Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOMĂ
BUCUREȘTI
2022
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS
BUCUREȘTI
2022
CUPRINS
ARGUMENT............................................................ pag 4.
CAPITOLUL I Alimentaţia sănătoasă
1.1 Rolul aparatului digestiv................................... pag. 5
1.2. Nevoile energetice............................................. pag 5.
1.3 Surse de vitamine.............................................. pag 8
Boală de reflux gastroesofagian este un diagnostic clinic cunoscut încă din antichitate şi a fost
mai târziu definite şi certificate începând cu anul 1972 de către DeMeeste şi Johnson. Deşi este o
afecţiune non-fatala, boală de reflux gastroesofagian este aswociata cu morbiditate şi complicaţii
considerabile, cum ar fi ulceraţiile esofagiene, stenozele peptice , esofagul Barrett , fiind o problemă de
sanitate publică importanţa .
Aparatul digestiv este alcătuit din tractul gastrointestinal superior şi tractul gastrointestinal
inferior. Tractul gastrointestinal superior este compus din : cavitatea bucală, faringe şi stomac .În
cavitatea bucală, hrana este mestecată şi salivate cu ajutorul dinţilor şi a limbii pentru a devein
omogenă. Ulterior este înghiţită, parcurgând faringele şi esofagul până în stomac. În stomac este
supusă acizilor gastrici şi este descompusă, însă nu complet.
Tractul gastrointestinal inferior este compus din : intestinal subţire, intestinal gros şi anus.
Intestinul subţire digeră mai departe hrana, cu ajutorul glandelor anexe, pentru a putea fi transferate
în sânge. În intestinal gros sunt digerate ultimele resturi digerabile iar apoi resturile
nedigerabile(fecalele) să fie amestecate cu cellule şi microorganism moarte şi să fie eliminate prin
anus.
Organele anexe ale aparatului digestive au rol doar în digestive iar acestea sunt: ficatul,
glandele salivare şi pancreasul. Organismul uman are nevoie să dispună de toate principiile
nutritive pentru a funcţiona corect. Sănătatea şi funcţionarea corectă a sistemului digestiv va
depinde sănătatea şi funcţionarea corectă a întregului organism.
Necesaul de grăsimi alimentare este determinat de prezenţa proceselor de creştere a efortului fizic
şi scăderea temperaturii mediului ambient. Dacă la sugarul alimentat natural nevoia de lipide este
de 5-6 g/kg corp/zi, la adultul normal această se reduce la 1-1.5g/kg corp/zi. În condiţii de effort
fizic intens, necesarul lipidelor este estimate la 1.5-2 g/kg corp/zi. La vârstnici se asigură în jur de
1g/kg corp/zi.
Glucidele sau carbohidraţii sunt substanţe organice naturale care conţin carbon, hidragoen şi
oxygen. Sunt perfect compatibile cu metabolismul nostrum şi se descompun uşor, regăsindu-se în
multe alimente : pâine, seminţe, orez, cartofi, fructi, legume, cereale, paste făinoase etc. Ele pot fi
simple şi complexe, cele simple sunt cele care cresc glicemia foarte repede şi care se depozitează
ca grăsimi, dacă nu sunt consummate rapid prin effort : zahărul, fructoza, dextroza şi glucoză.
Glucidele complexe sunt alcătuite din mai multe zaharuri şi se absorb treptat în sânge şi nu cresc
atât de rapid nivelul glicemiei : amidonul din cartofi.
Necesarul proteic este reprezentat de cantitatea de proteine de care organismul are nevoie în 24
de ore pentru acoperirea cerinţelor sale de azot. El variază în raport cu starea fiziologică a
organismului şi în special cu condiţiile de muncă. În ceea ce priveşte nevoile minime de
proteine/zi , acestea sunt appreciate la 0.5g proteine/kg corp. Valoarea considerate este minimul
necesar fiziologic numai dacă proteinele consumată au o valoare biologică mare, dacă restul raţiei
calorice este acoperit cu glucide şi lipide şi dacă organismal nu este supus la condiţii deosebite de
viaţă sau de muncă.
1. Formula Harris-Benedict este bazată pe vârstă (V), greutate (G), înălţime (I)
2. Formula Miffin-St. Jeor – pentru adulţi cu vârstă cuprinsă între 19-78 ani
Necesarul energetic reprezintă cheltuielile energetice zilnice care trebuie acoperite prin consum
de alimente.
- 8 ore de somn - pentru 1 oră de somn necesarul este de 90% din MB=0,9xMB. Rezulă un
NEsomn = 8 x 0,9 x MB.
- 8 ore de stare de veghe - pentru 1 oră necesarul este de 130% MB=1,3xMB. Rezultă un
NEstare de veghe = 8 x 1,3 x MB.
- 8 ore de activitate fizică - pentru 1 oră sunt necesare MB+nr. kcal/oră în funcţie de efortul
fizic depus. Rezultă un NEîn funcţie de activitatea fizică = 8 x (MB+nr. kcal/oră de activitate).
NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă
NEtotal/24 ore = NE/24 ore + ADS = NE/24 ore + 0,1 x NE/24 ore = 1,1 x NE/24 ore
1.3. Surse de vitamine
Vitaminele sunt compuşi organici esenţiale, necesari în cantităţi minime, care provin din
mediul exterior şi au rol funcţional în procesele metabolice. Vitaminele sunt liposolubile şi
hidrosolubile.
Vitamina A care se găseşte în ouă, ficat, unt, lapte, ton, sardine, heringi, legumele şi fructele
verde închis, portocalii şi galbene şi joacă un rol important într-o varietate de funcţii ale corpului
uman: vedere, transcripţia genetică, funcţia imună, dezvoltarea embrionară şi reproductive,
metabolismul osos, hematopoeza, sănătatea pielii, reduce riscul de cancer şi boli de inimă,
activitate antioxidantă.
Vitamina D. Cantităţi suficiente de vitamina D3 se produc în piele după numkai 10-15 minute
de expunere la soare, de cel puţin 2 ori pe săptămână a feţei, braţelor sau spatelui. Sursa alimentară
majoră de vitamina D este reprezentată ca şi în cazul vitaminei A, de surse de origine animală cum
sunt: uleiul de peşte, ou întreg sau ficat de animale.
Vitamina E se găseşte în: uleiul de germeni de grâu, uleiul de floarea soarelui, uleiul de
migdale, alune, nuci, arahide, uleiul de măsline, porumb, sparanghel, avocado, fructi uscate
oleaginoase, alune, nuci, germeni de cereale, cereale integrale, orezul brun, ovăz, lapte de capră,
unt, migdale, kiwi, seminţe de floarea soarelui şi morcovii.
Vitamina K este larg răspândită în legume, spanac, varza, urzici, mazăre, tomate, gulii,
conopida, broccoli, varza de Bruxelles, păstarnac, avocado, fragi, măceşe. Kiwi, uleiul de soia.
Vitamina K este produsă în mod normal de bacteriile din intestine.
Vitamina F are ca surse, peştele, crustaceele, lintea, uleiul de soia, uleiul de răpită, seminţele de
max, seminţele de floarea soarelui, nucile, legumele frunzoase etc.
Vitamina B1 care se găseşte în mod natural în mazăre verde, spanac, ficat, carne de vită, carne
de porc, nuci, fistic, soia, boabe întregi de cereale, pâine, drojdie, legume.
Vitamina B2 care se găseşte în alimentele bogate în riboflavina: laptele, lactatele, legumele
frunzoase, soia, drojdia, grânele întregi, fructele, ficatul, albuşul de ouă, brânza, carnea proaspătă.
Vitamina B3 are ca surse peştele, carnea de pui, ficat, rinichi, inima, lapte, ouă, carne de vită,
grâne întregi, legume verzi, broccoli, tomate, morcovi, cartofi, sparanghel nuci, curmale, avocado,
ciuperci drojdie etc.
Vitamina B5 se găseşte în cantităţi mici în orice aliment, iar cantităţi mari în grâne întregi,
legume, ouă, carne şi lăptişor de matcă.
Vitamina B6 se găseşte în carne, produse din grâne întregi, lactate, legume, nuci, cartofi,
banana, mango, avocado etc.
Vitamina B7, surse bogate în biotina sunt ficatul, rinichii, scoicile, somonul, homarii, drojdia,
conopida, pieptul de pui.
Vitamina B9 surse bogate în acid folic sunt legumele frunzoase, spanac, salată, nap verde,
fasole uscată, mazăre uscată, seminţe de floarea soarelui, legume, fructi, ficat, drojdie, unele
cereale, produse fortifiate.
Vitamina B12 nu poate fi produse de plante şi animale. Numai bacteriile au sistemul enzymatic
necesar pentru a o produce. Surse naturale de vitamina B12 pentru om sunt carnea, în special
ficatul şi crustaceele, laptele, lactatele şi ouăle.
Vitamina C, cele mai bogate surse naturale sunt fructele şi legumele. Măceşele sunt în mod
particular surse foarte bogate în vitamina C: prune, catina, mure, fragi, coacăze, portocale, lămâi,
păstarnac, kiwi, guava, broccoli, căpşuni, piersici, lichee, papaya, pepene, conopida, usturoi,
grapefruit, mandarine, fructul pasiunii, sfecta roşie, pere, salata, catsraveti, vinete, struguri,
smochine etc. Surse animale sunt: lapte, ficat de vită, scoici, cod, ficat de porc, creieir
De miel, inima de miel, limba de miel, ficat de pui, glande suprarenale de viţel.
Sodiul: sarea, moluştele, morcovii, sfecla, anghinarea, carnea de vită, creierul, rinichii, şuncă.
Potasiul: grapefruit, ananasul, portocale, mere, struguri, banane, pepene galben, vegetalele cu
frunze verzi, frunzele de mentă, roşiile, cresonul cartofii, seminţele de floarea soarelui.
Calciul: gălbenuşul de ou, carnea, fasolea, mazărea, morcovii, ţelina, castraveţii, varza,
conopida, broccoli, ceapă ridichi, andive, păstarnac, rădăcină de pătrunjel, salată verde, usturoi,
mere, portocale, smochine, laptele şi derivatele de lapte, soia, sardinele, somonul, peştele mic,
fructe de mare, alunele, nucile, floarea soarelui, dovleac, susan, caju, migdale,
Fosforul: laptele, brânzeturile, peştele, pui, carne, cereale integrale, pâine neagră, pâine albă,
ouă, nucile, lintea, seminţele
Magneziu: cerealele nemacinate (grâu, ovăz, porumb), smochinele, bananele, migdalele, nucile,
seminţele, legumele de culoare verde închis, spanac, cartofi, sfecla roşie, laptele, carnea, în special
organe, produsele marine, polen
Ca microelemente amintim:
Fier: ficat, rinichi, inima, carnea, scoicile, moluştele crude, fructele uscate, ou, galbenul ou,
spanac, urzici, ciuperci, drojdie, faină de soia, praf de cacao, fasole albă, caise, curmale, alune,
stafide, pătrunjel
Cupru: leguminoase uscate, grâul integral, prunele, strugurii, frunzele legumelor verzi, nucile,
ficat, rinichi, creveţi, moluşte, crustacee, alimente de origine marină
Cobaltul: carnea, rinichii, ficatul, laptele, fructele de mare, stridiile, scoicile de rău
Iodul: ceapă, usturoi, praz, spanac, varza, roşii, alge, alimente de origine marină
Fluorul: apă potabilă, algele, ceaiul rusesc, grâul, orzul, orezul, caisele, strugurii, cartofii,
ridichiile, roşiile
Zincul: stridiile, creveţii, peştele, ficatul, carnea, seminţele de dovleac şi floarea soarelui,
cerealele, drojdia, germenii de grâu, ciupercile.
Cromul: ficayuil de viţel, carnea de pui, germenii de grâu, drojdia de bere, scoicile, uleiul de
porumb.
Seleniul: germenii de grâu, taratele, ceapă,. Roşiile, broccoli, drojdia, alimentele de origine
marină, tonul, ridichiile.
Apa este cel mai important constituent al organismului uman, patru cincimi din greutatea
corpului nostru fiind constituită din apă. Omul nu poate supravieţui fără apă mai mult de câteva
zile. Apa este solventul principal pentru produşii de digestie, fiind esenţială pentru eliminarea
reziduurilor şi toxinelor din organism. Necesarul de apă consumată zilnic pentru oamenii sănătoşi
din regiunile temperate, ce efectuează eforturi moderate şi au o alimentaţie echilibrată este de
aproximativ 2500ml/zi. Apa se găseşte în alimente într-o proporţie importanta, de exemplu laptele
conţine 87% apa, oul 75%, legumele şi fructele proaspete 70-90% etc. Aliminarile hidrice se
realizează pe patru cai: renală, cutanata, pulmonara, digestiva.
Nevoile hidrice zilnice pentru un copil sunt de 1.5ml pentru fiecare calorie consumată şi 1ml
pentru o calorie la adulţi
1.5 Sanogeneza
Factorii care ne influenţează starea de sănătate sunt 27% moştenire genetică; 19% ambientul;
11% sistemul medical; 43%stilul de viaţă.
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice aliment
care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată.
Pentru a avea o digestie corectă, trebuie să consumăm un singur tip de mâncare concentrată la o
masă; spre deosebire de alimentele de origine animală, legumele se digeră în orice fel de sucuri,
acide sau alcaline.
Combinaţii sănătoase de alimente: leguminoasele (fasolea, mazărea, soia, naut, linte) sunt
complementare cu amidonoasele (pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb); legumele se
asociază bine cu mâncărurile proteice, excepţie fac legumele bogate în amidon (cartoful); asocierea
grăsimilor cu verdeţuri este favorabilă; alimente naturale integrale, în stare proaspătă;
Combinaţii nesănătoase de alimente: alimente care conţin proteine de origine diferită; alimente
care conţin proteine de origine animală cu alimente amidonoase; grăsimi şi alimente grase
împreună cu alimente proteice; grăsimi şi alimente grase în combinaţie cu alimente amidonoase şi
zaharuri; asocierea fructelor şi zaharurilor cu alimente amidonoase; asocierea alimentelor proteice
cu băuturi sau alimente acide (acre); alimente amidonoase în combinaţie cu băuturi şi alimente
acide (acre); alcoolul alimentar (alcoolul etilic de fermentaţie).
CAPITOLUL II. Alimentaţia în afecţiunile tubului digestiv
Agresiunea alimentarea mecanică este reprezentată de bol alimentar, atunci când aceastea nu
sunt preparate corespunzător sau nu sunt mestecate suficient din diverse motive. Fragmentele
alimentare voluminoase persista mult timp în stomac şi prelungesc digestia gastrică iar evacuarea
lor din stomac se pare prin unde propulsive puternice cvare se simt ca senzaţii dureroase. Un alt
factor agresiv este şi tahifagia care însemna ingerarea rapidă a alimentelor, fără o masticaţie
suficientă, incompletă.
Agresiunile alimentare termice, ingerarea unor alimente prea fierbinţi, sunt evitate prin control
buco-labial. Ingerarea alimentelor prea fierbinţi determină apariţia leziunilor inflamatorii la nivelul
mucoasei bucale, esofagiene şi gastrice. Alimentele reci, sunt bine tolerate în schimb şi chiar
savurate.
Agresiunile alimentare chimice afectează tubul digestive ca urmare a ingerării accidentale sau
voluntare a unor produse cu conţinut acid sau coriziv cum sunt: substanţe acide conţinute în
diferite produse alimentare, condimentele picante, grăsimile prăjite, cafeaua, ceaiul, alcoolul.
Excesele alimentare sunt produse de obicei cu diferite ocazii deosebite: sărbători, mese festive,
şi presupune ingerarea unei cantităţi mari de alimente, şi combinaţii greşite de alimente. Aceste
excese alimentare vin cu consecinţe immediate la nivelul părţii superioare a tubului digestive şi se
manifestă ca dureri abdominale, senzaţie de greaţă, vărsături, senzaţie de plin, distenie epigastrica,
indigestie, gastritele epigastrice.
Pentru buna funcţionare a aparatului digestive este essentiala respectare bioritmului alimentar.
De aceasta depinde ritmicitatea secreţiilor şi a mişcărilor gastro intestinale.
Aditivii, subtantele toxice şi contaminanţii alimentari sunt substanţe chimice care nu fac parte
din compoziţia naturală a alimentelor. Ele sunt folosite la scară largă în mai toate industriile
alimentare şi produc leziuni la diferite niveluri: hepatice, renale, osoase, tiroidiene, hematologice,
gastro intestinale, manifestări alergice şi imunologice, modificări de comportament etc.
Refluxul gastro esofagian este representat de refularea conţinutului gastric către esofag şi se
datorează unui process inflamator ce slăbeşte musculature orificiului superior al stomacului
denumită cardia. Acest fapt permite trecerea conţinutului gastric foarte acid spre esofag. Factorii
declanşatori sunt: stresul, fumatul, consumul de băuturi alcoolice în exces, mesele copioase,
consumul frecvent de alimente grase sau prea condimentate, consumul de alimente fierbinţi sau
foarte reci. Boala de reflux gastro-esofagian apare atunci când acidul gastric, bila şi pepsina din
stomac intră în contact frecvent şi prelungit cu esofagul.
Esofagul trece prin hiatusul diafragmatic, pentru a face legătura cu stomacul. Hiatusul este un
orificiu normal anatomic în muşchiul diafragmatic, cu diametrul de 2 cm, a cărui existenţă permite
coborârea esofagului în abdomen. Sfincterul esofagian inferior este un muşchi neted circular cu
lăţimea de 2,5 – 4,5 cm, cu porţiunea superioară situată în dreptul hiatusului diafragmatic şi cea
inferioară sub acesta, în abdomen. Sfincterul esofagian inferior este menţinut în cavitatea
abdominală prin intermediul ligamentului frenoesofagial, care prezintă o întărire conjunctivă în
partea superioară a sfincterului esofagian inferior, cunoscută sub denumirea de inel A. Jocţiunea
gastro-esofagiană se prezintă ca o barieră, care împiedică regurgitarea alimentelor în urma
ingerării. În acelaşi sens acţionează şi muşchiul diafragmatic, presiunea sfincterului esofagian
inferior şi unghiul Hâş larg dintre esofagul distal şi stomac. Hernia hiatală este unul dintre factorii
determinanţi ai refluxului gastro-esofagian şi ai esofagitei, fiind reprezentată de trecerea
permanentă sau intermitentă a unei porţiuni a stomacului prin hiatusul diafragmatic deasupra
joncţiunii eso-gastrice în torace.
Boala de reflux gastro esofagian poate declanşa esofagita de reflux care apare din cauza
funcţionarii improprii a musculaturii segmentului inferior al esofagului, permiţând refluxul sucului
gastric din stomac. Esofagita este o inflamaţie sau iritaţie a esofagului. Posibilele complicaţii ale
esofagitei sunt: disfagia (imposibilitatea de a înghiţi), ulcerele gastro duodenale, durerea la nivelul
toracelui sau abdomenului şi stricturile esofagienele (îngustări ale lumenului esofagian)
Se evita poziţia orizontală imediat după masa şi a activităţilor fizice intense, ultima masă cu 2-3
ore înainte de culcare..
Recomandările alimentare în boală de reflux gastro esofagian sunt: brânza de vaci proaspătă,
fulgi de ovăz sau suc de cartofi cruzi (se bea încet câte un pahar/zi), 5-10 migdale/zi (conţin un ulei
ce protejează mucoasa stomacului, iar proteinele conţinute de seminţe, în combinaţie cu acidul
clorhidric din stomac, formează un tampon protector).
Pentru alinarea imediată a arsurilor, se poate lua un vârf de cuţit de cărbune din lemn de tei sau
un pahar de suc de morcovi, preparat proaspăt.
Infuzia de ghimbir calmează arsurile şi taie şi senzaţiile de greaţă ce pot apărea.
Infuzie de salcâm (câte 2 căni/zi, după mesele principale), muşeţel (1-3 căni între mesele
principale), frunze de zmeur (1 cană/zi), măcriş (500 ml/zi, împărţit în 2 căni), busuioc (1 litru de
ceai/zi băut în mai multe reprize). Pentru prepararea infuziilor, se pun 1-2 linguriţe de plantă la 200
ml apă clocotită, se acoperă şi se lasă 10-15 minute la infuzat.
Homeopat, aciditatea gastrică şi gastrita se poate trata cu Robinia (15 CH – 5 granule/zi, până
la încetarea arsurilor), Nux vomica, Antimonium crudum, în funcţie de pacient.
Maceratul glicerinic cel mai eficient în acest tip de tulburări este Extractul din muguri de
Smochin - Ficus carica MG=D1, care are un tropism electiv pentru mucoasa digestivă a stomacului
şi duodenului, având şi acţiune de reglare neuro-vegetativă. O altă indicaţie a maceratului este
disfagia esofagiană şi hernia diafragmatică cu motilitate alterată.
GREUTATEA IDEALĂ
Pentru bărbaţi: Gideală = 50 + 0,75 x [Talia (cm) – 150] + [Vârsta (ani) – 20]/4
Variaţii patologice:
- Se consideră obezitate dacă Gactuală >115% din Gideală (>15%)
- Se consideră subnutriţie dacă Gactuală < 90% din Gideală (<10%)
INDICE ABDOMENO-FESIER
METABOLISMUL BAZAL
MB/h = MB: 24
NECESARUL ENERGETIC
NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă
Calculul ADS (acțiunea dinamică specifică alimentelor). Se adaugă ADS = 10% x NE/24 ore
NEtotal/24 ore = NE/24 ore + ADS = NE/24 ore + 0,1 x NE/24 ore = 1,1 x NE/24 ore (kcal/zi)
50.00 Sos pesto Alla Genovese Panoramă 243.5 2.5 10.0 22.8 212.0 7.3 29.9 0.0 0.0
50.00 Ou de găină 71.5 6.5 26.7 5.0 46.5 0.5 2.1 0.0 0.0
30.00 fulgi de ovăz 73.8 5.1 20.9 2.1 19.5 19.8 81.2 4.6 18.9
50 Ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
30 Castraveţi 3.6 0.2 0.7 0.1 0.6 0.7 2.7 0.2 0.9
50 Măsline naturale Kalamata 150.0 0.0 0.0 13.4 124.2 6.7 27.3 2.6 10.7
Total Mic Dejun 752.4 23.6 96.9 45.4 422.3 73.5 301.2 12.6 51.6
GUSTARE
1 0%
30.0 Unt de arahide 176.4 7.2 29.5 15.0 139.5 6.5 26.6 2.4 9.8
20.0 Biscuiţi de ovăz SanoVita 84.5 1.0 4.3 2.9 26.6 13.8 56.6 1.4 5.7
Total Gustare 1 260.9 8.2 33.8 17.9 166.1 20.3 83.1 3.8 15.6
PRÂNZ 64%
500.00 Apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
400.00 Conserva boabe naut fierte Divella 288.0 17.2 70.5 5.2 48.4 34.4 141.0 18.0 73.8
80.00 Ceapă roşie 31.2 1.0 3.9 0.1 0.7 6.6 27.2 1.1 4.6
80.00 Morcov fiert 28.0 0.6 2.6 0.2 1.5 6.6 26.9 2.4 9.8
80.00 Ardei roşu fiert 22.4 0.7 3.0 0.2 1.5 5.4 22.0 1.0 3.9
50 Praz 30.5 0.8 3.1 0.2 1.4 7.1 29.1 0.9 3.7
200 Sos de roşii cu busuioc Barilla 112.0 3.2 13.1 2.4 22.3 19.2 78.7 4.8 19.7
25.00 Ulei de cocos 215.5 0.0 0.0 25.0 232.5 0.0 0.0 0.0 0.0
5.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10 Sos curry Delhaize 62.4 0.1 0.5 7.0 65.0 0.4 1.8 0.0 0.0
115.
Total Prânz 790.0 23.6 96.7 40.1 373.3 79.7 326.7 28.2 6
CINA 55%
500.00 Apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Hrişca 343.0 13.2 54.1 3.4 31.6 71.5 293.2 10.0 41.0
150.00 Ciuperci champignon Aro 43.5 3.8 15.4 0.8 7.0 4.5 18.5 0.0 0.0
150.00 Ciuperci Pleurotus 37.5 4.2 17.2 0.6 5.6 5.0 20.3 1.5 6.2
0.00 Ciuperci fierte 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
15.00 Usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
25.00 Ulei de măsline 206.0 0.0 0.0 25.0 232.5 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 Frunze de pătrunjel 25.2 2.1 8.6 0.6 5.2 4.4 18.1 2.3 9.5
Total Cina 675.8 24.3 99.5 30.3 282.0 89.3 366.2 13.8 56.6
326. 1077. 239.
TOTAL GENERAL 2479.1 79.7 9 133.7 1243.7 262.7 2 58.4 4
319 1203 1050 233
11% 43% 37% 8%
ZIUA 2
TOTAL proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC DEJUN 37% kcal gr kcal gr kcal gr kcal gr kcal
400.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Avocado 240.0 3.0 12.3 22.1 205.1 12.8 52.3 10.1 41.2
30.00 ceapă verde 9.6 0.5 2.2 0.1 0.6 2.2 9.0 0.8 3.2
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
50.00 lămâie 14.5 0.6 2.3 0.2 1.4 4.7 19.1 1.4 5.7
30 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
20 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
total mic dejun 449.5 5.1 21.0 42.3 393.2 23.5 96.5 12.2 50.1
GUSTARE 1 33%
50.0 nuci 327.5 6.9 28.3 31.1 288.8 8.6 35.3 1.7 7.0
150.0 zmeură 78.0 1.8 7.4 1.1 9.8 17.9 73.2 9.8 40.0
405.5 8.7 35.7 32.1 298.5 26.5 108.4 11.5 46.9
PRÂNZ 63%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Paste integrale fusilli
80.00 Barilla 279.2 10.0 41.0 1.6 14.9 53.8 220.4 4.8 19.7
30.00 ceapă verde 9.6 0.5 2.2 0.1 0.6 2.2 9.0 0.8 3.2
10.00 usturoi 13.7 0.7 2.8 0.0 0.1 2.6 10.8 0.0 0.0
60.00 ardei roşu fiert 16.8 0.5 2.2 0.1 1.1 4.0 16.5 0.7 3.0
70.00 roşii 12.6 0.6 2.6 0.1 1.3 2.7 11.2 0.8 3.4
50 Frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
35 parmezan 150.9 13.5 55.2 10.0 93.1 1.4 5.9 0.0 0.0
15.00 ulei de măsline 123.6 0.0 0.0 15.0 139.5 0.0 0.0 0.0 0.0
196.5 4.1 17.0 18.6 173.3 5.2 21.2 1.0 4.2
CINA 51%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
300.00 Cartof copt 279.0 7.5 30.8 0.3 2.8 63.6 260.8 6.6
15.00 ceapă verde 4.8 0.3 1.1 0.0 0.3 1.1 4.5 0.4
50.00 roşii 9.0 0.5 1.8 0.1 0.9 2.0 8.0 0.6
25.00 ardei roşu fiert 7.0 0.2 0.9 0.1 0.5 1.7 6.9 0.3
50.00 ou de găină 71.5 6.5 26.7 5.0 46.5 0.5 2.1 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
618.5 14.9 61.3 35.5 330.0 68.8 282.2 7.9 0.0
TOTAL 2429.3 90.4 370.5 156.5 1455.7 193.9 794.9 41.4 137.3
361.4 1408.7 775.5 165.5
13% 52% 29% 6%
ZIUA 3
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 61% kcal gr kcal gr kcal gr kcal gr kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Lipie 216.0 6.5 26.6 2.2 20.1 41.1 168.6 3.3 13.4
100.00 Salata humus Mega Image 371.0 4.9 20.1 35.3 328.3 6.9 28.3 3.0 12.3
100.00 Salata Tabbouleh 125.0 1.6 6.6 9.4 87.4 10.0 41.0 2.3 9.4
Total 712.0 13.0 53.2 46.9 435.8 58.0 237.9 8.6 35.2
GUSTAR
E1 14%
150.0 afine 85.5 1.1 4.3 0.5 4.2 21.8 89.2 3.6 14.8
150.00 zmeură 78.0 1.8 7.4 1.1 9.8 17.9 73.2 9.8 40.0
Total 163.5 2.9 11.7 1.5 14.0 39.6 162.4 13.4 54.7
PRÂNZ 77%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
250.00 Dorada 222.5 47.3 193.7 2.3 20.9 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 lămâie 20.3 0.8 3.2 0.2 2.0 6.5 26.7 2.0 8.0
50.00 ulei de măsline 412.0 0.0 0.0 50.0 465.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 broccoli 68.0 5.6 23.0 0.0 0.0 13.2 54.1 5.2 21.3
10.00 ulei de măsline 82.4 0.0 0.0 10.0 93.0 0.0 0.0 0.0 0.0
25.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 Orez brun prefiert Panzani gătit 99.3 2.0 8.3 2.0 18.9 18.3 74.9 0.7 2.9
Total 904.5 55.7 228.2 64.5 599.8 38.0 155.7 7.9 32.2
CINA 48%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Sardine cu ulei de măsline John West 327.0 34.5 141.5 21.0 195.3 0.0 0.0 0.0 0.0
60.00 Pâine inegrala toast Real 147.0 6.7 27.6 1.5 14.0 26.4 108.2 3.4 14.0
50.00 ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
50.00 roşii 9.0 0.5 1.8 0.1 0.9 2.0 8.0 0.6 2.5
50.00 lămâie 14.5 0.6 2.3 0.2 1.4 4.7 19.1 1.4 5.7
50.00 Conserva porumb dulce boabe D’Aucy 47.5 1.7 7.0 0.9 7.9 8.3 33.8 1.8 7.4
Total 559.0 44.4 181.9 23.7 220.4 44.6 182.9 7.8 32.1
TOTAL 2339.0 115.9 475.0 136.6 1269.9 180.2 738.8 37.6 154.2
463.4 1229.0 720.8 150.4
18% 48% 28% 6%
ZIUA 4
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 61% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
800.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Brânză de caju 380.0 12.8 52.5 30.7 285.5 13.2 54.1 0.0 0.0
80 Pâine inegrala toast Real 196.0 9.0 36.7 2.0 18.6 35.2 144.3 4.6 18.7
50 Ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
50 Castraveţi 6.0 0.3 1.2 0.1 0.9 1.1 4.5 0.4 1.4
20 Măsline naturale Kalamata 60.0 0.0 0.0 5.3 49.7 2.7 10.9 1.0 4.3
Total 656.0 22.5 92.3 38.2 355.6 55.5 227.6 6.6 26.9
GUSTAR
E1 40%
500.0 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Seminţe de dovleac 430.4 21.6 88.6 36.0 334.8 10.4 42.6 3.1 12.8
Total 430.4 21.6 88.6 36.0 334.8 10.4 42.6 3.1 12.8
PRÂNZ 47%
500 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Piept de curcan fără piele
150.00 gătit 202.5 45.2 185.1 1.1 9.8 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 Sfecla roşie fiartă 74.0 2.8 11.5 0.4 3.7 17.0 69.7 3.4 13.9
Total 508.5 51.0 208.9 1.7 15.3 72.2 296.0 11.2 45.9
CINA 52%
supa crema de dovleac
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 Dovleac copt 40.0 2.0 8.2 0.0 0.0 10.0 41.0 4.0 16.4
30.00 ceapă 12.6 0.3 1.1 0.0 0.3 3.0 12.4 0.4 1.7
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
100.00 Cartof copt 93.0 2.5 10.3 0.1 0.9 21.2 86.9 2.2 9.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
15.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 Tarhon frunze verzi 14.7 0.9 3.7 0.3 2.8 1.8 7.4 0.5 1.8
500.00 Supă de legume 92.5 4.0 16.4 0.5 4.7 17.5 71.8 6.0 24.6
30.00 Smântâna Zuzu 12% 39.0 0.8 3.4 3.6 33.5 0.9 3.6 0.0 0.0
Total 559.6 11.5 47.3 34.5 321.3 58.3 239.2 13.1 53.6
TOTAL 2154.5 106.6 437.0 110.4 1027.0 196.5 805.5 33.9 139.2
426.4 993.9 785.8 135.8
18% 42% 34% 6%
ZIUA 5
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 44% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Pâine de secară integrală Wasa 320.0 10.0 41.0 1.5 14.0 64.0 262.4 16.0 65.6
150.00 Salată de vinete Vico Delicatessen 91.5 3.9 16.0 5.3 48.8 7.2 29.5 0.0 0.0
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100 Paste din faină de orez Riso Scotti 336.7 6.5 26.7 0.7 6.5 76.2 312.4 3.6 14.8
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
150.00 Creveţi fierţi 148.5 31.4 128.5 1.7 15.3 0.0 0.0 0.0 0.0
20.00 Unt 82% President 147.6 0.0 0.0 16.4 152.5 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
Total 671.4 40.4 165.5 19.2 178.2 83.3 341.5 5.3 21.5
CINA 56%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Păstrăv de cultură gătit 253.5 36.5 149.4 10.8 100.4 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 lămâie 8.7 0.3 1.4 0.1 0.8 2.8 11.4 0.8 3.4
15.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 Rozmarin proaspăt 39.3 1.0 4.1 1.8 16.5 6.2 25.5 4.2 17.3
80 Dovlecei fierţi 12.8 0.5 2.0 0.1 0.7 3.1 12.8 1.1 4.6
80 Ciuperci fierte 22.4 1.8 7.2 0.0 0.0 4.2 17.4 1.8 7.2
80 ardei roşu fiert 22.4 0.7 3.0 0.2 1.5 5.4 22.0 1.0 3.9
80 ceapă verde 25.6 1.4 5.9 0.2 1.5 5.8 23.9 2.1 8.5
Total 631.9 42.2 172.9 43.1 400.5 27.6 113.0 11.0 45.1
TOTAL 2242.3 109.1 447.5 101.2 941.4 235.5 965.4 38.7 158.8
436.6 911.0 941.8 155.0
18% 37% 39% 6%
ZIUA 6
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 56% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
400.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Fulgi de ovăz Sanovita 281.6 10.8 44.3 5.6 52.1 47.0 192.5 0.4 1.6
150.00 Iaurt 2% Premio Unicarm 72.0 5.0 20.3 3.0 27.9 6.2 25.2 0.0 0.0
30 miere 97.5 0.1 0.5 0.0 0.0 24.3 99.6 0.0 0.0
20 Seminţe de chia 98.0 3.1 12.8 6.1 56.4 8.8 36.0 7.5 30.9
20 Seminţe de cânepă Canah 124.2 6.0 24.6 10.2 94.9 1.0 4.1 1.5 6.1
673.3 25.0 102.5 24.9 231.2 87.2 357.5 9.4 38.6
GUSTA
RE 1 11%
50.00 Polen crud de flori de munte 136.5 8.5 34.9 3.2 29.8 15.6 63.8 5.8 23.6
136.5 8.5 34.9 3.2 29.8 15.6 63.8 5.8 23.6
PRÂNZ 52%
chifteluţe de linte cu dressing de iaurt şi salată
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 Linte fiartă 58.0 4.5 18.5 0.2 1.9 10.1 41.2 4.0 16.2
100 iaurt 2% Oke 47.0 3.3 13.5 2.0 18.6 4.0 16.4 0.0 0.0
10 Pasta de susan (tahina) Al Wadi 69.9 2.9 11.9 6.1 56.7 0.9 3.7 0.0 0.0
50 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
20 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200 Amestec salata franţuzească BoVita 128.0 5.0 20.5 0.0 0.0 26.0 106.6 4.0 16.4
622.9 25.7 105.2 35.1 326.7 58.0 237.9 15.2 62.2
CINA 81%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
250.00 Salata 4 anotimpuri Lidl 52.5 2.5 10.3 0.5 4.7 8.0 32.8 4.0 16.4
100.00 ardei roşu fiert 28.0 0.9 3.7 0.2 1.9 6.7 27.5 1.2 4.9
100.00 ceapă verde 32.0 1.8 7.4 0.2 1.9 7.3 29.9 2.6 10.7
80.00 Măsline naturale Kalamata 240.0 0.0 0.0 21.4 198.6 10.6 43.6 4.2 17.1
150.00 Brânză feta 396.0 21.3 87.3 32.0 297.1 6.2 25.2 0.0 0.0
20.00 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
20 lămâie 5.8 0.2 0.9 0.1 0.6 1.9 7.6 0.6 2.3
20 oregano uscat 61.2 2.2 9.0 2.1 19.2 12.9 52.8 8.6 35.1
980.3 28.9 118.6 76.3 709.9 53.5 219.5 21.1 86.4
TOTAL 2413.0 88.1 361.1 139.5 1297.5 214.3 878.6 51.4 210.8
352.3 1255.7 857.1 205.7
13% 47% 32% 8%
ZIUA 7
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 40% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
100.00 Lapte de migdale 24.0 3.0 12.3 1.1 9.9 3.0 12.3 0.4 1.6
20.00 miere 65.0 0.1 0.3 0.0 0.0 16.2 66.4 0.0 0.0
20.00 Scorţişoară măcinată 52.2 0.8 3.2 0.6 5.8 16.0 65.4 10.9 44.5
200.00 zmeură 104.0 2.4 9.8 1.4 12.6 23.8 97.6 13.0 53.3
20 Seminţe de cânepă Canah 124.2 6.0 24.6 10.2 91.8 1.0 4.1 1.5 6.1
369.4 12.3 50.3 13.3 120.1 60.0 245.8 25.7 105.5
GUSTAR
E1 3%
50.0 zmeură 26.0 0.6 2.5 0.4 3.3 6.0 24.4 3.3 13.3
26.0 0.6 2.5 0.4 3.3 6.0 24.4 3.3 13.3
PRÂNZ 73%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Somon gătit 223.5 38.4 157.4 6.6 61.4 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
40.00 Rozmarin proaspăt 52.4 1.3 5.4 2.4 21.9 8.3 33.9 5.6 23.1
150 Sparanghel 30.0 3.3 13.5 0.2 1.4 5.9 24.0 3.2 12.9
100 Iaurt 2% Oke 47.0 3.3 13.5 2.0 18.6 4.0 16.4 0.0 0.0
30 usturoi 41.1 2.0 8.4 0.0 0.3 7.9 32.3 0.0 0.0
50 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
50 ceapă verde 16.0 0.9 3.7 0.1 0.9 3.7 15.0 1.3 5.3
675.2 50.8 208.1 41.6 387.3 32.8 134.6 11.7 48.1
CINA 84%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Orez brun integral Gran Nero Riso Scotti 487.5 14.9 60.9 5.1 47.4 95.6 391.8 12.8 52.3
100.00 Ciuperci champignon Aro 29.0 2.5 10.3 0.5 4.7 3.0 12.3 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 frunze de pătrunjel 10.8 0.9 3.7 0.2 2.2 1.9 7.7 1.0 4.1
774.5 18.3 74.8 35.8 333.3 100.4 411.8 13.7 56.3
TOTAL 1845.1 81.9 335.7 91.2 843.9 199.2 816.6 54.5 223.3
327.5 820.5 796.7 217.9
15% 38% 37% 10%
3.4. Concluzii
Organismul uman are nevoie să dispună de toate principiile nutritive pentru a funcţiona
corect. Sănătatea şi funcţionarea corectă a sistemului digestiv va depinde sănătatea şi
funcţionarea corectă a întregului organism.
S-a intervenit în reducerea aportului de proteine şi grăsimi de origine animală şi a
surselor de carbohidraţi rafinaţi. A fost crescut aportul de fibre alimentare, treptat prin
consumul de alimente integrale, fructe şi legume tolerate şi alimentele cu effect prebiotic: târâte
de grâu, în, mei, hrişca.
Un mecanism deosebit al organismului este bioritmul cotidian al organelor interne. Este
important să se ia în calcul beneficiul pe care îl aduce calitatea stilului de viaţă, când vine vorba
de conştientizarea meselor. Să ne trezim dimineaţa mai devreme pentru a începe ziua fără grabă
şi a simţi liniştea dinaintea zilei care abia începe. Între orele 7:00 şi 9:00, funcţiile stomacului
sunt la valoare maximă după care se linişteşte între 9:00 şi 11:00. Este recomandat ca în primul
interval specificat să ţinem cont de calitatea şi cantitatea alimentelor consumate, iar în al doilea
interval e de preferat să nu se consume dulciuri şi alimente greu digerabile.
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice
aliment care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată. De asemenea el produce
sucuri gastrice în momente diferite şi având compoziţii diferite, în strânsă legătură cu tipul
proteinelor ce urmează a fi digerate, neputând face faţa unor asocieri complexe de proteine.
Este necesar să se respecte următoarele recomandări: nu se consuma la aceeaşi masă carne roşie
sau albă, peştele sau preparate compozite cu brânzeturile; nu se asociază proteinele din carne cu
laptele; nu se asociază laptele cu cafeaua; alimente care conţin proteine animale cu alimente
amidonoase; grăsimi şi alimente grase împreună cu alimente proteice, amidonoase şi zaharuri;
asocierea fructelor şi zaharurilor cu alimente amidonoase
Bibliografie
· Principiile alimentare – The internaţional MasterClass Association
· Sanogeneza - The internaţional MasterClass Association
· Studiul stării de nutriţie - The internaţional MasterClass Association
· Alimente. Cunoaştere şi clasificare - The internaţional MasterClass Association
· Întocmirea meniurilor- The internaţional MasterClass Association
· Orele de refacere a sorganelor corpului - The internaţional MasterClass Association
· Raţia alimentară - The internaţional MasterClass Association
· Alimentaţia în afecţiunile tubului digestiv - The internaţional MasterClass Association
· 1
https://www.cdt-babes.ro/articole/reflux-gastroesofagian.php
· 2
https://www.medichub.ro/reviste/farmacist-ro/refluxul-gastroesofagian-intre-normal-si-
patologic-id-2687-cmsid-62
· https://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562
· www.wikipedia.com
ANEXA 1