adulți:
a. Myxoma cardiacă
b. Lipoma
 c. Fibroma
d. Rhabdamyoma
e. Miosarcoma
40. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la copii:
a. Myxoma cardiacă
f. Lipoma
g. Fibroma
h. Rhabdomyoma
i. Miosarcoma
41. De ce depind simptomele tumorilor cardiace?
a. Localizare
b. Genul pacientului
c. Tipul tumorii
d. Originea citologică
e. Vîrsta pacientului
42. Localizarea tumorii în endocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
43. Localizarea tumorii în miocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
44. Localizarea tumorii în epicard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
45. Cea mai frecventă localizare a mixomei cardiace este în:
 a. Atriul stîng
b. Atriul drept
c. Ventriculul drept
d. Ventricului stîng
e. Septul interventricular
46. Pericolul iminent prezentat de mixoma cardiacă este:
a. A se inclava în valva aortică
b. A se inclava în valva mitrală
c. A distruge sistemul de conducere a cordului
d. A crea simptome de hipertrofie cardiacă
e. Nici unul din enunțuri nu este corect
47. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
a. Mixoma
b. Fibroma
c. Fibroelastoma
d. Rabdomioma
e. Lipoma
48. Cea mai frecventă localizare a tumorilor mediastinale este în:
a. Mediastinul anterior
b. Mediastinul posterior
c. Mediastinul superior
d. Mediastinul mediu
e. Tumorile mediastinale au repartiție egală în compartimentele mediastinale
49. Cel mai frecvent tip de tumoră mediastinală întîlnit în mediastinul anterior este:
a. Tumorile neurogene
b. Timomul
c. Mixomul
d. Tumorile din celule germinative
e. Metastaze din glanda tiroidă
50. Investigarea specifică de rutină pentru determinarea prezenței și localizării tumorilor
mediastinale este:
a. Radiografia toracică
b. Ecografia cardiacă
c. Tomografia computerizată toracică simplă
 d. Scintigrafia
e. Tomografia computerizată toracică în regim angio
51. Nu este simptom al tumorilor mediastinale:
a. Voce răgușită
b. Tamponada cardiacă
c. Tusea
d. Disfagia
e. Palpitații
52. Tumorile cele mai frecvente în mediastinul posterior sunt:
a. Tumorile neurogene benigne
b. Tumorile neurogene maligne
c. Tumorile din celule germinative benigne
d. Tumorile din celul geminative maligne
e. Limfoamele
53. Hipertensiunea pulmonara este consecinta a:
a. Hipovolemiei in circuitul mic
b. Hipervolemiei in circuitul mic
c. Hipervolemia in circuitul mare
d. Hipovolemia in circuitul mare
e. Nici una din cele enumerate
54. Presiunea pulmonară normală este:
a. 5-10 mm Hg
b. 15-20 mm Hg
c. 20-25 mm Hg
d. 30-40 mm Hg
e. 0-5 mm Hg
55. Hipertensiunea pulmonară este definită în modul următor:
a. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în repaos,
determinată la cataterism cardiac
b. Creșterea presiunii arteriale pulmonare sistolice mai mult decît 25 mm Hg la efort,
determinată la cataterism cardiac
c. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg în repaos,
determinată la cataterism cardiac
 d. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în repaos,
determinată la radiografie pulmonară
e. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg la efort, determinată
la cataterism cardiac
56. Care poate fi una din cauzele HTP determiată de patologia părților stîngi a cardului?
a. Insuficiența valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Boala Ebstein
d. Defect septal atrial
e. Transpoziția de vase magistrale
57. Homogrefele sunt :
a. Prelevate de la pacientul în cauză
b. Prelevate de la cadavre umane
c. Realizate din pericard porcin
d. Toate cele de mai sus
e. Nici una
58. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia :
a. Endocardită acută
b. Disecţia de aortă
c. Boala Marfan
d. Aortită sifilitică
e. Traumatism toracic
59. În evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este
sugestivă pentru :
a. Insuficienţă mitrală ischemică
b. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
c. Ruptura peretelui liber ventricular
d. Ruptura septului interventricular
e. Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă
60. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa, descrisa de Virchow cuprinde:
a. edemul membrelor inferioare, hipercoagulabilitatea, staza;
b. traumatismul local al peretelui vaselor, sarcina, hipercoagulabilitatea;
c. traumatismul local al peretelui vaselor, hipercoagulabilitatea, staza;
d. obezitatea, hipercoagulabilitatea, sarcina;
 e. sarcina, staza, hipercoagulabilitatea.
61. Care din urmăatoarele afirmații sunt adevarate?
a. Arteriografia prin puncție Seldinger se face cel mai frecvent prin puncția arterei brahiale
b. Insuficiența renală nu este o contraindicație pentru arteriografie
c. Calea femurala este de preferat atunci cind pulsarile la femurale sunt slabe sau absente.
d. Punctia directa a unei proteze vasculare este de preferat.
e. Arteriografie cross-over este indicata în cazul absentei pulsului la femurala contralaterala
62. Pentru salvarea extremității în condiții optime, intervalul de timp scurs de la instalarea ischemiei
la instruirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie sa fie mai scurt de:
a. 1-2 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 10-12 ore
e. 12-24 ore
63. Dat fiind faptul că la majoritatea pacientilor care au suferit traumatisme vasculare circulatia
colaterala este slab dezvoltata (paientii sunt mai degraba tineri, cu artere normale) ischemia
ireversibila apare:
a. Mai precoce
b. Mai tardiv
c. Nu poate apărea
d. Cu urmare a traumatismului maselor musculare
e. Ca urmare a leziunilor nervoase
64. O serie de factori influențează direct prognosticul în tratamentele vasculare, cu excepția:
a. Intervalul de timp scurs între momentul traumatismului și intervenția terapeutică
adecvată
b. Vîrsta tînără
c. Localizarea anatomică
d. Leziunile ososoase asociate
e. Leziunile nervoase asociate.
65. Următoarele afirmații sunt false:
a. În traumatismele vasculare aerteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru
diagnosticul unei leziuni vasculae.
b. arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce
 c. Arteriografia precizează sediul exact, natura și extensia leiunii/leziunilor vasculare în
vederea tratamentului.
d. Arteriografia este indicată la pacienții instabili hemodinamic
e. Ateriografia intraoperatorie este de preferat.
66. Atitudinea terapeutica in cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune urmatoarele,
cu exceptia:
a. Daca la leziunea arteriala se asociaza si o leziune venoasa aceasta din urma va fi rezovata
in general prima
b. In cazul asocierii leziunilor osoase, leziune vascuala va fi rezolvata prima, indiferent
de gravitatea ischemiei.
c. Leziunile asociate care ameninta viata printre putinele indicatii pentru ligatura si nu
pentru repararea arteriala..
d. indicatie pentru amputatie este reprezentata de pierderea osoasă pe întindere mai mare de
6 cm
e. Prezenta socului sau leziunilor multiple asociate reprezenta indicații relative pentru
amputație.
67. Primul gest terapeutic in ischemia acuta prin embolie trebuie sa fie:
a. Administrarea unui bolus de heparina
b. Incalizrea memrbului ischemic
c. Efectuarea embolectomiei cti mai rapid posibil.
d. Administraea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
e. Adminisrarea de manitol alaturi de alcalinizarea urinii pentru prevenirea insuficientei
renale acute.
68. Selectați afirmația falsă:
a. Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital și funcțional bun
b. Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua a 5-a și
a 7-a și manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c. Mecanismul de apariție al trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d. Riscul de trombocitopenie este similar pentru toate tipurile de heparină
e. Primul gest terapeutic este în trombocitopeniile induse de heparină este oprirea
administrării
69. Tratamentul cu AVK este contraindicat în următoarele situații, cu excepția:
a. În cazul existenței unei diateze hemoragic
b. Hipertensiunea arterială malign
 c. În cazul în care contextul psiho-social al pacientului nu permite supravegherea adecvată
a tratamentului
d. La vârste <75 ani
e. La vârste >75 ani
70. Care din următoarele afirmații sunt false?
a. Principalul determinant al permeabilității pe termen lung al unui grefon este starea
patului vascular periferic
b. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuropopliteu depășește 90%
c. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aortofemural depășește 90%
d. Bypassul extraanatomic este unui procedeu folosit la pacienții cu risc crescut și la care se
are în vedere evitarea unei intervenții intraabdominale majore
e. Cea mai buna patență pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase
71. Alegerea grefonului vascular nu ține cont de:
a. Diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau bypassat
b. Prezența infecției
c. Străbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d. Disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e. Costul unui grefon sintetic
72. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepția:
a. eritroza de declivitate
b. paloarea la ridicarea membrului
c. modificari trofice ale pielii la nivelul piciorului și gambei
d. Prezența pulsului periferic
e. Absența pulsului periferic
73. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin:
a. durere de repaos continuă necesitând analgezie cu durată peste două saptamâni
b. ulcer ischemic
c. gangrena piciorului
d. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mare de 50 mmHg
e. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mica de 50 mmHg
74. Care este atitudinea corectă în sindromul de compartiment:
a. faciotomie
b. miomectomie
c. drenajul
 d. compresie
e. observația
75. Cea mai frecventă complicație apărută în urma revascularizării arteriale este:
a. edemul de reperfuzie
b. infecția
c. parestezia
d. dermatoscelroza
e. nici una de mai sus
76. Cînd putem exclude un sindrom de compartiment?
a. presiunea în compartiment >30-35 mmHg
b. presiunea în compartiment 10-15 mmHg
c. traumatisme arterio-venoase combinate
d. edem masiv
e. absenta fluxului capilar
77. Care din urmatoarele explorări este cea mai fidelă în detectarea leziunilor axului arterial al
membrelor inferioare:
a. angiografie prin rezonanță magnetică
b. computer-tomografie
c. arteriogarfie prin puncție Seldinger
d. venografie
e. limfografie
78. Care din următoarele cause este cea mai frecvent întilnită în ischemia acută traumatică a
membrelor inferioare:
a. anevrism micotic
b. traumatisme închise
c. traumatisme deschise
d. disecție de aorta.
e. spasm arterial.
79. Următoarele afirmații referitoare la tromboflebită superficială sun false:
a. poate fi determinate de traumatisme
b. tromboflebită superficială este întîlnită într-o serie de boli maligne
c. poate avea character migrator în boala Buerger
d. se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară
e. tromboflebita venelor superficiale ale sînului(boala Mondor) este o entitae foarte rară.
80. Tratamentul cu anticuagulante orale în tromboză venoasă profundă se conduce în funcție de:
a. INR
b. Timp Howel
c. Timp de sîngerare
d. Valoarea antitrombinei III
e. APTT

Teste noi 2022

1. În circulația fetală: Câte artere ombilicale sunt prezente la făt?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

2. În circulația fetală: Câte vene ombilicale sunt prezente la făt?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

3. În circulația fetală: Arterele ombilicale la făt își au originea din?

a. Aortă
b. Arterele iliace
c. Ventriculul stâng
d. Atriul stâng
e. Arterele renale

4. Majoritatea sângelui din vena ombilicală ocolește ficatul prin intermediul?

a. Direct prin vena cavă inferioară
b. Ductul venos
c. Vena hemiazigos
d. Vena azigos
e. Vena cavă superioară

5. În circulația fetală: Sângele din vena cavă inferioară este direcționat în atriul
stâng prin foramen ovale patent de către?
 a. Valva tricuspidă
b. Valva mitrală
c. Valva lui Eustachio
d. Valva lui Thebesius
e. Valva aortic

6. În circulația fetala: Direcționarea fluxului sangvin prin ductul arterial este

determinat de?
a. Vârsta fâtului în perioada intrauterină
b. Poziția anatomică al ductului arterial
c. Rezistența vasculară pulmonară mărită
d. Concentrația mică de oxigen în ventriculul drept
e. Funcția bună a valvei tricuspide

7. Coardele tendinoase a valvei mitrale unesc?

a. Mușchii papilari cu cuspele valvei mitrale
b. Miocardul ventriculului stâng cu cuspele valvei mitrale
c. Mușchii papilari cu inelul valvei mitrale
d. Miocardul ventriculului stâng cu inelul valvei mitrale
e. Inelul valvei mitrale cu cuspele valvei mitrale

8. Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul valvei

mitrale în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară

9. Principala funcție a coardelor tendinoase este?

a. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei ventriculare
b. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei atriale
c. Previne prolabarea cuspelor în perioada diastolei ventriculare
d. Previne disfuncția sistolică a atriului
e. Previne disfuncția inelului valvular

10.În jurul inelului anterior a valvei tricuspide, în șanțul atrio-ventricular anterior

trece următoarea arteră coronariană?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
 11.Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul valvei
tricuspide în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară

12.Ce structură anatomico-funcțională poate fi lezată la plasarea suturilor în

regiunea vârfului triunghiului Koch?
a. Lezarea arterei coronariene drepte
b. Lezarea nodului atrioventricular
c. Lezarea arterei circumflexe
d. Lezarea sinusului coronarian
e. Lezarea nodului sino-atrial

13.Abordul chirurgical la valva tricuspidă se efectuiază prin?

a. Atriotomie stângă
b. Atriotomie dreaptă
c. Septotomie
d. Ventriculotomie dreaptă
e. Ventriculotomie stângă

14.Cine din iluștrii chirurgi considera că „Chirurgul care va decide să aplice o

sutură pe cord riscă să piardă stima colegilor săi “?
a. Theodor Billroth
b. Ludwig Rehn
c. Friedrich Trendelenburg
d. Robert Gross
e. Alfred Blalock

15.Cine a aplicat prima sutură pe cord (oficial recunoscut)?

a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro

16.Cine a descris pentru prima dată operația pentru embolectomie pulmonară în

anul 1908?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock

17.Prima inlaturare (rezectie) de Aneurism Aortic în anul 1931 a fost efectuata de

către?
a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken

18.Închiderea chirurgicală a ductului Botallo în anul 1938 a fost efectuată de

către?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța

19.Prima anastomoză vasculară intersistemică a fost efectuată în 1944 de către

chirurgul?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock

20.Cine a aplicat hipotermia generala a corpului pentru a corecta malformația

cardiacă congenitală cu scopul profilaxiei hipoxiei cerebrale?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța

21.Cine este considerat întemeitorul operațiilor pe cord deschis?

a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken

22.Primul cardiostimulator a fost implantat în anul 1958 de către?

a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro

23. Prima anastomoză între artera mamară internă și ramul interventricular

anterior a fost aplicată în anul 1967 de către?
a. A.P. Kolessov
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock

24. Primul transplant de cord a fost efectuat în?

a. Statele Unite ale Americii
b. Germania
c. Africa de Sud
d. India
e. China

25.Ce grad de severitate a bolii în stenoza aortică indică un gradient mediu de

presiune de 45 mm Hg?
a. Medie
b. Ușoară
c. Severă
d. Critică
e. Grad neimportant

26.Ce modificare structurală a inimii este cel mai frecvent asociată la orice
pacient cu stenoză aortică, indiferent de etiologie?
a. Dilatarea cavităților ventricului stâng
b. Hipertrofie concentrică a ventriculului stâng
c. Hipertrofia atrială stângă
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Dilatarea atriului stâng

27.Ce patologie cardiacă concomitentă poate fi depistată la bolnavul cu stenoză

aortică de etiologie reumatismală?
a. Stenoza valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Insuficiența valvei mitrale
d. Stenoza valvei arterei pulmonare
e. Patologia pericardului
 28.Care este mecanismul sau etiologia simptomelor anginei în cadrul stenozei
aortice?
a. Necesitatea în oxigen în miocard este mai mare decât aportul oxigenului
b. Hipotensiunea în aorta ascendentă
c. Compresia extravazală a arterelor coronariene
d. Ateroscleroza arterelor coronariene
e. Dilatarea poststenotică aortei ascendente

29.Care este mecanismul sau etiologia clasică a simptomelor sincopei în cadrul

stenozei aortice?
a. Hipoperfuzia cerebrală din cauza debitului cardiac scăzut
b. Aritmia ventriculară
c. Aritmia atrială
d. Sincope vasovagale
e. Bradiaritmiii

30.Care este tratamentul de primă linie pentru un pacient simptomatic cu stenoză

aortică severă?
a. Inhibitori enzimei de conversie a Angiotenzinei
b. Beta – blocantele
c. Diuretice
d. Spironolactonă
e. Înlocuirea valvei aortic

31.Care din următoarele tratamente nu trebuie amânat în insuficiența acută de

valvă aortică ?
a. Preparate medicamentoase care micșorează postsarcina
b. Preparate beta-blocante
c. Tratamentul chirurgical
d. Aplicarea balonului de contrapulsație
e. Preparate medicamentoase cu funcție inotropă

32 Insuficienţa aortică cronică de etiologie reumatismală prezintă una din

următoarele caracteristici?
a. Afectarea distrofică a valvei aortice şi/sau a inelului aortic şi/sau a aortei
ascendente
b. Este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate
c. Valvele sunt îngroşate, apoi calcificate, comisurile fuzionează, se retractă, iar
mobilitatea lor este diminuată
d. Se asociază cu bicuspidia aortică
e. Apare frecvent în sindromul Marfan
33.Pulsul lui Corrigan, characteristic pentru insficiența aortică cronică severă, se
caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la pacient în
poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian

34.Pulsul lui Quincke, descris în insuficiența aortică cronică severă, se

caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la pacient în
poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian

Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și toracică

(complement multiplu)

81. Canalul arterial permeabil duce la:

a. Hipervolemie in circuitul mic
b. Hipovolemie in circuitul mic
c. Hipertensiune in circuitul mic
d. Raspunsurile corecte A si B
e. Toate cele enumerate
82. Canalul arterial permeabil larg, se complica cel mai frecvent cu:
a. Endocardita bacteriana
b. Dereglari de ritm cardiac
c. Hipertensiune pulmonara
d. Insuficienta circulatorie
e. Hipertensiune arterială
83. Indicatie pentru interventie chirurgicala de inchiderea a DSV la un copil mai mic de 1an, este:
 a. Șunt mare stinga dreapta
b. Cresterea tensiunii pulmonare
c. Infectii respiratorii frecvente
d. Hipotrofie
e. Vârsta copilului
84. Pentru canalul atrioventricular de tip complet este caracteristic:
a. Comunicare la nivel de atrii
b. Comunicare la nivel de ventricule
c. Inele fibroase a valvelor atrioventriculare sunt formate corect
d. Clivajul cuspelor valvelor tricuspide si mitrale formeaza doua cuspe ventral si dorsala
e. Comunicare comuna atrio-ventriculara
85. Angiografic, la stenoza valvulara izolata a arterei pulmonare se evidentiaza:
a. Dilatarea poststenotica a trunchiului arterei pulmonare
b. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept in sistola
c. Dilatarea tractului de ejectie a ventriculului drept in diastole
d. Regurgitarea substantei de contrast in atriul drept
e. Ingustarea aortei ascendente
86. Malformaţii cardiace congenitale necianogene se caracterizeaza prin:
a. Cianoză difuză la efort fizic
b. Dificultăți în a adăuga în greutate
c. Insuficiență cardiacă congestivă și supracirculația pulmonară
d. Dificultăți la diferite exerciții fizice
e. Prezența policitemiei
87. Exista urmatoarele tipuri de defecte septale ventriculare (DSV):
a. Perimembranos (sau membranos)
b. Infundibular (subpulmonar sau supracristal DSV)
c. DSV Muscular
d. DSV tip ostium secundum
e. Atrioventricular DSV
88. Urmatoarele sunt caracteristice pentru canalul atrio-ventricular:
a. Tratamentul chirurgical este întotdeauna necesar.
b. Îngustarea arterei pulmonare poate fi necesară la sugari prematuri sau sugari <5 kg.
c. Corecția chirurgicală se face în timpul copilariei pentru a evita boala vasculară
pulmonară ireversibilă.
 d. Mortalitate scăzută forma incompletă si mortalitate ridicata la canalul atrio-
ventricular complet.
e. Pacientul nu se operează imediat, ci se află la evidenta medicului de familie cit mai
indelungat.
89. Din cele expuse, care metodele de tratament a canalului arterial permeabil:
a. Tratamentul cu Indometacină, inhibitor al sintezei prostaglandinelor, poate fi utilizat la
sugari prematuri.
b. CAP - ul de dimensiuni medii necesită închiderea chirurgicală sau cu cateter.
c. Se efectuează de obicei ligaturarea canalului de dimensiuni mari.
d. Tratament cu perfuzie continuă de soluție Vasoprostan
e. CAP de dimensiuni mici nu necesită tratament, ci doar monitorizare în dinamică.
90. Stenoza de arteră pulmonară poate fi localizată:
a. La nivelul ramurilor intrabronșice ale arterei pulmonare
b. la nivelul valvei arterei pulmonare
c. supravalvular, pe trunchiul arterei pulmonare
d. la nivelul tractului de ejecţie VD subvalvular
e. la nivelul ramificării arterei pulmonare
91. Care afirmații în metodele de tratament al stenozei pulmonare sunt corecte:
a. Stenoza AP ușoară nu necesită intervenție, ci doar urmărirea în dinamică.
b. Valvuloplastia percutanată cu balon – metodă de elecţie în strnozele medii și severe de
AP
c. Istmoplastia
d. Corecție cu petec din pericard la eșecul valvuloplastie percutane cu balon, sau în
malformații asociate
e. Infundibulectomia
92. Dintre următoarele, care investigații paraclince sunt specifice pentru aprecierea hemodinamicii
MCC?
a. Ecografia
b. AngioCT
c. RMN cardiac
d. Radiografia toracică
e. Cataterismul cardiac
93. Care, dintre cele enumerate, reprezintă tratament chirurgical pentru stenoza aortică
supravalvulară?
 a. Aortoplastie cu petec în sinusul necoronarian
b. Aortoplastie cu petec Y inversat
c. Secționarea aortei, incizii în toate cele 3 sinusuri, corespunzător
adaptării aortei distale, și reanastomoză.
d. Operația Ross
e. Protezarea valvei aortice cu proteză mecanică
94. Care sunt teoriile patogenetice pentru coarctația aortică?
a. Teoria ţesuturilor ductale
b. Teoria hemodinamică
c. Sindromul Turner
d. Teoria genetică
e. Teoria alimentației incorecte
95. Care semne clinice sunt specifice pentru coarctația aortică:
a. Gradientul de saturație între membrele superioara și inferioare
b. Gradientul de tensiune arterială între membrele superioara și inferioare
c. Gradientul de puls între membrele superioara și inferioare
d. Hipertrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare
e. Hipotrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare
96. Malformație ductal- dependent este:
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Arcul aortic întrerupt
c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Coarctația oartică critică
e. Prezența circulației fetale - persistența canalului arterial permeabil și foramen ovale patent.
97. Specific pentru operațiile cardiochirurgicale este:
a. Utilizarea circulației extracorporale
b. Utilizarea dozei mari de heparină
c. Anestezie rahidiană
d. Racirea pacienților intraoperator
e. Operații pe cord stopat
98. Din cele enumerate, care sunt abordurile chirurgicale în chirurgia cardiacă:
a. Sternotomia longitudinală
b. Incizia McBourney
c. Mini sternotomia
 d. Toracotomia stîngă
e. Toractomia dreaptă
99. Dintre următoarele, pentru inima fătului intrauterin, prezintă malformații congenitale:
a. Prezența defectului septal ventricular
b. Prezența foramen ovale patent și ductul Botallo
c. Obstrucția aortei
d. Nesepararea valvelor mitrale și tricuspide
e. Drenarea venelor pulmonare în atriul drept
100. Sunt malformații cardiace congenitale palide:
a. DSA
b. DSV
c. Coarctația de aorta
d. Atrezia de arteră pulmonară
e. CAP
101. Care patologii prezintă leziuni obstructive ale părţilor stângi a inimii:
a. Stenoză mitrală congenitală
b. Stenoză aortică congenitală
c. Coarctaţia aortică
d. Întreruperea arcului aortic
e. Stenoza congenitală a arterei pulmonare
102. Care din cele enumerate nu sunt contraindicații absolute pentru intervenție chirurgicală
pe cord în cazul MCC palide:
a. Prezența sindromului Eisenmeiger
b. Prezența hipertensiunii pulmonare
c. Dilatarea cavităților cordului
d. Aritmiile cardiace
e. Fracția de ejecție între 40% si 50%
103. Tratament pentru coarctația aortică este:
a. Angioplastia percutană cu balon
b. Istmoplastia
c. Rezecția coarctației cu anastomoză termino-terminală
d. Rezecția coarctației cu interpozționarea unui grefon sintetic
e. Angioplastia percutanată cu balon valvei arterei pulmonare
104. De ce depind manifestările clinice în MCC palide?
 a. Dimensiunile defectelor
b. Localizarea defectelor
c. Rezistența vasculară pulmonară
d. Fluxului sangvin prin defect
e. Rezistența vasculară sistemică
105. Care este inidcație pentru treatment chirurgical al DSV?
a. DSV fără efect la tratament medicamentos şi infecţii respiratorii severe, frecvente.
b. DSV cu HTP moderată sau severă
c. DSV de orice mărime,cînd se asociază riscul de apariție a insuficienței valvulare aortice
sau pulmonare.
d. DSV larg cu semn clinică de retard ponderal sever
e. DSV restrictiv

106. Din cele enumerate, pentru tetrada Fallot este caracteristic:

a. Miscarea septului interventricular conal inainte si spre stinga
b. Hipertrofia structurilor ventriculului drept
c. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept
d. DSV restrictiv
e. Dextrapozitia aortica
107. Hemodinamica circuitului mic in tetrada Fallot, nu se caracterizeaza prin:
a. Flux pulmonar normal
b. Flux pulmonar accentuat
c. Flux pulmonar hipertensiv
d. Flux pulmonar insaracit
e. Flux pulmonar prin colaterale
108. Cateterizarea cardiacă in tetrada Fallot prezintă următoarele:
a. Patrunderea cateterului din ventriculul drept in aorta
b. Patrunderea ingreuiata a cateterului in artera pulmonara
c. Scaderea presiunii sistolice in artera pulmonara
d. Presiunea sistolica in ventriculul drept este mai mică decit in ventriculul sting
e. Prezenta gradientului sistolic intre ventriculul drept si artera pulmonara
109. Accesul hipoxic în Tetralogia Fallot este condiționat de:
a. Micșorarea rezistenței vasculare pulmonare
b. Micșorarea rezistenței vasculare sistemice
c. Mărirea rezistenței vasculare pulmonare
 d. Mărirea rezistenței vasculare sistemice
e. Răspunsuri corecte: a, d
110. Hipoxemia arterială conduce la:
a. Hipoxemie pronunțată și glicoliză anaerobă
b. Acumularea metaboliților acizi și acidoză metabolică
c. Peroxidarea lipidelor și formarea radicalilor liberi
d. Micșorarea nivelului hemoglobinei în sânge
e. Hiperpotasemiei
111. La investigatia radiografica in proiectie antero - posterioara, la pacientii cu tetrada Fallot,
hilul pulmonar poate fi dilatat din contul urmatoarelor:
a. Trunchiul arterei pulmonare
b. Aorta ascendenta
c. Vena cava superioara
d. Prezența venei cave stângi
e. Tractul de ejectie a ventriculului drept

112. Anomalia Ebstein nu se caracterizeaza prin urmatoarea schimbare anatomica:

a. Pozitionarea cuspelor valvei tricuspide in ventriculul drept
b. Scurtarea coardelor si hipoplazia muschilor papilari a valvei tricuspide
c. DSA tip OS, sau prezenta FOP
d. Marirea in dimensiuni a camerelor cordului drept
e. Drenarea anomala a venelor pulmonare
113. In maladia Ebstein, hemodinamica este caracterizata prin:
a. Regurgitare la nivelul valvei tricuspide
b. Șunt dreapta stinga la nivelul atriilor
c. Hipoxemie moderata sau severa
d. Insuficienta valvei mitrale
e. Hipovolemie moderata la nivelul circuitului mic
114. Semnele clinice specifice pentru MCC cianogene sunt următoarele, cu excepția:
a. Cianoza
b. Apetitul scăzut
c. Retardul de creștere
d. Dispneea
e. Răceli frecvente
115. Care din cauzele enumerate determină cianoza?
a. Pulmonare
b. Renale
c. Cardiace
d. Hematologice
e. Patologii a SNC
116. Care, din următoarele patologii, nu este MCC cu cianoză diferențiată?
a. Canal atrio-ventricular
b. Tetralogia Fallot
c. Trunchi arterial comun
d. Arc aortic întrerupt
e. Atrezia de arteră pulmonară
117. Care din următoarele, este cauză de deces în evoluția MCC cianogene?
a. Accesul hipoxic
b. Progresarea cianozei
c. Insuficienţa cardiacă
d. Endocardita infecţioasă
e. Pneumonia bilaterală
118. Cele mai utilizate intervenții paliative pentru MCC cianogene sunt:
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Anastomoza intersistemică modificată Blalock – Taussing
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
119. Dintre următoarele, sunt operații paliative:
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
120. Cum se cupează criza hipoxică?
a. Poziția genunchi – torace
b. Administrarea oxigenului concentrat prin mască facială
c. Calmarea copilului cu sedative
 d. Administrarea lichidelor intravenos în bolus
e. Administrarea preparatelor spasmolitice
121. Care, din următoarele, sunt etape în corecția radicală a Tetralogiei Fallot?
a. Infundibulectomia
b. Plastia DSV
c. Lărgirea tractului de ejecție a ventricului drept
d. Anastomozarea venei cave cu artera pulmonară
e. Aplicarea homogrefelor în poziție pulmonară în caz de necesitate
122. Care din cele enumerate nu este caracteristica pentru transpoziția vaselor magistrale
simplă?
a. Aorta pornește din ventriculul stîng, artera pulmonară din ventricului drept
b. Aorta pornește din ventriculul drept, artera pulmonară din ventricului sting
c. Are loc amestecul circuitelor sangvine
d. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul drept
e. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul stîng
123. Procedeul Rashkind nu se caracterizează prin:
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonar
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Procedeu endovascular ce se finalizează cu lărgirea locului de coarctație aortică
124. Prin ce formațiuni anatomice poate avea loc amestecarea sîngelui în transpoziția vaselor
magistrale?
a. Canal arterial permeabil
b. Foramen ovale patent sau defect septal atrial
c. Valva atrio-ventriculară comună
d. Trunchiul arterial comun
e. Defect septal ventricular
125. Care din următoarele este tip al drenajului pulmonar venos aberant?
a. Tip supracardiac
b. Tip intracardiac
c. Tip infracardiac
d. Tip aortal
e. Tip atrial stâng
126. Care, din următoarele, este loc de drenaj al venelor pulmonare aberante?
a. Vena cavă superioara
b. Vena cavă inferioară
c. Atriul drept
d. Vena jugulară
e. Vena femurală
127. Care dintre cele enumerate nu este caracteristica de bază pentru atrezia valvei tricuspide
este:
a. Lipsa comunicării între atriul drept si ventriculul drept
b. Lipsa comunicării între atriul stîng si ventriculul stîng
c. Hiperflux sangvin din atriul drept în ventricului drept
d. Hiperflux sangvin spre artera pulmonară
e. Circuitele sangvine sistemic și pulmonar nu comunică între ele
128. Prin ce mecanism se asigura supraviețuirea copiilor cu atrezie de valvă tricuspidă?
a. Amestecarea sîngelui prin valva comună ventriculo-arterială
b. Amestecarea sîngelui prin DSA cu șuntarea dreapta – stînga
c. Amestecarea sîngelui prin DSV cu șuntarea stânga – dreapta
d. Amestecarea sîngelui prin canal arterial permeabil cu șuntare stânga – dreapta
e. Toate cele enumerate
129. Prin ce se caracterizează operația Fontan?
a. Anastomozarea venei cave superioare la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonară
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Excluderea parților drepte ale cordului din ciclul cardiac prin anastomozarea venelor
cave la artera pulmonară
130. Prin ce se caracterizează operația în con la valva tricuspidă?
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Repoziționarea cuspelor valvei tricuspide la 360º pe inelul nativ a valvei
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Rezecția cuspelor malpoziționate ale valvei tricuspide
e. Suturarea porțiunii atrializate ventriculului drept
131. Drept mecanism compensator al malformațiilor cardiace cianogene cel mai frecvent se
prezintă:
 a. Policitemia
b. Anemia
c. Scăderea coagulabilității
d. Scăderea vîscozității sîngelui
e. Hiperglobulinemie
132. Malformațiile cardiace congenitale sunt caracterizate prin:
a. Defect structural, functional sau de poziție a cordului
b. Defect izolat sau complex al cordului
c. Prezent din momentul nașterii
d. Se poate manifesta imediat sau mai tîrziu în viață
e. Sub formă de complicații în timpul nașterii copilului
133. Pentru malformațiile cardiace congenitale cianogene este caracteristic:
a. Incidența de 8 – 10 la 1000 de nașteri la termen
b. Riscul crește la copii cu părinți ce suferă de MCC
c. Este cea mai frecventă cauza a morbidității și mortalității neonatale
d. Incidența crește pentru nașterile premature
e. Cianoza devine mai accentuate proportional cu vârsta copilului
134. Care tip de tumori cardiace este predominant?
a. Primare mai des decît maligne
b. Maligne mai frecvent decît benigne
c. Din tumorile primare predominante sunt benigne
d. Din tumorile primare predominante sunt maligne
e. Toate răspunsurile sunt corecte
135. Care dintre cele enumerate fac parte din simptomele tumorilor cardiace?
a. Simptome sistemice (febră, scăderea masei corporale etc)
b. Simptome embolice (embolizare în artera pulmonară sau arterele cerebrale)
c. Simptome dispeptice (grețuri, lipsa poftei de mîncare)
d. Simptome cardiace ( ocluzia fluxului sangvin, dereglări de ritm)
e. Simptome secundare metastazării tumorii ( sindromul venei cave superioare etc)
136. Complexul Corney este caracterizat prin:
a. Patologie autosomal dominantă
b. Multiple mixoame cardiace
c. Mixoame extracardiace (piele, sîn)
d. Hiperactivitatea glandelor endocrine
 e. Hiperactivitatea glandelor exocrine
137. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
f. Mixoma
g. Fibroma
h. Fibroelastoma
i. Rabdomioma
j. Lipoma
138. Cel mai frecvent tumorile cardiace secundare sunt originare din:
a. Melanomă
b. Cancer mamar
c. Cancer renal
d. Limfom
e. Lipom
139. Simptomele a tumorilor mediastinale sunt:
f. Voce răgușită
g. Tamponada cardiacă
h. Tusea
i. Disfagia
j. Palpitații
140. Prognosticul pentru tumorile cardiace primare maligne:
a. Este negativ, cauzat de creșterea rapidă intramurală a tumorilor
b. Depinde de reactivitatea la chimioterapie
c. Este de obicei pînă la un an
d. Este agravat de producerea rapidă a metastazelor
e. Este favorabil, caracterizat prin regresia rapidă a tumorilor
141. Tratamentul chirurgical al tumorilor mediastinale și cardiace:
a. Este indicat pentru orice tip de tumoare
b. Depinde de localizarea și stadiul de progresie a tumorii
c. Se recomandă chimioterapia ca adjuvant terapeutic
d. Se execută prin sternotomie în cazul tumorilor mediastinale anterioare și prin
toractomie în cazul tumorilor mediastinale posterioare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în dependență de vârsta pacientului
142. Hipertensiunea in circuitul mic duce la:
a. La hipertofia stratului mediu a vaselor mici pulmonare
 b. La proliferarea excesiva a intimei vaselor pulmonare
c. La sclerozarea stratului intern a vaselor pulmonare mici
d. La subtierea stratului mediu a vaselor mici pulmonare
e. La dezvoltarea vaselor colaterale pulmonare
143. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara, este semn de:
a. Șunt mare stinga dreapta
b. Șunt dreapta stinga
c. Hipertensiune pulmonara
d. Egalarea șunturilor
e. Nu are legatura cu nimic din cele enumerate
144. Care din următoarele este consecință a hipertensiunii pulmonare:
a. Insuficiența parților drepte a cordului
b. Insuficiență hepatică
c. Insuficiența părților stîngi a cordului
d. Insuficiența respiratorie
e. Insuficiența renală
145. Sunt contraindicații relative pentru adminsitrarea de heparine:
a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Injecții intramusculare
d. Pericardita
e. Disecția aortică
146. Care din urmatoarele etiologii enumerate mai jos este cauza de embolie pulmonara
netrombotica:
a. embolia tumorala
b. embolia cu lichid amniotic
c. tromboza venoasa profunda izolata a gambei
d. embolia grasa
e. embolia gazoasa
147. Factorii etiologici al revarsatului pleural nesupurativ sunt:
a. Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)
b. Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arterelor intercostale, parenchimului
pulmonar (hemotoraxul)
c. Revarsatul pleural pancreatogen
 d. Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurala
e. Revarsatul pleural malign (metastatic)
148. Care din cele enumerate sunt metode de electie de investigatie pentru stabilirea aspectului
revarsatului pleural:
a. Toracocenteza
b. Recoltarea lichidului pentru examenul citologic după puncția pleurală
c. Recoltarea lichidului pentru examenul biochimic după puncția pleurală
d. Investigatiile cu radionuclizi
e. Ultrasonografia
149. Care din afirmatiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv
(idiopatic):
a. Este o urgenta medico-chirurgicala
b. Survine pe leziuni preexistente
c. Apare brusc
d. Ca regula fara o cauza cunoscuta anterior
e. Se întâlneste preponderent la copii
150. Care sunt conditiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a. Existenta unui loc de minima rezistenta
b. Vârsta
c. Interventia unui element declansator (efort fizic, tuse)
d. Existenta bolilor asociate
e. Depinde de genul pacientului
151. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcție de diverși factori:
a. Sediul si întinderea obstacolului
b. Viteza de constituire a obstacolului
c. Distrugerea colateralelor
d. Vîrsta pacientului
e. Tromboza extensivă
152. Dintre explorări non-invazive ale patului aterial fac parte:
a. Examenul Doppler
b. Angio CT
c. Angio RMN
d. Aterografia prin puncție Seldinger
e. Examenul Triplex
153. Complicatiile locale în arteriografia prin puncție Seldinger sunt reprezentate de
următoarele:
a. Hematoame
b. Fistule arterio-venoase
c. Isecție, ocluzie vasculară și embolii periferice
d. Insuficiența renală acută
e. Pseudoanevrisme
154. În condițiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele
informații:
a. Localizarea precisă a leziunilor
b. Existența leziunilor unice sau multiple
c. Existenta circulației colaterale
d. Poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e. Starea patului vascular distal
155. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele:
a. Plăgile vasculare simple
b. Plăgile înjunghiate
c. Rupturle vasculare
d. Contuziile arteriale
e. Plăgile vasculare iatrogene
156. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele:
a. Toți pacienții cu traumatisme vasculare trebuie evaluați pentru prezența altor
leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b. Șocul hemoragic este frevent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale
membrelor
c. Trebuie folosite garourile în scopul asigurării hemostazei
d. Echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat și pe cît osibil obținută
preoperator
e. Trebuie în primul rînd excluse sau tratate leziunile care amenință viața
157. Pacienții la care există manifestăi datorate lezării unor vase importante necesita tratament
chirurgical imediat. Care din următoarele afirmații adevărate?
a. Prima măsură în cadrul intervenției chirurgicale este controlul proximal si distal la
nivelul leziunii
 b. La nivelul vasului lezat trebuie cautata prezenta trombozei, in cazul existentei
acestei, trombii trebuie indepartati cu ajutorul sondei Fogarty
c. Odata obtinut controlul arterial, vasul lezat va f excizat până in zona sanatoasa.
d. Repararea ateriala si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft, de
preferat sintetic ( e PTFE )
e. Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft
autolog.
158. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele vasculare sunt adevărate:
a. extremitate fara sensibilitate si motricitate necesita de obicei amputație in
cazul in care exista destrucție nervoasa importanta
b. Extremitățile traumatizante sunt susceptibile sa dezvolte sindromul acut de
compartiment
c. Evaluarea precisa si corecta a sindromului de compartiment se face prin măsurarea
directa a presiunii in compartiment
d. Prezenta socului sau a leziunilor multiple asociate reprezinta indicatii absolute pentru
amputatie
e. Leziune vasculara in sine nu este factorul decesiv pentru amputatie.
159. Isuficienta arteriala acuta este in marea majoritate a cazurilor rezultatul obstructiei
intrinseci printr-un tromb. Urmatoarele afirmati sunt adevarate:
a. Cea mai frecventa sursa de emboli este cordul
b. Se poate produce embolie cu continutul placilor de aterom-ateromemboie sau
sindromul degetelor albastre
c. Manifestarile clinice ale ocluziei arteriae acute prin tromboza sunt mai severe decit in
cazul altor etiologii.
d. Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arteriala paradoxala.
e. Cauza majora de ischemie acuta periferica este embolia
160. Semnele clinice cardinale în iscemia acută:
a. Durere
b. Parastezii
c. Paloare
d. Prezenta puslului distal de nivelul ocluziei
e. Raceala tegumentelor
161. Urmatoarele afiratii sunt adevărate:
 a. In cazurile de ischemie acuta severa, unde diagnosticul este evident si suspiciunea cu
privire la etiologie puternica, nu sunt necesare alte investigații paraclinice pentru a
stabili indicatia terapeutica.
b. Având in vedere ca inima este sursa principala de emboli, examinarea functiei
cardio-pulmonare este esentiala.
c. Examenul echografic (in special examenul Duplex) este util mai ales pentru
stabilirea existentei trombozei venoase asociate.
d. Succesul pe termen lung nu depinde de controlul susrselor emboliilor
e. Modificarea consistentei masei musculare semnifica un prognostic prost.
162. Urmatoaele afirmatii referiotoare la ischemia acuta periferică sunt adevarate:
a. Administrare de heparina previne propagarea distala a trombului
b. Exremitatile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar si de caldura sau
presiunea exercitata asupra lor.
c. Fluxul retrograd (fluxul de singe care curge din extremitatea distalaa arterei dupa
inlaturarea obstructiei) semnifica un pat vascular distal efecient.
d. In cazul existentei trombozei venoase, indepartarea tromblui venos trebuie
efectuata dupa de restabilirea fluxului aterial.
e. Protejarea patului vascular situat distal de obstructie este prima etapta a
tratamentului in ischemia acută
163. Care din urmatoarele afimatii nu sunt false?
a. Pentru a fi efecienta, embolectomia trebuie indicata si efectuarea precoce, in
primele 6 ore.
b. Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv in toate iscemiile acute.
c. Embolectomia se efectueaza de obicei sub aneseziei locala, mai ales ca ajoritatea
pacientilor sunt batrini si cu stare generala proastă.
d. Heparina reduce la minimum propagarea trombozei si favorizeaza liza naturala a
trombului ca si dezvoltarea circuatiei colaterale.
e. revascuarizare arteriala efecienta este exclusa in cazul lipsei unui flux distal
adecvat.
164. Despre disectia acută de aortă sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Hipertensiunea arteriala este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat in
producerea disecției acute de aortă.
b. Incidența sindromului Marfan în disectiile de aortă este între 4-15%
 c. Necroza mediei (degerescenta cistica a mediei) se gaseste in 20% din cazurile de
disectia aortica.
d. De cele mai multe ori disectia aortica este asimptomatica si poate trece neobservata
e. Boala anuloectazianta a radacinii aortice poate fi conditia anatomica preesistenta
unei disectii de aorta.
165. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata:
a. Bicuspidia artica se asociaza frecvent cu disectia acuta de aorta
b. Traumatisme toracice ichise pot determina disetie de aorta
c. Jumatatae din disectiile ce surivn la femeia tînără (de virsta sub 40 de ani)
intereseaza gravidele.
d. Tensiunea arteriala scazuta este regula la pacientii cu disectie de aorta.
e. Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot stala bazadisectiei de
aorta.
166. In disectia acuta de aorta sunt valabile urmatoarele:
a. Ruptra peretelui extern (adventitial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent in
pericard sau in cavitatea pleurala stinga.
b. Oacientii cu disectie de tip A sunt, in genera mai tiner si includ pacientii cu sindrm
Marfan si ectazie anulo-aortică.
c. Disectie de tip B se intalneste, de regula, la barbatide virsta medie sau virstnici.
d. Insuficenta artica este rara in cazul disectiei aortei proximale.
e. Disectia la gravid survine de obicei in trimestrul al II-lea sau chiar in cursul
travaliului.
167. O serie de factori influenteaa mortalitatea preoperatorie in disectia acuta de aorta:
a. Inervalul de timp intre diagnostic si operatie.
b. Exitenta tamponadei cardiace
c. Existenta insuficientei renale acute.
d. Existenta insuficientei aortice preoperatorii
e. Infarctul acut de miocard.
168. In cazul ruptrii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienti se amina
interventia chirurgiala:
a. Pacientii cu leziuni cerebrale severe.
b. Pacientii in stare septica
c. Pacientii cu arsuri extinse
d. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului sting
 e. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului drept.
169. Metodele non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele:
a. măsurarea indicelui gleznă-braț
b. pletismografia
c. Examenul Doppler
d. Arteriografia
e. Măsurarea presiunii arteriale digitale
170. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esențial în următoarele situații:
a. În tratamentul infarctului acut de miocard
b. În tratamentul emboliei pulmonare
c. În trombozele venoase profunde cu debut mai mare de 14 zile
d. În trombozele venoase profunde cu debut mai mic de 14 zile
e. În trombozele arteriale acute
171. Principalele contraindicații ale trombolizei sunt:
a. Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, b.
accident vascular cerebral
c. Hemoragie necontrolată
d. Hipotensiune arterială
e. Hipertensiune arterială
172. Următoarele afirmații referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate:
a. claudicația intermitentă este localizată la nivelul feselor, șoldului, coapselor și
gambelor
b. claudicația distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă
c. tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurcația
aortei și arterele iliace
d. Tipul III de boală aorto-iliacă presupune pe lângă afectarea aortei și iliacelor și
arterelor infrainghinale
e. Pe lângă claudicația intermitentă, bărbații cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta
impotența
173. Pacienții cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicație intermitentă moderată sau
ușoară vor beneficia de următoarele măsuri terapeutice conservative:
a. renunțarea la fumat
b. exerciții fizice zilnice
c. scădere ponderală
 d. Intervenție chirurgicală d’amblee
e. Consum hidric zilnic
174. Vârsta și tarele asociate la pacienții cu boala aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică
alternativă de revascularizare:
a. bypass axilo-femural
b. aterectomie
c. angioplastie endoluminală
d. Bypass aorto-femural
e. Bypass femuro-femural
175. Următoarele afirmații referitoare la boala aterosclerotică obstructivă sunt adevărate:
a. Evoluția naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputație
b. Se caracterizează mai frecvent prin claudicație intermitentă stabilă
c. Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulației colaterale
d. Durerea de repaos și ishemia critică a membrului reprezintă indicații chirurgicale
absolute
e. Leziunile trofice distale sunt clasificate în stadiul IV Leriche-Fontaine
176. Dintre complicațiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu sunt
întâlnite următoarele complicații:
a. tromboza grefonului
b. hemoragia
c. infecția
d. Impotența sexuală
e. Limforagia
177. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. AVC tranzitor reprezinta o indicatie ferma pentru endarterectomia carotidiana daca
este asociat unei stenoze carotidine de peste 70%;
b. Varsta nu contine in sine contraindicatie pentru interventie;
c. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai mult de 24 ore
d. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai putin de 24 ore;
e. Pierderea vederea de acceasi parte cu leziunea (amaurozis fugax) este simptom
caracteristic stenozei carotidine
178. Simptomele caracteristice stenozei caratotidiene sunt:
a. slăbiciunea, amorțeala și stângăcia la nivelul membrelor contralaterale
b. Pierderea vederii în aceeași parte cu leziunea (amaurozis fugax)
 c. Disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d. Acufene
e. Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea
întunecată trasă de sus în jos
179. Complicatiile endarterectomiei carotidiene pot fi:
a. AVC;
b. Paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau larigu recurent;
c. Hematom;
d. Amnezie
e. IMA.
180. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
a. șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
181. Dintre complicațiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întîlnite:
a. Hemoragia intraoperatorie
b. Șocul acut la declamparea aortei
c. embolizarea in teritoriul carotidian
d. lezarea ureterului
e. embolizarea in patul arterial distal
182. Principalele complicații ale anevrismelor periferice sunt:
a. tromboza
b. embolia distală
c. ruptura
d. hemoragia digestivă
e. compresia venelor adiacente
183. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. Alungirea hipertrofica a unui membru;
b. Angioame plane dureroase;
c. Varice congenitale;
 d. Fistule arteriovenoase macroscopice;
e. Fistule arteriovenoase microscopice;
184. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin:
a. alungirea hipertrofică a unui membru
b. angioame
c. nevi vasculari
d. Fistule arterio-venoase congenitale
e. Varice
185. Urmatoarele afirmații referitor la trombangeită sunt adevărate:
a. Simpatectomie lombară este încă indicată pe scară largă.
b. Atingerea distală și absența unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de
revascularizare a cuzurilor.
c. Oprirea fumatului reprezintă tratamentului etiopatogenetic esențial.
d. Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor.
e. Oprirea fumatului scade rata și incidența amputațiilor.
186. Manifestările clinice caracteristice insificienței venoase cronice sunt:
a. edemul
b. pahidermita
c. ulcer trofic
d. eritroza de declivitate
e. dermita ocră
187. Investigații paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt:
a. Fotopletismografia
b. Examentul Doppler venos
c. Flebografia
d. Ecografia doppler venoasă
e. Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive.
188. O multitudine de semne si simptome au fost descrise ca făcînd parte din tabloul clinic al
trombozei venoase profunde:
a. afebrilitatea
b. pulsul cățărător-semnul Mahler
c. durere spontană, localizată în molet,care se accentuează la palpare și la flexia
dorsală a piciorului-semnul –Homans.
d. dilatarea venelor cutanate pretibilae-smenul Pratt.
 e. sensibilitatea la palpare pe traiectil venos profund al gambei de la șanțul
retromaleolar intern pînă în regiunea poplitee.
189. Indicațiile plasării unui filtru cav sunt:
a. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate
b. Embolie pulmonară certă la pacienți la care tratamentul anticoagulant este
contraindicate.
c. Complicații ale tartamentului anticoagulant care obligă la oprirea tratamentului
d. înaintea embolectomiei pulmonare
e. în urma embolectomiei pulmonare.
190. Contraindicațiile întreruperii venelor perforante insuficiențe sunt:
a. boala arterial ocluzivă a membrului respective
b. Infecția la nivelul ulcerului venos
c. obezitatea morbidă
d. clasa 4-6 CEAP de insuficiență venoasă
e. patologie severă asociată
191. Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în:
a. tratament antiinflamator nesteroidian
b. contenție elastică
c. antibioterapie
d. Tratament anticoagulant cînd procesul trombotic este extins și la sistemul venos
profund.
e. tratamentul chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă.
192. Umătoarele complicații pot parea ca urmare a traumatismului peretelui arterial:
a. spasmul arterial
b. tromboză
c. embolie
d. creșterea activității colagenazei
e. durerea acută
193. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt:
a. hemoragie externă
b. limfedem
c. hematom expansiv
d. ischemie acută
e. trill pallabil
194. Acestea sunt opțiuni ale revascularizării chirurgicale în traumatismele vasculare deschise:
a. arteriorafie sau venorafie laterala
b. angioplastie cu petec venos.
c. rezecție fără interpoziție unui conduct venos
d. by-pass cu grefon venos.
e. rezecție cu interpoziția unui conduct venos.
195. Care din următoarele este o cauză de ischemie acută?
a. embolie
b. traumatism arterial
c. desecție arterială spontană sau iatrogenă
d. vasodilatație
e. vasospasm
196. Acestea sunt surse emboligene în ischemia acută:
a. cavitățile inimii
b. anevrism miocardic
c. emboli paradoxali(sistemul venos profund)
d. tromboflebită superficială
e. anevrism abdominal
197. Cele mai fregvente trombolitice sunt:
a. recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b. urokinază
c. streptokinază
d. warfarina
e. reteplase
198. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopaiei obliterante:
a. durere cu debut brusc
b. stenoza urmată de ocluzie
c. multilevel disease
d. dezvoltarea circulației colaterale
e. claudicație
199. Complicatii posibile aparute în tratamentulm chirurgical a bolii aorto-iliacă sunt:
a. Tromboza
b. Ateroembolism intraoperator
c. Ruptura arterei poplitee
 d. Lezarea duodenului adiacent
e. Lezarea venei cave inferioare si a venei iliace
200. Semnele clinice de mai jos se datoreaza insuficientei venoase cornice:
a. vene varicoase
b. teleangectazii
c. absenta pulsului
d. edem
e. vene reticulare

Teste noi 2022

32.În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din vena cavă
superioară pătrunde primar în?
a. Atriul drept
b. Foramen ovale patent
c. Atriul stâng
d. Valva tricuspidă
e. Ventriculul drept

33.În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din ventriculul drept
este direcționat în?
a. Valva arterei pulmonare
b. Ramul drept arterei pulmonare
c. Ramul stâng arterei pulmonare
d. Ductul arterial
e. Aorta toracică descendentă

34.Circulația fetală se caracterizează prin:

a. Rezistență vasculară pulmonară mare secundar umplerii plămânilor cu
lichid și unui mediu hipoxic
b. Rezistență vasculară sistemică scăzută secundară suprafeței mari a
patului utero-placentar cu rezistență scăzută
c. Sângele cel mai oxigenat din vena ombilicală perfuzează creerul și inima
de preferință prin șuntarea ficatului prin ductul venos și șuntarea
intracardiacă prin foramen ovale
d. Sângele mai puțin oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin
ductul arterial în aorta toracică descendentă
e. Sângele cel mai oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin ductul
arterial în aorta toracică descendentă
 35. Factorii patologici care determină revenirea la circulația fetală după nașterea
copilului sunt?
a. Hipotermia
b. Hipercarbia
c. Acidoza
d. Hipoxia
e. Sepsisul

36.Unitatea funcțională a valvei mitrale constă din următoarele?

a. Inelul valvei mitrale și două cuspe
b. Miocardul atriului stâng și miocardul ventriculului stâng
c. Mușchii papilari și coardele tendinoase
d. Tendonul lui Todaro
e. Nodul atrio-ventricular

37.Principalele cuspe a valvei mitrale sunt?

a. Anterioară sau aortică
b. Posterioară sau murală
c. Septală
d. Antero-laterală
e. Postero-medială

38.Aria inelului valvei mitrale este mai mare în?

a. Sistola ventriculului stâng
b. Diastola ventriculului stâng
c. Sistola atriului stâng
d. Diastola atriului stâng
e. Nu depinde de funcția ventriculului stâng și atriului stâng

39.Cei mai comuni factorii etiologici în stenoza dobândită a valvei mitrale sunt?
a. Febra reumatismală provocată de Streptococul A β-hemolitic
b. Boala degenerativă a valvei mitrale cu calcificarea inelului
c. Boli autoimune cum ar fi Lupusul sistemic eritematos, Boala reumatoidă
d. Boala cardiacă carcionoidă și boala cardiacă valvulară indusă medicamentos
e. Endocardita infecțioasă a valvei mitrale

40.Stenoza valvei mitrale duce la?

a. Obstrucția fluxului sangvin în diastola ventriculară stângă
b. Obstrucția fluxului sangvin în sistola ventriculară stângâ
c. Obstrucția fluxulu sangvin în sistola atrială stângă
d. Obstrucția fluxului sangvin în diastola atrială stângă
e. Creșterea presiunii în atriul stîng
 41.Patofiziologic, stenoza valvei mitrale cronică, duce la următoarele schimbări
morfologice?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculul stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriul stâng
c. Schimbări patologice la nivelul patul vascular pulmonar
d. Schimbări patologice la nivelul vavei tricuspide
e. Schimbări patologice la nivelul valvei lui Thebesius

42.Închiderea fiziologică a valvei mitrale depinde de interacțiunea următoarelor

componente a aparatului valvular?
a. Atriul stâng și inelul valvular
b. Cuspele valvulare și coardele tendinoase
c. Mușchii papilari și ventriculul stâng
d. Tendonul Todaro și septul interatrial
e. Trigonul fibros drept și trigonul fibros stâng

43.Cei mai frecvenți factori etiologici în insuficiența valvei mitrale sunt?

a. Boala arterelor coronariene
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Prolapsul valvei mitrale
d. Degenerarea mixomatoasă a valvei mitrale
e. Calcificarea inelului valvei mitrale

44.Patofiziologic, insuficiența valvei mitrale, duce la următoarele schimbări,

exceptând?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculului stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriului stâng (dilatare)
c. Schimbări patologice la nivelul patului vascular pulmonar (hipertensiune
pulmonară secundară)
d. Schimbări patologice la nivelul ventriculului drept
e. Creșterea dramatică a presiunii în atriul stâng

45.Căile patofiziologice în apariția insuficienței valvei tricuspide secundară la

patologia valvulară preexistentă (cel mai frecvent afectarea valvei mitrale)
sunt?
a. Hipertensiunea pulmonară duce la dilatarea cavității ventriculare drepte
b. Dilatarea inelului valvei tricuspide
c. Complexul format dintre mușchii papilari și coardele tendinoase se scurtează
d. Dezagregarea (ruptura) mușchilor papilari și mișcarea patologică a peretelui
ventricular drept
e. Apoziția cuspelor valvei tricuspide

46.Semnele radiologice prezente în insuficiența valvei tricuspide?

a. Cardiomegalie
b. Venă azigoz proeminentă
c. Dilatarea atriului și ventriculului drept
d. Anomalie structurală la valva tricuspidă
e. Deplasarea diafragmului în sus din cauza ascitei

47.Tehnicile chirurgicale în remodelarea inelului valvei tricuspide sunt?

a. Reducerea parțială a inelului valvular anterior și posterior (tehnica De Vega)
b. Implantarea inelului de support
c. Tehnica de bicuspidalizare
d. Protezarea valvei tricuspide
e. Tehnica scurtării coardelor tendinoase

48.Valva aortică este o unitate morfo-funcțională care constă din?

a. Inelul functional aortic, care cuprinde joncțiunea ventriculo-aortică și
joncțiunea sino-tubulară
b. Trei cuspe cu atașamentul lor
c. Sinusurile Valsalva cu ostiumurile arterelor coronariene
d. Arterele coronare dreaptă și stângă
e. Aorta ascendentă

49.Principalele funcții ale valvei aortice sunt?

a. Asigurarea unui flux de sânge unidirecțional din ventriculul stâng
b. Asigurarea unui flux de sânge bidirecțional din ventriculul stâng
c. Optimizarea fluxului sangvin coronarian
d. Menținerea funcției miocardice
e. Obstrucționarea fluxului de sânge din ventriculul stâng la necessitate

50.Cea mai comună cauză a stenozei valvei aortice la persoanele cu vârsta

cuprinsă între 70 și mai mulți ani este?
a. Endocardita infecțioasă
b. Bicuspidia valvei aortice
c. ”Degenerarea senilă” valvulară
d. Boala valvulară reumatică
e. Calcificarea cuspelor normal dezvoltate

51.Triada clasică de simptome în stenoza aortică include?

a. Disneea
b. Fatigabilitatea
c. Sincope
d. Vertije
e. Angină pectoral

52.Gradientul presional la nivelul valvei aortice poate fi determinat prin

următoarele investigații?
a. Eco cardiografie
b. Auscultație
c. Palpație
d. Angio CT
e. Cateterism cardiac

53.Tratamentul în ”Degenerarea senilă” valvulară aortică include?

a. Înlăturarea obstrucției mecanice
b. Înlocuirea valvei aortice
c. Înlocuirea valvei aortice transcateter la bolnavii cu risc chirurgical mărit, la
cei în vârstă cu comorbități associate
d. Debridarea valvei aortice prin intervenție chirurgicală
e. Debridarea valvei aortice cu ultrasunet

54.Indicațiile pentru înlocuirea valvei aortice sunt?

a. Stenoza valvei aortice grad sever
b. Disfuncția ventriculară stângă cu stenoza valvei aortice (fracția de ejecție al
ventriculului stâng < 50%)
c. Calcificarea severă a valvei aortice
d. Stenoză de valvă aortică asimptomatică dar cu leziuni pe arterele coronariene
ce necesită revascularizare
e. Stenoză de valvă aortică cu aria de deschidere de 0,9 cm² asimptomatică

55.Insuficiența aortică acută apare în cazul diferitor stări morfopatologice a

valvei, cele mai comune fiind?
a. Endocardita bacteriană
b. Disecția acută aortică
c. Ca o complicație iatrogenă a unei proceduri transcateter
d. Traumatism thoracic concodent
e. Degenerescența senilă a valvei aortic

56.Din punct de vedere fiziopatologic, volumul regurgitant în insuficiența aortică

cronică, depinde de?
a. Suprafața orificiului de regurgitare
b. Diferența diastollică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng
c. Diferența sistolică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng
d. Durata diastolei
e. Durata sistolei

57.Unitatea funcțională a valvei tricuspide constă din următoarele?

a. Miocardul atriului drept și inelul fibros
b. Trei cuspe și coardele tendinoase
c. Miocardul ventriculului drept și mușchii papilari
d. Tendonul lui Todaro și valva lui Eustachio
e. Triunghiul Koch și nodul atrio-ventricular

58.Principalele cuspe a valvei tricuspide sunt?

a. Cuspa anterioară
b. Cuspa posterioară
c. Cuspa septală
d. Cuspa antero-septală
e. Cuspa postero-laterală

59.Stenoza mitrală se clasifică în trei categorii?

a. Stenoza mitrală foarte ușoară - are aria orificiului mitral > 2 cm2
b. Stenoza mitrală ușoară - are aria orificiului mitral > 1,5 cm2
c. Stenoza mitrală forma moderată - orificiul mitral este de 1,5 - 1 cm2
d. Stenoza mitrală forma severă - are orificiul mitral <1 cm2
e. Stenoza mitrală forma critică - aria orificiului mitral < 0,5 cm2