Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE


STUDII MASTER
SPECIALZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC ȘI PRIVAT

PIAȚA FOREX

REFERAT LA DISCIPINA

MANAGEMENTUL PORTOFOLIILOR PUBLICE ȘI PRIVATE

MASTERAND : CIUCANU MIHAELA

ANUL 1, SEMESTRUL 1

AN UNIVERSITAR 2017-2018

1
Cuprins:

1. Cap. 1. Actualitatea temei – scurta descriere a temei


2. Cap. 2. Prezentarea temei
3. Cap. 3. Studiul de caz –Piata Forex in Romania
4. Cap. 4. Concluzii și propuneri
5. Bibliografie

Note de subsol

2
1. Introducere

Piata Forex (abreviere din engleza "foreign exchange") – reprezinta piata internationala
unde se realizează schimbul de valute, conform ordinelor de piaţa dintr-un anumit moment. In
cadrul pietei Forex moneda poate fi tranzactionata electronic, prin internet, proces ce poate fi
realizat direct prin orice banca autorizata sa efectueze astfel de tranzactii.
Piata FOREX reprezinta totalitatea operatiunilor de cumparare-vanzare a valutei numite
operatii de convertire, precum si de plasare a resurselor valutare si oferirea imprumuturilor in
valuta straina numite operatiuni de depozitare si imprumut. Piata are un caracter non-bursier si
functioneza in urma conexiunii celor mai mari banci care cumpara sau vand valuta in interes
propriu si al clientilor sai. Tranzactiile in FOREX se realizeaza non-stop cu exceptia week-end-
ului si sarbatorilor bancare. Activitatea este concentrata in 3 centre de baza: in Asia la Tokyo (de
la 01:00 pana la 11:00 GMT), in Europa la Frakfurt-am-Main si Londra (de la 08:00 la 20:00
GMT), si in SUA la NewYork, Chicago si San-Francisco (de la 15:00 la 00:00).
Volumul mediu zilnic de tranzactii constituie cca. 4 trilioane USD, din care 70% din
tranzactii se desfasoara la Londra, NewYork si Tokyo. Piata de la NewYork si Tokyo se
caracterizeaza printr-o amplitudine mare de oscilatie a cotatiilor valutare, deoarece o mare parte a
acestor doua sesiuni se desfasoara fara participarea pietei. La o simpla cautare pe internet se pot
gasi o multitudine de informatii privind analize si prognoze de pe piata forex si de pe alte piete
financiare, dar din pacate informatiile culese din acest canal, nu sunt de o calitate superioara. De
aceea trebuie avute in vedere previziunile profesioniste de pe pietele financiare, rapoartele de
analiza cat si tintele care urmaresc profitul si pierderile din paritatea valutara. Aceste analize
postate in surse sigure de informatii dau posibilitaea tuturor clientilor interesati de astfel de
tarnzactii sa fie la curent cu ultimele noutatile din piete. Prognozele pe pietele bursiere sunt
dezbatute mereu, dar desi se considera ca nicio prognoza nu se adevereste, unii castiga bani pe
aceste prognoze.  Fiecare trader incearca singur sa faca prognoze sau sa apeleze la prognozele
facute de profesionisti pentru a interpreta cat mai exact actiunile ce decurg la nivel mondial si a
lua o decizie in piata.
In fiecare zi la nivel mondial au loc actiuni ce influenteaza piata forex: indicatorii
economici - PIB, rata inflatiei, rata ocuparii fortei de munca cat si declaratiile oficialilor. Analiza
fundamentală este un punct cheie pentru tranzacţionarea valutelor, starea de sănătate a economiei
unei naţiuni determinând perioadele de apreciere sau nu a monedei naţionale. Pentru Forex sunt
reprezentative rapoartele privind principalele puteri economice de pe cele trei continente. În
general, dolarul american reacţionează cel mai pronunţat la datele macroeconomice.

3
Cap. 2. Prezentarea temei - Piata Forex

Piata Forex lucreaza oficial din 1973 cand a fost introdus regimul de schimb liber al
cursurilor valutare si anulat regimul “standardul de aur”. Piata are un caracter non-bursier si
functioneza in urma conexiunii celor mai mari banci care cumpara sau vand valuta in interes
propriu si al clientilor sai. In primii ani, tranzactiile se desfasurau prin cablul telegrafic al
companiei “Reuters”, instalat la platforma oceanului Atlantic. In preznt, legatura se face prin
intermdiul platformei de tranzactionare, prin telefon sau internet aprox. 50% din toate operatiunile
de pe piata. Schimburile de valuta din piata Forex sunt realizare cu precadere in sfera comerțului
și investițiilor, astfel companiile care importă sau exportă anumite produse, cumpără aceste
produse într-o monedă și le vând în alta.
Pentru a trata problemele financiare si cele monetare Guvernele aliate s-au întâlnit in
cadrul Conferinței ONU care a avut loc la Bretton Woods, SUA, între 1 și 22 iulie 1944 si au fost
înființate Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Pretul fiecărei monede a fost exprimat
intr-o anumita cantitate de aur. Convertibilitatea dolarului american a fost fixată la cursul de 35$
pe uncia de aur. Acordul de la Bretton Woods a făcut din dolarul american, o monedă etalon la
nivel internațional. În jurul anilor “60 sistemul Bretton Woods a devenit supus
presiunilor ca urmare a politicii balanței de plăți a Statelor Unite. Statele membre ale CEE aveau
opinii tot mai diferite cu privire la prioritățile de politică economică. Liberalizarea fluxurilor
financiare a fost deosebit de accentuată în anii 90, mai cu seamă și după suspendarea definitivă a
controlului monetar, ca masură premergătoare constituirii uniunii monetare europene, a unui set
de tranzactii pe între agenţii de schimb, implicând schimbul unei sume de bani exprimate într-o
unitate monetară intr-o alta, la un preţ specificat intr.-un anumit moment. Cursul de schimb al
monedei in alta monedă este determinat prin cerere şi ofertă – schimb la care ambele părţi cad de
acord1.
Piaţa Forex nu are o structură centralizată, diverşi dealeri unind cumpărătorii şi
vânzătorii, aceştia acţionând independent unii faţă de alţii, de aceea există o puternică concurenţă
între dealeri motivând îmbunătăţirea constantă a serviciilor. In cadrul acestei piete exista
reglementari obligatorii si existe deasemnea si organisme de supraveghere ce protejeaza interesul
celor care participa la astefel de tranzactii si la mecanismul de tarifare. Exista traderi si investitori
care se ocupa de vanzarea si cumpararea de valuta, pentru fiecare participant, prin capitalul sau
personal.

1
http://documents/specificul-pietei-forex.html
4
Piaţa valutelor înseamnă tranzacţionarea simultană prin cumpărarea unei valute şi vânzarea
alteia, acestea aflându-se într-o continuă schimbare a parităţii şi întotdeauna se tranzacţionează în
perechi, de exemplu euro/dolar sau dolar/yen.
Tranzacţiile Forex nu sunt centralizate la o bursă, la fel ca la piaţa de bunuri sau mărfuri la
termen, piaţa fiind considerată „over the counter” (OTC), adică la vedere, pentru că tranzacţiile
sunt efectuate între două părţi prin telefon sau reţea electronică2.
Principalele caracteristici ale pieţei Forex sunt :

- lichiditatea deorece se opereaza sume foarte mari de bani si da libertate absolută în


deschiderea sau închiderea unei poziţii în piata la cotatiile curente, deoarece oferă libertatea pentru
deschide sau închide o poziţie;

- promptitudinea – deoarece activitatile se deruleaza 24h/24h, participanţii la piaţa forex nu


asteapta un anumit timp pentru a putea răspunde la orice eveniment ;

- disponibilitatea – aceasta caracteristica da posibilitatea comerţului round-the-clock

- flexibilitatea- aceasta caracteristica inseamna ca o poziţie poate fi deschisă pentru o perioada


determinate de timp în piaţa valutară si care permite investitorului planificarea tranzacţiilor în
avans;

- valoarea – nu au fost percepute taxe între preţul de ofertă şi cerere;

- cotaţiile One-Value sunt cotatiile ce au un grad ridicat de lichiditate, vânzările pot fi efectuate la
un preţ uniform al pieţei, evitandu-se astfel problemele de instabilitate

- tendinţa pieţei – aceasta caracteristica a moneda se mută într-o direcţie destul de precisa, care
poate fi urmărita mai degrabă pe o lungă perioadă de timp

- margin - creditul "leverage" (marja) în Piaţa Forex este determinată doar printr-un acord încheiat
între un client şi banca sau firma de brokeraj care-l impinge pe piaţă şi în mod normal, este egal cu
1:100.

Participantii operatiunilor de pe piata Forex sunt:


- Bancile comerciale: Barclay’s Bank, Union Bank of Switzerland, Deutsche Bank, Hong Kong
& Shanghai Banking Corporation, Credit Agricole Indosuez, JP Morgan, Bank of Tokio –
Mitsubishi, care presteaza servicii persoanelor fizice si juridice. Acesta este cel mai important
grup de participanti, deoarece bancile acumuleaza resurse valutare si formeaza necesitatile pietei,
adica determina cererea si oferta pentru diferite tipuri de valuta.
- Bancile centrale: US Federal Reserve, European Central Bank, Bank of England, Bank of Japan.
- Companiile de investitii.
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/
5
- Fondurile de pensii.
- Companiile de asigurari.
Participantii de pe pietele financiare, in special cele valutar-creditare, sunt supusi anumitor
riscuri. Aceste riscuri sunt:

- Insolvabilitatea cumparatorului sau a debitorului.

- Riscul valutar – riscul pierderilor in cazul modificarii cursului valutar prevazut in


contract in raport cu valuta de schimb. Exportatorii (creditorii) sufera pagube la scaderea cursului
valutar iar, importatorii (debitorii) – la cresterea cursului valutar.

- Riscul dobanzii – riscul oscilatiei ratelor dobanzii de referinta. Debitorul isi asuma riscul
de micsorare a ratei dobanzii iar, creditorul – riscul majorarii acesteia.

- Riscul de inflatie – riscul cresterii inflatiei.

- Riscul de transfer – riscul imposibilitatii de transfer al banilor din cauza modificarii


legislatiei (introducerea limitelor valutare). Banii se pot investi in activitatea pietelor financiare
sau se pot depune intr-un cont de depozit la banca. Insa, cele mai profitabile si mai de perspectiva
investitii sunt cele ale pietei FOREX:

- Activitatea pe piata valutara nu necesita rezolvarea problemelor birocratice.

- Investitorul are posibilitatea de a-si monitoriza capitalul.

- Lipsa limitelor la suma investitiei.

Condiţiile de piaţă dictează activitatea de tranzacţionare în orice zi. Ca o referinţă,


investitorul de la mic spre mediu poate tranzacţiona până la de 10 ori pe zi. Aproximativ 80% din
toate tranzacţiile Forex durează 7 zile sau mai puţin, în timp ce mai mult de 40% durează mai
puţin de 2 zile. Ca regulă generală, o poziţie este ţinută deschisă până când apare unul din
următoarele evenimente: realizarea punctelor suficiente de profit, în urma unei poziţii; se
declanşează ordinul „stop loss” specific.

O caracteristică importantă la tranzacţiile Forex este „trading on margin” 3, ceea ce


semnifică faptul că se pot tranzacţiona valori mai mari decât există în contul deschis de o
persoană. Aceasta se reflectă în valoarea de corespondenţă (paritatea) în funcţie de care se pot
realiza tranzacţii faţă de câţi bani sunt în cont.

Cap 3. Piata forex in Romania

3
http://www.tranzactiiforex.ro/analize
6
“Cursurile de schimb sunt afectate de o gama larga de factori economici si politici, cele mai
importante fiind ratele dobanzilor, inflatia si stabilitatea politica. Mai mult de atat, cateodata
guvernele participa pe piata Forex, influentand valoarea propriilor monede, fie prin inundarea
pietei cu moneda proprie, in asteptarea unui pret mai mic sau invers, cumparand moneda proprie
pentru a mari pretul (interventiile Bancilor Centrale). Oricare dintre acesti factori, alaturi de
ordinele de piata, pot cauza volatilitate in pretul valutelor.”4
In piata forex in Romania aceste influente se simt la fel ca in orice alta tara, iar traderii
romani cunosc deja aceste aspecte si le studiaza intens pentru a ajunge la profit pentru fiecare
tranzactionare. Pentru a prognoza costul acesteia pentru o perioada de timp, trebuie sa se cunoasca
metodele de baza ale analizei pietei valutare. La ora actuala, metodele de baza demonstrate sunt:
metoda de analiza fundamentala si metoda de analiza grafica.
Aceste analize au fost preluate si sunt folosite si pe piata forex in Romania, difrentele de
curs nu apar pur si simplu ci sunt influentate de factori macroeconomici si microeconomici si au o
structura bine determinata.
Banca Naţională a României, în colaborare cu Guvernul, a organizat şi deschis, în februarie
1991, piaţa valutară interbancară, unde s-a tranzacţionat partea de 50 la sută, rămasă la dispoziţia
exportatorilor. Potrivit prevederilor Legilor nr. 15/1990 şi nr. 31/1990, precum şi ale Circularei nr.
22/8 ianuarie 1991 a Secretariatului General al Guvernului, regiile autonome şi societăţile
comerciale au avut dreptul să-şi acopere în întregime cheltuielile valutare din încasările obţinute
din operaţiuni de export, prestări servicii, turism etc. şi, în plus, să reţină o cotă în valută din
încasările ce depăşeau aceste cheltuieli, urmând a fi preschimbată în lei, la cursul în vigoare.
În vederea funcţionării normale a pieţei valutare, s-a luat decizia extinderii imediate a
acesteia la tranzacţiile cu valută ale rezidenţilor şi nerezidenţilor, persoane fizice, piaţa valutară
trebuia să se realizeze prin intermediul băncilor comerciale participante la piaţa interbancară
(licitaţii valutare), precum şi prin birouri de schimb valutar, constituite ca societăţi comerciale în
conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 şi autorizate de Banca Naţională a României.
In luna iulie 1991, au fost deschise în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a
României, casele de schimb valutar, ceea ce a permis accesul legal al persoanelor fizice la piaţa
valutară, obiectul de activitate al caselor de schimb valutar l-a constituit cumpărarea de valută
contra lei, în numerar şi de cecuri de călătorie, nelimitat, de la rezidenţi şi nerezidenţi, persoane
fizice şi vânzarea contra lei de valută în numerar, limitat la 100 dolari SUA pe tranzacţie, numai
către rezidenţi persoane fizice.

4
http://www.wall-street.ro//Analiza-fundamentala-in-piata-Forex.html

7
Cursurile de schimb ale leului faţă de valutele altor state se stabileau pe piaţa valutară pe
baza cererii şi ofertei de valută. Piaţa valutară bancară era accesibila tuturor persoanelor juridice
române cu ofertă liberă sau cu cerere justificată de valută, în conformitate cu reglementările
Băncii Naţionale a României.
Piaţa valutară bancară cuprinde:
- licitaţii valutare pentru ordine de vânzare-cumpărare de valută peste 50000 dolari SUA;
- operaţiuni în afara licitaţiilor valutare pentru ordine de vânzarecumpărare de valută până la
50000 dolari SUA. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, analizând evoluţia
şi funcţionarea pieţei valutare în perioada 8 iunie-11 august 1992, a hotărât, în urma concluziilor
desprinse şi în conformitate cu atribuţiile sale, ca, începând cu data de 1 septembrie 1992, limita
valorică ce departaja piaţa valutară interbancară de şedinţele de licitaţii valutare să fie diminuată la
nivelul de 2000 dolari SUA.
Pe piaţa valutară bancară se efectuau numai operaţiuni la vedere de vânzare sau
cumpărare de valută, cu decontarea în termen de maximum două zile lucrătoare de la data
tranzacţiilor.
Pentru a participa pe piaţa valutară bancară, persoanele juridice române, în calitate de
cumpărători potenţiali de valută, trebuiau să îndeplinească următoarele condiţii: cererea de
cumpărare de valută trebuia să aibă la bază un contract extern sau un document care să ateste o
operaţiune valutară curentă; suma solicitată la cumpărare nu putea să depăşească valoarea
operaţiunii valutare curente; cererea de cumpărare de valută pentru transferuri de capital se
prezenta în condiţiile prevăzute de regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare emis de
Banca Naţională a României.
Cursul de referinţă al leului faţă de dolarul american se determina ca un curs de echilibru
între cererea şi oferta de valută. Determinarea cursului de referinţă se făcea în cadrul licitaţiilor
valutare, care se desfăurau în şedinţe de licitaţie organizate în fiecare zi lucrătoare la sediul Băncii
Naţionale a României la care participau băncile comerciale autorizate, precum şiBanca Naţională
a României.
Banca Naţională a României, prin ordin al guvernatorului, a instituit o comisie pentru
organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de licitaţii valutare. Comisia se compunea din persoane cu
funcţii de conducere şi execuţie din direcţiile specializate din Banca Naţională a României şi
cuprindea: un preşedinte, un secretar, un cotator şi doi membri. La şedinţele de licitaţie valutară
participau şi doi observatori din partea băncilor comerciale. În vederea participării la şedinţele de
licitaţie, băncile comerciale colectau zilnic de la clienţii lor ordine de vânzare sau cumpărare de
valută. Se primeau numai ordine la curs limitat şi care se încadrau în pasul de licitaţie stabilit de
Banca Naţională a României. Iniţial, pasul de licitaţie a fost stabilit prin Regulamentul privind
efectuarea operaţiunilor valutare cu o marjă de ±5 la sută faţă de cursul de referinţă al zilei
8
precedente. Ca urmare, prin ridicarea acestei restricţii, se permitea stabilirea liberă a cursului
leului la nivelul echilibrării cererii şi ofertei pe piaţa valutară bancară. Cursul leului se stabilea
liber la nivelul echilibrării cererii şi ofertei pe piaţa valutară bancară.
Toate ordinele de cumpărare superioare sau egale cursului de referinţă stabilit, precum şi
toate ordinele de vânzare inferioare sau egale acestuia erau transmise prin execuţie fiecărei bănci
comerciale, pe baza listelor de execuţie emise de Banca Naţională a României, care trebuiau
înmânate aceloraşi delegaţi oficiali. Atunci când ordinele de vânzare sau cumpărare nu se puteau
executa integral la cursul de referinţă, în listele de execuţie emise de Banca Naţională a României
se includeau numai sumele corespunzătoare coeficientului de execuţie la nivel marginal.
Secretarul comisiei întocmea, pe baza rezultatului şedinţei de licitaţie, procesul verbal şi
comunicarea oficială.
De la 1 august 1994, a fost introdus mecanismul unei pieţe valutare interbancare, integrate
şi continue, care să funcţioneze după principiilebine cunoscute pe plan mondial. Conform noilor
condiţii, cursul valutar se stabilea zilnic prin relaţia directă dintre cerere şi ofertă. Ca urmare,
acesta putea fluctua în cursul zilei şi era diferit de la o bancă la alta - în anumite limite, ale
mecanismului pieţei.
Banca Naţională a României determina zilnic un curs de referinţă, ca o medie ponderată a
cursurilor de vânzare şi cumpărare practicate de-a lungul zilei pe piaţa interbancară. Aceasta putea
interveni pe piaţa interbancară, ca orice alt operator, pentru a cumpăra sau vinde, influenţând în
felul acesta raportul cerere-ofertă.
Putem afirma, astfel, că aceste evoluţii au consolidat încrederea publicului în viabilitatea
mecanismului valutar şi au stimulat accelerarea deschiderii spre exterior a economiei româneşti
prin creşterea deopotrivă a exporturilor şi importurilor. Organizarea şi funcţionarea pieţei
interbancare în România a fost reglementată prin Anexa nr. 3 - Normele privind funcţionarea
pieţei valutare interbancare - la Regulamentul privind efectuarea operaţiunilorvalutare nr. 7
(V/10813), emis de Banca Naţională a României la data de 18 august 1994.
În prezent, organizarea şi funcţionarea pieţei valutare în România este reglementată de
Norma Băncii Naţionale a României nr.3/2005 privind funcţionarea pieţei valutare interbancare
1 Publicat în Monitorul Oficial nr. 263/19.09.1994.Publicată în Monitorul Oficial nr.
297/08.04.2005. Intermediarii pe piaţa valutară interbancară sunt instituţiile de credit autorizate să
funcţioneze în România, care acţionează pe piaţă în limita obiectului lor de activitate. Ei pot
încheia tranzacţii valutare atât în nume şi cont propriu, cât şi în nume propriu şi contul clienţilor.
Banca Naţională a României, la recomandările Fondului Monetar Internaţional, a fost pusă
în situaţia de a introduce şi impune, în vederea atingerii obiectivelor sale legale de susţinere a
monedei naţionale, unele măsuri administrative de restricţionare a accesului pe piaţa valutară, ce
au vizat, în principal, următoarele: controlul unor operaţiuni de cont curent (contract extern de
9
import, prestări servicii internaţionale), în ciuda declarării convertibilităţii interne, de cont current,
a leului; accesul la cumpărare numai după utilizarea disponibilităţilor valutare proprii sau în
completarea acestora, până la suma necesară operaţiunii de cont curent; existenţa în contul
solicitantului a disponibilitaţilor în lei calculate la cursul licitat; obligativitatea repatrierii
încasărilor din exporturi şi penalizarea evazioniştilor prin imposibilitatea participării agenţilor
economici cu declaraţii de încasare valutară restante. În România, piaţa valutară interbancară a
intrat în funcţiune începând cu 1 august 1994.
Mecanismul de formare a cursului de schimb, prin fixing la banca centrală,avea multiple
dezavantaje: băncile comerciale acţionau numai în calitate de brokeri (în nume propriu, dar în
contul clienţilor) şi aveau un rol pasiv în definirea cursului de echilibru; cursul era rigid, el nu se
putea modifica în cursul zilei; clienţii băncilor nu puteau alege cursul cel mai avantajos, dintre mai
multe cursuri; investitorii străini nu erau atraşi de încetineala cu care se desfãşurau decontările
valutare, care le-ar fi blocat o parte a capitalului circulant, în mod inutil; cursul cotat era numai
„spot” (la vedere), neexistând cursuri forward, care să permită investitorilor efectuarea de calcule
de eficienţă.
O altă caracteristică importantă a pieţei valutare interbancare a constituit-o defalcarea în
cursuri spot (valabile 2 zile lucrătoare) şi cursuri forward (valabile la termen de 1, 3, 6 şi 12
luni). Cursurile spot, la rândul lor, se puteau prezenta sub trei forme: curs afişat, curs cotat şi curs
de referinţă. În principiu, cursul afişat era neschimbat în cursul unei zile, având un caracter
orientativ şi putea fi acceptat sau respins de clienţii unei bănci. În ultimul caz, aceştia puteau să-şi
exprime opţiunea de a recurge la cursul cotat. Cursul de referinţă era stabilit de Banca Naţională a
României la sfârşitul programului şi reprezenta media ponderată a cursurilor din sistemul bancar.
Acest curs de referinţă era valabil după două zile lucrătoare.
Ca urmare a unor măsuri de prudenţă şi supraveghere valutară, autorizaţia de dealer o
deţineau următoarele bănci: Banca Comercială Română SA, Banca Română de Comerţ Exterior
SA, Banca Română pentru Dezvoltare SA, Banca Comercială “Ion Ţiriac” SA.
Introducerea pieţei valutare interbancare a dus la descentralizare, la creşterea competenţei, la
înlăturarea suspiciunilor conform cărora cursul leului ar fi stabilit administrativ, la accelerarea
plăţilor în valută şi la recâştigarea încrederii investitorilor români şi străini. Introducerea pieţei
valutare interbancare a reprezentat un pas important în reformarea sistemului financiar-bancar şi a
contribuit la pătrunderea României pe piaţa internaţională de capital.
Acest lucru s-a realizat efectiv prin adoptarea la finele anului a unui nou regulament
valutar, cu aplicabilitate de la 1 februarie 1998. Anul 1997 a adus modificări şi în structura
valutelor tranzacţionate, în sensul că, dacă în anul precedent tranzacţiile pe piaţa valutară erau
dominate doar în proporţie de 51 la sută de dolarul american, în 1997, trei sferturi din tranzacţiile
valutare s-au realizat în dolari, marca germană diminuându-şi ponderea doar la 15 procente.
10
În anul 1998, piaţa valutară a continuat să funcţioneze transparent, volumul tranzacţiilor
fiind cel mai mare de la crearea pieţei în anul 1994. Buna funcţionare a pieţei valutare a fost
evidenţiată şi de eliminarea tendinţelor de segmentare: cursul caselor de schimb (cele private şi
cele ale băncilor) a consemnat deviaţii uşoare, care nu au depăşit cursul afişat de Banca Naţională
a României cu mai mult de 1,5 procente, iar piaţa neagră şi-a încetat activitatea, confirmându-se
eficacitatea eliminării totale a restricţiilor privind accesul la valută al populaţiei. În anul 1999,
piaţa valutară a înregistrat începând cu luna aprilie un surplus valutar lunar permanent, în valoare
medie lunară de circa 93 de milioane de dolari, generat în cea mai mare parte de oferta clienţilor
nebancari. O sursă importantă de alimentare a pieţei valutare au reprezentat-o intrările de capital.
Exemplu de procedura de lucru privind tranzactionarea produselor de trezorerie in
cadrul BRD. Prin introducerea contractului cadru pentru operatiunile de trezorerie (Treasury
master Agreement -Formular F1a/F1b)-TMA, clientii nebancari persoane juridice care incheie
acest contract pot efectua intrega gama de operatiuni de trezorerie (piata monetara, valutara si a
instrumentelor financiare), semnand un singur contract cu banca si suportand formalitati de lucru
mult simplificate.
Operatiunile dorite de client se realizeaza mai rapid, deoarece tranzactia se incheie prin
telefon. Instructiunile clientului se primesc de la persoane autorizate de catre acesta (conform
anexei 1 la contractul cadru telefonic in Directia Vanzari Produse de Trezorerie) iar tranzactiile
incheiate se confirma rapid prin confirmari transmise prin fax /email la sediul clientului. Produsul
ofera clientilor persoane juridice ( altele decat bancile) care au semnat contractul cadru de
trezorerie cu BRD posibilitatea de a schimba o valuta straina in alta valuta sau in lei si vice -versa
la vedere, prin conturile curente deschise la banca, sub o forma simplificata de lucru , prin
contractarea directa, de catre persoanele autorizate de client a Directia Vanzari Produse de
Trezorerie in vederea negocierii cursului de schimb si procesarea tranzactiilor (confirmate) in
Directia Back Office din Centrala.
Schimbul de valuta contra leu si schimbul contra valuta la vedere in conturi curente se
efectueaza pentru clientii TMA persoane juridice conform reglementarilor BNR in vigoare, zilnic
intre orele 9.00-15.30, respectiv 9.00-16.00 pentru schimburile valuta-valuta , pentru sume
minime de 50.000 EUR sau echivalent , pe baza negocierii si confirmarii telefonice a tranzactiei
cu DVPT. Schimbul valutar la vedere, din punct de vedere al cursului poate fi: curs ferm (cotat si
acceptat) si curs limitat (,,vindeti cu cel putin..'' pentru ordin de vanzare, respectiv ,,cumparati cu
cel mult..'' pentru ordin de cumparare ). Clientul va primi in cursul zilei de tranzactionare o
confirmare de schimb valutar pentru fiecare tranzactie negociata si confirmata , cu toate detaliile
tranzactiei ( data tranzactiei, data valutei, valuta si suma vanduta , valuta si suma cumparata,
cursul de schimb , contul debitat, contul creditat), avand obligatia ca pana la sfarsitul zilei ,

11
respectiv ora 16.30, sa sesizeze DVPT in caz de neconcordante pentru rezolvarea acestora in timp
util.
Schimb valutar la vedere ( today/tomorrow/spot ) in conturi curente la curs ferm
Clientul (persoana autorizata din partea clientului) contacteaza telefonic DVTP si solicita
ofiterului de vanzari produse de trezorerie la un curs de schimb valutar pentru o tranzactie de
cumparare sau vanzare pentru o anumita suma si o anumita data de valuta (today/tom/spot).
OVPT verifica autenticitatea persoanei imputernicita de Client sa negocieze cu DVPT, existenta
conturilor curente deschise in numele clientului pe valuta respectiva si pe lei, existenta
disponibilului in contul care se va debita in urma tranzactiei( lei sau valuta) si limita disponibila.
In conditiile in care exista conturile curente indicate de client si disponibil in contul ce
urmeaza a se debita in urma tranzactiei, OVPT va obtine de la dealerul de Piata valutara rata de
piata si in functie de aceasta si de suma tranzactionata de client, va oferi cotatia ferma pentru
schimbul valutar respectiv5.
Daca cursul de schimb cotat ferm de OVPT este acceptat de client, se vor confirma imediat
toate detaliile tranzactiei:vanzare/cumparare valuta contra leu, valuta, suma, cursul, data valutei,
conturile clientului. Dupa incheierea tranzactieei telefonice, OVPT introduce tranzactia in WS-
GTS si printeaza ticketul aferent pe care il duce in BO in vederea autorizarii tranzactiei in TOM.
Pentru data valutei tomorrow/spot -OOT va bloca suma ce se va debita din contul
clientului pana la data valute, cand se va opera schimbul valutar pe conturile clientului de catre
OOT. In urma prelucrarii schimbului, se printeaza confirmarea tranzactiei pentru client care se
trimite imediat la adresa de email prevazuta in TMA, urmand a fi trimis fax la sediul clientului.
LA sfarsitul zilei lucratoare se va verifica la nivel DVTP corectitudinea executarii schimburilor
valutare conform ordinelor de schimb ale clientilor si se va face raportarea tranzactiilor catre
BNR de catre Back Office, conform regulamentului BNR.
In conditiile in care clientul nu accepta cursul ferm oferit de OVPT, clientul poate opta
pentru un ordin de schimb valutar la curs limitat, curs la care este dispus sa incheie
tranzactia.acest tip de ordin este valabil pe ziua in curs, de la ora la care se primeste telefon de la
client pana la executarea lui in aceeasi zi dar nu mai tarziu de ora 15.30 ziua respectiva, ora la care
ordinul isi pierde valabilitatea. Ordinul de schimb la curs limitat va fi urmarit spre executie de
catre OVPT daca sunt indeplinite conditiile de mai sus. Ofiterul DVTP va urmari executarea
ordinului la curs limitat primit prin fax si in cazul in care cursul solicitat de client este atins in
piata valutara si confirmat de Dealerul FX, ordinul executandu-se neconditionat. OVPT
instiinteaza telefonic clientul pentru confirmarea tranzactiei cu toate detaliile ( valuta si suma
vanduta , valuta si suma cumparata, data valutei, cursul de schimb, conturile implicate), urmand a
fi prelucrat conform indicatiilor de mai sus.

5
Penea Zenovia-Doina, Moneda Euro, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999
12
Tranzactionarea pe piata valutara interbancara6 se poate efectua prin cererea de cotatie
ferma de la o banca la alta, sau in sens invers - prin primirea unei cereri de cotatie ferma de la o
alta banca. In tranzactie urmatoarele elemente trebuie sa fie prezent : perechea de valute , data
valutei, suma, conturile de decontare, etc. Tranzactiile sunt considerate incheiate in momentul
acceptarii preturilor oferite. Tranzactiile la cursuri de schimb in afara pietei nu sunt acceptate.
Tranzactiile comfirmate de reuters-dealing 3000 vor fi preluate automat in WS-GTS prin
intermediul interfetei, urmand a fi actualizate rapoartele de pozitie valutara, lichiditate si limita.
Pentru orice tranzactie efectuata/confirmata in Reuters, WS-GTS genereaza tichete de
tranzactionare care sunt arhivate automat.conversatiile Reuters sunt tiparite in mod automat in BO
si sunt consultate/atasate de catre ofiterii BO la mesajele SWIFT. Conversatia reuters va contine
urmatoarele informatii standard : numarul tranzactiei din WSS, data tranzactiei, contrapartida
(banca partenera), pretul, suma si valutele, tipul si partea tranzactiei, data valutei, alte informatii
relevante functie de tipul tranzactiei, conturile corespondente ce vor fi debitate/creditate. In cazul
unor tranzactii telefonice, acestea nu vor putea fi facute decat pe liniile telefonice inregistrate din
cadrul serviciului si vor fi urmate de completarea unui tichet GTS/WS. Orice tranzactie
anulata/modificata are nevoie de semnatura trezorierului.
Din sistemul Reuters dealing 3000, tranzactiile sunt preluate direct de WS-GTS si
transmise, prin intermediul interfetei si monitorizate de BO in TOM. Tranzactiile confirmate vor
fi automat tranzmise catre aria BNFX, cu portofoliile atasate, ce vor contine urmatoarele tipuri de
tranzactii: spot, forward si swap-uri de finantare. Ofiterii BO vor verifica in Midas conformitatea
tranzactiilor cu conversatia reuters tiparita7.
In urma autorizarii tranzactiei se vor genera inregistrarile contabile, respectiv mesajele
SWIFT de plata si confirmare. Tranzactiile considerate eronate in BO (datele din WS-GTS nu
corespund cu datele din tichetul Reuters) vor putea fi modificate de catre dealer imediat dupa
confirmarea tranzactiei.daca tranzactia nu afost modificata imediat de catre dealer va trebui
anulata si re-introdusa cu datele corecte de catre ofiterul BO. Middle Office va obtine pe parcursul
zilei, raportul cu tranzactiile amendate in cursul zilei in vederea verificarii acestora din punct de
vedere al motivului de a dus la modificarea tranzactiei si inregistrarea ei corecta. La sfarsitul
fiecarei zile GT-WS va genera rapoarte care sunt arhivate in mod automat de catre IT si care se
refera la: tranzactiile incheiate, in clusiv istoric si pozitia valutara8.

6
Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona

7
Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica

8
Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti
13
BIBLIOGRAFIE

1. Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona


2. Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica

14
3. Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti
4. http://documents/specificul-pietei-forex.html
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/
6. http://www.tranzactiiforex.ro/analize
7. http://www.wall-street.ro//Analiza-fundamentala-in-piata-Forex.html

15