Sunteți pe pagina 1din 29

ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR : Prof. dr. Veronica Mitescu


Prof. dr. Emanuel Tatomir

ABSOLVENT : Duminică Alexandra Livia

BUCUREȘTI
2022
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS

Dietă în cazurile de reflux


gastroesofagian

COORDONATOR : Prof. dr. Veronica Mitescu


Prof. dr. Emanuel Tatomir

ABSOLVENT : Duminică Alexandra Livia

BUCUREȘTI
2022
CUPRINS
ARGUMENT............................................................ pag 4.
CAPITOLUL I Alimentaţia sănătoasă
1.1 Rolul aparatului digestiv................................... pag. 5
1.2. Nevoile energetice............................................. pag 5.
1.3 Surse de vitamine.............................................. pag 8

1.4 Substanţe minerale şi apă................................... pag 10.

1.5 Sanogeneza...................................................... pag 12.

1.6. Combinaţii de alimente..................................... pag 12.

CAPITOLUL II. Alimentaţia în afecţiunile tubului digestiv


2.1 Agresiuni alimentare..................................... pag 14.
2.2 Reflux gastro esofagian…………………….. pag 15.
2.3 Recomandări în BRGE…………………….. pag 16.
CAPITOLUL III – STUDIUL DE CAZ
3.1 Somatometria subiectului studiului de caz pag 18.
3.2. Program personalizat.................................... pag 20.
3.3. Meniul personalizat - interval de 7 zile....... pag 22.
3.4. Concluzii........................................................ pag 29.
Bibliografie ....................................................... pag 30.
Anexa1 Chestionarul pentru studierea şi măsurarea stării de
nutriţie.................................................................... pag 31.
ARGUMENT

Boală de reflux gastroesofagian este un diagnostic clinic cunoscut încă din antichitate şi a fost
mai târziu definite şi certificate începând cu anul 1972 de către DeMeeste şi Johnson. Deşi este o
afecţiune non-fatala, boală de reflux gastroesofagian este aswociata cu morbiditate şi complicaţii
considerabile, cum ar fi ulceraţiile esofagiene, stenozele peptice , esofagul Barrett , fiind o problemă de
sanitate publică importanţa .

Refluxul gastroesofagian este definit ca trecerea retrogradă involuntară a conţinutului gastric în


esofag, cu sau fără regurgitaţii sau vărsături. De asemenea este un proces fizicologic normal care apare
de mai multe ori pe zi la sugari, copii mari şi adulţii sănătoşi. “Boala de reflux
gastroesofagian poate să apară la orice vârstă, fiind mai frecvenţă la adulţii peste 40 ani. Ambele sexe
sunt în mod egal afectate, bărbaţii având însă o incidenţă mai mare a complicaţiilor. Boala de reflux
gastroesofagian este întâlnită la 25 - 75 % din femeile însărcinate, simptomele debutând de regulă în
cursul sarcinii şi dispărând curând după naştere.”1
Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune cu răspândire globală și incidență în creștere .
Este cea mai des întâlnită tulburare de tract digestiv superior .Majoritatea oamenilor au simptome
blânde și sporadice, nu consultă medicul, astfel încât incidenţă exactă nu este cunoscută.
“Senzaţia de arsură retrosternală (pirozisul) sau regurgitaţia conţinutului gastric cu o frecvenţă
săptămânală avea, conform statisticilor publicate la începutul lui 2013, o prevalenţă de 10-20% în
Europa de Vest şi în Statele Unite ale Americii şi de aproximativ 5% în ţările asiatice, cu o tendinţă de
creştere a incidenţei. Conform articolelor publicate în 2018 pe această temă, se observă că în Statele
Unite ale Americii valorile au ajuns între 18% şi 27,8%, în Europa între 8,8% şi 25,9%, între 2,5% şi
7,8% în Asia, între 8,7% şi 33,1% în Orientul Mijlociu, 11,6% în Australia şi 23% în America de Sud,
ceea ce arată o tendinţă crescătoare.”2
CAPITOLUL I -Alimentatia sănătoasă

1.1 Rolul aparatului digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din tractul gastrointestinal superior şi tractul gastrointestinal
inferior. Tractul gastrointestinal superior este compus din : cavitatea bucală, faringe şi stomac .În
cavitatea bucală, hrana este mestecată şi salivate cu ajutorul dinţilor şi a limbii pentru a devein
omogenă. Ulterior este înghiţită, parcurgând faringele şi esofagul până în stomac. În stomac este
supusă acizilor gastrici şi este descompusă, însă nu complet.

Tractul gastrointestinal inferior este compus din : intestinal subţire, intestinal gros şi anus.
Intestinul subţire digeră mai departe hrana, cu ajutorul glandelor anexe, pentru a putea fi transferate
în sânge. În intestinal gros sunt digerate ultimele resturi digerabile iar apoi resturile
nedigerabile(fecalele) să fie amestecate cu cellule şi microorganism moarte şi să fie eliminate prin
anus.

Organele anexe ale aparatului digestive au rol doar în digestive iar acestea sunt: ficatul,
glandele salivare şi pancreasul. Organismul uman are nevoie să dispună de toate principiile
nutritive pentru a funcţiona corect. Sănătatea şi funcţionarea corectă a sistemului digestiv va
depinde sănătatea şi funcţionarea corectă a întregului organism.

1.2 Nevoile energetice


Nevoile energetice ale organismului sunt satisfăcute cu principalii furnizori de energie şi anume
:lipidele, glucidele şi proteinele, provenite din alimentele ingerate sau, când acestea lipsesc ori sunt
insuficienţe, provin din arderea ţesuturilor organismului însuşi. Pentru menţinerea funcţiilor vitale,
organismul consumă o cantitate minimă indispensabilă de energie calorică ,numite metabolism
bazal. Cheltuielile energetice zilnice, care trebuie acoperite prin consum de alimente este
reprezentat de necesarul energetic, care prin formule de calcul sunt stabilite individual.
Lipidele reprezintă cea mai concentrată sursă de energie. Ele se cunosc şi sub denumirea de
grăsimi deoarece sunt substanţe organice grase. Ele sunt constituite din glycerol şi acizi graşi.
Lipidele pot fi simple,complexes au alte lipide. Cele simple se întâlnesc în seminţele plantelor
oleaginoase şi leguminoase iar cele complexe se găsesc răspândite în special în creier, ficat, inima,
gălbenuş de ou.

Necesaul de grăsimi alimentare este determinat de prezenţa proceselor de creştere a efortului fizic
şi scăderea temperaturii mediului ambient. Dacă la sugarul alimentat natural nevoia de lipide este
de 5-6 g/kg corp/zi, la adultul normal această se reduce la 1-1.5g/kg corp/zi. În condiţii de effort
fizic intens, necesarul lipidelor este estimate la 1.5-2 g/kg corp/zi. La vârstnici se asigură în jur de
1g/kg corp/zi.

Glucidele sau carbohidraţii sunt substanţe organice naturale care conţin carbon, hidragoen şi
oxygen. Sunt perfect compatibile cu metabolismul nostrum şi se descompun uşor, regăsindu-se în
multe alimente : pâine, seminţe, orez, cartofi, fructi, legume, cereale, paste făinoase etc. Ele pot fi
simple şi complexe, cele simple sunt cele care cresc glicemia foarte repede şi care se depozitează
ca grăsimi, dacă nu sunt consummate rapid prin effort : zahărul, fructoza, dextroza şi glucoză.
Glucidele complexe sunt alcătuite din mai multe zaharuri şi se absorb treptat în sânge şi nu cresc
atât de rapid nivelul glicemiei : amidonul din cartofi.

Necesarul glucidic zilnic variază în funcţie de starea fiziologică a individului şi de gradul de


effort depus. Pentru sugarii alimentaţi natural, nevoia de glucide este de 10-12g/kg corp/zi , iar la
cei alimentaţi artificial -12 g/kg corp/zi. La copii până la vârsta de 12 ani , raţia glucidica este de
53-55% din totalul caloric , iar la adolescent 55-56% din valoarea calorică zilnică. La adulţi ,
proporţia se menţine în jur de 55%. La varstinici glucidele acoperă aproape 58-59% din valoarea
calorică a raţiei. Eforturile fizice intense şi de scurtă durată impugn creşterea aportului de hidraţi de
carbon, întrucât aceştia se dovedesc în astfel de situaţii cu 10% mai eficienţi decât grăsimile. La
sportivii de performanţă , necesarul glucidic este apreciat la 6-10 g/kg corp/zi.
Proteinele sunt substanţe organice solide macromoleculare,formate din aminoacizi, solubile în
general în apă şi sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporţie de peste 50% din
greutatea uscată. Practic nu se concepe viaţa fără proteine. Proteinele pot fi enzime care catalizează
diferite reacţii biochimice în organism, altele pot juca un rol important în menţinerea integrităţii
celulare în răspunsul imun şi autoimun al organismului.

Necesarul proteic este reprezentat de cantitatea de proteine de care organismul are nevoie în 24
de ore pentru acoperirea cerinţelor sale de azot. El variază în raport cu starea fiziologică a
organismului şi în special cu condiţiile de muncă. În ceea ce priveşte nevoile minime de
proteine/zi , acestea sunt appreciate la 0.5g proteine/kg corp. Valoarea considerate este minimul
necesar fiziologic numai dacă proteinele consumată au o valoare biologică mare, dacă restul raţiei
calorice este acoperit cu glucide şi lipide şi dacă organismal nu este supus la condiţii deosebite de
viaţă sau de muncă.

Metabolismul bazal reprezintă cheltuielile energetice necesare menţinerii unor activităţi


fiziologice de bază ca respiraţie, activitatea inimii, funcţia rinichiului, activitatea cerebrală,
echilibrul termic, echilibrul osmotic.Factorii care influenţează metabolismul bazal sunt : vârsta,
sexul, starea fizică, înălţimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfo-functional, diverse stării
fiziologice sau patologice. Determinarea metabolismului bazal poate reprezenta un ajutor în
diagnosticarea bolilor endocrine.
Formule de calcul a metabolismului bazal:

Determinarea metabolismului bazal se efectuează în condiţii bazale: dimineaţa, în repaus fizic


şi psihic, decubit dorsal, inaniţie totală de 12 ore şi proteinica de 18ore, la punctul de neutralitate
termică de 18-22oC şi după întreruperea medicaţiei sedative sau stimulante.

1. Formula Harris-Benedict este bazată pe vârstă (V), greutate (G), înălţime (I)

*pentru femei (kcal): 655+(9,56xG)+(1,85xI)-(4,68xV)

*pentru bărbaţi (kcal): 66+(13,75xG)+(5xI)-(6,78xV)

2. Formula Miffin-St. Jeor – pentru adulţi cu vârstă cuprinsă între 19-78 ani

*pentru femei: (10xG)+(6,25xI)-(5xV)-16I

*pentru bărbaţi: (10xG)+(6,25xI)-(5xV)+5

Necesarul energetic reprezintă cheltuielile energetice zilnice care trebuie acoperite prin consum
de alimente.

Calculul necesarului energetic/zi

1. Exprimarea MB în kcal/oră: MB (kcal/oră) = MB (exprimat în kcal/24 ore)/24

2. Repartiţia NE în funcţie de activitatea fizică:

- 8 ore de somn - pentru 1 oră de somn necesarul este de 90% din MB=0,9xMB. Rezulă un
NEsomn = 8 x 0,9 x MB.

- 8 ore de stare de veghe - pentru 1 oră necesarul este de 130% MB=1,3xMB. Rezultă un
NEstare de veghe = 8 x 1,3 x MB.

- 8 ore de activitate fizică - pentru 1 oră sunt necesare MB+nr. kcal/oră în funcţie de efortul
fizic depus. Rezultă un NEîn funcţie de activitatea fizică = 8 x (MB+nr. kcal/oră de activitate).

3. Calculul NE în funcţie de activitatea fizică/24ore:

NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă

NE/24 ore = (8x0,9xMB) + (8x1,3xMB) + [8 x (MB + nr. kcal/oră de activitate)]

4. Calculul ADS. Se adaugă ADS = 10% x NE/24 ore

5. Determinarea NEtotal/24 ore.

NEtotal/24 ore = NE/24 ore + ADS = NE/24 ore + 0,1 x NE/24 ore = 1,1 x NE/24 ore
1.3. Surse de vitamine

Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice şi energetice care au loc în


ţesuturile organismului viu. Metabolismul este un process complex, ce implică schimburi de
materii şi energii. Metabolismul este clasificat în metabolism primar sau fundamental şi
metabolism secundar. Metabolisum primar este implicat direct în menţinerea vieţii organismelor şi
metabolismul secundar este implicat în producerea de substanţe “neesenţiale” vieţii.

Vitaminele sunt compuşi organici esenţiale, necesari în cantităţi minime, care provin din
mediul exterior şi au rol funcţional în procesele metabolice. Vitaminele sunt liposolubile şi
hidrosolubile.

Vitaminele liposolubile sunt:

Vitamina A care se găseşte în ouă, ficat, unt, lapte, ton, sardine, heringi, legumele şi fructele
verde închis, portocalii şi galbene şi joacă un rol important într-o varietate de funcţii ale corpului
uman: vedere, transcripţia genetică, funcţia imună, dezvoltarea embrionară şi reproductive,
metabolismul osos, hematopoeza, sănătatea pielii, reduce riscul de cancer şi boli de inimă,
activitate antioxidantă.

Vitamina D. Cantităţi suficiente de vitamina D3 se produc în piele după numkai 10-15 minute
de expunere la soare, de cel puţin 2 ori pe săptămână a feţei, braţelor sau spatelui. Sursa alimentară
majoră de vitamina D este reprezentată ca şi în cazul vitaminei A, de surse de origine animală cum
sunt: uleiul de peşte, ou întreg sau ficat de animale.

Vitamina E se găseşte în: uleiul de germeni de grâu, uleiul de floarea soarelui, uleiul de
migdale, alune, nuci, arahide, uleiul de măsline, porumb, sparanghel, avocado, fructi uscate
oleaginoase, alune, nuci, germeni de cereale, cereale integrale, orezul brun, ovăz, lapte de capră,
unt, migdale, kiwi, seminţe de floarea soarelui şi morcovii.

Vitamina K este larg răspândită în legume, spanac, varza, urzici, mazăre, tomate, gulii,
conopida, broccoli, varza de Bruxelles, păstarnac, avocado, fragi, măceşe. Kiwi, uleiul de soia.
Vitamina K este produsă în mod normal de bacteriile din intestine.

Vitamina F are ca surse, peştele, crustaceele, lintea, uleiul de soia, uleiul de răpită, seminţele de
max, seminţele de floarea soarelui, nucile, legumele frunzoase etc.

Vitaminele hidrosolubile sunt:

Vitamina B1 care se găseşte în mod natural în mazăre verde, spanac, ficat, carne de vită, carne
de porc, nuci, fistic, soia, boabe întregi de cereale, pâine, drojdie, legume.
Vitamina B2 care se găseşte în alimentele bogate în riboflavina: laptele, lactatele, legumele
frunzoase, soia, drojdia, grânele întregi, fructele, ficatul, albuşul de ouă, brânza, carnea proaspătă.

Vitamina B3 are ca surse peştele, carnea de pui, ficat, rinichi, inima, lapte, ouă, carne de vită,
grâne întregi, legume verzi, broccoli, tomate, morcovi, cartofi, sparanghel nuci, curmale, avocado,
ciuperci drojdie etc.

Vitamina B5 se găseşte în cantităţi mici în orice aliment, iar cantităţi mari în grâne întregi,
legume, ouă, carne şi lăptişor de matcă.

Vitamina B6 se găseşte în carne, produse din grâne întregi, lactate, legume, nuci, cartofi,
banana, mango, avocado etc.

Vitamina B7, surse bogate în biotina sunt ficatul, rinichii, scoicile, somonul, homarii, drojdia,
conopida, pieptul de pui.

Vitamina B9 surse bogate în acid folic sunt legumele frunzoase, spanac, salată, nap verde,
fasole uscată, mazăre uscată, seminţe de floarea soarelui, legume, fructi, ficat, drojdie, unele
cereale, produse fortifiate.

Vitamina B12 nu poate fi produse de plante şi animale. Numai bacteriile au sistemul enzymatic
necesar pentru a o produce. Surse naturale de vitamina B12 pentru om sunt carnea, în special
ficatul şi crustaceele, laptele, lactatele şi ouăle.

Vitamina C, cele mai bogate surse naturale sunt fructele şi legumele. Măceşele sunt în mod
particular surse foarte bogate în vitamina C: prune, catina, mure, fragi, coacăze, portocale, lămâi,
păstarnac, kiwi, guava, broccoli, căpşuni, piersici, lichee, papaya, pepene, conopida, usturoi,
grapefruit, mandarine, fructul pasiunii, sfecta roşie, pere, salata, catsraveti, vinete, struguri,
smochine etc. Surse animale sunt: lapte, ficat de vită, scoici, cod, ficat de porc, creieir

De miel, inima de miel, limba de miel, ficat de pui, glande suprarenale de viţel.

1.4 Substanţe minerale şi apa

Mineralele sunt substanţe anorganice, elemente nutritive necesare organismului pentru a


funcţiona corespunzător şi pentru a se menţine puternic. De obicei, mineralele necesare
organismului sunt furnizate dintr-un regim alimentar variat format din fructe, legume şi
oleaginoase.3 Ele reprezintă numai 6% din greutatea corporală şi totuşi au un rol important în
nutriţie. Din cele 100 de elemente minerale cunoscute, doar 20-21 sunt necesare pentru asigurarea
structurilor tisulare şi pentru desfăşurarea normală a proceselor metabolice, acestea fiind numite
bioelemente. Elementele minerale sunt grupate în macroelemente şi microelemente.
Surse de macroelemente:

Sodiul: sarea, moluştele, morcovii, sfecla, anghinarea, carnea de vită, creierul, rinichii, şuncă.

Potasiul: grapefruit, ananasul, portocale, mere, struguri, banane, pepene galben, vegetalele cu
frunze verzi, frunzele de mentă, roşiile, cresonul cartofii, seminţele de floarea soarelui.

Clorul: sarea de bucătărie, apele minerale, măslinele.

Calciul: gălbenuşul de ou, carnea, fasolea, mazărea, morcovii, ţelina, castraveţii, varza,
conopida, broccoli, ceapă ridichi, andive, păstarnac, rădăcină de pătrunjel, salată verde, usturoi,
mere, portocale, smochine, laptele şi derivatele de lapte, soia, sardinele, somonul, peştele mic,
fructe de mare, alunele, nucile, floarea soarelui, dovleac, susan, caju, migdale,

Fosforul: laptele, brânzeturile, peştele, pui, carne, cereale integrale, pâine neagră, pâine albă,
ouă, nucile, lintea, seminţele

Magneziu: cerealele nemacinate (grâu, ovăz, porumb), smochinele, bananele, migdalele, nucile,
seminţele, legumele de culoare verde închis, spanac, cartofi, sfecla roşie, laptele, carnea, în special
organe, produsele marine, polen

Ca microelemente amintim:

Fier: ficat, rinichi, inima, carnea, scoicile, moluştele crude, fructele uscate, ou, galbenul ou,
spanac, urzici, ciuperci, drojdie, faină de soia, praf de cacao, fasole albă, caise, curmale, alune,
stafide, pătrunjel

Cupru: leguminoase uscate, grâul integral, prunele, strugurii, frunzele legumelor verzi, nucile,
ficat, rinichi, creveţi, moluşte, crustacee, alimente de origine marină

Cobaltul: carnea, rinichii, ficatul, laptele, fructele de mare, stridiile, scoicile de rău

Iodul: ceapă, usturoi, praz, spanac, varza, roşii, alge, alimente de origine marină

Fluorul: apă potabilă, algele, ceaiul rusesc, grâul, orzul, orezul, caisele, strugurii, cartofii,
ridichiile, roşiile

Zincul: stridiile, creveţii, peştele, ficatul, carnea, seminţele de dovleac şi floarea soarelui,
cerealele, drojdia, germenii de grâu, ciupercile.

Manganul: cereale integrale, nucile, vegetalele cu frunze verzi, sfecla

Cromul: ficayuil de viţel, carnea de pui, germenii de grâu, drojdia de bere, scoicile, uleiul de
porumb.
Seleniul: germenii de grâu, taratele, ceapă,. Roşiile, broccoli, drojdia, alimentele de origine
marină, tonul, ridichiile.

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, patru cincimi din greutatea
corpului nostru fiind constituită din apă. Omul nu poate supravieţui fără apă mai mult de câteva
zile. Apa este solventul principal pentru produşii de digestie, fiind esenţială pentru eliminarea
reziduurilor şi toxinelor din organism. Necesarul de apă consumată zilnic pentru oamenii sănătoşi
din regiunile temperate, ce efectuează eforturi moderate şi au o alimentaţie echilibrată este de
aproximativ 2500ml/zi. Apa se găseşte în alimente într-o proporţie importanta, de exemplu laptele
conţine 87% apa, oul 75%, legumele şi fructele proaspete 70-90% etc. Aliminarile hidrice se
realizează pe patru cai: renală, cutanata, pulmonara, digestiva.

Nevoile hidrice zilnice pentru un copil sunt de 1.5ml pentru fiecare calorie consumată şi 1ml
pentru o calorie la adulţi

1.5 Sanogeneza

Sanogeneza este ştiinţa care se ocupa cu mecanismele de întreţinere şi refacere a sănătăţii.


Sănătatea este o stare în care funcţia dinamică de homeostazie este neafectată şi asigură funcţia
optimală de relaţionare productivă cu ambientul. Indicatorii fideli ai longevităţii cunt 7 obiceiuri şi
deprinderi sănătoase: program de exerciţii fizice de intensitate medie, zilnic; alimentaţie raţională;
consumul de suplimente nutritive; atingerea şi menţinerea unei greutăţi optime; a nu fuma; a nu
consuma alcool, somn suficient.

Factorii care ne influenţează starea de sănătate sunt 27% moştenire genetică; 19% ambientul;
11% sistemul medical; 43%stilul de viaţă.

1.6. Combinaţii de alimente

Asocierea alimentelor are anumite caracteristici de compatibilitate, care, dacă nu sunt


respectate, determină în final o digestie lungă şi dificilă, cu fermentaţii şi generare de compuşi
toxici, balonare abdominală, constipaţie, diaree, arsuri, malabsorbţie, malnutriţie, maladii diverse
acute sau cronice.

Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice aliment
care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată.

Pentru a avea o digestie corectă, trebuie să consumăm un singur tip de mâncare concentrată la o
masă; spre deosebire de alimentele de origine animală, legumele se digeră în orice fel de sucuri,
acide sau alcaline.
Combinaţii sănătoase de alimente: leguminoasele (fasolea, mazărea, soia, naut, linte) sunt
complementare cu amidonoasele (pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb); legumele se
asociază bine cu mâncărurile proteice, excepţie fac legumele bogate în amidon (cartoful); asocierea
grăsimilor cu verdeţuri este favorabilă; alimente naturale integrale, în stare proaspătă;

Combinaţii nesănătoase de alimente: alimente care conţin proteine de origine diferită; alimente
care conţin proteine de origine animală cu alimente amidonoase; grăsimi şi alimente grase
împreună cu alimente proteice; grăsimi şi alimente grase în combinaţie cu alimente amidonoase şi
zaharuri; asocierea fructelor şi zaharurilor cu alimente amidonoase; asocierea alimentelor proteice
cu băuturi sau alimente acide (acre); alimente amidonoase în combinaţie cu băuturi şi alimente
acide (acre); alcoolul alimentar (alcoolul etilic de fermentaţie).
CAPITOLUL II. Alimentaţia în afecţiunile tubului digestiv

2.1 Agresiuni alimentare


Organismul uman trebuie să dispună de principiile alimentare ca să funcţioneze corect. De
sănătatea tubului digestiv va depinde funcţionarea corectă a întregului organism. Un stil de viaţă
nesănătos, alături de agresiuni alimentare, excesele alimentare, dezechilibrul raţiei alimentare,
nerespectarea bioritmului alimentar şi modificarea bruscă a deprinderilor alimentare, determina, în
timp, apariţia dezechilibrelor în organism, urmate de intalarea diverselor afecţiuni.

Agresiunile alimentare pot fi: mecanică, termică, chimică şi osmolara.

Agresiunea alimentarea mecanică este reprezentată de bol alimentar, atunci când aceastea nu
sunt preparate corespunzător sau nu sunt mestecate suficient din diverse motive. Fragmentele
alimentare voluminoase persista mult timp în stomac şi prelungesc digestia gastrică iar evacuarea
lor din stomac se pare prin unde propulsive puternice cvare se simt ca senzaţii dureroase. Un alt
factor agresiv este şi tahifagia care însemna ingerarea rapidă a alimentelor, fără o masticaţie
suficientă, incompletă.

Agresiunile alimentare termice, ingerarea unor alimente prea fierbinţi, sunt evitate prin control
buco-labial. Ingerarea alimentelor prea fierbinţi determină apariţia leziunilor inflamatorii la nivelul
mucoasei bucale, esofagiene şi gastrice. Alimentele reci, sunt bine tolerate în schimb şi chiar
savurate.

Agresiunile alimentare chimice afectează tubul digestive ca urmare a ingerării accidentale sau
voluntare a unor produse cu conţinut acid sau coriziv cum sunt: substanţe acide conţinute în
diferite produse alimentare, condimentele picante, grăsimile prăjite, cafeaua, ceaiul, alcoolul.

Agresiunile alimentare osmolare sunt reprezentate de excitaţia jejunală produsă de soluţiile


hiperosmolare, ea este cu mult mai intensă în cazul soluţiilor zaharoase decât în cazul celor saline,
cee ace demonstrează şi implicarea chemoreceptorilor. În general aceasta agresiune este întâlnită
după o intervenţie chirurgicală gastrica.

Excesele alimentare sunt produse de obicei cu diferite ocazii deosebite: sărbători, mese festive,
şi presupune ingerarea unei cantităţi mari de alimente, şi combinaţii greşite de alimente. Aceste
excese alimentare vin cu consecinţe immediate la nivelul părţii superioare a tubului digestive şi se
manifestă ca dureri abdominale, senzaţie de greaţă, vărsături, senzaţie de plin, distenie epigastrica,
indigestie, gastritele epigastrice.

Dezechilibrul raţiei alimentare din punct de vedere energetic şi al principiilor alimentare,


reprezintă un tip de agresiune asupra organismului. Sunt considerate dezechilibre: consumul
exagerat de dulciuri, consumul exagerat a vegetalelor care conţin peste 40g fibre alimentare,
consumul crescut de lichide, lipide, alcool, proteine. Aceste dezechilibre produc crampe
abdominale, balonare, flatulenta, diaree cu scaune păstoase.

Pentru buna funcţionare a aparatului digestive este essentiala respectare bioritmului alimentar.
De aceasta depinde ritmicitatea secreţiilor şi a mişcărilor gastro intestinale.

Modificarea bruscă a deprinderilor alimentare înseamnă creşterea bruscă a raţiei alimentare,


fără a exista timpul necesar pentru acomodarea organismului. Aceste modificări produc
suprasolicitarea gastrică, pancreatica şi intestinala, cu tulburări dispeptice şi diareice.

Aditivii, subtantele toxice şi contaminanţii alimentari sunt substanţe chimice care nu fac parte
din compoziţia naturală a alimentelor. Ele sunt folosite la scară largă în mai toate industriile
alimentare şi produc leziuni la diferite niveluri: hepatice, renale, osoase, tiroidiene, hematologice,
gastro intestinale, manifestări alergice şi imunologice, modificări de comportament etc.

2.2. Reflux gastro esofagian

Refluxul gastro esofagian este representat de refularea conţinutului gastric către esofag şi se
datorează unui process inflamator ce slăbeşte musculature orificiului superior al stomacului
denumită cardia. Acest fapt permite trecerea conţinutului gastric foarte acid spre esofag. Factorii
declanşatori sunt: stresul, fumatul, consumul de băuturi alcoolice în exces, mesele copioase,
consumul frecvent de alimente grase sau prea condimentate, consumul de alimente fierbinţi sau
foarte reci. Boala de reflux gastro-esofagian apare atunci când acidul gastric, bila şi pepsina din
stomac intră în contact frecvent şi prelungit cu esofagul.

Esofagul trece prin hiatusul diafragmatic, pentru a face legătura cu stomacul. Hiatusul este un
orificiu normal anatomic în muşchiul diafragmatic, cu diametrul de 2 cm, a cărui existenţă permite
coborârea esofagului în abdomen. Sfincterul esofagian inferior este un muşchi neted circular cu
lăţimea de 2,5 – 4,5 cm, cu porţiunea superioară situată în dreptul hiatusului diafragmatic şi cea
inferioară sub acesta, în abdomen. Sfincterul esofagian inferior este menţinut în cavitatea
abdominală prin intermediul ligamentului frenoesofagial, care prezintă o întărire conjunctivă în
partea superioară a sfincterului esofagian inferior, cunoscută sub denumirea de inel A. Jocţiunea
gastro-esofagiană se prezintă ca o barieră, care împiedică regurgitarea alimentelor în urma
ingerării. În acelaşi sens acţionează şi muşchiul diafragmatic, presiunea sfincterului esofagian
inferior şi unghiul Hâş larg dintre esofagul distal şi stomac. Hernia hiatală este unul dintre factorii
determinanţi ai refluxului gastro-esofagian şi ai esofagitei, fiind reprezentată de trecerea
permanentă sau intermitentă a unei porţiuni a stomacului prin hiatusul diafragmatic deasupra
joncţiunii eso-gastrice în torace.

Boala de reflux gastro esofagian poate declanşa esofagita de reflux care apare din cauza
funcţionarii improprii a musculaturii segmentului inferior al esofagului, permiţând refluxul sucului
gastric din stomac. Esofagita este o inflamaţie sau iritaţie a esofagului. Posibilele complicaţii ale
esofagitei sunt: disfagia (imposibilitatea de a înghiţi), ulcerele gastro duodenale, durerea la nivelul
toracelui sau abdomenului şi stricturile esofagienele (îngustări ale lumenului esofagian)

2.3 Recomandări în boală de reflux gastro esofagian

Se recomanda în această afecţiune de reflux gastro esofagian, evitarea scăderii presiunii în


sfincterul esofagian inferior, cardia, prin schimbarea regimului alimentar. Sunt indicate mesele cu
un consum mai redus de grăsimi, care întârzie golirea gastrică şi cresc timpul de expunere a
esofagului la acţiunea agenţilor iritanţi. Limitarea consumui de alcool, cafea, ciocolată, substanţe
care scad presiunea la nivelul cardiei şi stimulează secreţia gastrică acidă. Reducerea consului de
pâine, deoarece produce maim ult acid gastric şi înrăutăţeşte arsurile. Evitarea consumului de ulei
de mentă, alimentelor acide şi a condimentelor atunci când este prezenta inflamaţia, alimentelor
dure, cum sunt nucile, alunele etc. Mâncarea trebuie mestecate foarte bine până rămân bucatele
foarte mici, uşor de înghiţit. Băuturile să fie băute cu paiul, pentru a evita lezarea esofagului.
Evitarea fumatului şi pieselor vestimentare prea strâmte. Fumatul inhibă secreţia de bicarbonat
pancreatic şi produce refluxul duodeno-gastric.

De asemenea se recomanda reducerea ponderală la persoanele supraponderale, creşterea


numărului de mese, concomitant cu reducerea cantităţii de hrană ingerate, consumul de lichide
între mese şi reducerea lui în timpul meselor, consumul adecvat de fibre alimentare în scopul
evitării constipaţiei.

Se evita poziţia orizontală imediat după masa şi a activităţilor fizice intense, ultima masă cu 2-3
ore înainte de culcare..

Recomandările alimentare în boală de reflux gastro esofagian sunt: brânza de vaci proaspătă,
fulgi de ovăz sau suc de cartofi cruzi (se bea încet câte un pahar/zi), 5-10 migdale/zi (conţin un ulei
ce protejează mucoasa stomacului, iar proteinele conţinute de seminţe, în combinaţie cu acidul
clorhidric din stomac, formează un tampon protector).

Pentru alinarea imediată a arsurilor, se poate lua un vârf de cuţit de cărbune din lemn de tei sau
un pahar de suc de morcovi, preparat proaspăt.
Infuzia de ghimbir calmează arsurile şi taie şi senzaţiile de greaţă ce pot apărea.

Infuzie de salcâm (câte 2 căni/zi, după mesele principale), muşeţel (1-3 căni între mesele
principale), frunze de zmeur (1 cană/zi), măcriş (500 ml/zi, împărţit în 2 căni), busuioc (1 litru de
ceai/zi băut în mai multe reprize). Pentru prepararea infuziilor, se pun 1-2 linguriţe de plantă la 200
ml apă clocotită, se acoperă şi se lasă 10-15 minute la infuzat.

Homeopat, aciditatea gastrică şi gastrita se poate trata cu Robinia (15 CH – 5 granule/zi, până
la încetarea arsurilor), Nux vomica, Antimonium crudum, în funcţie de pacient.

Maceratul glicerinic cel mai eficient în acest tip de tulburări este Extractul din muguri de
Smochin - Ficus carica MG=D1, care are un tropism electiv pentru mucoasa digestivă a stomacului
şi duodenului, având şi acţiune de reglare neuro-vegetativă. O altă indicaţie a maceratului este
disfagia esofagiană şi hernia diafragmatică cu motilitate alterată.

CAPITOLUL III- STUDIUL DE CAZ

3.1 Somatometria subiectului studiului de caz


Somatometria este o metodă aplicată în cadrul studiului stării de nutriţie pentru aprecierea
dezvolatrii morfofuncţionale a organismului. Somatometria este cel mai frecvent folosită pentru
aprecierea stării de nutriţie. La adult, un aport alimentar suficient se reflecta printr-o curbă ponderala
staţionară.
Masurareagreutatii corporale se face în mod corect cu subiectul complet dezbrăcat, de
preferat dimineaţa pe nemâncate şi după o prealabilă golire a vezicii urinare. Există mai multe metode
de calcul a greutăţii corporale ideale, în funcţie de: talie, sex şi vârsta -cea mai utilizată; talie, sex,
indicele masei corporale.
Subiect: Diagnostic confirmat Boala de reflux gastroesofagian. Sex masculin, 70 kg, 46 ani, 180 cm,
activitate fizică ușoară;

GREUTATEA IDEALĂ

Formula Societăţii Asigurărilor Metropolitane din New York:

Pentru bărbaţi: Gideală = 50 + 0,75 x [Talia (cm) – 150] + [Vârsta (ani) – 20]/4

GI = 50 + 0,75 x (180– 150) + (46 – 20) /4 = 50 + 0,75 x 30 + 26/4 = 50 + 22,5 + 6,5 = 79 kg -


subnutriţie

Variaţii patologice:
- Se consideră obezitate dacă Gactuală >115% din Gideală (>15%)
- Se consideră subnutriţie dacă Gactuală < 90% din Gideală (<10%)

INDICE DE MASĂ CORPORALĂ

IMC = Greutate actuală (kg) / [Talie (m)] ².

IMC = 70/1,802 = 21.6 kg/mp - normoponderal

Valori normale: 18,5-24,9 kg/m².

INDICE ABDOMENO-FESIER

IAF = circumferinţa abdominală/circumferinţa fesieră (la nivelul bazinului).0.93

Valoarea normală este în medie de 0,85.


Modificări patologice - reflectă tipul de obezitate:
- Obezitate ginoidă, manifestată prin IAF <0,95 la bărbaţi

METABOLISMUL BAZAL

MBbărbaţi = 66 + (13,7xG) + (5xT) – (6,8xV)

MB = 66 + 13,7 x 70 + 5 x 180 – 6,8 x 46 = 1612.2 kcal/zi

SAU VARIANTA RAPIDĂ

MBbărbați = 1 kcal/kg corp x 24=70*24=1680

METABOLISM BAZAL PE ORĂ

MB/h = MB: 24

MB (kcal/oră) = MB (exprimat în kcal/24 ore)/24

MB b = 1612.2/24 = 67,175 kcal/h

NECESARUL ENERGETIC

NE/24 ore = NEsomn + NEstare de veghe + NEîn funcţie de activitatea fizică depusă

NE/24 ore = (8x0,9xMB/h) + (8x1,3xMB/h) + [8 x (MB/h + nr. kcal/oră de activitate)]

NE = 8 x 0,9 x 67.18 + 8 x 1,3 x 67.18 + 8 x (67.18 + 70) = 2279.84 kcal/zi


Activitatea fizică presupune un consum energetic cuprins între 50-400 kcal/oră, în funcţie de
Intensitatea efortului:
• uşor: 50–90 kcal/oră
• mediu: 100–150 kcal/oră
• intens: 150–400 kcal/oră

NECESAR ENERGETIC TOTAL

Calculul ADS (acțiunea dinamică specifică alimentelor). Se adaugă ADS = 10% x NE/24 ore

NEtotal/24 ore = NE/24 ore + ADS = NE/24 ore + 0,1 x NE/24 ore = 1,1 x NE/24 ore (kcal/zi)

NE total = NE x 1,1 = 2279.84 x 1,1 = 2507.824 kcal/zi

Proteine: 1-1,2 g/kg corp/zi = 1-1,2 x 70 = 70 – 84 g proteine zilnic

Lipide: 1 g/kgcorp/zi = 70 g lipide/zi

Glucide: 3 g/kgcorp/zi = 210 g glucide/zi

3.2 Program personalizat


Subiectul are grupa de sânge A (cultivatorul, aşezat, cooperant, metodic), se preferă
vegetalele, tofu, fructe de mare, cereale, fasole, legume, fructe, ; a se evita carnea, produsele lactate şi
grâul.
Necesar energetic estimat pentru creştere corporală:2200-2400kcla. Necesar hidric:
aproximativ 2.5L apa/zi. Necesar macronutrienti: Grăsimi 30%, Proteine 20%, Glucide 50%.
Obiectivele nutriţionale şi recomandările specifice sunt împărţite în etape, în urma
rezultatelor analizelor speficice din scaun. În primul rând se intervine în refacerea funcţiei şi integrităţii
mucoasei intestinale şi prevenirea permeabilităţii intestinale, apoi susţinerea repopulării florei
intestinale. Datorită tendinţei de valoari crescute a colesterolului se aplică dieta dislipidemiei.
Creşterea ponderală va fi obţinută prin creşterea aportului alimentar cu 300-500kcal faţă de aportul
curent.
Intervenţia nutriţională va avea loc prin împărţirea meselor în trei mese principale plus o
gustare opţională. Utilizarea carbohidraţilor integrali preferaţi, cu indice glicemic redus (fulgi de ovăz,
paste integrale, orez integral, cartof dulce). Se va consuma frecvent, alimente cu potenţial
antiinflamator, legume cu frunze verzi, legume crucifere, broccoli, conopida, sparanghel, varza de
Bruxelles, varza, fructe precum afine, zmeura, coacăze. Creşterea aportului de proteine de origine
vegetală: linte, fasole, mazăre, naut şi reducerea aportului de carne grasă de vită, porc, organe,
preparate din carne. Se vor limita produsele lactate integrale cu aport >3%/100g şi utilizarea lactatelor
degresate. Se va creşte consumul alimentelor care îmbunătăţesc profilul lipidic, şi anume, avocado,
ulei de măsline, seminţe de in, nuci, peste gras, alimente bogate în fibre, seminţe de in, chia, psyllium,
târâte de grâu.
Recomandări generale:
· Lactate: lapte degresat, iaurturi, brânză de vaci, brânzeturi fermentate şi maturate
· Carne: piept de curcan şi de pui, carne slabă preparata fără adaos de ulei sau unt, la cuptor,
abur sau fiartă
· Peste preparat la cuptor sau în folie de aluminiu fără adaos de grasime-se recomanda 3-4 mese
pe săptămână
· Ouă: de gaine maxim 4-5 buc pe săptămână
· Legume de orice fel, crude, fierte, la abur sau la cuptor. Se vor asezona cu ulei de măsline
extravirgin şi se adauga la sfârşit în formă crudă. Se pot consuma şi supe pe bază de legume
sau supe creme
· Fructe proaspete, de preferat de sezon
· Făinoase: paste, orez, pâine integrală, ovăz integral, mămăligă, fără adaos de grăsime
· Leguminoase: mazăre, fasole, linte, naut
· Fructe oleaginoase şi seminţe: nuci, alune de pădure, migdale, chia, seminţe de in, seminţe de
dovleac. Se recomanda consumul lor în stare crudă
· Lichide: apă plată, minerală, infuzii de plante
· Condimente: se pot consuma toate mirodeniile, plantele aromatice
De evitat:
· Lactate: lapte integral, smântâna, brânzeturi tip caşcaval, brânză topită
· Carne: porc, vită, oaie, carne grasă, carne împănată, mezeluri, cremwursti, cârnaţi, kaizer,
tocănite, slănină, untura, carne tocată, pate,
· Fructele uscate cu adaos de zahăr
· Maioneze, sosuri pe bază de uleiuri şi grăsimi, icre
· Produse de patiserie
· Produse de tip fast food
· Deserturi şi dulciuri: gogoşi, clătite, îngheţată, creme, ciocolată, cereale de mic dejun dulci
· Băuturi: alcoolice, băuturi carbogazoase, sucuri cu adaos de zahăr.

3.3. Meniul personalizat - interval de 7 zile


Se recomandă să se bea zilnic dimineaţa pe stomacul gol 500ml de apă. Să se aleagă
intervale orare pentru fiecare masă şi să se respecte în fiecare zi.
ZIUA 1

TOTAL proteine lipide carbohidraţi fibre


MIC
DEJUN 61% kcal gr kcal gr kcal gr kcal gr kcal
500.00 Apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Pâine inegrala toast Real 196.0 9.0 36.7 2.0 18.6 35.2 144.3 4.6 18.7

50.00 Sos pesto Alla Genovese Panoramă 243.5 2.5 10.0 22.8 212.0 7.3 29.9 0.0 0.0
50.00 Ou de găină 71.5 6.5 26.7 5.0 46.5 0.5 2.1 0.0 0.0
30.00 fulgi de ovăz 73.8 5.1 20.9 2.1 19.5 19.8 81.2 4.6 18.9
50 Ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
30 Castraveţi 3.6 0.2 0.7 0.1 0.6 0.7 2.7 0.2 0.9
50 Măsline naturale Kalamata 150.0 0.0 0.0 13.4 124.2 6.7 27.3 2.6 10.7
Total Mic Dejun 752.4 23.6 96.9 45.4 422.3 73.5 301.2 12.6 51.6
GUSTARE
1 0%
30.0 Unt de arahide 176.4 7.2 29.5 15.0 139.5 6.5 26.6 2.4 9.8
20.0 Biscuiţi de ovăz SanoVita 84.5 1.0 4.3 2.9 26.6 13.8 56.6 1.4 5.7
Total Gustare 1 260.9 8.2 33.8 17.9 166.1 20.3 83.1 3.8 15.6
PRÂNZ 64%
500.00 Apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
400.00 Conserva boabe naut fierte Divella 288.0 17.2 70.5 5.2 48.4 34.4 141.0 18.0 73.8
80.00 Ceapă roşie 31.2 1.0 3.9 0.1 0.7 6.6 27.2 1.1 4.6
80.00 Morcov fiert 28.0 0.6 2.6 0.2 1.5 6.6 26.9 2.4 9.8
80.00 Ardei roşu fiert 22.4 0.7 3.0 0.2 1.5 5.4 22.0 1.0 3.9
50 Praz 30.5 0.8 3.1 0.2 1.4 7.1 29.1 0.9 3.7
200 Sos de roşii cu busuioc Barilla 112.0 3.2 13.1 2.4 22.3 19.2 78.7 4.8 19.7
25.00 Ulei de cocos 215.5 0.0 0.0 25.0 232.5 0.0 0.0 0.0 0.0
5.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10 Sos curry Delhaize 62.4 0.1 0.5 7.0 65.0 0.4 1.8 0.0 0.0
115.
Total Prânz 790.0 23.6 96.7 40.1 373.3 79.7 326.7 28.2 6
CINA 55%
500.00 Apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Hrişca 343.0 13.2 54.1 3.4 31.6 71.5 293.2 10.0 41.0
150.00 Ciuperci champignon Aro 43.5 3.8 15.4 0.8 7.0 4.5 18.5 0.0 0.0
150.00 Ciuperci Pleurotus 37.5 4.2 17.2 0.6 5.6 5.0 20.3 1.5 6.2
0.00 Ciuperci fierte 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
15.00 Usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
25.00 Ulei de măsline 206.0 0.0 0.0 25.0 232.5 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 Frunze de pătrunjel 25.2 2.1 8.6 0.6 5.2 4.4 18.1 2.3 9.5
Total Cina 675.8 24.3 99.5 30.3 282.0 89.3 366.2 13.8 56.6
326. 1077. 239.
TOTAL GENERAL 2479.1 79.7 9 133.7 1243.7 262.7 2 58.4 4
319 1203 1050 233
11% 43% 37% 8%

ZIUA 2
TOTAL proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC DEJUN 37% kcal gr kcal gr kcal gr kcal gr kcal
400.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Avocado 240.0 3.0 12.3 22.1 205.1 12.8 52.3 10.1 41.2
30.00 ceapă verde 9.6 0.5 2.2 0.1 0.6 2.2 9.0 0.8 3.2
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
50.00 lămâie 14.5 0.6 2.3 0.2 1.4 4.7 19.1 1.4 5.7
30 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
20 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
total mic dejun 449.5 5.1 21.0 42.3 393.2 23.5 96.5 12.2 50.1
GUSTARE 1 33%
50.0 nuci 327.5 6.9 28.3 31.1 288.8 8.6 35.3 1.7 7.0
150.0 zmeură 78.0 1.8 7.4 1.1 9.8 17.9 73.2 9.8 40.0
405.5 8.7 35.7 32.1 298.5 26.5 108.4 11.5 46.9
PRÂNZ 63%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Paste integrale fusilli
80.00 Barilla 279.2 10.0 41.0 1.6 14.9 53.8 220.4 4.8 19.7
30.00 ceapă verde 9.6 0.5 2.2 0.1 0.6 2.2 9.0 0.8 3.2
10.00 usturoi 13.7 0.7 2.8 0.0 0.1 2.6 10.8 0.0 0.0
60.00 ardei roşu fiert 16.8 0.5 2.2 0.1 1.1 4.0 16.5 0.7 3.0
70.00 roşii 12.6 0.6 2.6 0.1 1.3 2.7 11.2 0.8 3.4
50 Frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
35 parmezan 150.9 13.5 55.2 10.0 93.1 1.4 5.9 0.0 0.0
15.00 ulei de măsline 123.6 0.0 0.0 15.0 139.5 0.0 0.0 0.0 0.0
196.5 4.1 17.0 18.6 173.3 5.2 21.2 1.0 4.2
CINA 51%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
300.00 Cartof copt 279.0 7.5 30.8 0.3 2.8 63.6 260.8 6.6
15.00 ceapă verde 4.8 0.3 1.1 0.0 0.3 1.1 4.5 0.4
50.00 roşii 9.0 0.5 1.8 0.1 0.9 2.0 8.0 0.6
25.00 ardei roşu fiert 7.0 0.2 0.9 0.1 0.5 1.7 6.9 0.3
50.00 ou de găină 71.5 6.5 26.7 5.0 46.5 0.5 2.1 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
618.5 14.9 61.3 35.5 330.0 68.8 282.2 7.9 0.0
TOTAL 2429.3 90.4 370.5 156.5 1455.7 193.9 794.9 41.4 137.3
361.4 1408.7 775.5 165.5
13% 52% 29% 6%

ZIUA 3
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 61% kcal gr kcal gr kcal gr kcal gr kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Lipie 216.0 6.5 26.6 2.2 20.1 41.1 168.6 3.3 13.4
100.00 Salata humus Mega Image 371.0 4.9 20.1 35.3 328.3 6.9 28.3 3.0 12.3
100.00 Salata Tabbouleh 125.0 1.6 6.6 9.4 87.4 10.0 41.0 2.3 9.4
Total 712.0 13.0 53.2 46.9 435.8 58.0 237.9 8.6 35.2
GUSTAR
E1 14%
150.0 afine 85.5 1.1 4.3 0.5 4.2 21.8 89.2 3.6 14.8
150.00 zmeură 78.0 1.8 7.4 1.1 9.8 17.9 73.2 9.8 40.0
Total 163.5 2.9 11.7 1.5 14.0 39.6 162.4 13.4 54.7
PRÂNZ 77%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
250.00 Dorada 222.5 47.3 193.7 2.3 20.9 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 lămâie 20.3 0.8 3.2 0.2 2.0 6.5 26.7 2.0 8.0
50.00 ulei de măsline 412.0 0.0 0.0 50.0 465.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 broccoli 68.0 5.6 23.0 0.0 0.0 13.2 54.1 5.2 21.3
10.00 ulei de măsline 82.4 0.0 0.0 10.0 93.0 0.0 0.0 0.0 0.0
25.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
70.00 Orez brun prefiert Panzani gătit 99.3 2.0 8.3 2.0 18.9 18.3 74.9 0.7 2.9
Total 904.5 55.7 228.2 64.5 599.8 38.0 155.7 7.9 32.2
CINA 48%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Sardine cu ulei de măsline John West 327.0 34.5 141.5 21.0 195.3 0.0 0.0 0.0 0.0
60.00 Pâine inegrala toast Real 147.0 6.7 27.6 1.5 14.0 26.4 108.2 3.4 14.0
50.00 ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
50.00 roşii 9.0 0.5 1.8 0.1 0.9 2.0 8.0 0.6 2.5
50.00 lămâie 14.5 0.6 2.3 0.2 1.4 4.7 19.1 1.4 5.7
50.00 Conserva porumb dulce boabe D’Aucy 47.5 1.7 7.0 0.9 7.9 8.3 33.8 1.8 7.4
Total 559.0 44.4 181.9 23.7 220.4 44.6 182.9 7.8 32.1
TOTAL 2339.0 115.9 475.0 136.6 1269.9 180.2 738.8 37.6 154.2
463.4 1229.0 720.8 150.4
18% 48% 28% 6%

ZIUA 4
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 61% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
800.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Brânză de caju 380.0 12.8 52.5 30.7 285.5 13.2 54.1 0.0 0.0
80 Pâine inegrala toast Real 196.0 9.0 36.7 2.0 18.6 35.2 144.3 4.6 18.7
50 Ardei roşu fiert 14.0 0.5 1.8 0.1 0.9 3.4 13.7 0.6 2.5
50 Castraveţi 6.0 0.3 1.2 0.1 0.9 1.1 4.5 0.4 1.4
20 Măsline naturale Kalamata 60.0 0.0 0.0 5.3 49.7 2.7 10.9 1.0 4.3
Total 656.0 22.5 92.3 38.2 355.6 55.5 227.6 6.6 26.9
GUSTAR
E1 40%
500.0 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Seminţe de dovleac 430.4 21.6 88.6 36.0 334.8 10.4 42.6 3.1 12.8
Total 430.4 21.6 88.6 36.0 334.8 10.4 42.6 3.1 12.8
PRÂNZ 47%
500 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Piept de curcan fără piele
150.00 gătit 202.5 45.2 185.1 1.1 9.8 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 Sfecla roşie fiartă 74.0 2.8 11.5 0.4 3.7 17.0 69.7 3.4 13.9
Total 508.5 51.0 208.9 1.7 15.3 72.2 296.0 11.2 45.9
CINA 52%
supa crema de dovleac
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200.00 Dovleac copt 40.0 2.0 8.2 0.0 0.0 10.0 41.0 4.0 16.4
30.00 ceapă 12.6 0.3 1.1 0.0 0.3 3.0 12.4 0.4 1.7
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
100.00 Cartof copt 93.0 2.5 10.3 0.1 0.9 21.2 86.9 2.2 9.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
15.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 Tarhon frunze verzi 14.7 0.9 3.7 0.3 2.8 1.8 7.4 0.5 1.8
500.00 Supă de legume 92.5 4.0 16.4 0.5 4.7 17.5 71.8 6.0 24.6
30.00 Smântâna Zuzu 12% 39.0 0.8 3.4 3.6 33.5 0.9 3.6 0.0 0.0
Total 559.6 11.5 47.3 34.5 321.3 58.3 239.2 13.1 53.6
TOTAL 2154.5 106.6 437.0 110.4 1027.0 196.5 805.5 33.9 139.2
426.4 993.9 785.8 135.8
18% 42% 34% 6%

ZIUA 5
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 44% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 Pâine de secară integrală Wasa 320.0 10.0 41.0 1.5 14.0 64.0 262.4 16.0 65.6

150.00 Salată de vinete Vico Delicatessen 91.5 3.9 16.0 5.3 48.8 7.2 29.5 0.0 0.0

Amestec de legume macedonean


200 Bonduelle 86.0 4.4 18.0 0.6 5.6 15.8 64.8 0.0 0.0
Total 497.5 18.3 75.0 7.4 68.4 87.0 356.7 16.0 65.6
GUSTAR
E1 39%
200.00 Coacăze negre 114.0 1.4 5.7 0.6 5.6 29.0 118.9 4.8 19.7
50.00 nuci 327.5 6.9 28.3 31.1 288.8 8.6 35.3 1.7 7.0
Total 441.5 8.3 34.0 31.7 294.3 37.6 154.2 6.5 26.7
PRÂNZ 60%

500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
100 Paste din faină de orez Riso Scotti 336.7 6.5 26.7 0.7 6.5 76.2 312.4 3.6 14.8
15.00 usturoi 20.6 1.0 4.2 0.0 0.1 3.9 16.2 0.0 0.0
150.00 Creveţi fierţi 148.5 31.4 128.5 1.7 15.3 0.0 0.0 0.0 0.0
20.00 Unt 82% President 147.6 0.0 0.0 16.4 152.5 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
Total 671.4 40.4 165.5 19.2 178.2 83.3 341.5 5.3 21.5
CINA 56%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Păstrăv de cultură gătit 253.5 36.5 149.4 10.8 100.4 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 lămâie 8.7 0.3 1.4 0.1 0.8 2.8 11.4 0.8 3.4
15.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 Rozmarin proaspăt 39.3 1.0 4.1 1.8 16.5 6.2 25.5 4.2 17.3
80 Dovlecei fierţi 12.8 0.5 2.0 0.1 0.7 3.1 12.8 1.1 4.6
80 Ciuperci fierte 22.4 1.8 7.2 0.0 0.0 4.2 17.4 1.8 7.2
80 ardei roşu fiert 22.4 0.7 3.0 0.2 1.5 5.4 22.0 1.0 3.9
80 ceapă verde 25.6 1.4 5.9 0.2 1.5 5.8 23.9 2.1 8.5
Total 631.9 42.2 172.9 43.1 400.5 27.6 113.0 11.0 45.1
TOTAL 2242.3 109.1 447.5 101.2 941.4 235.5 965.4 38.7 158.8
436.6 911.0 941.8 155.0
18% 37% 39% 6%

ZIUA 6
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 56% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
400.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
80.00 Fulgi de ovăz Sanovita 281.6 10.8 44.3 5.6 52.1 47.0 192.5 0.4 1.6
150.00 Iaurt 2% Premio Unicarm 72.0 5.0 20.3 3.0 27.9 6.2 25.2 0.0 0.0
30 miere 97.5 0.1 0.5 0.0 0.0 24.3 99.6 0.0 0.0
20 Seminţe de chia 98.0 3.1 12.8 6.1 56.4 8.8 36.0 7.5 30.9
20 Seminţe de cânepă Canah 124.2 6.0 24.6 10.2 94.9 1.0 4.1 1.5 6.1
673.3 25.0 102.5 24.9 231.2 87.2 357.5 9.4 38.6
GUSTA
RE 1 11%
50.00 Polen crud de flori de munte 136.5 8.5 34.9 3.2 29.8 15.6 63.8 5.8 23.6
136.5 8.5 34.9 3.2 29.8 15.6 63.8 5.8 23.6
PRÂNZ 52%
chifteluţe de linte cu dressing de iaurt şi salată
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 Linte fiartă 58.0 4.5 18.5 0.2 1.9 10.1 41.2 4.0 16.2
100 iaurt 2% Oke 47.0 3.3 13.5 2.0 18.6 4.0 16.4 0.0 0.0
10 Pasta de susan (tahina) Al Wadi 69.9 2.9 11.9 6.1 56.7 0.9 3.7 0.0 0.0
50 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
20 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
200 Amestec salata franţuzească BoVita 128.0 5.0 20.5 0.0 0.0 26.0 106.6 4.0 16.4
622.9 25.7 105.2 35.1 326.7 58.0 237.9 15.2 62.2
CINA 81%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
250.00 Salata 4 anotimpuri Lidl 52.5 2.5 10.3 0.5 4.7 8.0 32.8 4.0 16.4
100.00 ardei roşu fiert 28.0 0.9 3.7 0.2 1.9 6.7 27.5 1.2 4.9
100.00 ceapă verde 32.0 1.8 7.4 0.2 1.9 7.3 29.9 2.6 10.7
80.00 Măsline naturale Kalamata 240.0 0.0 0.0 21.4 198.6 10.6 43.6 4.2 17.1
150.00 Brânză feta 396.0 21.3 87.3 32.0 297.1 6.2 25.2 0.0 0.0
20.00 ulei de măsline 164.8 0.0 0.0 20.0 186.0 0.0 0.0 0.0 0.0
20 lămâie 5.8 0.2 0.9 0.1 0.6 1.9 7.6 0.6 2.3
20 oregano uscat 61.2 2.2 9.0 2.1 19.2 12.9 52.8 8.6 35.1
980.3 28.9 118.6 76.3 709.9 53.5 219.5 21.1 86.4
TOTAL 2413.0 88.1 361.1 139.5 1297.5 214.3 878.6 51.4 210.8
352.3 1255.7 857.1 205.7
13% 47% 32% 8%

ZIUA 7
TOTA
L proteine lipide carbohidraţi fibre
MIC
DEJUN 40% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
100.00 Lapte de migdale 24.0 3.0 12.3 1.1 9.9 3.0 12.3 0.4 1.6
20.00 miere 65.0 0.1 0.3 0.0 0.0 16.2 66.4 0.0 0.0
20.00 Scorţişoară măcinată 52.2 0.8 3.2 0.6 5.8 16.0 65.4 10.9 44.5
200.00 zmeură 104.0 2.4 9.8 1.4 12.6 23.8 97.6 13.0 53.3
20 Seminţe de cânepă Canah 124.2 6.0 24.6 10.2 91.8 1.0 4.1 1.5 6.1
369.4 12.3 50.3 13.3 120.1 60.0 245.8 25.7 105.5
GUSTAR
E1 3%
50.0 zmeură 26.0 0.6 2.5 0.4 3.3 6.0 24.4 3.3 13.3
26.0 0.6 2.5 0.4 3.3 6.0 24.4 3.3 13.3
PRÂNZ 73%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Somon gătit 223.5 38.4 157.4 6.6 61.4 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 sare de masă 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
40.00 Rozmarin proaspăt 52.4 1.3 5.4 2.4 21.9 8.3 33.9 5.6 23.1
150 Sparanghel 30.0 3.3 13.5 0.2 1.4 5.9 24.0 3.2 12.9
100 Iaurt 2% Oke 47.0 3.3 13.5 2.0 18.6 4.0 16.4 0.0 0.0
30 usturoi 41.1 2.0 8.4 0.0 0.3 7.9 32.3 0.0 0.0
50 frunze de pătrunjel 18.0 1.5 6.2 0.4 3.7 3.2 12.9 1.7 6.8
50 ceapă verde 16.0 0.9 3.7 0.1 0.9 3.7 15.0 1.3 5.3
675.2 50.8 208.1 41.6 387.3 32.8 134.6 11.7 48.1
CINA 84%
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
150.00 Orez brun integral Gran Nero Riso Scotti 487.5 14.9 60.9 5.1 47.4 95.6 391.8 12.8 52.3
100.00 Ciuperci champignon Aro 29.0 2.5 10.3 0.5 4.7 3.0 12.3 0.0 0.0
30.00 ulei de măsline 247.2 0.0 0.0 30.0 279.0 0.0 0.0 0.0 0.0
30.00 frunze de pătrunjel 10.8 0.9 3.7 0.2 2.2 1.9 7.7 1.0 4.1
774.5 18.3 74.8 35.8 333.3 100.4 411.8 13.7 56.3
TOTAL 1845.1 81.9 335.7 91.2 843.9 199.2 816.6 54.5 223.3
327.5 820.5 796.7 217.9
15% 38% 37% 10%

3.4. Concluzii
Organismul uman are nevoie să dispună de toate principiile nutritive pentru a funcţiona
corect. Sănătatea şi funcţionarea corectă a sistemului digestiv va depinde sănătatea şi
funcţionarea corectă a întregului organism.
S-a intervenit în reducerea aportului de proteine şi grăsimi de origine animală şi a
surselor de carbohidraţi rafinaţi. A fost crescut aportul de fibre alimentare, treptat prin
consumul de alimente integrale, fructe şi legume tolerate şi alimentele cu effect prebiotic: târâte
de grâu, în, mei, hrişca.
Un mecanism deosebit al organismului este bioritmul cotidian al organelor interne. Este
important să se ia în calcul beneficiul pe care îl aduce calitatea stilului de viaţă, când vine vorba
de conştientizarea meselor. Să ne trezim dimineaţa mai devreme pentru a începe ziua fără grabă
şi a simţi liniştea dinaintea zilei care abia începe. Între orele 7:00 şi 9:00, funcţiile stomacului
sunt la valoare maximă după care se linişteşte între 9:00 şi 11:00. Este recomandat ca în primul
interval specificat să ţinem cont de calitatea şi cantitatea alimentelor consumate, iar în al doilea
interval e de preferat să nu se consume dulciuri şi alimente greu digerabile.
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice
aliment care nu este fruct sau legumă crudă este mâncare concentrată. De asemenea el produce
sucuri gastrice în momente diferite şi având compoziţii diferite, în strânsă legătură cu tipul
proteinelor ce urmează a fi digerate, neputând face faţa unor asocieri complexe de proteine.
Este necesar să se respecte următoarele recomandări: nu se consuma la aceeaşi masă carne roşie
sau albă, peştele sau preparate compozite cu brânzeturile; nu se asociază proteinele din carne cu
laptele; nu se asociază laptele cu cafeaua; alimente care conţin proteine animale cu alimente
amidonoase; grăsimi şi alimente grase împreună cu alimente proteice, amidonoase şi zaharuri;
asocierea fructelor şi zaharurilor cu alimente amidonoase

Bibliografie
· Principiile alimentare – The internaţional MasterClass Association
· Sanogeneza - The internaţional MasterClass Association
· Studiul stării de nutriţie - The internaţional MasterClass Association
· Alimente. Cunoaştere şi clasificare - The internaţional MasterClass Association
· Întocmirea meniurilor- The internaţional MasterClass Association
· Orele de refacere a sorganelor corpului - The internaţional MasterClass Association
· Raţia alimentară - The internaţional MasterClass Association
· Alimentaţia în afecţiunile tubului digestiv - The internaţional MasterClass Association
· 1
https://www.cdt-babes.ro/articole/reflux-gastroesofagian.php

· 2
https://www.medichub.ro/reviste/farmacist-ro/refluxul-gastroesofagian-intre-normal-si-
patologic-id-2687-cmsid-62

· https://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562

· www.wikipedia.com
ANEXA 1

Chestionar pentru studiul stării de nutriţie

Numele şi prenumele... Sex M F


Vârsta... ani Greutatea... kg Înălţimea... cm
Dată...
Încercuiţi răspunsul corect la fiecare dintre întrebările de mai jos. Răspunsurile au o valoare numerică
(a – 1, b – 2, c – 3, d – 4, e – 5). Valori ale scorul chestionarului mai mici de 14 indică un risc
semnificativ pentru pierderea a cel puţin 5% din greutate în următoarele 6 luni.
1. Apetitul meu este:
A. Foarte scăzut
B. Scăzut
C. Mediu
D. Bun
E. Foarte bun
2. Când mănânc:
A. Mă simt sătul după numai câteva îmghiţituri
B. Mă simt sătul după ce mănânc aproximativ o treime din masa respectivă
C. Mă simt sătul după ce mănânc aprăximativ jumătate din cantitatea de mâncare
D. Mă simt sătul după ce mănânc aproape tot
E. Nu mă simt sătul aproape niciodată
3. Gustul mâncării este:
A. Foarte rău
B. Rău
C. Mediu
D. Bun
E. Foarte bun
4. În mod normal mănânc:
A. Mai puţin de o masă pe zi
B. O masă pe zi
C. Două mese pe zi
D. Trei mese pe zi
E. Mai mult de trei mese pe zi

S-ar putea să vă placă și