Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ideea necesitatii unei constitutii apare in secolul al XVIII-lea in contextul epocii luminilor. Ea a fost
enuntata si dezbatuta de filosoful iluminist francez J.J.Rousseau. El considera ca e esential sa se gaseasca o
forma de guvernamant „care sa puna legea in slujba omului” si ca aceasta forma de guvernamant trebuie sa
aiba la baza o constitutie ca lege fundamentala. In spatiul romanesc, ideea unei constitutii moderne a
aparut in secolul XVIII si era considerata esentiala pentru modernizarea societatii romanesti. Au existat o
serie de documente care au avut un rol constitutional si care au pregatit aparitia primii constitutii
interne.Aceste documente au fost declaratii de principii, proiecte de reforma, sau chiar proiecte de
constitutie.
La inceputul secolului al XIX lea in timpul revolutiei de la 1821 a fost prezentat documentul „Cererile
norodului romanesc” care cuprindea cerinte privitoare la introducerea unor institutii moderne, ex:Adunarea
Norodului. Programul nu a fost aplicat, deoarece revolutia lui T.Vladimirescu s-a incheiat la moartea
acestuia.
In 1822 Ionica Tautu realizeaza Constitutia Carvunarilor, inspirata din miscarea revolutionara italiana. Ea
milita pentru introducerea separatiei puterilor in stat,a unui sistem nou de guvernare. Nu a fost aplicata.
Regulamentele organice sunt documente cu rol de Constitutie, elaborate in timpul protectoratului rus in
Principate si aplicat in 1831 in T.R. si 1832 in Moldova.Au ramas in vigoare pana in 1858. Conform acestora,
puterea executiva era detinuta de domn ales de o Adunare Obsteasca extraordinara. El era ajutat de un sfat
administrativ format din 6 membrii.Puterea legislativa revenea unei Adunari Obstesti formata din boieri si
prezidata de Mitropolit. Puterea judecatoreasca apartinea unui Inalt Divan Domnesc. Alte prevederi ale
regulamentelor: introducerea bugetului; a unui impozit unic platit de tarani, numit „capitatia” si de
mestesugari numit „patenta”; militiile pamante (armata) si arhivele nationale.
Conventia de la Paris a fost adoptata in 1858 pe fondul propunerii MP de a realiza unirea celor 2
principate. Ea mentinea separatia puterilor in stat:
puterea executiva era detinuta de catre un domn si un guvern in fiecare din cele 2 tari
puterea legislativa revenea Adunarilor Legislative ale Moldovei si Valahiei
puterea judecatoreasca revenea institutiilor comune: Inalta Curte de Casatie si Justitie
Exista si o institutie comuna cu rol legislativ- Comisia Centrala de la Focsani.
Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris a fost realizat de Cuza in 1864, prin care: introducea domnia
autoritara, micsora censul; introducea o camera Adunarii Legislative: Corp Ponderator. Regulamentele
Organice si Conventia de la Paris au fost realizate de MP si aplicate in Principate.
Istoria constitutionala a Romaniei incepe in 1866 si cuprinde atat Constitutii democratice (1866,
1923,1991), cat si totalitare (1938, 1948, 1952, 1965)
1
Romania.
La 10 mai 1866 Carol I de Hohenzollern devine domnitor al Romaniei si adopta prima Consitutie interna.
Aceasta a avut ca model Constitutia belgiana si era organizata pe titluri, capitole si articole.La baza acesteia
au stat principii precum: separatia puterilor in stat, suveranitatea nationala si monarhia constitutionala.
Numele oficial al statului era Romania, iar teritoriul era inalienabil si indivizibil. Desi din punct de vedere
juridic Romania nu era stat independent, ci se afla sub suzeranitate otomana,Consitutia nu prevedea acest
statut. Aceasta introducea separatia puterilor in stat astfel:
Puterea executiva apartinea Domnului si Guvernului. Atributiile domnitorului erau:* numea functii publice
*convoca Parlamentul *batea moneda *conferea decoratii *inainta in grad *era comandantul ostii *avea
initiativa legislativa *incheia tratate *avea drept de veto absolut(Carol I nu l-a folosit niciodata)
Constitutia introducea monarhia ereditara in familia lui Carol pe linie masculina si pe principiul primului
nascut (primogenitura) .
Puterea legislativa apartinea Parlamentului care era bicameral (Adunarea Deputatilor si Senatul). Lucrarile
Parlamentului se desfasurau in sesiuni care se deschideau cu mesajul tronului si se incheiau cu discursul
primului ministru. Senatorii si deputatii erau alesi pentru un mandat de 4 ani. Parlamentul initia si discuta
legi care erau ulterior sanctionate si promulgate de domnitor. Adunarea Deputatilor avea ca sarcina sa
realizeze bugetul.
Puterea Judecatoreasca apartinea Curtilor de Judecata,Tribunalelor, Inaltei Curti de Justitie si Casatie.
Constitutia introducea drepturile si libertatile cetatenesti: libertatea cuvantului, a constiintei,a presei,
dreptul de asociere, de intrunire. Votul era cenzitar si numai pentru barbatii de peste 21 ani. Prin articolul 7
nu se acordau drepturi politice decat crestinilor. Erau 4 Colegii pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru
Senat. O prevedere extrem de importanta e cea legata de proprietate care era sacra si inviolabila.
Constitutia din 1866 e extrem de importanta deoarece introduce principiul monarhiei ereditare, esential
pentru mentinerea echilibrului politic si consolideaza institutiile statului modern. Ea a prezentat o serie de
limite, ex: votul cenzitar, excuderea femeilor de la vot, articolul 7 limita drepturile cetatenilor de alta religie.
Cu toate acestea, Constitutia punea bazele unui regim democratic.Aceasta a fost modificata de mai multe
ori:
in 1879 ca urmare a prevederilor impuse de MP prin Tratatul de la Berlin. Atunci se va modifica articolul 7
si se vor acorda drepturi politice tuturor cetatenilor.
in 1884, cand se introduce titulatura de regat si se vor reduce colegiile de Adunare de la 4 la 3.
in 1917, cand Ferdinand promite soldatilor de pe frontul din Moldova reforma agrara si vot universal. Ca
urmare, trebuie modificate articolarele privitoare la proprietate si drepturi de vot.
2
principii, ca si la constitutia din 1866, stateau la baza acestei constitutii: separarea puterilor in stat,
suveranitatea nationala, responsabilitatea ministeriala. Separatia puterilor in stat si atributiile regelui era la
fel ca la cea din 1866. Din punct de vedere a drepturilor, acestea erau acordate tuturor cetatenilor,
indiferent de originea etnica, de limba sau de religie. Dreptul la vot era acordat doar barbatilor de la 21 de
ani, iar votul era secret, egal, direct. Femeilor nu li se acordau drepturi de vot si acesta era o limitare a
Constitutiei din 1923.
Proprietatea era garantata, dar se puteau face exproprieri „pentru binele obstesc si utilitate publica.”
Constitutia introducea inamovibilitatea judecatorilor, ceea ce crestea obiectivitatea puterii judecatoresti.Era
introdus Consiliul Legislativ, organism care analiza legile. Constitutia din 1923 era extrem de importanta
deoarece consolideaza institutiile democratice ale statului roman. Este cu atat mai importanta cu cat a fost
adoptata intr-o perioada in care, pe plan international, se inregistreaza o ascensiune a ideologiilor totalitare.
3
Guvernul numea Consiliul de Ministrii si era alcatuit din presedinte, vice-presedinti, ministrii. Componenta
Consiliului de Ministrii o stabilea MAN.
Constitutia inlocuia Parlamentul cu Marea Adunare Nationala(MAN),condusa de Prezidiul MAN.
Atributii MAN: *alegea Prezidiul *forma Guvernul *modifica constitutia *vota bugetul.
Atributii Prezidiu MAN (primul presedinte- prof. Constantin Parhon) :
*emitea decrete *conferea decoratii *reprezenta statul in relatiile internationale.
Constitutia prevedea formal si drepturi si libertati cetatenesti cu o serie de amendamente care permiteau
inclacarea lor. Ex: dreptul de vot era stabilit pentru toti cetatenii de la 18 ani in sus (atat barbati, cat si
femei), dar erau exceptate „persoane nedemne”. Proprietatea era recunoscuta daca „se facea dovada ca
era obtinuta prin munca cinstita si agonisire”. Constitutia avea primul capitol „Structuri social-economice” in
care se precizeaza ca proprietatea asupra mijloacelor de productie apartine statului, ca reprezentant al
poporului, ceea ce deschide calea nationalizarii si cooperativizarii.