ACADEMIA NAVALĂ

“MIRCEA CEL BĂTRÂN”

MAȘINI ȘI INSTALAȚII NAVALE

Elementele constructive ale instalațiilor cu tubulaturi

Prezentarea nr. 2

CONSTANŢA Simion Dragoș-Ionuț

2022
 Pentru început, câteva noțiuni prezentate anterior

Clasificarea instalațiilor navale după ......

Identificarea tubulaturilor utilizând standardul de marcare ISO 14726

Simbolizarea elementelor instalației.

Elemente componente comune ale instalaţiilor cu
tubulaturi
Instalaţiile navale au multe elemente constructive comune, dintre
care
• maşinile hidropneumatice (pompe şi motoare hidraulice)
• tubulaturile
• armăturile
• elemente de comandă şi control
• racordurile flexibile
• tancurile de depozitare şi consum
• compensatoarele de dilataţie şi comprimare a conductelor
• suporţii pentru fixarea tubulaturilor şi armăturilor, etc.
1
2

4
Schema de funcționare a instalației

1. Asemănările și deosebirile dintre cele două reprezentări grafice

2. Explicați rolul instalației
3. Enumerați principalele elemente componente
4. Prezentați pe scurt rolul elementelor componente

5
Elementele constructive ale instalațiilor cu tubulaturi

1. Tubulatura – conduce fluidul

2. Armăturile (robinetele) – comandă și reglează circulația fluidelor
3. Aparate de măsură și control – indică valorile param caracteristici ai fluidelor
4. Suporți de rezemare – fixează elementele componente
5. Ramnificații
6. Compensatoare de dilatație – preiau dilatația/comprimarea
7. Flanșe – fac legătura între elementele învecinate
8. Elemente de susținere (de fixare)
9. Elemente de reținere a fluidului - rezervoare și recipiente
10. Pompă – imprimă fluidului presiunea necesară transportului
6
1. Tubulaturi
Tubulaturile sunt trasee realizate din ţevi de diferite tipuri, în funcţie de
rolul, utilitatea instalaţiei şi natura fluidului transferat.

Preponderent, la bordul navei se întâlnesc tubulaturile realizate din ţevi de

otel în variantele:
✓ţevi laminate şi ţevi trase pentru dimensiuni mici
✓ţevi sudate (pe generatoare sau elicoidal)
✓ţevi turnate pentru diametre mari.

Ţevile din cupru şi aliajele sale, care sunt utilizate la bordul navei, se
întâlnesc în special la schimbătoarele de căldura şi în locurile unde există pericol
de explozie prin lovirea ţevii.
7
1. Tubulaturi
Tubulatura este caracterizată de diametrul nominal DN, de diametrul
interior dn şi de presiunea nominala pn.

Din punct de vedere dimensional țevile sunt identificate prin

dimensiunile de comercializare, care nu sunt exact dimensiunile lor reale.
exemplu: o țeavă din oțel de 2 țoli (întâlnită și ca 2 inch) are un
diametru exterior de aproximativ 2,6 țoli și un diametru interior de
aproximativ 2,1 țoli (pe piață ea este cunoscută ca țeavă de 2 țoli)

Este o practică des întâlnită de a identifica țevile după dimensiunea

nominală a acesteia, care este standardizată și care în limbaj tehnic este
cunoscută drept NPS (Nominal Pipe Size)

Echivalentul metric este diamentrul nominal, DN (Diametre Nominel).

8
1. Tubulaturi
Un alt parametru caracteristic al tubulaturilor (și armaturilor) este presiunea nominala pn, exprimata
în bari. Presiunea nominala este presiunea maxima admisibila de funcționare a unui element de instalație.
Fluidele de lucru din instalațiile navale pot fi:
➢ apa rece sau calda, de mare sau dulce;
➢ abur;
➢ aer la diverse presiuni;
➢ freon; soluțiile în apa ale unor săruri;
➢ substanțe spumogene;
➢ produse petroliere;
➢ uleiuri de ungere și de acționare hidrostatică;
➢ bioxid de carbon.
Agresivitatea lor fata de tubulaturi si armaturi, viteza de curgere, temperatura și presiunea sunt diferite,
deci și materialele utilizate trebuie alese în mod corespunzator. 9
2. Armături

Armăturile sunt dispozitive cu rol de dirijare a fluidului pe

conducte sau pentru a modifica parametrii de stare (în general
debitul şi sarcina) a acestor fluide.

Majoritatea armăturilor sunt constituite din valvule de

diverse tipuri: cu ventil, cu sertar, de siguranţă, etc. – când
diametrul interior de cuplare la tubulatură este mai mic de 32
mm (Dn < 32 mm) valvulele poartă denumirea de robineţi.
10
Cerințe armături

✓ Rezistență mecanică adecvată a elementelor componente

✓ Rezistență la coroziune
✓ Rezistență la temperatura de lucru
✓ Asigurarea unei bune etanșeități
✓ Rezistență hidraulică mică
✓ Operațiuni de montaj, întreținere și înlocuire să fie simple

11
Clasificare armături
După felul
După modul de acționare: organului de Video
• Manual închidere:
• Cu ventil
• Hidraulic
• Cu sertar
• Mecanic
• Cu cep
• Pneumatic Video
• Cu membrană Video

• Electric
12
Având în vedere rolul funcţional al armăturilor acestea
se clasifică astfel:

✓armături de trecere - reglează debitul închizând parţial

sau total secţiunea de trecere

✓armături de trecere şi reţinere – permite trecerea şi

reglarea debitului în sensul săgeţii neînegrite

✓armături de distribuţie
• casetă de distribuţie cu trecere
• casetă de distribuţie cu reţinere

✓armături de manevră - realizează schimbarea sensului

de circulaţie a fluidului în instalaţie 13
Având în vedere rolul funcţional al armăturilor acestea
se clasifică astfel:
✓armături de reglaj - au rolul de a regla valorile unor parametri ai fluidului din instalaţii,
fie în sensul limitării (superioară - inferioară), fie în scopul menţinerii unui parametru la
o valoare fixă optimă.
✓armături ce modifică faza unui agent de lucru – oalele de condens utilizate în instalaţia
de încălzire cu abur.

✓coturi şi derivaţii – realizează schimbarea

direcţiei fluidului pe tubulaturi

✓servovalve – sunt valve comandate de la distanţă care pot realiza o serie de cerinţe ca:
debite variabile corespunzătoare rolului funcţional al instalaţiei deservite, presiuni
proporţionale cu un curent de intrare, etc.
14
Având în vedere rolul funcţional al armăturilor acestea
se clasifică astfel:
✓armaturi de serviciu, care deservesc consumatori de capat, cum sunt
obiectele sanitare, sticlele de nivel, dispozitivele de control etc.;
✓armaturi de siguranță, care impiedica cresterea excesiva a presiunii;
✓armaturi de separare, filtrare, vizualizare; aparate de masura și
control.

15
Valvule cu sertar Video

➢ Realizeazã închiderea secţiunii de trecere a fluidului prin deplasarea

organului de închidere, perpendicular pe axa tubulaturii pe care se
cupleazä armãtura.
➢ Etanşarea se realizeazã datorită presiunii realizate prin acţionarea roţii de
manevrã şi a presiunii create chiar de fluid.

➢ Armãturile cu sertar nu au sens

preferenţial de trecere pentru fluid.

➢ Se pot folosi pentru DN de pânã la 1000

mm, presiuni de pâna la 25 bar
➢ Cele mai mici pierderi hidraulice locale
dintre toate armãturile 16
Valvule cu ventil
Video

➢ Sunt armãturile cel mai des întâlnite în

instalaţiile cu tubulaturi terestre sau navle.

➢ Lucreazã la presiuni moderate de 15-30

bar, iar la bordul navei se folosesc în
instalaţiile de alimentare cu apă, pentru
uleiuri şi combustibili.

➢ Au gabarite şi greutãţi relativ mari

17
Valvule cu cep
➢ Sunt armături cu rol de închidere-reglaj, realizate
într-o varietate constructivã foarte mare

➢ Pentru presiuni şi diametre mari, etanşarea la

aceste armături este dificil de realizat

➢ Din această cauzã se folosesc la diametre relativ

mici (DN= 40-50 mm), presiunile de lucru fiind
sub 15 bar

➢ Forţele de frecare dintre cep şi corp sunt mari, Video

lucru care determină necesitatea aplicãrii unor
forţe mari de acţionare 18
Valvule cu reținere
✓ Este alcatuită dintr-o clapă sau disc cu același
diametru ca și conducta pe care este montat și se
monteaza în calea fluidului

✓ Presiunea fluidul care trece în sensul de curgere

forțează discul să se ridice permițând astfel
trecerea fluidului
✓ Trecerea fluidului în sens invers,
duce la presarea discului de scaun și
împiedică astfel trecerea fluidului
înapoi pe conducta
Video

✓ În absența fluxului, greutatea discului este responsabilă pentru închiderea valvulei

19
Valvule cu bilă
✓ Sunt dispozitive de acționare sfert de tură cu pasaj
direct
✓ Au un element de închidere de formă rotundă ce
conține o pereche de scaune de aceeași formă

Video

✓ Scaunele fac posibilă etanșarea atunci când este necesar

✓ Presiunea de pe instalatie și materialele folosite determină ce fel de scaun
este necesar 20
Valvule fluture
✓ Tip special de valvulă care utilizeaza ca și organ de obturare o clapă sau un disc
✓ Au un mecanism sfert de tură foarte rapid pentru
deschidere/închidere care este utilizat pentru a controla
debitul unui lichid într-un sistem de conducte
✓ Pivotează pe un ax perpendicular pe direcția de
curgere în interiorul camerei de curgere
✓ Sunt utilizate în mod frecvent ca și dispozitive de
închidere, controlând nivelul debitului în diferite
poziții: complet închis, complet deschis sau
deschis parțial
Video
21
Valvule de siguranță
➢armãturi de siguranţã care realizeazã deschiderea instalaţiei
sau a recipientului pe care sunt montate la atingerea valorilor
extreme ale presiunii

22
Sorburile
✓ Sorbul este un vas închis care este prevăzut cu un
element de filtrare conceput pentru a îndeparta și reține
corpurile străine

✓ Sorburile nu îndeparteaza doar

murdaria, ci ele sunt utilizate și pentru
îndepartarea particulele nedorite din
fluid
23
3. Aparate de măsură și control
Aparatura de măsură şi control are rolul de a monitoriza parametrii
funcţionali ai instalaţiei, putând oferi în orice moment informaţii despre
valoarea acestora.
Sistemele de măsurare existente la bordul navei sunt:
✓sisteme de măsurare locale - montate direct pe instalaţie;
✓sisteme de măsurare de la distantă - în acest caz senzorii montaţi în
instalaţie au posibilităţi multiple (indicare, afişare, înregistrare,
semnalizare, protecţie, etc.)

În categoria aparatelor de măsură intră diferite tipuri constructive de aparate

utilizate pentru monitorizarea mărimilor de stare ale fluidelor care circulă
prin tubulaturi. Astfel se întâlnesc: manometre, vacumetre, debitmetre,
termometre, nivelmetre, sticle de nivel, etc. 24
6. Compensatoare de dilatare

Acestea sunt elemente flexibile

Datorită vibraţiilor şi dilatării termice, în timp se produce obosirea
materialului şi ruperea tubulaturi
Pentru a evita acest fenomen instalaţiile navale cu tubulaturi sunt
prevăzute cu compensatoare de tip buclă (liră) sau lenticular

25
 Elemente de îmbinare

}
Lungimile de fabricaţie ale ţevilor
Necesităţile de montaj la navă
impun folosirea unor
Condiţiile de racordare a ţevilor la armături, elemente de îmbinare.
aparate și mecanisme

Acestea sunt clasificate în douã categorii:

➢nedemontabile
obţinute prin lipire
obţinute prin sudare

➢demontabile 26
 Îmbinări demontabile
✓prin înfiletarea ţevii cu fitinguri
(mufe, reducții, coturi)

✓prin înfiletare direct între țevi

✓cu cuplare rapidă 27

7. Îmbinări demontabile
cu flanşe

➢Flanșa este un disc, colier sau inel care se fixeaza de o țeavă cu

scopul de a oferi sprijin pentru o rezistentă crescută, pentru
blocarea unei conducte sau pentru a anexa mai multe elemente
➢De obicei, flanșele sunt fixate prin sudare, însurubare sau sunt
prinse cu șuruburi
➢Intre cele doua flanse se insereaza o garnitura pentru a asigura o
etanșare perfectă 28
7. Îmbinări demontabile
cu flanşe

✓plate

✓cu gât

✓libere - presupune
răsfrângerea capetelor
tubulaturii
29
7. Îmbinări demontabile
cu flanşe

✓cu canal și pană

✓cu canal filetate

✓cu flană oarbă (blint)

30
8. Elemente de susținere de structura navei
Servesc la fixarea tubulaturii, aparatelor de măsură şi control şi a anexelor
acestora, de elementele de structură ale corpului navei.
Din punct de vedere constructiv, sunt foarte asemănătoare elementelor de
prindere ale instalaţiilor terestre.

Principalele tipuri de elemente de prindere sunt:

➢bride cu brățară
(simple, multiple)
➢bride cu platbandă
(simple, multiple)
31
Elemente de trecere prin pereţi şi punţi
Servesc la trecerea tubulaturilor prin pereții navei sau punțile acesteia.

Tipuri de treceri

✓cu manşon
✓cu flanşă simplă de perete

✓cu flanşã întãrită

✓cu ştuţ filetat

32
9. Elementele de reținere a fluidelor
Tancurile – construcții etanșe pentru reținere fluidelor (apă, combustibil,
reziduri, etc.) la presiuni apropiate de cele atmosferice și la temperatura
mediului ambiant.

Buteliile – construcții etanșe pentru reținere fluidelor (rezervoare de aer

comprimat, butelii de CO2 etc.) la preseiuni și la temperaturi mult diferite de
cele ale mediului ambiant.
Forme geometreice uzuale – cilindrice, paralelipipedice, elipsoidale.

Măsurarea nivelului în tancuri și rezervoare este foarte importantă pentru

funcționarea automată a instalațiilor navale. Sistemele de măsurare a nivelului
utilizează scheme de măsură electrice (nivelului lichidelor neinflamabile) sau
pneumatice (nivelului lichidelor inflamabile) 33
10. Masini hidraulice
Maşinile hidraulice fac parte din clasa maşinilor care realizează un
transfer de energie de la o formă de energie, denumită energie
primară, la o altă formă de energie, denumită energie secundară.

Maşinile hidraulice sunt acele maşini la care cel puţin una dintre cele
două forme de energie este energia hidraulică.

Maşinile hidraulice se numesc maşini de forţă (de exemplu: turbine

hidraulice, turbine eoliene) atunci când efectuează lucru mecanic,
respectiv se numesc maşini de lucru (de exemplu: pompe,
ventilatoare) atunci când consumă lucru mecanic. 34
10. Masini hidraulice
În funcţie de sensul în care se realizează transferul de energie,
maşinile hidraulice se clasifică în trei mari grupe:
SENSUL CONVERSIEI
Tipul si parametrii energiei Tipul maşinii Tipul şi parametrii energiei la
la intrare hidropneumatice ieşire
TIP MECANIC TIP HIDRAULIC
-Moment M1 GENERATOR -Moment M2
-viteză unghiulară ω1 -Sarcină H2

TIP HIDRAULIC TIP MECANIC

-Debit Q1 MOTOR -Debit Q2
-Sarcină H1 -Viteză unghiulară ω2

TIP MECANIC TRANSMISIE TIP MECANIC

-Moment M1 POMPĂ MOTOR -Moment M2
-Viteză unghiulară ω1 Q,H -Viteză unghiulară ω2
35
10. Masini hidraulice
În funcţie de natura fluidului vehiculat, maşinile hidraulice pot fi:

✓Maşini hidraulice care vehiculează lichide (pompe, turbine hidraulice).

✓Maşini hidraulice care vehiculează gaze, la care nu se ia în considerare

compresibilitatea (ventilatoare, suflante, turbine eoliene), raportul
presiunilor de la refulare şi aspiraţie fiind pr/ pa <1,3.

De exemplu, compresoarele nu sunt incluse în categoria maşinilor hidraulice, ci în

categoria maşinilor termice, deoarece acestea comprimă şi încălzesc gazul.

36
BIBLIOGRAFIE
✓Ali B., Maşini şi acţionări hidraulice, Constanţa 1999
✓Popa I., Ali B., Vitalitatea navei, Editura Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”,
Constanţa 2002
✓Nicolae F., Maşini şi instalaţii naval, Editura Ex Ponto Constanţa 2003
✓Popa I., Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura Muntenia,
Constanţa 2005
✓Nicolae, F., Ristea, M., Cotorcea, A., 2013, Maşini şi instalaţii navale, Editura
Academiei Navale Mircea cel Bătrîn, Constanța,
✓https://www.youtube.com/watch?v=XxAhrF7KZuE
✓slideplayer.com/slide/14022925/
✓https://www.youtube.com/watch?v=7IuHmnm-1Ec&list=PLygE2ex-
bV2tKw8U8qPRDqan1FqH0vja
37
VĂ MULŢUMESC!

38