Genuri și stiluri în filosofie

Filosofii diferă între ei atât prin problemele abordate, cât şi prin modul în care îşi
prezintă cercetarea şi rezultatele ei, astfel încât sunt grupate, sub numele de filosofie,
numeroase şi variate preocupări teoretice. Considerăm că o primă distincţie a genurilor
şi stilurilor de filosofie se poate realiza în funcţie de ceea ce Jaspers numeşte origine
a filosofiei.

Putem constata că sunt filosofi care şi-au construit un sistem şi un limbaj propriu, iar
prin cele scrise sugereaza că au soluţii la orice problemă care merită a fi studiată, alţii au
refuzat sistemul, sistematizarea şi abordarea exhaustivă.

Dintr-un alt punct de vedere, unii filosofi sunt constructivi, iar alţii sunt critici
sau comentatori.

O altă perspectivă ne arată că unii se adresează unui public elevat, abordează chestiuni
abstracte, iar alţii îşi orientează demersul spre cele mai comune probleme accesibile şi
nefilosofilor. După cum sunt filosofi care consideră că acest domeniu începe cu ei sau se
comportă ca şi cum datorită lor filosofia devine, în sfârşit, filosofie, există alţii care
se consideră continuatori ai unei tradiţii sau al unor nume mari. Şi deosebirile ar putea
continua, numai că problema nu este de a găsi diferenţe mai mult sau mai puţin semnificative
între filosofi, ci de a identifica puncte comune în modul în care fac şi îşi prezintă filosofia.
Distincţia uzuală, astăzi, la majoritatea filosofilor şi comentatorilor de filosofie, este intre
filosofia continentală, tradiţională descendentă a raţionalismului modern şi a fondatorilor
antici greci şi filosofia analitică reprezentantă, în special, prin gânditori englezi descendenţi
ai empirismului şi liberalismului.

Filosofla continentală, tradiţională este speculativă, sistemică si sistematică, deductivă

şi interesată de transcendenţă, absolut, sensul existenţei etc. Filosofii din această categorie îşi
stabilesc un punct de plecare, realizează o construcţie coerentă şi caută sau propun explicaţii
pentru totce parc a fi de domeniul problematicii filosofici (existenţa, natura umană, lumea,
adevărul, binele).Exemple ar putea fi existenţialismul (în toate variantele sale),
fenomenologia, metafizica tradiţională, raţionalismul modern, criticismul kantian, idealismul
hegelian etc.

Filosofla analitică este inductivă, are ca model ştiinţa şi metodele ştiinţei.

 Spre deosebire de ştiinţe, filosofia este mai cuprinzătoare, un gen de metaştiinţă, un
suport şi o instanţă critică pentru celelalte forme de cunoaştere şi de raportare la lume. Stilul
analitic pune pe prim plan presupoziţiile filosofice despre enunţuri, întrebările despre modul
în care noi gândim şi vorbim despre lume.

Ar mai fi o întrebare ce există în lume: putem compara diferite filosofii între ele? Unii
dintre comentatori ar spune că nu, pentru că nu abordează aceleaşi teme, nu au acelaşi stil, nu
au exercitat acelaşi gen de influenţă, nu au apărut în acelaşi context politic, social sau
spiritual. Alţii ar spune că tocmai aceste motive de incompatibilitate pot deveni criterii pentru
compararea lor.

Cele trei motive urmate de filosofi; uimirea şi cunoaşterea, îndoiala şi certitudinea,

pierderea şiregăsirea de sine a omului nu epuizează resorturile care ne îndeamnă în zilele
noastre spre filosofare. 

În epoca modernă aste motive rămân în continuare valabile, nu însă şi

suficiente.Valabilitatea lor se păstrează numai cu o condiţie: aceea a realizării unei
comunicări între oameni. Astfel, originea filosofiei rezidă în facultatea omului de a se mira,
de a se îndoi, de a trăi experienţa unor situaţii-limită, dar în ultimă instanţă, în voinţa de
comunicare autentică ce le include pe celelalte trei.

Lucrul acesta se dezvăluie încă de la bun început în faptul că orice filosofie tinde spre
comunicare, cautăsă se exprime, să se facă înţeleasă, că esenţa ei constă în comunicabilitate,
indisociabil legată de adevărul ei. Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop care
dă sens tuturor celorlalte scopuri: perceperea fiinţei, iluminarea din iubire, dobândirea
seninătăţii.
Bibliografie:

https://www.academia.edu/8409388/Filosofie-stiluri