Urbanism Operatíonal 2

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT LA SPECIALIZAREA: DREPTUL URBANISMULUI ȘI AL AMENAJĂRII TERITORIULUI

Director Program master: prof.univ.dr.Dana Tofan an universitar: 2020-
2021
Semestrul 2 – Disciplina: URBANISM OPERAȚIONAL Titular disciplină: conf.dr.arh.Liviu
Ianăși
LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ : INTERVENȚII URBANISTICE PROPUSE ÎN PARCUL COLȚEA
Data: 10 mai 2021 Echipa: Mirela Anelise Nathanzon , Alina
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
INTERVENȚII URBANISTICE PROPUSE ÎN PARCUL COLȚEA – municipiul București
I. INTRODUCERE
În această lucrare se analizează propunerile unei intervenții urbanistice în parcul Colțea din municipiul
București situat pe axa Nord-Sud a Capitalei, lângă Piața Universității între două monumente istorice de
clasa A, respectiv Palatul Ministerului Agriculturii, construit în anul 1895 după planurile arhitectului francez
Louis Pierre Blanc și Spitalul Colțea , primul spital din București construit din inițiativa Spătarului Mihai
Cantacuzino în perioada 1867-1888 de arhitectul Joseph Schiffer.
foto 1 foto 2
foto 3 foto 4
II. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

În „Parcul Colțea” Primăria sectorului 3 a municipiului București a realizat monumentul de for
public ,,Vioara Spartă” care ilustrează puterea muzicii și reprezintă o fântână de mari dimensiuni în mijlocul
căreia se află o vioară de bronz dezmembrată „Violina Spaccato” – autor Domenica Regazzoni.
Remarcabilul regizor Andrei Șerban într-un interviu din 4 decembrie 2015 menționa că ,,muzica ne permite
să călătorim spre alte lumi, să ne ridicăm deasupra imediatului, să evadăm din trivalitatea zilnică, o senzație
mai intensă a frumosului și o apreciere a miracolului de a exista acum și aici”.
pag.1
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
foto 5 foto 6
Pentru realizarea acestui monument de for public au fost parcurse următoarele etape
(www.ro.wikipedia.org):
Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitația publică numărul
35253/28.06.2008, artistului plastic Ioan Bolborea contractul pentru realizarea monumentului de for
public Vioara Spartă, din material definitiv bronz, cu înălțimea de 5 m, în atelierul sculptorului și le
montarea monumentului în Parcul Colțea (www.ro.wikipedia.org).
Vioara, cu o greutate de 7 tone, a fost realizată de artistul Ioan Bolborea, după o schiță de 20 cm a
artistei italiene Domenica Regazzoni iar artistul Ioan Bolborea a mărit lucrarea la scară și a turnat-o
în bronz.
Aspecte juridice: În anul 2009 dreptul de administrare a Parcului Colțea a fost transferat de la
Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București ( ALPAB) către Consiliul Local Sector 3
București.
Pentru amplasarea lucrării de artă sufletul viorii a artistei Domenica Regazzoni turnată în bronz de
artistul Ion Bolbocea în centru fântânii arteziene au fost refăcute lucrările de instalații pentru
alimentare cu apă și traseele sistemului de irigații și echipamentele aferente funcționării fântânii
centrale. Totodată s-au schimbat plăcile pavajului și cuvei fântânii iar în zonele verzi s-a plantat
gazon.
Atunci când fântâna a fost dezafectată, de fiecare parte a viorii s-a montat câte o construcție metalică
alcătuită din trei elemente fiecare, destinate a forma împreună o perdea de apă, cu rolul de a împrospăta aerul
iar în locul bazinului a fost amenajată o platformă pentru susținerea de spectacole în aer liber (foto 3).
Foto 7
pag.2
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
Se menționează inițiativa Consiliului General al Primăriei Capitalei din luna ianuarie 2014 privind
amplasarea monumentului lui Ion.C.Brătianu în parcul Colțea dar, acesta a fost amplasat în rondul central
din Piața Universității.
III. PREZENTARA INTERVENȚIEI URBANISTICE PROPUSE

Întrucât „Parcul Colțea” este rar frecventat (foto 8) chiar dacă este situat în zona centrală a Bucureștiulu se
propune realizarea unei clădiri cu o înălțime de aproximativ 12,00 m având ca destinație activități culturale
(muzeu de artă contemporană , spații de conferințe și spații de relaxare etc.) care să reprezinte arhitectura
viitorului și să se integreze armonios în estetica urbană a Pieții Universității.
Se propune o volumetrie cu pereți verzi construiți din o matrice de plastic și metal aranjat în așa fel încât să
permită circulația aerului iar plantele sunt udate prin țevi de plastic ( ca model de inspiație s-a propus
abordarea arhitectului Daniel Liebeskind - foto 9 privind arhitectura verde).
foto 8 foto 9
III.1. ANALIZA SWOT

Zona studiată – Parcul Colțea are suprafața de 2552 mp și este localizată în partea de nord-sud a municipiului
București în sectorul 3 în Piața Universității. Parcul Colțea este un spațiu deschis, limitat pe două laturi de
Ministerul Agriculturii și Spitalul Colțea.
PUNCTE TARI PUNCTE SLBE
Mediul fizic
-Mobilitate ridicată datorită varietății mijloacelor de - Aglomerarea traficului în zona Pieții Universității cu
transport; tendințe de creștere;
-Polarizarea mai multor mijloace de transport; - Tendința de scădere de utilizare a transportului public;
Mediul economic - Transport electric urban nemodernizat;
-Mixtitate funcțională pe artera principală - Sistem integrat IT&C pentru sistemul de transport
Mediul social aflate în faza incipientă de dezvoltare;
-Flux pietonal major generat de instituțiile publice și SWOT
de - Sistem de iluminat public parțíal eficient energetic;
învățământ superior existente în zonă;
pag.3
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-Preocuparea actorilor urbani (Primăria sector 3, etc) -Poluarea fonică și noxe cu particule de suspensie în aer
privind punerea în valoare a identității culturale; generată de traficul din Piața Universității;
-Sistemul Light and Change, stații de încărcare a -Absența unor planuri de dezvoltare durabilă;
mașinilor electrice prin stâlpii de iluminat stradal; -Întârzierea finalizării PUG-ului municipiului București
-descongestionarea traficului prevăzută prin proiecte de poate genera mai multe dificultăți pentru dezvoltarea
îmbunătățire a infrastructurii auto, benzi de circulație cu întregului oraș;
prioritate pentru transportul public; - Comunicarea deficitară între Autoritățile Publice
- proiect multianual de bike-sharing, cu scopul de a a responsabile de implementarea și gestionarea spațiilor
încuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport publice;
alternativ în spațiul urban;
Urmare efectuării analizei SWOT s-au identificat disfuncționalitățile existente în zona Parcului Colțea și
neintervenind asupra zonei, disfuncțiile actuale se vor amplifica. Pe de altă parte, zona este bine conectată la
teritoriul orașului și punera în valoare a identității culturale prin realizarea unui muzeu de artă contemporană
va sublinia caracterul eclectic al arhitecturii municipiului București.
IV. INTERESELE PUBLICE

Interesul Public reprezinta interesul general, al tuturor membrilor unei entități politice (o societate sau o
comunitate precum cea a unui oraș, a unui județ etc.).
Interesul public contine orice problema (i) care prezintă interes pentru public sau care este asociată cu acest
interes si (ii) care privește acțiunea autorităților publice – acţiune bazata, in principiu, pe criterii de
neutralitate și imparțialitate. Aceasta actiune va fi contrară modului în care persoanele private / de grup își
urmăresc interesele proprii.
A susține o propunere ca fiind în interes public presupune emiterea unor evaluari/ judecati cu privire la faptul
că: (i) acțiunea/ schimbarea va fi în beneficiu general și va avea rezultate dezirabile pentru un număr mult
mai mare de oameni decât cei care avansează propunerea respectivă; (ii) implică si o latura care permite
oamenilor sa iși urmăreasca propriile interese, latura care are întotdeauna nevoie de justificare și acceptare
publică.
Eforturile de prezentare corectă și completă a informațiilor, ca și accesibilitatea acestora, trebuie să fie
primele dintre criteriile după care se ghidează aceia care propun politici publice sau legi care invocă acest tip
de interes. Aceleași criterii trebuie avute în vedere și de către populația direct vizată de astfel de măsuri, în
dreptul căreia revine o formulă de obligație cetățenească de a evalua asemenea programe, de a se informa, de
a se implica în dezbaterea din spațiul public și de a decide dacă efectele avute în vedere de astfel de decizii
servesc și interesele lor private în domeniile respective.
In acest sens: (i) mecanismele de consultare directă cu cetățenii cărora li se adresează propunerile (grupuri
organizate sau nu, mari sau mici, populația unei comunități sau a unui stat) desi sunt complexe si
consumatoare de resurse sunt necesare pentru a seasigura legitimitatea, transparența și, în ultimă instanță,
eficiența unor demersuri iar (ii) dialogurile directe și sistematice pot optimiza procedurile de ajungere la
acele decizii luate în numele interesului public astfel încât, în timp, atât consultările cât și rezultatele lor să
fie acceptate și asumate de părțile implicate.
Luand in considerare obiectivele lucrarii propuse ca sustinem pe langa interesul public este luat in
considerare si interesul economic pentru gestiunea raţională şi rentabilă a spaţiului respectiv. Astfel pentru
pag.4
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
realizarea lucrarii propuse (galerii de arta contemporana; sali de conferinte, locuri de relaxare, etc) interesul
public este dat de urmatoarele aspecte:
 Turismul si arta contemporana
O ţară civilizată este, în linii mari, o ţară care investeşte pentru a-şi proteja, promova şi consolida valorile.
Arta românească din ultimul deceniu a intrat în circuitul internaţional şi reprezintă un produs forte,
comparabil cu orice produs artistic valoros. Cu toate acestea, galeriile de arta sunt insuficiente pentru o
capitală europeană şi o ţară membră UE, competiţia este slabă, proiectele internaţionale şi expoziţiile de top
sunt foarte rare, lipsete piaţa de artă, gestionarea fondurilor bugetare pentru arta contemporană lasa de dorit,
arta nu exista în spaţiul public. Chiar in aceste conditii, exista artişti şi expoziţii considerate de nişă, de mate
valoare.
A devenit foarte clara importanta pe care o are turismul in activitatea si managementul unui muzeu. Muzeul
va deveni un punct central de vizita in Bucuresti atat prin colectiile pe care le va gazdui cat si prin arhitectura
cladirii care le va gazdui, care va impresiona.
Pe baza unor studii efectuate cu ani in urma, sociologii au considerat secolul XXI ca secolul marilor migratii
turistice. Facilitatile de circulatie si de comunicare vor ajuta transhumantele umane, lucru benefic pentru
muzeele din Romania si in special in Bucuresti ca municipiu si centru cultural. Pentru a beneficia, insa, de
aceasta oportunitate, colectiile pe care le gazduieste trebuie sa fie pregatite in mod corespunzator, inclusiv in
sensul de revizuire a pachetului de oferte de vizitare in asa fel incat ele sa devina atractive adica, veritabile
puncte / obiective/ de interes turistic. In acest sens, ar trebui luate in seama cateva prioritati si anume: (i) o
mai
buna si mai eficienta punere in valoare a colectiilor de arta locale; (ii) incurajarea elementelor ce tin de
traditiile, obiceiurile si specificului local in arta contemporana; (iii) organizarea de expozitii private
temporare; (iii) actiuni sustinute de colectare a colectiilor private si colaboraraea cu celelelte muzee.
Este necesar sa se tina cont de aceste aspecte, deoarece muzeele si colectiile de arta contemporana sunt
printre primele care pot beneficia de interesul turistic, mai ales al turismului extern. Modul in care sunt
pregatite exponatele vor evidentia: (i) prezenta textelor de prezentare a exponatelor / colectiei; (ii) texte de
identificare bilingve. (iii) panouri de dirijare spre obiective de interes; (iv) tiparirea de materiale publicitare /
pliante, brosuri, reproduceri/ in conditii grafice onorante, cu texte in mai multe limbi; (v) includerea
muzeului in obiectivele de turism importante ale municipiului Bucuresti.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană se afla in prezent în corpul E4 al Casei Poporului din anul 2004.
Lipsa alternativelor la acel moment au determinat deschiderea muzeului într-o clădire care poate fi
considerata discutabilă arhitectural şi politic. Muzeul nu funcţionează într-o clădire neutră care să primească
o identitate, ci într-un spaţiu controversat. Activitatea muzeului este similară cu cea a instituţiilor de stat cu o
birocraţie interminabila, un sistem greoi care consumă timp şi este ineficient. O cladire independenta cu o
arhitectura speciala, armonioasa va duce la crestera interesului pentru a vizita arta contemporana
romaneasca.
 Galerii de arta - Sursa de cunoaștere a artei românești
Pe langa un muzeu de arta contemporana cladirea va putea organiza expozitii private prin inchirierea de
spații. Galeriile private din România reprezintă adesea aceiaşi artişti. Lipsa diversităţii şi a interesului pentru
numele noi reprezintă o consecinţă a interesului de a investi exclusiv în artiştii cunoscuţi în detrimentul
originalităţii unei alte creatii. Galeriile organizate in noua cladire, pe langa artiştii cunoscuţi cu care a fost
testată piaţa, vor deschide calea spre afirmare a noilor creatii romanesti mai putin vizibile. Galeriile
pag.5
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
comerciale mai tinere şi spaţiile non-profit pentru proiecte vor putea sa expuna in spatiile create iar
proiectele de anvergură vor putea fi dezvoltate.
Unul din importantele capitole ale deontologiei muzeele si al galeriilor de arta se refera la rolul educativ si
comunitar. Rolul formativ - educativ a fost evidentiat in ultimele decenii de catre specialistii din intreaga
lume. Societatea informationala provoaca deja o diminuare substantiala a publicului in institutiile culturale
ceea ce impune o regandire a strategiilor manageriale in acest docmeniu care va au in vedere readucerea
publicului catre arta prin varii metode si activitati, inclusiv prin comunicare.
 Spatii de conferinte – eficientizarea activitătiilor sectorului economic

România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică care a condus la o cădere economică
importanta. Masurile adoptate nu au reușit să impulsioneze piața muncii și nici să asigure o incluziune
socială adecvată.
Reducerea costurilor poate fi considerata o masura economica foarte inteligenta, mai ales daca business-ul nu
are de suferit. Criza economica a antrenat parte din companii in a lua astfel masuri. Multe dintre societati au
renuntat complet la sediu. Multe dintre activitati seteaza parametri clari de activitate pentru angajatii lor, apoi
le permit acestora sa lucreze de oriunde. Astfel, reducerile de chirii si alte necesare sunt reduse, iar angajatii
sunt multumiti de flexibilitate. Lucrul de acasă va rămâne o variantă aleasă de tot mai mulți angajatori și
preferată de angajați, fie integral, fie printr-un model mixt. Această nouă realitate și-a pus deja amprenta și
pe piața rezidențială. Odată cu continuarea acestui trend, credem că va continua să câștige teren și piața
închirierilor de sali de conferinte in contextul în care cel mai mare accent acum se pune pe flexibilitate și
mobilitate”,
Salile de conferinte pentru intalniri punctuale cu clientii si pentru evenimente business au devenit un element
foarte important si necesar in cadrul oricarei cladiri.
 Loc de atracție și relaxare pentru vizitatori/ turiști

Cladirea trebuie sa reprezinte totodata și un loc de relaxare și țn acest sens țn interiorul cladirii pot fi
realizate mini-terase, cafenele, restaurante, mici magazine realizate la standarde internaționale, care să
crească valoarea obiectivului de invesții etc..
Clădirea va avea o arhitectură modernă, atractivă vizual și va reprezenta un obiectiv de arhitectură cu
identitate și personalitate integrată natural in țesutul urban al municipiului București.
V. ACTORI URBANI
Actorii urbani – locuitorii orașului, ONG-uri, aleșii locali, antreprenorii interacționează pe orice temă care
ne preocupă în oraș, pentru fiecare proces de transformare, la diversele etape prin care trece o inițiativă de la
idee ei la realizarea ei concretă.
pag.6
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
Orasul este văzut drept un ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni – socială, de mediu, urbanistică,
economică, politică, culturală etc. şi o pluralitate de actori, care interacţionează.
Orice proiect care se dezvolta intr-o comunitate trebuie să ţină cont de tradiţiile specifice, de obiceiurile, de
cultura pe care locuitorii zonei respective o împărtăşesc şi în egală măsură o dezvoltă. Totodată, proiectul
propus trebuie gândit prin intermediul activităţilor economice, urmărindu-se creerea unui obiectiv care
creaza un plus de valoare si care in acest mod creste nivelul de trai.
 Locuitorii orașului
Guvernarea moderna urmăreşte să transforme cetăţeanul într-un actor important al dezvoltării teritoriului. In
acest sens, participarea sa este instrumentul cel mai important in iniţierea, informarea şi promovarea
schimbărilor.
Participarea locuitorilor la luarea deciziilor are ca scop facilitarea implicării societății în activitatea
guvernamentală și în procesul decizional. Aceasta participare are rolul de a ajuta factorii politici să înțeleagă
care sunt preocupările, nevoile sau valorile cetățeanului, tocmai pentru a reuși să ia cele mai bune decizii și
să implementeze cele mai eficiente politici publice si presupune realizarea concomitentă a patru condiţii: (i)
asigurarea transparenţei administraţiei, (ii) transmiterea de informaţii către oameni, (iii) receptarea
informaţiilor de la cetăţeni şi (iv) implicarea acestora în actul decizional.
Prin participare se intelege libertate, responsabilitate, responsabilizare, dar şi legitimitate, percepţia asupra
puterii autorităţii şi a puterii proprii. Participarea este în acelaşi timp un principiu şi un instrument de a
include câţi mai mulţi cetăţeni în procesul de influenţare a politicilor publice şi promovarea schimbărilor.
Participare înseamnă aprecierea şi respectul pentru diversitate, toleranţă şi solidaritate socială.
Prin comunicare se înţelege transferul de informaţii de la administraţia publică către cetăean, care poate fi o
persoană fizică, o colectivitate sau o structură socială cu sau fără personalitate juridică. Informaţiile de
interes general se transmit societăţii civile cu ajutorul unor mijloace tehnice de tipul presei scrise sau
audiovizuale, atunci când legea obligă administraţia să publice actele cu caracter normativ, pentru a putea fi
cunoscute de către toţi locuitorii dintr-o unitate administrativ teritorială. Totodata Legea privind accesul la
informaţie şi Legea privind transparenţa în procesul decizional, creează condiţii favorabile pentru
informarea, consultarea şi participarea publicului în procesul de luare a deciziilor.
pag.7
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
Asteptarile cetatenilor de la proiect sunt reflectate in interesul lor personal la o viata civilizata, calitativa care
sa includa: arta, relaxare, spatiu de intalnire si comunicare si inclusiv posibiltati de business.
 Organizații Non-Guvernamentale (ONG)
ONG-urile reprezintă multitudinea de profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin
vizibile în viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii. Toate ONG-urile pot avea un rol important
în identificarea şi promovarea interesului public (deşi nu toate conştientizează acest lucru). Evoluţia
sectorului şi activitatea ONG-urilor în Romania a condus la creşterea recunoaşterii rolului pe care acestea îl
joacă în consolidarea democraţiei şi construirea unei societăţi civile active, sănătoase şi responsabile
Chiar într-o societate democratică există întotdeauna grupuri sociale dezavantajate care nu beneficiază de
valorile democraţiei, de redistribuirea resurselor financiare şi de şanse egale de dezvoltare. Experienţa unor
societăţi mai bogate şi mai stabile decît a noastră ne arată că statul are forţe şi resurse limitate. Administraţia
publică centrală şi locală abia rezolvă, cu resurse niciodată suficiente, problemele colective fundamentale:
apărarea, serviciile publice naţionale de educaţie şi sănătate, reglementarea vieţii sociale, politice,
economice, protecţia socială a pensionarilor şi şomerilor şi alte responsabilităţi constituţionale.
Societatea civilă, prin intermediul ONG-urilor, are rolul de a atrage atenţia statului asupra neglijării unora
dintre îndatoririle sale, asupra încălcării cu sau fără intenţie a unor drepturi legitime ale cetăţenilor săi, mai
ales ale celor aparţinând grupurilor dezavantajate. ONG-urile sunt cele care pot contribui la creşterea
nivelului de notorietate a problemelor colectând date, informaţii, mobilizând resursele necesare, propunând
soluţii de rezolvare a acestor probleme şi influenţând autorităţile publice în formularea politicilor publice şi
selectarea soluţiilor adecvate.
ONG-urile, pot să încerce să rezolve singure problema sau să influenţe statul şi societatea civilă pentru
rezolvarea problemelor grupurilor pe care le reprezinta.
 Autoritățile locale
Activitatea consiliilor locale, în calitatea lor de autorităţi locale deliberative, se concretizează în emiterea de
hotărâri. Activitatea de adopare a hotărârilor este una complexă pe parcursul căreia intervin numeroase
operaţiuni material-tehnice care presupune interventia unor structuri interne formate din specialişti pentru ca
adunarea deliberativă să decidă în cunoştinţă de cauză. Totodată, procedura de adoptare a hotărârilor
consiliului local ţine cont de natura colegială a acestuia ceea ce presupune îndeplinirea unor formalităţi
specifice cum ar fi convocarea, ordinea de zi, cvorumul sau majoritatea necesară adoptării hotărârilor.
Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor administraţiei, premergătoare
acţiunilor de întreprins şi prin care acestea optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop, (obiectiv)
sau realizării unei finalităţi. Nevoia de decizie apare numai atunci când există, mai multe posibilităţi, metode
sau variante adecvate, de a rezolva o problemă şi se opteaza numai pentru cea mai avantajoasă. Soluţiile
diferă între ele sub multe aspecte, inclusiv în funcţie de perspectiva din care sunt analizate şi de sistemul de
referinţă ales.
În esenţa, decizia, care sintetic concretizează hotărârea de a acţiona sau nu într-un anumit mod faţă de un
anumit obiectiv, are la bază un proces decizional ce presupune parcurgerea următoarelor etape principale: (i)
stabilirea obiectivelor administrative, care pot viza, fie latura internă a administraţiei (structura sa), fie pe cea
exterioară (orientată şi spre satisfacerea interesului general); (ii) culegerea, prelucrarea şi analiza
informaţiilor administrative; (iii) elaborarea de variante alternative şi adoptarea deciziei administrative; (iv)
execuţia şi controlul rezultatelor obţinute.
O condiţie fundamentală, este ca solutia aleasă să ducă la obţinerea unor rezultate maxime cu un consum
minim de resurse. Pentru aceasta este necesar ca procesul alegerii soluţiilor să satisfacă anumite cerinţe şi
pag.8
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
anume: (i) alegerea trebuie să fie conştientă, precedată de o deliberare; (ii) alegerea urmează a fi orientată
spre unul sau mai multe scopuri; (iii) alegerea trebuie să ducă la acţiune. Decizia administrativă determină
acţiunea propriu-zisă, care este indispensabilă pentru a concretiza voinţa administraţiei.
Pe langa crearea unor obiective de interes public care sa imbunatateasca si sa modernizeze aspectul unui
oras, sa imbunatateasca mediul de viata al cetatenilor, sa ofere turistilor obiective interesante de vizitat,
autoritatile publice tind sa se orienteze spre cerarea unor obiective care sa se autointretina si chiar sa fie
profitabile din punct de vedere economic pentru comunitate.
Succesul sau insuccesul unei administratii a fost explicat de sociologi din mai multe perspective: accesul la
resurse financiare, stilurile manageriale practicate, sistemele motivaţionale, circulaţia informaţiilor, tipurile
de comunicare folosite, relaţiile politice utilizate, etc. Cercetările internaţionale din ultimii ani au arătat că
administraţiile cu succes recunoscut nu folosesc instrumentele raţionale ale managementului ştiinţific, ci
armonizează cât mai mult valorile lor cu cele comunitare.
 Dezvoltatorii / Oamenii de afaceri
Serviciile de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări pentru clădiri, montaj instalaţii aferente
obiectivului de clădire, reţele şi sistemele auxiliare care deservesc instalaţiile obiectivului de investiţii sunt
selectate prin procedura de achizitie publica conform legii
Caietul de sarcini face parte integrantă din documentația de atribuire și constituie ansamblul cerințelor pe
baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant oferta tehnico financiară. Cerințele impuse sunt in
principiu minimale. În acest sens orice ofertă prezentată, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini,
va fi luată în considerare, dar numai în măsura în care propunerea tehnică conţine descrierea şi denumirea
clară a serviciilor, lucrarilor, montajul şi presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerințelor
minimale din caietul de sarcini, în caz contrar, oferta va fi declarată neconformă.
Participarea la selectie a companiilor specializate in documeniul constructiilor se poate face in consortiu
(antreprenor general, proiectant, arhitect, structurist, constructor etc.) sau separat in functie de prevederile
caietului de sarcini.
Motivatia oamenilor de afaceri in participarea la realizarea unor astefel de obiective este data de obtinerea de
profit si de castig de imagine in ceea ce priveste realizarea obiectivului. Asteptarile lor sunt ca autoritatea
publica sa acorde sprijin in obtinerea aprobarilor de la institutii abilitate necesare realizarii proiectului si
totodata sa interzica oricarui tert activitati care ar putea sa prejudicieze realizarea proiectului in termenele
propuse prin calendarul realizarii obiectivului de investitii.
VI. CALENDAR PENTRU INTERVENȚIA URBANISTICĂ PROPUSĂ

În vederea realizării intervențiilor urbanistice proiectate pentru „Parcul Colțea” se propune un calendar în
care se menționează resursele necesare implementării proiectului respectiv resursele umane, financiare și
tehnologice precum și precizarea actorilor urbani care pot influența intervenția urbanistică aferentă acestei
zone din Piața Universității.
Nr. PROIECT ACTORI URBANI RESURSE COSTUR

Crt. umane financiare tehnologice I
pag.9
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
Proiect pentru construirea unei PMB, ONG-uri, Locuitorii,
clădiri pentru activități culturale Antreprenori, Aleși Locali, ¶¶¶¶ €€€€ ©©©© ⃝⃝⃝
(muzeu de artă contemporană, spații Profesioniști, Furnizori de
I
de conferințe și pentru relaxare) materiale de construcții
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An7 An 8 An 9 An An
10 11
ETAPIZARE
PMB, ONG-uri, Locuitorii,

Reabilitarea fondului construit Antreprenori, Aleși Locali ¶¶¶ €€€ ©©© ⃝⃝⃝
învecinat ( fațade) Profesioniști, Furnizori de
materiale de construcții
II. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An An
10 11
ETAPIZARE
PMB, ONG-uri, Locuitorii,

Implementarea mobilierului urban Antreprenori, Profesioniști, ¶¶ €€ ©© ⃝⃝
Furnizori de materiale de
construcții
III. An 1 An 2 An 3 An 4 An5 An 6 An 7 An 8 An 9 An An
10 11
ETAPIZARE
VII. CONCLUZII
Oamenii orașului sunt cei care fac orașul să trăiască iar fiecare cetățean, care își îndeplinește obligațiile și își
exercită drepturile contribuie prin energia proprie la fluxurile orașului. Interesul colectiv în spațiul urban
reprezintă suprapuneri de energii și interese individuale și adeziune la valori comune.
Transformările orașului trebuie să fie benefice pentru cât mai mulți oameni, deci să urmărească interesul
public iar prin inițierea unor proiecte care vor folosi resurse publice, dar și prin avizări și respectiv prin
aprobări, instituțiile publice trebuie să asigure filtre de protecție a interesului public.
Propunerile de transformare a orașului ar trebui să se bazeze pe analize și cunoștințe specifice pe care

profesioniști din diverse domenii le pot pune împreună: arhitecții, urbaniștii, peisagiștii și inginerii fac
proiecții despre cum poate arăta un spațiu după intervenții de amenajare.
Orașele moderne trec prin transformări și schimbări iar permanența schimbării reprezintă o constantă a
Societății întrucât orașul se transformă și răspunde la nevoile locuitorilor săi.
BIBLIOGRAFIE
Ianăși, Liviu - Planificare strategică urbană, un model, Editura Universitatea Ion Mincu, 2014
www.ro.wikipedia.org
www.urboteca.ro
pag.10
2021
Ianăși
Teodorescu
________________________________________________________________________________________________________________________
pag.11

Urbanism Operatíonal 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urbanism Operatíonal 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT LA SPECIALIZAREA: DREPTUL URBANISMULUI ȘI AL AMENAJĂRII TERITORIULUI

INTERVENȚII URBANISTICE PROPUSE ÎN PARCUL COLȚEA – municipiul București

II. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

III. PREZENTARA INTERVENȚIEI URBANISTICE PROPUSE

III.1. ANALIZA SWOT

IV. INTERESELE PUBLICE

 Spatii de conferinte – eficientizarea activitătiilor sectorului economic

 Loc de atracție și relaxare pentru vizitatori/ turiști

VI. CALENDAR PENTRU INTERVENȚIA URBANISTICĂ PROPUSĂ

Nr. PROIECT ACTORI URBANI RESURSE COSTUR

PMB, ONG-uri, Locuitorii,

PMB, ONG-uri, Locuitorii,

Propunerile de transformare a orașului ar trebui să se bazeze pe analize și cunoștințe specifice pe care

S-ar putea să vă placă și