Tema proiectului

Să se proiecteze un motor asincron monofazat cu fază auxiliară

capacitivă cu rotorul in scurtcircuit de constructie tip protejată IP-44
cu urmatoarele caracteristici:

1
 Cuprins:
Argument --------------------------------------------------------------------------4

Capitolul I: Consideraţi teoretice ------------------------------------------6

1.1. Maşina asincronă -----------------------------------------------------6

1.1.1. Generalitaţi ---------------------------------------------------6
1.1.2. Elemente constructive de baza -----------------------------6
1.1.3. Scheme convenţionale---------------------------------------8
1.1.4. Domenii de utilizare ----------------------------------------9
1.1.5. Principiul de funcţionare ----------------------------------10
1.1.6. Regimuri de funcţionare -----------------------------------11
1.2. Motoarele asincrone monofazate cu fază auxiliară ------------12

Capitolul II: Calculul electromagnetic ------------------------------------- 17

2.1. Deretminarea dimensiunilor principale ale statorului---------17

2.2. Înfaşurarile crestaturile şi jugul statorului-----------------------18
2
 2.3. Alegerea dimensiunilor rotorului-------------------------------- 26
2.4. Calculul circuitului magnetic ------------------------------------ 32
2.5. Calculul înfasurarii auxiliare capacitive ----------------------- 35

Capitolul III:Calculul încalzirii---------------------------------------------- 40

3.1. Calculul rezistenţelor termice------------------------------------ 40

3.2. Determinarea potenţialelor “generatoarelor” ------------------ 42
3.3. Calcularea temperaturii carcasei ----------------------------------43
3.4. Calculul creşterii temperaturii ----------------------------------- 44

Capitolul IV:Calcule mecanice ---------------------------------------------- 47

4.1. Calculul arborului maşinii electrice----------------------------- 47

4.2. Calculul rulmenţilor----------------------------------------------- 52

Capitolul V: Modelarea matlab/simulink----------------------------------- 54

5.1. Configuraţia modelului-------------------------------------------- 54

5.1.1. Modelarea blocului”modelui masinii asincrone monf.” ---55

5.1.2. Modelarea blocului”Circuit exterior” -------------------------60

5.2. Realizarea modelului------------------------------------------------62

Anexa 1. Infasurarea statorica- ------------------------------------------------82

Anexa 2. Ansamblul rotoric ---------------------------------------------------83

Bibliografia ----------------------------------------------------------------------84

Planţă desenată

Ansamblul general-------------------------------------------------------------
pl.1

3
 Argument

In cadrul proceselor industrial o directive împortanta este reprezentată de

automatizarea procesului. Unul din mijloacele folosite în cadrul acesta este
reprezentat de micromotoare a coror producţie reprezintă o parte complete a
industriei constructive de maşini electrice.
Acest tip de motore electice se folosesc în instalatii de uz casnic precum şi în
alte diferite acţionari de mică putere, în cadrul acestei categorii se întalnesc
electromotoarele monofazate cu stator avand o înfasurare alimentată la tensiunea
nominal de 220V adica tensiunea reţelei electrice de distribuţie.
Prin tema acestui proiect se cere proiectarea unui motor asincron
monofazat cu faza auxiliara capacitive cu parametrii exprimaţi in cadrul temei.
Pentru a putea utilize electromotorul în diferite condiţii de lucru protecţia
este de tipul I.P.44. conform STAS 625-63. astfel realizanduse protecţia contra
atingerii parţilor interioare aflate sub tensiune sau în miscare, cu unelte sau
scule,alte obiecte,cu diametrul peste 1 mm,cât şi împotriva acţiunii daunatoare a
pătrunderii unor lichide din orce directive. Pachetul statoric este din tablă
silicoasă E II ,cu dimensiunea de 0,5 mm ,acest sortiment fiind justificat prin
pierderile în fier cat mai mici .Diametrele au fost determinate din condiţia de
obtinere a tolelor cu descuri minime şi pentru normalizarea dimensiunilor
arborului.
Din aceleaşi raţiuni legate de un curent de mers în gol cât mai mic ,şi o
îmbunataţire a factorului de putere limita inferioară a întreferului fiind dictate de
consideraţii mecanice am ales un intrefier mic de 0,2 mm.
Crestăturile statorice sunt de tip semiinchis de foarma trapezoidală izolate
cu materiale aparţinand clasei E.Conductoarele sunt întroduse în crestatură prin
istmul crestăturii fir cu fir, tehnologia de executie fiind simplă deci se poate
realize usor.Ismul crestăturii fiind mic ,componenta reactivă a curentului de mers
în gol,este redus.
Înfasurarea statorică se realizează din conductoare de cupru electrotehnic izolat
cu email impregnarea cu lac şi apoi se realizeaza uscarea in etavă. Am ales clasa
de izolaţie E. care permite cresterea temperaturi la 75 în condiţiile în care

4
temperature mediului este de 40 . Acest tip de izolaţie se justifica si prin costul
redus pe linga temperature adimisă suficent de mare.
Colivia rotorică simplă este turnată sub presiune odata cu inelele de
scurtcircuit din aluminiu electrotehnic ,o sulutie aplicacă prioritar în industrie.
Pachetul rotoric este din acelasi material ca si cel statoric.Talele pachetului
rotoric nu se izolează ,se dispun direct pe arbore, porţiunea de arbore ce se afla
sub rotor fiind randalinată.Construcţiile rotorului sunt de tip semiinchis ovale.
In perioada de pornire se utilizează pentru creeare momentului de pornire
şi a defazajului, o capacitate de pornire reprezentată prin valoarea unui
condesator.Se prefera soluţia cu condesator de pornire fara a avea si unul de
funcţionare datorita unui preţ de cost mai mic. Se poate realiza scoaterea din
circuit a condesatorului fie prin intermediul unui dispozitiv centrifugal fie prin
utilizarea de relee.Releul poate fi releu de temporizare care dupa un timp scurt de
la pornire decuplează din circuit condesatorul,fapt ce poate fi realizat si prin
intermediul unui întrerupator.
În ceea ce priveste folosirea unui dispozitiv centrifugal, acesta constă în două
contragreutaţi fixate pe axul rotoric cu parghii si resoarte.La atingerea turaţiei
prescrise ele se deplasează de ax si prin intermediul unui arc se deschid contactele
ce mentinea capacitatea de pornire în circuitul electric al fazei auxiliare.
Carcasa şi scuturile sunt realizate prin turnare din dur aluminiu.Carcasa
este prevazută cu nervuri longitudinale pentru asigurarea unei raciri normale a
elecromotorului.
Sa efectuat calculu mecanic pentru dimensionarea arborelui urmarindu-se
cresterea singuraţei in ceea ce priveste momentele de tprsiune şi incovoiere.Din
calcul a rezultat de asemenea ca viteza motorului este mai mică decat viteza
critică periculoasă din punct de vedere mecanic.
In lagare s-au folosit rulmenti radiali cu bile pe un singur rand cu zgomot
redus alesi astfel încat să asigure un numar însemnat de ore de funcţionare în
bune condiţii.
Electromotorul si aparatajul sunt protejate din punct de vedere electric
prin punere la pamant.

5
Capitolul I

I. Consideraţi teoretice

1.1. Maşini asincrone

1.1.1. Generalitaţi
Maşina asincronă este o masină destinată să functioneze în curent alternativ
şi la care raportul dintre turaţie şi frecvenşa retelei la care este conectata variază
adată cu schimbarea regimului de functionare sau cu variaţia gradului de
încarcare.
Înfasurarile statorului si rotorului,în cazul maşinilor asincrone, nu sunt conectate
electric, între aceste infasurari există numai o legatură inductivă –sunt cuplate
magnetic – din care cauza maşinile asincrone se mai numesc şi maşini de inducţie.
Maşinile asincrone pot fi monofazate sau polifazate.

Prima propunere de maşina asincrona s-a facut in anul 1885 de catre

Galileo Ferraris care a construit un motor bifazat cu patru poli aparenţi şi cu
rotorul din cupru masiv. În 1886, Nicolae Tesla a conceput, independent de
G.ferraris tot un motor bifazat,dar cu rotorul feromagnetic şi prevazut cu o
înfasurare scurtcircuitată. Între 1889-1890 ,Dolivo Dobrowolski realizeaza
primele motoare capabile a fi folosite în instalatiile industriale , motoare care , în
principiu , se realizeaza şi astazi. Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit
sunt cele mai raspandite in toate sectoarele industriale, datorita avantajelor lor
fata de alte motoare (pret de cost redus,siguranta in exploatare, randament ridicat
,punere in functiune simpla etc.)

1.1.2. Elemente constructive de bază.

Numim maşina asincrona orice masina de curent alternativ care, la

frecventa data a retelei, functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina. In
continuare vor fi prezentate numai masinile asincrone fara colector, numite

6
obisnuit masini asincrone care sunt cele mai robuste si sigure in exploatare, motiv
pentru care sunt si cele mai utilizate.
 

 
 
Fig. 1.1. Maşina asincronă.
 
Principalele elemente constructive ale unei maşini asincrone sunt:
• statorul (miez magnetic 1şi înfăşurare statorică 3);
• rotorul (miez magnetic 2 si înfăşurare rotorică 4);
• alte elemente constructive (arbore 5, rulment 6, carcasă 7, ventilator 8, etc.).
  
Maşina asincrona consta intr-o armatura statorica, numita pe scurt stator si
o armatura rotorica, numita rotor (fig. 1.2.). Statorul format din unul sau mai
multe pachete de tole are in crestaturi o infasurare monofazata sau trifazata care
ne conecteaza la retea si formeaza inductorul masinii.
Rotorul este format tot din pachete de tole dar in crestaturi poate avea o
infasurare trifazată conectata in stea cu capetele scoase la trei inele sau o
infasurare in scurtcircuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma infasurarii
rotorului, masinile asincrone se mai numesc masini asincrone cu inele si masini
asincrone cu rotorul in colivie.
In afara acestor parti, masina mai are, in functie de destinatie, de tipul de
protectie si de forma constructive, de sistemul de racier de putere si tensiune, o
serie de elemente constructive.

7
 Terminologia generala pentru masinile electrice, data in STAS 4861-73
cuprinde si terminologia subansamblurilor si pieselor componente. Simbolizarea
formelor constructive este data in STAS 3998-74.
 
 
 

 
Fig. 1.2. Maşina de inducţie cu inele.
 
 
Semnificaţia notaţiilor din figură:
 
1. Miez statoric 9. Tija cu perii 17. Capac rulment
2. Înfăşurare statorică 10. Legtura înfăşurare inele 18. Inel de ridicare
3. Miez rotoric 11. Arc fixare inele
4. Înfăşurare rotorică 12. Izolaţie şi inele
5. Carcasă 13. Ventilator
6. Scut portlagăr 14. Capac ventilator
7. Ax 15. Pană
8. Rulment 16. Şurub de fixare a scutului

1.1.3. Scheme conventionale

8
 Se dau o parte din semnele conventionale pentru masinile asincrone (STAS
1590-71). Notarea infasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530—
71. La infasurarea statorica trifazata, cu cele sase capete scoase, bornele sunt
notate si asezate pe placa.(STAS 8457-69).
 
 

 
Fig.1.3. Scheme conventionale pentru masinile asincrone:
a- motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit; b – motor cu rotorul bobinat;
c – motor monofazat; d – motor monofazat cu faza auxiliara.
 
  

Fig.1.4. Notarea si asezarea bornelor pe placa la motoarele asincrone trifazate:

a – conexiunea stea; b – conexiunea triunghi
(cordoanele de alimentare se leaga la bornele U1, V1 si W1).

1.1.4. Domenii de utilizare

9
 Se utilizeaza aproape in exclusivitate ca motor in actionarile cu turatie
practice constanta si mai rar la turatii variabile, din cauza instalatiilor de
alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare
categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic, fiind utilizate
in toate domeniile de activitate (masini – unelte, poduri rulante, macarale, pompe,
etc). Motoarele monofazate sunt utilizate in special in intalatiile de uz gospodaresc
(ventilatoare, aeroterme, pompe, masini de spalat rufe, polizoare, masini de gaurit
etc.)

1.1.5. Principiul de functionare

Se consideră o maşină asincronă cu cate o infasurare trifazată pe fiecare

din cele doua armaturi. Daca infasurarea statorica se conecteaza la o retea de
tensiune si frecventa corespunzatoare, ea va fi parcursa de un sistem trifazat de
curenti care vor produce in intrefier un camp magnetic invartitor, cu viteza
unghiulara Ω1 . Daca armatura rotorica are in acel moment viteza unghiulara Ω,
intr-o infasurare de faza a ei, devenita secundara, se induce t. e. m.
C2 = (ω1 – ω)w2kw2Ф cos (ω1 – ω)t = ω2w2kw2 Ф cos w2t,
in care ω2 este pulsatia t.e.m. induse, iar Ω2 – viteza relative dintre campul
inductor si rotor.
Daca infasurarea rotorului se inchide (fig. 1.5.) ea va fi parcursa de
curenti care , la randul lor, produc un camp invartitor de reactie cu o viteza
unghiulara fata de infasurarea care l-a produs:
Ω2 = ω2/p = (ω1 – ω)/p = Ω1 - Ω
Fata de stator, campul de reactie are viteza unghiulara:
Ω + Ω2 = (Ω1 - Ω) = Ω1
Adica, indiferent de turatia rotorului, campul inductor sic el de reactie au aceeasi
viteza relative fata de stator. Deci, cele doua campuri sunt fixe intre ele si se pot
insuma, dand un camp resultant in intrefier.

10
 

Fig.1.5 Schema masinii asincrone cu infasurari trifazate in stator si rotor,pentru o pozitie

data a rotorului
Prin interactiunea dintre acesti campi si curentii dintre infasurari, se
exercita intre cele 2 armaturi un cuplu electromagnetic, asa cum s-a aratat si la
masina de curent continuu. Relatia arata ca in infasurarea rotorica sunt curenti,
deci se poate exercita un cuplu, numai daca e2 ≠ 0, adica Ω ≠ Ω1. In acest caz se
poate exercita un cuplu, numai daca rotorul aluneca fata de campul invartitor
inductor. Aceasta alunecare, in valori relative, este definite de relatia:

s = (Ω1 - Ω)/ Ω1 = (n1 – n) / n1 = (ω1 – ω)/ ω1 = f2/f1.

unde in general, Ω = 2πn si ω = 2πf, iar notatiile sunt cele cunoscute.

1.1.6. Regimuri de funcţionare

Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în

funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs
de stator, adică de turaţia n2=n1-n.
1.La n(0;n1),deci s(1;0), t.e.m. indusă în conductoarele înfăşurării
scurtcircuitate a rotorului X produce curentul I2, iar forţa Δ =I2(x), care
acţionează asupra conductoarelor, are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia
n1 a câmpului învârtitor. În acest caz, maşina primeşte energie electrică şi
dezvoltă la arbore un cuplu magnetic, funcţionând în regim de motor.
2.Dacă turaţia rotorului este n>n1, deci n2< 0 şi S< 0, t.e.m. indusă îşi
schimbă polaritatea, deci si I2 , iar forţa DF se opune creşterii turaţiei “n” a
rotorului. Deci, pentru menţinerea acestei turaţii, trebuie ca maşina să primească
energie mecanică şi dă energie electrică, funcţionând în regim de generator.

11
 3. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor, deci are
faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea s>1, t.e.m. indusă produce pe I2, iar
DF are sens opus faţă de n. În acest caz, motorul primeşte energie mecanică pe la
arbore să menţină turaţia n în sens opus lui DF şi energie electrică de la reţea, să
aducă rotorul către turaţia de sincronism. Motorul funcţionează în regim de frână,.
În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de
funcţionare menţionate, dar regimul de bază este de motor.

Fig.1.6. Regimuri de functionare.

1.1. Maşina asincronă monofazata cu faza auxiliară

Maşinile de mică putere,în special cele de uz casnic sau gospodăresc,se fac

monofazate pentru simplificarea sistemului de alimentare şi a construcţiei maşinii.
Maşinile cu alimentare monofazată întâlnite mai des saunt: monofazate
normale,cu faza auxiliară şi cu poli ecranaţi.
Faptul că motorul asincron monofazat nu dezvolta cuplu la pornire
constituie un mare dezavantaj. De aceea , motorul asincron monofazat trebuie să
fie prevăzut cu un mijloc convenabil pentru assigurarea unui cuplu de
pornire,necesar atât învingerii frecărilor proprii,cât şi învingerea unui cuplu
rezistent la arbore. Problema se poate rezolva dacă în momentul pornirii să-r
produce în locul campulaui pulsatoriu un câmp învârtitor..
Se poare arata uşor ca ,dacă statorul motorului asincron este prevăzut cu o
înfăşurare monofazată suplimentară – denumită înfăşurarea de pornire sau
înfăşurare auxiliara- decalata la periferia statorului cu unghiul geometric 2/ 
faţă de înfăşurarea monofazată de bază,se produce un câmp magnetic învârtitor în
locul câmpului sinusoidal în timp şi spaţiu.
Considerând că cele două infasurari-cea de bază şi cea auxiliara-au acelaşi
număr de spire şi sunt parcurse de curenţi de aceeaşi valoare efectivă, dar

12
defazaţi în timp cu , adică

Campurile produse de fiecare infasurare in ipotezele de mai sus vor fii:

Fiecare din campurile de mai sus se descompun intr-un camp invartitor direct si
unul invers:

Campurile inverse se anuleaza reciproc,fiind decalate cu unghiul ,iar campurile

directe se insumeaza,dand un camp invartitor direct care asigura un cuplu de
pornire.

Dat fiind caracterul auxiliar al înfăşurării de pornire (în mers nu mai este nevoie
de această înfăşurare),ea nu îndeplineşte în practică condiţiile impuse mai sus.
Înfăşurarea auxiliară este decalata la periferia interioară a statului în raport cu

înfăşurarea principală cu ,dar nu mai are aceleasi numar de spire si curentul

care o parcurge nu mai are aceeasi valoare,fiind numai devazat in timp cu un

unghi cuprins intre 0 si 90’electrice, incat se produce numai o slabire a campului
invartitor invers si o intarire relativa a celui direct. In practica ,in unele
cazuri ,aceasta paote fi suficent pentru ca motorul sa porneasca singur.
În maşinile asincrone monofazate,înfăşurarea principală acupa de obicei 2/3 din
crestăturile care revin unui pas polar,iar restul sunt ocupate de înfăşurarea
auxiliară. Ambele înfăşurări se conectează la aceiaşi reţea electrică monofazata.
Pentru a se asigura defazarea celor doi curenţi,se conectează în serie cu însurarea
auxiliară fie o rezistenţă,fie un condesator,cum se prezintă în fig.1.8.

13
 Fig 1.8 Schema unui motor asincron monofazat cu faza auxiliara:
1-infasurarea principala
2-infasurarea auxiliara

Atunci când se utilizează o rezistenţă conectată în serie cu faza auxiliară, nu

se poate obţine defazajul de 90` între curenţi şi , de aceea cuplul de pornire va fii
relativ mic. Rezultate mult mai bune se obţine în cazul utilizări de condesatoare a
căror capacitate poate fi aleassa astfel încât la s=1 să se obţină numai câmp
învârtitor direct, iar motorul să dezvolte un cuplu de pornire relativ mare.
Înfăşurarea auxiliară şi condesatorul înseriat cu ea,numit şi condesator de pornire
,sunt calculaţi ca să poată rămâne în funcţiune numai în timpul necesar
pornirii,după care sunt scoşi automat din circuit. De regulă, înfăşurarea auxiliară
cu condesatorul în serie este deconectată când turaţia ajunge la 0,8 n1.
Deoarece prezenta în circuit a condesatorului asigura motorului parametri
de funcţionare mai buni,la unele motoare înfăşurarea auxiliară şi condesatorul
sunt calculaţi pentru a funcţiona în regim permanent. Printr-o alegere
corespunzătoare a capacităţii,se paote obţine un cuplu de pornire mai mare dăcât
cuplul nominal,dar apare pericolul de supraîncălzire a înfăşurării auxiliare
şi ,uneori, posibilitatea micşorării randamentului datorită disimetriilor dintre cei
doi curenţi care pot da un câmp învârtitor eliptic. De aceea ,se prefera o
capacitate de pornire mai mică care conduce la un cuplu de pornire

, dar, in schimb, la regim nominal ,motorul va functiona cu

14
un factor de putere si un randament mai bun. Totusi, cand se cere un cuplu de
pornire mai mare si parametri de functionare buni in regimul de lucru ,se poate
folosi o schema cu daua condesatoare ca in fig.1.9

Fig.1.9 Schema motorului monofazat

cu faza auxiliara si doua condesatoare

Condesatorul C1 rămâne în circuit în mod permanent şi este astfel ales

încât să asigure la sarcina nominală simetria curenţilor în cele două înfăşurări şi
un factor de putere ridicat. Condensatorul C2 se conectează numai la pornire,
pentru a asigura un cuplu de pornire mărit.
Curbele cuplului motorului monofazat cu faza auxiliară şi două
condesatoare sunt reprezentate în fig.1.10 . La pornire, punctul de funcţionare al
maşini se deplasează pe curba 3. Când turaţia motorului atinge 60-80% din
turaţia de sincronism,se scote capacitatea C2 din circuit şi punctul de funcţionare
trece din m în n pe curba 2, care corespunde funcţionarii motorului în regim
permanent. Scoaterea capacităţii C2 se face automat de către un dispozitiv
acţionat de forţa centrifugă.

15
 Fig.1.10 Variatia cuplului de pornire la motorul monofazat cu doua condesatoare

Inversarea sensului de rotaţie se obţine schimbând între ele legăturile la reţea la

capetele unei înfăşurări, a celei principale sau a celei auxiliare.
Principalul neajuns al motorului cu condesator în constituie spatilu mare
necesitat de bateria de condesatoare şi constul relativ ridicat al acesteia.

16
Capitolul II
Calculul electromagnetic

2.1. Determinarea dimensiunilor principale ale statorului

-Numarul de poli

-Viteza de sincronism

-alunecarea normal

-puterea nominal a motorului monofazat este echivalenta cu puterea a unui

motorului trifazat

Coeficentul pentru motoarelor monofazate cu faza auxiliara capacitiva, se

adopta de la 1,25 la 1,7
Adopt

Puterea de calcul a motorului monofazat este echivalent cuputerea de calcula unui

motorul trifazat

Produsul se determina, in functie de puterea materialui echivalent

trifazat ,din [4]- “Indrumarul de proiectare “MASINI ELECTRICE” de Ion
Ciocu,Nastase Bichir ,Nicolaie Cristea” fig 1,2 si 1,4 pagina 15.

17
Inductia in intrefer:

Incarcarea liniara:

-raportul intre lungimea de calcul a pachetului statoric si pasul polar:

-raportul dintre diametrul interior si cel exterior al statorului:

Diametrul exterior al statorului:

aleg diametrul standardizat .

Voi utilize table de 0,5mm.
Tolele se realizeaza astfel incat deseurile sa fie minime.
Diametrul interior al statorului :

Pasul polar

Lungimea de calcul a statorului

Intrefierul trebuie sa fie cat mai mic pentru a se micsora curentul de mers in gol si
pentru a imbunatati factorul de putere ,limita inferioara fiind dictate de
constructia mecanica.Pentru maisinile de putere mica este indicat alegerea

Adopt
Viteza periferica:

18
2.2. Infăsurarile crestăturile şi jugul statoric

Numarul crestaturilor statorului este legat de cel al crestaturilor rotorului.

Se urmareste eliminarea aparitiei cuplurilor parazite asincrone si sincrone,
obtinerea unor zgomote de intensitate minima in functionare,pierderile
suplimentare in dinti sa fie minime.Nu se recomanda un numar fractionar de
crestaturi pe pol si faza pentru ca se complica confectionarera bobinelor.
Conform tabelului 1.4 pagina 53-[4] -aleg:

Se considera pentru motorul monofazat cu faza auxiliara ,pentru faza auxiliara 1/3
iar pentru faza principal 2/3 din numarul crestaturilor.
Numarul crestaturilor pe pol si faza principala :

Numarul crestarurilor pe pol si faza auxiliara:

Aleg o infasurare de tip concentric intr-un strat.Crestaturile stratorice sunt

semiinchise de forma trapezoidala isolate cu material din calsa E.
Infasurarile se fac din conductoare rotunde din cupru electroitic isolate, ce se
introduce fir cu fir prin istmul crestaturii.
Pasul mediu al infasurarii

-coeficentul de infasurare a fazei principale pentru o infasurare monofazata intr-

un strat cu pas diametral

In aceasta reprezentare

19
-coeficentul de saturatie al dintilor statorului si rotorului la masinile electrice de
mica putere se ia:

Adopt
Conform graficului 1.7 pagina 20-[4]-
- Coeficentul de acoperire ideala apasului polar

- Factorul de forma al t.e.m.

- Fluxul magnetic

- Raportul dintre tensiunea electromotoare si tensiunea nominal se considera

Adopt
Numarul de spire al infasurarii principale

Numarul cailor de current

a=1
Numarul conductorilor intr-o crestatura

Determin produsul din pentru motorul monofazat cu faza auxiliara

- Puterea de calcul

- Curentul nominal in faza principal (calcul preliminar)

20
- Densitatea de curent

- Sectiunea conductorului infasurarii principale:

Adopt conductor cu diametrul d=0,9mm si conform

tab 1-3/41 pentru forma conductoaruluirotund izolat tereftolic clasa de

izolatie F cu infasurare din sarma cu un fir intr-un strat cu pas diametral forma
crestaturii semideschise.
- Grosimea bilateral a izolatiei din lac
- Diametrul conductorului izolat

- Recalculez

Izolatia crestaturii
Am ales crestaturi semiinchise cu izolatia crestaturii pentru o infasurare
intr-un strat U<500 V,2p=6 clasa de izolatie E.

Poziţ. Denumirea Grosime Nr.de Grosimea izolatiei

materialui [mm] straturi Latime Inaltimea
mm

1 Conductorul Cupru rotund

de bobinaj izolat cu email - - - -
clasa E.
2 Izolatia Izolatia
crestaturii prespan+ 0,2 1 0,4 0,4
folie E.

21
 3 Izolatia sub Izolatie
pana prespan+ folie 0,2 1 - 0,2
clasa E
4 pana
- - - -

Tabel.1

Fig.1 Crestătura statorică.

Definitivarea dimensiunilor crestăturii

- Aria sectiunii crestaturii fara luare in calcul a ariei izolatiei crestaturii

unde

- Pentru crestatura trapezoidala

- Latimea istmului crestaturi

- Inaltimea istmului
Inaltimea h trenuie ales astfel incat sa intre toate conductoarele in crestatura.

22
 Fig.2 Dimensiunile crestături statorice

- Inaltimea panei

- Latimea dintilor statoric

- Latimea se determina cu relatia:

23
 am luat valoarea pozitiva. h=12,06 [mm]
-inaltimea totala a crestaturii

- Inaltimea jugului statoric

- Verificarea incadrarii in limite admise a inductiei jugului statoric

Conform valorilor indicate se incadreaza intre 1,35-1,55 T de la pg.32.

Calculul infaşurari:Determinarea rezistenţei principale

- Rezistenţa specifică a materialului infasurarii

- Lingimea medie apartii frontale a infasurarii principale

Unde

Coeficientii se adopta pt 2p=6

24
- Lungimea medie a unei jumatati de spira

- Lungimea totala a conductorului fazei principale

- Rezistenţa active a infasurarii principale a statorului

- Coeficentul permeanţei magnetice de dispersie a crestaturii statorice

unde funcţia de =>pentru infasurarea cu pas diametrala

- Pasul dintilor statorului

- Pemtru rotor pasul este

Pentru verificare se calculeaza raportul

25
Se determina conform relatilor urmatorii coeficenti

G=1,06

Calculez coificentul pentru cu relatia

Coeficentul

Coeficentul N se allege din conditiile:

Cosiderand latimea istmului crestaturi rotorice

- Coeficentul intrefierului pentru stator

- Coeficentul intrefierului al rotorului

- Coeficentul total al intreferului

26
 - Coeficentul permeantei dispersiei frontale pentru

corespunzator numarului grupelor de bobine egal cu 2p

- Coeficentul permeantei dispersiei diferentiale

- Coeficentul total al permeantei de scapari

- Reactanta infasurarii principale ale staroului

Verific coeficentul ales initial cu ajutorul diagramei vectoriale de tensiune

canstruita pentru regimul nominal in care curentul are valoarea iar

factorul de putere se determina in functie de

Scara diagramei:
1V=0,5 [mm] =>pentru

Din trasarea diagramei din fig 12 se obtin urmatoarele date

- Raportul intre t.e.m. si tensiunea nominal

2.3. Calculul dimensiunilor rotorului

27
 - alunecarea nominala

- Numarul de crestături conform tab.114 este [4]

pt.2p=6
=36 =>
- Factorul de multiplicare al cuplului maxim

- Determinarea alunecarii corespunzatoare

- Determin raportulr

- Reactanta de scurtcircuit

- Rezistenta active a rotorului raportata la stator calculate in prealabil

- Rezistenta echivalenta a rotorului

Se considera pentru pentru evitarea cuplurilor parasite care pot produce

blocarea rotorului la pornire.Fenomenul de lipire cand dintii rotorului se afla in
dreptul dintilor statorului,rotorul se construeste cu un numar de crestaturi

pentru
Se realizeaza pasul dentar;

Infasurarea este considerate polifazata cu faze de curentii prin bare

fiind defazati cu unghiul

28
 - Calculam t.e.m. in bara la repaus.

Se calculeaza

Colivia este simpla turnata sub presiune odata cu inelele de scurtcircuit.Se

folosescca materiale aluminiu electrotehnic si pt.tole acelasi tip ca si pentru
stator.
- Latimea istmului crestaturi rotorice:

- Inaltimea istmului crestaturi rotorice:

- Pentru d<8mm =>

- Curentul pe faza din rotor,sau curentul prin bara:

- Densitatea de current in bara poate lua valori ,adopt

- Sectiunea barei

- Sectiunea crestaturi rotorice

- Latimea dintelui rotoric

29
- Diametrul exterior al rotorului

- Latimea maxima a crestaturii rotorice

- Latimea minima a crestaturii

- Sectiunea barei de forma ovala

solutia pe care o admit este:

pot calcula:

inaltimea totala a crestaturii rotorice:

- Curentul din inel

30
- Densitatea de current in inel se ia: sau
- ectiunea inelului

Trebuie indeplinita conditia

Din acest motiv adopt

Lungimea barelor este egala cu

lungimea rotorului

- Rezistenta barei:

- Diametrul mediu al inelului:

- Rezistenta portiunii de inel dintre doua crestaturi:

- Se verifica ecivalenta a rotorului:

- Rezistenta active a rotorului raportata la stator care reprezinta valoarea

reala:

31
unde -coeficient de infasurare a barelor.

- Coeficentul de amortizare pentru micromotoare se poate considera

- Coeficentul permeantei magnetice de dispersie a crestaturii rotorice:

- Coeficentul permeantei dispersei diferentiale:

- Coeficentul se determina in functie de

pentru si se foloseste unde

deci

- Coeficentul permeantei perderilor frontale

Pentru ca inelul de scurtcircuit este lipsit de pachetul rotorului in calcul se

considera

32
 - Coeficentul total al permeantei de scaparii rotorice

- Coeficentul total al permeantei de scaparilor rotorice raportat la stator

- Reactanta rotorului raportata la stator

Recalculez

Fig.3 Dimenisionarea crestaturi rotoric

2.4. Calculul circuitului magnetic

33
 - tensiunea magnetic necesara trecerii fluxului prin intrefier.

- tensiunea magnetic necesara trecerii fluxului prin dintii statorului

-facnd precizarea ca intensitatea campului magnetic

se gaseste in functie de pentru o anumita calitate de tola folosita la

masinile modern .

Pentru acesul cand inductia in dinte se calculeaza cu relatia:

Pentru
Pentru tole de 0,5mm grosime si lacuite corespunzator datelor din table din

anexa 2[4].

Inductia in dintii rotorului nu trebuie sa depaseasca 2T

Pentru table de otel electrotehnic se gaseste valoarea intensitatii

campului magnetic

- tensiunea magnetic necesara trecerii fluxului prin dintii rotorului:

- inductia in jugul statorului:

La masinile de mica putere fiind cu atat mai mare cu cat

este mai mic numarul de poli.

34
 - Intensitatea campului magnetic in jugul statorului:

conform cu anexa nr.2.

- Tensiunea magnetic necesara trecerii fluxului prin jugul statorului:

Coeficentul evidentiaza repartitia neuniforma a inductiei in jug.Acest coeficent se determina din

fig. 1.30 pg.72 [4]

deci

- Diametrul arborelui sub rotor

corespunzator

- Inaltimea jugului rotoric

- Inductia in jugul rotoric

- Intensitatea campului in jugul rotorului

- Diametrul interior al rotorului

35
 Tolele rotorului se dispun direct pe arbore.Tensiunea magnetic necesara
trecerii fluxului prin jugul rotorului

Pentru a limita zgomotul magnetic al masinii trebuie indeplinite conditiile:

Solenatia necesara sa existe pe 2 poli ai statorului pentru a produce fluxul

util.

- Curentul de magnetizare

- Component reactiva a curentului de mers in gol

- Component reactiva a curentului exprimata in procente,raportata la

din faza principal;

- Coeficentul de saturatie;

=>deci se verifica valoarea

adoptata.
- Reactanta de magnetizare;

In figura 4 este reprezentata schema echivalenta a fazei principale.

36
 a)Schema echivalenta a fazei principale pentru curentul de sccesiune
directa.

b) Scemaa echivalenta a fazei principale pentru curentul de succesiune

inversa

2.5. Calculul infăsurarii auxiliare capacitive

37
- Numarul crestaturilor pe pol si faza auxiliara

- Coeficentul de infasurare al fazei auxiliare pentru o infasurare cu pas

diametral.

Raportul de transformare k=0,8

Numarul de spire al infasurarii fazei auxiliare

Parametrii schemei echivalente a fazei principale.

- Rezisteanta active a ramificatiei la pornire

- Reactanta ramificatiei la pornire

- Rezistenta fazei principale la pornire

- Reactanta fazei principale la pornire

Numarul conductoarelor fazei auxiliare aflate intr-o crestatura

=>

38
 Deci

- Raportul de transformare devine

- Lungimea conductorului fazei auxiliare

- Separatia crestaturilor intre faze

- Rezistenta active a schemei echivalente pentru faza auxiliara la pornire.

- Rezistenta active a infasurarii auxiliare la porinire.

- Sectiunea conductorului infasurarii auxiliare

- Aleg un conductor rotund de cupru (cu) cu sectiunea

- Diametrul conductorului izolat cu email

- Coeficentul de umplere al crestaturii pentru faza auxiliara

in urma alegerii sectiunii standard a rezistenta active a infasurarii fazei auxiliare

care se modifica

Se modifica si rezistenta active a schemei echivalente pentru faza auxiliara

la pornire.

39
 Reactanta schemei echivalente pentru faza auxiliara B la pornire fara
elemental de pornire

- Cuplul nominal al electromotorului

- Cuplul de pornire pentru factorul de multiplmcare al cuplului de pornire

- Reactanta fazei auxiliare la pornire luand in consideratie si elemental de

pornire se regaseste din conditia data pentru factorul de multiplicare al
cuplului de pornire ,calculez coeficentul A’ si reactanta .

- Reactanta capacitiva

- Capacitatea condensatorului de pornire

40
 Aleg condensator cu .

Pentru acest condensator

- Curentul de pornire in faza principal

- Curentul total de pornire ,de linie

- Factorul de multiplicare al curentului de pornire

- Factorul de pornire al fazei auxiliare de pornire

- Curentul in faza auxiliara la pornire

- Factorul de putere al fazei auxiliare la pornire

- Densitatea de current in infasurarea principal la pornire

- Densitatea de current in infasurarea auxiliara de pornire

41
 - Momentul de pornire practice nu difera mult de valoarea data de
datorita ratunjirii valorilor condensatorului

Recalculez valoarea raportului deci recalculat este

Tensiunea in infasurare auxiliara la pornire.

unde:

deci

Tensiunea la condensator,

unde

deci

Capitolul III
Calculul incălzirii

3.1. Calculul rezistenţelor termince

Motorul este executat in constructie inchisa ventilat in exterior.

42
- Numarul conductorilor fiectivi pe portiunea

- Numarul conductorilor fictivi pe portiunea

- Grosimea izolatiei pe portiunea

- Grosimea izolatiei pe portiunea

- Grosimea echivalenta a izolatiei in concordanta cu schema echivalenta a

crestaturii.

- Lungimea de calcul a fierului pachetului statoric

43
- Coeficentul de conductibilitate termica a izolatiei conductorilor

- Perimetrul crestaturii

- Rezistenta termica a izolatiei conductorilor din crestatura

- Coeficentul de conductibilitate termica al fierului

- Coeficentul de conductibilitate terminca a izolatie crestaturii

- Rezistenta termica a izolatiei crestaturii

- Diametrul mediu al jugului statorului

- Suprafata jugului statoric

- Rezistemta termica a jugului statorului

- Suprafata dintilor statorice

- Rezistenta termica a corpurilor dintilor statorului

- Rezistenta termica a corpului dintilor statorului pentru pierderile in

cuprul statorului

- Suprafata intrefierului

- Coeficentul de conductibilitate termica

44
 - Rezistenta termica a intreferului dintre stator si rotor

- Se adopta rezistenta termica a rotoruli

- Rezistenta termica a suportului port-lagar

3.2. Determinarea potentialelor ”generatoarelor”

- Rezistenta termica totala a fierului statorului

- Potentialul „generatorului” pierderilor din fierul statorului

Consider coeficentul 0,5 care arata ca pierderile in fier sunt repartizate.

reprezinta excedentul de temperatura al fierului statorului fata de temperatura
mediului inconjurator.
- Potentialul „generatorului” pierderilor din cupru statorului

- reprezinta excedentul de temperatura in centrul crestaturii fata de partea

exterioara a conductorilor alaturata de izolatia crestaturii.
- Potentialul „generatorului” pierderilor in rotor

-reprezinta excedentul de temperatura al rotorului fata de temperatura aerului

din interiorul motorului.

3.3. Calculul temperaturii carcasei

- Temperatura mediului ambiant

45
- Diametrul mediu al carcasei

- Lungimea carcasei

- Suprafata totala a carcasei motorului

- Diametrul exterior al ventilatorului

- Diametrul interior

- Coeficentul influientei vitezei de rotatie a motorului

- Coeficentul de marire a suparafetei de racire datorita suflarii cu aer

- Coeficentul de transmisie a caldurii carcasei

- Cresterea aproximativa a temperaturii carcasei

- Coeficientul de radiatie al suprafetei carcasei pentru cutarea

carcasei gri cenusiu.
- Temperatura absoluta a mediului inconjurator

- Caldura radiata

- Caldura disipata prin convectie

- Se alege pentru 2p=6 (coeficent empiric)

46
 - Crestera medie a temperaturii carcasei

- Temperatura medie a carcasei

- Pentru motoarele ventilate coeficentul este

- Cresterea maxima a temperaturii carcasei

- Temperatura de calcul a carcasei

3.4. Calculul cresterii temperaturii

Calculul cresterii temperaturii a diferitelor parti a masinii se executa dupa

fig.5 care reprezinta schema termica echivalenta a notorului ventilat.Preliminat se
calculeaza fluxurile termice pe diferite portiuni ale schemei.

[W]

Temperatura medie a infasurarii paote fi gasita din cresterea medie a

temperaturii infasurarii
- Temperatura cuprului in centrul crestaturii

- Cresterea medie de temperatura a infasurarii statorului

Unde adopt

–fiind calculat si determinat dupa formulel din tabel nr.2

47
- Temperatura medie a infasurarii statorului

Fig.5 Schema termica echivalenta

a motorului ventilat

48
Nr. Denumirea Prima A doua
portiunii portiunii aproximatie aproximatie
6 Suprafata
exterioara a
7 carcasei
3 Suprafata
exteroara a
dintelui

2 Partea exterioara
a conductoarelor
crestarurii
statorice
1 Conductoarele
din centrul
crestaturii
8 Suprafata
exterioara a
scutului
9 Suprafata
exterioara a
rotorului
Tabel 2

Din calcul am obtinut temperatura medie a infasurarii statorice

Izolatia folosita este de calasa E care admite +75 la

si deci se verifica conditia ceruta.

49
Capitolul IV
Calcule mecanice

4.1. Calculul arborelui

Se cunoas urmatoarele date:
- Puterea nominala la arbore

- Turatia nominala

- Greutatea rotorului

- Greutatea rotii de transmisie

- Diametrul rotii de transmisie

- Diametrul esteroir al rotorului

- Lungimea fierului rotorului

- Intrefierul motorului

Conform fig.6. sunt cunoscute urmatoarele date.

50
Fig.6

51
Daca consideram pentru simplificarea calculelor un tabel de forma:
Tabel 3
X
[cm]
[cm]

2,3 1,37 7,32 0,7 392,2 0,343 391,9 53,5 0,49 53

- Momentul nominal de torsiune

- Daca presupun ca antrenarea va fi efectuata prin curea c=3,forta de

transmisie corespunzatoare puterii nominale

- Sageata arborelui la mijlocul rotorului datorita greutatii rotorului

unde pentru otel OL 45.

- Sageata arborelui la mijlocul rotorului datorita intinderii curelei in directie

orizontala corespunzatoare puterii nominale a electromotorului

Pentru cazul unei alte asezari a curelei nu se ia in consideratie sageata

arborelui.
- Excentricitatea initiala de calcul a rotorului

unde k=0,15 pentru .

- Forta intiala de atractie magnetica unilaterala

52
 - Sageata stabilizata datorita atractiei maggnetice unilaterale

unde si =sageata arborelui corespunzatoare fortei de atractie magnetica

unilaterala.

si

- Sageata arborelui in mijlocul rotorului la putere nominala

In procente din valoarea intreferului ,aceeasta sageata reprezinta 7,5% si este mai
mic decat 10% valoarea admisibila.
- Pentru cazul unei roti de transmisie

- Viteza critica a arborelui in functie de atractia magnetica

- Viteza critica trebuie sa fie cel putin cu 20 % mai mare ca viteza

nominala.Se observa ca aceeasta conditie este cu siguranta
indeplinita ,viteza critica fiind cu mault mai mare.

53
 Rezistenta capatului de arbore

Influienta canaluilui de pana asupara stabilirii sectiunii se conidera

conform schitei din fig.7

- Adancimea canalui de pana

-
Cele mai periculoase sectiuni sunt sectiunile I-I si II-II.
Consider sectiunea I-I:
- Momentul de incovoiere

- Momentul maxim de torsiune

54
 - Momentul de inconvoiere redus la suprafata de incarcare

- Momentul de rezistenta

- Pentru solicitarea redusa

Sectiunea II-II:
- Momentul de inconvoiere

- Momentul maxim de torsiune

- Momentul de incovoiere redus

- Momentul de rezistenta

- Solicitarea redusa

4.2. Calculul rulmenţilor

- Forta de la capatul arborelui

unde c=5 pentru

- Excentricitatea initiala de calcul a rotorului

55
- Forta initiala de atractie magnetica unilaterala

- Sageata arborelui corespunzator acestei forte

- Forta de atractie magnetica unilaterala stabilizata

Daca presupunem ca avem cureaua intinsa in pozitie orizontala

- Reactia in lagar

- Incarcarea echivalenta arulmentului datorita relatiei

56
 unde pentru masini electrice cu

Se folosesc rulmenti radiali cu bile pe un rand cu protectie tip 6204 ZZ

conform STAS 3041-59.
- Coeficentul capacitatii de lucru

- Durata de utilizare a rulmentului

Am ales rulmentii astfel incat sa nu necesite schimbarea lor in cazul unei

functionarii indelungate.

Capitolul V

Modelarea matlab/simulink a motorului asincron

monofazat
5.1. CONFIGURAŢIA MODELULUI

Acţionările reglabile de foarte mică putere, utilizează în numeroase situaţii

motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară. În marea lor majoritate, aceste
motoare utilizează ca element defazor o capacitate. Din această cauză, este util să
se cunoască comportarea motorului în regim dinamic (la pornire) în funcţie de
valoarea acestei capacităţi.
În prezent acţionările reglabile cu motoare asincrone utilizează pentru
comandă sistemul PWM şi din această cauză apare necesitatea studiului
comportării maşinii comandată în sinusoidal, comparativ cu comportarea acesteia
comandată în sistem PWM. Pentru aceasta a fost conceput modelul SIMULINK al
motorului asincron monofazat cu capacitate de pornire, model care permite
studiul comportării maşinii atât în regim sinusoidal cât şi în regim PWM.
Pentru realizarea modelului s-a considerat cazul maşinii asincrone
monofazate cu condensator de pornire, reprezentată în figura 1.
57
 Fig. 1. Motor asincron monofazat cu condensator de pornire.

Modelul a fost conceput în două blocuri principale, conform figurii 2:

Fig. 2. Modelul motorului monofazat cu condensator de pornire Cp.

58
 În figura 2 sunt puse în evidenţă cele două blocuri şi anume:
1. Blocul “Modelul maşinii asincrone monofazate”.
2. Blocul “Circuit exterior”, care conţine elementele externe maşinii:
a. sursa de tensiune us,
b. capacitatea de pornire Cp,
c. întrerupătorul de decuplare a fazei auxiliare Sw.

5.1.1. Modelarea blocului “modelul maşinii asincrone monofazate”

În regim de pornire, maşina monofazată este de fapt o maşină bifazată, şi

din această cauză, modelul maşinii monofazate poate fi conceput pe baza unei
maşini bifazate, al cărui model matematic se poate constitui considerând
referenţialul solidar cu rotorul, statorul, sau câmpul magnetic învârtitor.
Deoarece axele magnetice ale celor două înfăşurări statorice sunt
ortogonale, s-a preferat modul matematic într-un referenţial solidar cu statorul.
Ecuaţiile de funcţionare ale motorului asincron monofazat, ţinând seama de
valoarea capacităţii de pornire, vor fi de forma:

(1)
Din sistemul (1), se obţin ecuaţiile fluxurilor, care în operaţional vor avea
forma:

(2)

59
 Ecuaţiile (2) permit elaborarea blocului de calcul al fluxurilor, conform
figurii 3, în care s-au folosit notaţiile prezentate în relaţia (3):

(3)

Fig. 3. Blocul pentru calculul fluxurilor.

Plecând de la sistemul (1) se pot scrie pentru curenţii statorici relaţiile:

(4)

şi pentru curenţii rotorici, relaţiile:

(5)

60
care conduc la structura blocului de calcul al curenţilor din figura 4.

Fig. 4. Blocul de calcul al curenţilor.

Ecuaţia de echilibru mecanic şi ecuaţia vitezei mecanice a rotorului, sunt

prezentate în relaţiile (6):

(6)

unde ωr / p = ωm, p fiind numărul de perechi de poli ai maşinii.

Blocul de calcul al cuplului electromagnetic prezentat în figura 5.

61
 Fig. 5. Blocul de calcul al cuplului.

Calculul vitezei rotorului (a vitezei mecanice a maşinii) se realizează

plecând de la relaţia (2.16), făcând precizarea că poziţia rotorului la o maşină
multipolară (p > 1), conduce la expresia vitezei unghiulare a rotorului:
(7)

Diferenţa dintre cuplul

electromagnetic dezvoltat de maşină M şi cuplul rezistent la arbore (cuplul de
sarcină) Ms este cuplul dinamic Mj, care produce accelerarea sau decelerarea
maşinii, astfel încât se poate scrie:
(8)

unde J reprezintă momentul de inerţie al tuturor maselor în mişcare, raportat la

arborele maşinii.
În operaţional, expresia (8) devine:

(9)

Dar ωr/p = ω, viteza mecanică a rotorului. Rezultă:

(10)

relaţie care stă la baza structurii blocului de calcul al vitezei, prezentat în figura
6.

Fig. 6. Blocul de calcul al vitezei.

62
 Fig. 7. Structura generală a blocului “Modelul maşinii asincrone monofazate”.

5.1.2. Modelarea blocului “Circuit exterior”

Structura blocului “Circuit exterior” este prezentată în figura 8:

Fig. 8. Structura blocului “Circuit exterior”.

Deoarece întrerupătorul fazei auxiliare poate fi acţionat în funcţie de viteza

rotorului, de valoarea curentului de pe faza auxiliară sau în funcţie de timp, s-a
63
considerat situaţia în care întrerupătorul de deconectare este acţionat în funcţie
de valoarea vitezei rotorului. El va fi acţionat în momentul în care viteza rotorului
depăşeşte un anumit procent din viteza de sincronism (blocul “viteza ref.”). Pentru
a evita formarea buclelor de calcul algebric s-a introdus şi un sistem de detectare
a valorii absolute a curentului de pe faza auxiliară.
În momentul în care viteza maşinii atinge valoarea de referinţă prescrisă în
blocul “Circuit exterior”, este acţionat şi comutatorul Sw din acest bloc, comutator
care anulează curentul iqs (ceea ce este echivalent cu introducerea în circuitul fazei
auxiliare a unei rezistenţe serie de valoare foarte mare).
Pentru trasarea caracteristicilor statice ale motorului asincron monofazat
cu fază auxiliară, se face apel la schema echivalentă a maşinii, prezentată în
figura 9 [3]

5.2. REALIZAREA MODELULUI

64
 Fig. 9. Schema echivalentă a maşinii asincrone monofazate cu fază auxiliară.

Pe baza schemei echivalente de mai sus, s-a scris un program MATLAB,

pentru trasarea caracteristicilor Cuplu – viteză şi Cuplu – alunecare.
Programul mono_caract.m
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - viteza" a motorului asincron monofazat.

% Valorile marimilor necesare in acest program.

r1=7.51; % rezistenta infasurarii statorice
x1=11.6; % reactanta infasurarii statorice
r2=8.11; % rezistenta insasurarii rotorice
x2=6.3; % reactanta infasurarii rotorice
xm=145; % reactanta de magnetizare
v=220; % tensiunea de alimentare
n_sync=1000; % viteza de sincronism (rot/min)
w_sync=104.72; % viteza de sincronism (rad/s)
% Stabilirea domeniului de valori pentru alunecare.
s=0:0.01:2.0;

65
 % Limitele alunecarii pentru a nu obtine erori prin impartirea la zero.
s(1)=0.0001;
s(201)=1.9999;
% Determinarea vitezei in rot/min (rpm).
nm=(1-s)*n_sync;
%Calculul impedantelor de secventa directa zf si incersa zb.
zf=(r2./s+j*x2)*(j*xm)./(r2./s+j*x2+j*xm);
zb=(r2./(2-s)+j*x2)*(j*xm)./(r2./(2-s)+j*x2+j*xm);
% Calculul curentului pentru fiecare valoare a alunecarii.
i1=v./(r1+j*x1+zf+zb);
% Calculul puterii electromagnetice.
p_ag_f=abs(i1).^2.*0.5.*real(zf);
p_ag_b=abs(i1).^2.*0.5.*real(zb);
p_ag=p_ag_f-p_ag_b;
% Calculul cuplului electromagnetic in Nm.
t_ind=p_ag./w_sync;
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - viteza".
figure(1)
plot(nm,t_ind, 'Color', 'b', 'LineWidth', 2.0);
xlabel('viteza [rot/min]');
ylabel ('Cuplu [Nm]');
title ('Caracteristica CUPLU - VITEZA');
grid on;
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - alunecare".
figure (2)
plot(s,t_ind,'Color', 'r', 'LineWidth', 2.0 );
xlabel('alunecare');
ylabel ('Cuplu [Nm]');
title ('Caracteristica CUPLU - ALUNECARE');
grid;
hold off;

În scopul trasării caracteristicilor de mai sus, dar care să conţină şi

componentele directă şi respectiv inversă ale cuplului electromagnetic, a fost scris
următorul program MATLAB:

Programul mono_caract_1.m
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - viteza" a motorului asincron monofazat.

66
 % Valorile marimilor necesare in acest program.
r1=7.51; % rezistenta infsurarii statorice
x1=11.6; % reactanta infasurarii statorice
r2=8.11; % rezistenta insasurarii rotorice
x2=6.3; % reactanta infasurarii rotorice
xm=145; % reactanta de magnetizare
v=220; % tensiunea de alimentare
n_sync=1000; % viteza de sincronism (rot/min)
w_sync=104.72; % viteza de sincronism (rad/s)
% Stabilirea domeniului de valori pentru alunecare.
s=0:0.01:2.0;
% Limitele alunecarii pentru a nu obtine erori prin impartirea la zero.
s(1)=0.0001;
s(201)=1.9999;
% Determinarea vitezei in rot/min (rpm).
nm=(1-s)*n_sync;
%Calculul impedantelor de secventa directa zf si incersa zb.
zf=(r2./s+j*x2)*(j*xm)./(r2./s+j*x2+j*xm);
zb=(r2./(2-s)+j*x2)*(j*xm)./(r2./(2-s)+j*x2+j*xm);
% Calculul curentului pentru fiecare valoare a alunecarii.
i1=v./(r1+j*x1+zf+zb);
% Calculul puterii electromagnetice.
p_ag_f=abs(i1).^2.*0.5.*real(zf);
p_ag_b=abs(i1).^2.*0.5.*real(zb);
p_ag=p_ag_f-p_ag_b;
% Calculul cuplului electromagnetic in Nm.
t_ind=p_ag./w_sync;
t_f=p_ag_f./w_sync;
t_b=-p_ag_b./w_sync;
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - viteza".
figure(1)
plot(nm, t_ind, nm, t_f, nm, t_b);
xlabel('viteza [rot/min]');
ylabel ('Cuplu [Nm]');
title ('Caracteristica CUPLU - VITEZA');
grid on;
% Trasarea caracteristicii "Cuplu - alunecare".

67
figure (2)
plot(s, t_ind, s, t_f, s, t_b);
xlabel('alunecare');
ylabel ('Cuplu [Nm]');
title ('Caracteristica CUPLU - ALUNECARE');
grid;
hold off;

Fig. 10. Caracteristicile cuplului în funcţie de viteza rotorului.

Fig. 11. Caracteristicile cuplului în funcţie de alunecare.

68
 Studiul comportării motorului asincron monofazat s-a făcut în două situaţii:
cu con-densator de pornire şi cu condensator de funcţionare.
Pentru trasarea caracteristicilor în regim staţionar în cele două situaţii, s-a
conceput programul MATLAB m6.m.

Programul m6.m
% Program prntru trasarea caracteristicilor statice si dinamice ale motorului asincron
monofazat cu faza auxiliara, in doua situatii de functionare: cu condensator de pornire si cu
condensator de pornire si condensator de functionare.

clear all

% Se selecteaza fisierul cu datele masinii, pentru a fi incarcat in memoria Matlab

workspace
disp('Introdu numele fisierului fara extensia .m')
disp('De exemplu: pmon_v')
setX = input(Fisierul cu datele masinii > ','s')
eval(setX);

% Catculul caracteristicii cuplu - viteza curve

Vqs = Vrated + j*0; % valoarea rms a fazorului tensiunii fazei principale
Vpds = Nq2Nd*(Vrated + j*0); % valoarea rms a fazorului tensiunii fazei auxiliare
raportata la faza principala
T = (1/sqrt(2))*[ 1 -j; 1 j ]; % matricea de transformare a fazorilor celor doua
secvente marimi de faza
V12 = T*[Vqs; Vpds]; % transformarea tensiunilor

disp('Selecteza regimul de functionare')

opt_cap = menu('Regimul de functionare ','Numai cu condensator de pornire','Cu condensator
de pornire si condensator de functionare')

Comentariu: în aceasta etapă, programul afisează meniul demai jos:

69
 Fig. 12. Meniul pentru alegerea regimului de funcţionare al motorului.

După alegerea regimului de funcţiunare, se continuă rularea programului în vederea

trasarii caracteristicilor statice corespunzătoare regimului de funcţionare ales. Continuarea
programului:

zpcstart = 0 +j*eps;
zpcrun = 0 +j*eps;
zC = zpcstart;
Capstart = 0;
Caprun = 0;
wrswbywb = we; % viteza de deconectare a condensatorului de pornire
if (opt_cap == 2)
disp(' Condensator de pornire')
zpcstart = (Nq2Nd^2)*zcstart;
zpcrun = 0 +j*eps;
zC = zpcstart;
Capstart = 1;
Caprun = 0;
wrswbywb = 0.75; % Viteza la care se deconecteaza condensatorul de pornire
end % if
if (opt_cap == 3) % Capacitor-run machine
disp(' Condensator de functionare’)
zpcstart = (Nq2Nd^2)*zcstart;
zpcrun = (Nq2Nd^2)*zcrun;
zC = zpcrun;
Capstart = 0;
Caprun = 1;
wrswbywb = 0.75; % Viteza rotorului la care se deconectreza consensatorul de pornire
end % if

Rcrun = real(zpcrun); % rezistenta raportată a condensatorului de functionare

Xcrun = imag(zpcrun); % reactanta raportată a condensatorului de functionare

70
Crun = -1/(wb*Xcrun); % capacitatea raportata a condensatorului de functionare
Rcstart = real(zpcstart); % rezistenta raportata a condensatorului de pornire
Xcstart = imag(zpcstart); % reactanta raportata a condensatorului de pornire
Cstart = -1/(wb*Xcstart); % capacitatea raportata a condensatorului de pornire

% Parametrii circuitelor de secventa pozitiva si negativa

zqs = rqs + j*xlqs;
zcross = 0.5*(rpds + real(zC) - rqs) + j*0.5*(xplds + imag(zC) - xlqs);

% Stabilirea valorilor alunecarii

s = (1:-0.02:0);
N=length(s);

for n=1:N
s1 = s(n); % alunecarea de secventa pozitiva
s2 = 2-s(n); % alunecarea de secventa negativaslip
wr(n)=2*we*(1-s1)/P; % viteza rotorului in rad/s
if abs(s1) < eps; s1 = eps; end;
zp1r = rpr/s1 + j*xplr;
z1s= j*xmq*zp1r/(zp1r + j*xmq);
if abs(s2)< eps; s2 = eps; end;
zp2r = rpr/s2 + j*xplr;
z2s= j*xmq*zp2r/(zp2r + j*xmq);
z11 = zqs + z1s + zcross;
z22 = zqs + z2s + zcross;
zmat = [ z11 -zcross; -zcross z22 ];
I12 = inv(zmat)*V12;
I1s = I12(1);
I2s = I12(2);
Iqd = inv(T)*[I1s; I2s];
Sin =[Vqs Vpds]*conj(Iqd);
Pin = real(Sin);
angIq(n) =angle(Iqd(1))*180/pi;
angId(n) =angle(Iqd(2))*180/pi;
magIq(n) =abs(Iqd(1));
magId(n) =abs(Iqd(2));
Ip1r = -j*xmq*I1s/(zp1r + j*xmq);
Ip2r = -j*xmq*I2s/(zp2r + j*xmq);

71
Tavg(n)=(P/(2*we))*(abs(Ip1r)^2*rpr/s1 - abs(Ip2r)^2*rpr/s2);
Pavg(n)=Tavg(n)*wr(n);
if abs(Pin) < eps; Pin = eps; end;
eff(n)=100*Pavg(n)/Pin;
end % n for loop

% Trasarea caracteristicilor stationare

N=size(wr);
subplot(3,2,1)
plot(wr,Tavg,'-')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min]')
ylabel('Cuplu [Nm]')
grid
subplot(3,2,2)
plot(wr,Pavg,'-')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min]')
ylabel('Puterea electromagnetica [W]')
grid
subplot(3,2,3)
plot(wr,magIq,'-')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min] ')
ylabel('|Ifaza-principala| [A]')
grid
subplot(3,2,4)
plot(wr,magId,'-')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min] ')
ylabel('|Ifaza-auxiliara| [A]')
grid
subplot(3,2,5)
plot(wr,eff,'-')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min] ')
ylabel('Randament [%]')
grid
subplot(3,2,6)
plot(wr,angIq,'-')
hold on
plot(wr,angId,'-.')
xlabel('Viteza rotorului [rot/min] ')

72
ylabel('Defazajul dintre curenti [grade]')
grid

disp('Traseaza caracteristicile in regim stationar')

Comentariu:în urma opţiunii “Numai cu condensator de pornire”, rulând programul

până la aceasta epapă, se afisează caracteristicile statice prezentate în figura 13.

73
 Fig. 13. Caracteristicile statice ale motorului monofazat cu condensator de pornire de 50 F.

Sfârşitul comentariului. Continuarea programului:

% Transfera comanda simularii catre tastatura

disp('Selectreza regimul de incarcare')
opt_load = menu('Regimul de incarcare','Fara sarcina','Cuplul de sarcina evolueza in trepte')

% Setatrea tuturor conditiilor initiale in SIMULINL la valoarea zero

Psiqso = 0;
Psipdso = 0;

74
Psipqro = 0;
Psipdro = 0;
wrbywbo = 0; % viteza initiala a rotorului in unitati relative

Comentariu:în urma transferului simulării către tastatură, programul afişează un meniu

cu opţiunile regimului de încărcare ale maşinii. Alegând unul dintre regimurile de încărcare
oferite de meniu, sumularea şi respectiv caracteristicile dinamice vor corespunde acestui regim
de încărcare. Meniul cu regimurile de încărcare ale maşinii este prezentat în figura 14.

Fig. 14. Regimurile de încărcare pentru care se va rula simularea pe modelul din figura 2
şi se vor trasa caractristicile dinamice corespunzatoare regimului de încărcare ales.

Sfârşitul comentariului. Continuarea programului:

% Stabilirea secventei cuplului de sarcina

if (opt_load == 1) % fara sarcina
tstop = 2; % intervalul de simulare
tmech_time =[0 tstop];
tmech_value =[0 0];
end
if (opt_load == 2) % cuplul de sarcina evolueaza in trepte
tstop = 2.5; % intervalul de simulare
tmech_time =[0 1.5 1.5 1.75 1.75 2.0 2.0 2.25 2.25 2.5];
tmech_value =[0 0 -Tb -Tb -Tb/2 -Tb/2 -Tb -Tb 0 0 ];
end

% conversia marimilor raportate la valorile lor reale

Vds = y(:,3)/Nq2Nd;
Ids = y(:,8)*Nq2Nd;

75
Vcap = y(:,4)/Nq2Nd;
Psids = y(:,7)/Nq2Nd;

disp('tasteaza ''return'' pentru a demara simularea cu modelul din figura 2');

keyboard

disp('Ploteaza resultatele in doua figuri')

h1=gcf;
subplot(5,1,1)
plot(y(:,1),y(:,2),'-')
ylabel('Vqs [V]'))
xlabel('t [s]'))
grid;
subplot(5,1,2)
plot(y(:,1),Vds,'-')
ylabel('Vds [V]')
xlabel('t [s]')
grid;

subplot(5,1,3)
plot(y(:,1),y(:,9),'-')
axis([-inf inf -1 1])
ylabel('Tsarc [Nm}')
xlabel('t [s]')
grid;

subplot(5,1,4)
plot(y(:,1),y(:,10),'-')
ylabel('Tem [Nm]')
xlabel('t [s]')
grid

subplot(5,1,5)
plot(y(:,1),y(:,11),'-')
xlabel('t [s]')
ylabel('wr/wb [u.r.]')
grid

76
axis([0 2.5 0 1.2])
h2=figure;

subplot(5,1,1)
plot(y(:,1),Vcap,'-')
ylabel('Vcap [V]')
xlabel('t [s]')
grid

subplot(5,1,2)
plot(y(:,1),y(:,6),'-')
ylabel('Iqs [A]')
xlabel('t [s]')
grid

subplot(5,1,3)
plot(y(:,1),Ids,'-')
xlabel('t [s]')
ylabel('Ids [A]')
grid

disp('Salveaza plotarile din figurile 1 si 2')

disp(’Inainte de a tasta return prntru a termina programul’);
keyboard;
close(h2);

% Sfarsitul programului.

Caracteristicile dinamice ale motorului asincron monofazat cu fază

auxiliară şi condensator de pornire prezentate în figura 15. Simularea s-a făcut cu
un condensator de pornire de 50 F într-un regim de încărcare cu un cuplu de
sarcină variabil în trepte.

77
78
Fig.15.C aracteri
sticile dinamice ale motorului asincron monofazat cu fază auxiliară
şi condensator de pornire de 50 F, în regim de sarcină variabilă în trepte.

79
 Dacă în meniul din figura 12 se alege opţiunea “Cu condensator de pornire
şi condensator de funcţionare”, pentru condensatorul de pornire de 50 F şi
condensatorul de funcţionare de 15 F se obţin caracteristicile de regim staţionar
prezentate în figura 16.

80
 Fig. 16. Caracteristicile statice ale motorului asincron monofazat
cu condensator de pornire (50 F) şi condensator de funcţionare (15 F).

În condiţiile în care în meniul din figura din figura 12 se alege opţiunea

“Cu condensator de pornire şi condensator de funcţionare”, iar în meniul din
figura 14 se alege opţiunea “Cuplul de sarcină evoluează în trepte”, în urma
simulării pe modelul din figura 2, s-au obţinut caracteristicile dinamice prezentate
în figura 17,

81
82
Fig.17.C aracteri
sticile dinamice ale motorului asincron monofazat
cu condensator de pornire (50 F) şi condensator de funcţionare (15 F)
Pentru rularea programului m6.m, s-a scris fişierul de parametri ai
motorului monofazat prroiectat, pmon_v.

83
 Fişierul cu parametrii motorului proiectat: m6.m
% Parametrii motorului asincron monofazat proiectat

Sb = 400; % Puterea nominala in VA

Prated = 400; % Puterea nominala in W
Vrated = 220; % Tensiunea nominala (valoare efectiva) in V
P = 6; % Numarul de poli
frated = 50; % frecventa nominala in Hz
wb = 2*pi*frated; % pulsatia electrica de referinta
we = wb;
wbm = 2*wb/P; % viteza mecanica de referinta
Tb = Sb/wbm; % valoarea de referinta a cuplului
Zb = Vrated*Vrated/Sb; % valoarea de referinta a impedantei in ohms
Vm = Vrated*sqrt(2); % amplitudivea tensiunii de faza
Vb = Vm; % valoarea eficace de referinta a tensiunii
Tfactor = P/(2*wb); % coeficientul cuplului

Nq2Nd = 1/1.18; % Nqs/Nds raportul numerelor de spire dale infasurarilor principala si

respectiv secundara
rqs = 7.51; % rezistenta infasurarii principale
xlqs = 11.6; % reactanta de scapari a infasurarii principale
rds = 15.8; % rezistenta infasurarii auxiliare
xlds = 40; % reactanta de scapari a infasurarii auxiliare
rpds=(Nq2Nd^2)*rds; % rezistenta infasurarii auxiliare raportata la infasurarea principala
xplds=(Nq2Nd^2)*xlds; % reactanta de scapari a infasurarii auxiliare raportata la infasurarea
principala
xplr = 6.3; % reactanta de scapari rotorica raportata la infasurarea principala
rpr = 8.11; % rezistenta rotorica raportata la infasurarea principala
xmq = 145; % reactanta de magnetizare raportata la infasurarea principala
xMq = 1/(1/xmq + 1/xlqs + 1/xplr);
xMd = 1/(1/xmq + 1/xplds + 1/xplr);
J = 1.46e-1; % momentul de inertie al rotorului in kg m2
H = J*wbm*wbm/(2*Sb); % constanta inertiala a rotorului in sec.
Domega = 0; % coeficientul de amortizare al rotorului.
zcstart = 3 - j*61.2; % impedanta condensatorului de pornire in Ohms
zcrun = 9 - j*172; % impedanta condensatorului de functionare in Ohms
wrsw = 0.75*wb; % viteza de decuplare a condensatorului de pornire in rot/min
%Sfarsitul fisierului de date.

84
85
Anexa.2 Ansamblul rotoric:1-rotorul in scurtcircuit;2-arbore

86
 Bibliografie

1. Alexandru Fransua, Răzvan Măgureanu, „Maşini şi acţionări electrice – Elemente de

execuţie”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.

2. M. P. Diaconescu, I. Graur, „Convertoare statice”, Ed. „Gh. Asachi”, Iaşi, 1996.

3. ***Matlab/Simulink, user manual.

4. Hanselman, D.C, and B.L. Littlefield, „Mastering MATLAB 7”, Prentice Hall, USA, 2004.

87