Sunteți pe pagina 1din 6

Antocianinele

Antocianinele sau antocianii sunt pigmenți polifenolici care aparțin clasei de flavonoide
solubile în apă și au un impact puternic asupra proprietățiilor senzoriale ale alimentelor, deoarece
oferă culoarea caracteristică roșie spre albastru a fructelor și legumelor.
Pigmenții antociani sunt influențați de pH, lumină, temperatură și structură. La pH acid,
antocianinele sunt pigmenți roșii, în timp ce se schimbă în albastru într-un mediu bazic.
Cele șase antocianidine predominante găsite în alimente sunt: cianidina, delfinidina,
pelargonidina, peonidina, petunidina și malvidina. 
Antociani sunt unii dintre cei mai comuni compuși ai plantelor, cu peste 600 de variații.
Sursele alimentare de antocianine includ fructele și legumele care au culoarea roșie,
albastră sau violet. Dintre acestea putem enumera: fructele de pădure (afinele, murele, coacăzele
negre, merișoarele, aronia), în special cele de culoare albastru închis (afinele) prezintă o cantitate
mare de antociani, cireșele, strugurii, căpșunile, legumele care au o cantitate mai mică de
antociani decât fructele (ceapa roșie, varza roșie, vinete etc.), vinul etc. Factorii care influențează
conținutul de antociani includ varietatea plantelor, clima, zona de creștere, procesele de cultivare,
perioada de recoltare, coacerea, variabilitatea sezonieră, procesarea și depozitarea, lumina și
temperatura. 
Consumul de antociani în Europa are o valoare medie de până la 19 mg/zi, dar consumul
zilnic poate ajunge la 65 mg/zi în unele țări europene de exemplu, în Italia.(1)
Majoritatea ghidurilor alimentare globale nu au definit un aport zilnic pentru aceste
substanțe. Cu toate acestea, Dietary References Intake publicat de Societatea Chineză de Nutriție
a sugerat un nivel specific propus de 50 mg pe zi din aceste substanțe. Aceste substanțe sunt
autorizate de Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) ca aditivi alimentari în
Uniunea Europeană sub denumirea de E163. Cu toate acestea, doza zilnică acceptată nu a fost
stabilită de grupul științific al EFSA din cauza cercetărilor toxicologice insuficiente.(2)
Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari a stabilit un aport zilnic acceptabil
de 2,5 mg/kg pe zi pentru antocianii din extractele de coajă de struguri, dar nu și pentru antociani
în general.
Antocianinele pot fi absorbite intacte, în ciuda faptului că au diferite dimensiuni
moleculare. Absorbția antocianinelor poate începe încă din cavitatea bucală, unde pot fi preluate
de țesuturile care căptușesc cavitatea bucală. Degradarea începe în cavitatea bucală la contactul
cu saliva, apoi în stomac, multe antocianine sunt absorbite prin mucoasa stomacului și ajung la
ficat, iar cele care nu sunt absorbite în stomac se absorb în intestinul subțire, unde sunt degradate
conducând la formarea de metaboliți, care sunt eliminați prin fecale.(3) Studiile pe oameni au
indicat că antocianinele sunt absorbite rapid, apărând în sânge la câteva minute după consum.
Concentrațiile sanguine maxime sunt atinse la aproximativ 0,5-2 ore după ingestie.
Antocianinele absorbite sunt excretate prin urină, iar cantitatea excretată este mai puțin
de 3% din doza consumată.

1
Antocianinele extrase din plante sunt pigmenți roșii, albaștri și violet, folosiți drept
coloranți naturali, deoarece sunt mult mai siguri decât cei sintetici. Antocianinele utilizate drept
coloranți naturali, au proprietăți cu valoare adăugată și anume: antioxidanți, nutraceutice, având
și multe beneficii pentru sănătate, precum efectul antimicrobian și prevenirea bolilor cronice.
Beneficiile pentru sănătate ale antocianinelor cuprind o varietate mare de efecte, în
special în prevenirea bolilor asociate cu stresul oxidativ, precum bolile cardiovasculare,
metabolice și neurodegenerative. Dovezile recente sugerează că efectele de promovare a sănătății
atribuite antocianinelor pot fi, de asemenea, legate de modularea microbiotei intestinale. Mai
mult, ele protejează funcția vizuală împreună cu vitamina A și carotenii.(4)  În special,
amestecurile de antocianine găsite în alimente, mai degrabă decât antocianinele utilizate în mod
individual, au fost raportate a fi mai benefice pentru îmbunătățirea sănătății umane.
Efectele asupra sănătății ale antocianinei sunt evidențiate, în principal, de activitățile sale
antioxidante, datorită structurii fenolice. S-a raportat că unele antocianine comune, cum ar fi:
cianidina, pelargonidina, delfinidina, petunidina, peonidina și malvidina au acționat ca
antioxidanți puternici în emulsie, iar multe dintre ele au prezentat activitate echivalentă cu unii
antioxidanți foarte cunoscuți precum alfa-tocoferol și quercetină.(5) Se știe că antocianinele
derivate din fructele de pădure, coacăze negre și diferite fructe cu culoare roșie spre albastră au
un potențial antioxidant puternic.(6)
În trecut, obezitatea era considerată a fi cauzată exclusiv de stocarea excesivă de energie
declanșată de dezechilibrul energetic dintre consum și aport, cu toate acestea multe studii au
indicat că inflamația cronică de grad scăzut în țesutul adipos poate fi o problemă importantă în
obezitate. Antocianinele par a fi foarte eficiente în combaterea acestei inflamații.(7) Un studiu a
relevat că amestecul de antocianine alcătuit din: varza roșie sub formă de microplantă, afine,
coacăze negre, dud, cireș, soc negru, soia neagră, aronia a avut o eficacitate mai mare decât
antocianinele utilizate separat.
O altă bioactivitate a antocianinelor este protecția împotriva bolilor cardiovasculare,
inhibând procesul inflamator, disfuncția endotelială și producția de oxid nitric.
Doar consumând 1-2 porții de căpșuni, zmeură sau afine pe zi (echivalent cu 44 mg de
antociani), aportul de antociani oferit de aceste porții a fost asociat cu scăderea riscului de boli
cardiovasculare. Consumul de fructe care aduc în medie 12 mg/zi de antociani, în rândul
populației generale poate reduce riscul de boală coronariană cu până la 12-32%, iar pentru
vârstnici riscul poate fi redus cu 12-21%, în timp ce pentru femeile de vârstă mijlocie acest risc
poate fi redus până la 32%. În plus, se pare că rezultatul se bazează pe principiul doză-răspuns la
nivelurile mai mari de aport, astfel pentru fiecare creștere cu 15 mg a consumului de antocianine,
riscul de infarct miocardic scade cu 17%.
Un aport mai mare de antocianine poate scădea tensiunea arterială sistolică cu până la 4
mmHg. În mai multe studii pe termen scurt (mai puțin de 2 luni) s-a observat că consumul zilnic
de afine în cantitate de 350 g/zi poate scădea atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică
cu 5-6%.(8) Aceste date din studii sunt susținute și de recomandările Societății Europene de
Cardiologie privind prevenirea bolilor cardiovasculare, potrivit cărora riscul cardiovascular poate
fi redus printr-o dietă bogată în fructe și legume.
2
Efectul antocianinelor asupra hiperlipidemiei a fost examinat în mai multe studii pe
oameni. În studiile efectuate pe subiecții sănătoși, nu a fost găsită nicio modificare semnificativă
a LDL-C și a trigliceridelor folosind antociani puri sau extracte bogate în antociani. Pe de altă
parte, la bărbații și femeile cu obezitate, cu sindrom metabolic, 50 g de afine liofilizate pe zi timp
de 8 săptămâni au dus la o scădere semnificativă a LDL-C cu 28%. În general, aportul de până la
320 mg/zi de antociani timp de până la 24 de săptămâni a arătat o scădere a LDL-C și o creștere
a HDL-C. În plus, pare să existe o doză eficientă minimă, deoarece dozele mai mici de 50 mg/zi
de antocianine nu au avut efecte benefice, dar s-a dovedit că o doză zilnică de 80 mg și mai mult
este eficientă în aspectele cheie ale sănătății metabolice, cum ar fi inflamația. Cu toate acestea,
este nevoie de studii suplimentare în acest sens.
În general, există un volum tot mai mare de dovezi cu privire la efectul antocianinelor
asupra homeostaziei glucozei. O meta-analiză a datelor din 3 cohorte a asociat reducerea riscului
de diabet zaharat tip 2 cu un aport mai mare de antociani și fructe de pădure. Cu toate acestea,
deși pare să existe un efect mic, dar relevant, asupra subiecților diabetici din suplimente pe
termen lung, un efect la subiecții non-diabetici necesită o fundamentare suplimentară. Astfel,
cuantificarea rolului antocianilor în metabolismul glucozei, în organismul uman necesită
investigații suplimentare.(9)
În ciuda beneficiilor potențiale în prevenirea bolilor cardiovasculare, există încă o nevoie
de standardizare a strategiilor terapeutice, cum ar fi doza eficientă adecvată, timpul de tratament
și parametrii relevanți de laborator clinic, care vor permite utilizarea antocianilor ca metodă
adjuvantă a tratamentului existent.(10)
Un alt beneficiu al antocianinelor este reprezentat de îmbunătățirea sănătății vederii,
putând preveni bolile oculare, cum ar fi: miopia, glaucomul și retinopatia.
Antocianinele și-au arătat capacitatea de a reduce replicarea și creșterea unor bacterii
Gram-negative și Gram-pozitive și paraziților, astfel s-a concluzionat că pot opri replicarea
agenților patogeni dintre care cei mai importanți sunt: Escherichia coli, Salmonella,
Enterococcus. În plus, extractele bogate în antocianii din afine pot distruge și membrana celulară
a Listeria mono-cytogenes, Staphylococcus aureus și Vibrio parahaemolyticus.(11)
În general, antocianinele par promițătoare ca o posibilă soluție la incidența tot mai mare a
bolilor neurodegenerative în populația îmbătrânită. Antocianinele exercită un efect protector
asupra țesutului nervos prin traversarea barierei hemato-encefalice. Antocianinele din merișoare,
zmeură neagră, mure, căpșuni, zmeură roșie și afine au efecte de captare a radicalilor liberi,
antiglicație și efecte neuroprotectoare potențiale asupra microgliei, ceea ce sugerează că pot
exercita efecte neuroprotectoare împotriva bolii Alzheimer.(12) Îmbunătățiri semnificative au
fost observate în principal asupra memoriei, în timp ce unele dintre studii au raportat, de
asemenea, efecte pozitive asupra atenției și vitezei psihomotorii sau a funcției executive. Efectele
benefice asupra performanței cognitive au fost observate atât în studiile de scurtă dutară, cât și în
cele pe termen lung. Într-o analiză prospectivă a 16.000 de femei, un aport mai mare de afine și
căpșuni a fost asociat cu rate mai lente de declin cognitiv la adulții în vârstă, cu o întârziere
estimată a declinului de aproximativ 2,5 ani.(13)

3
 Cu toate acestea, sunt necesare studii clinice suplimentare mai mari făcute pe oameni
pentru a studia efectul antocianinelor asupra bolilor neurodegenerative.(14)
Au fost studiate efectele terapeutice ale antocianinelor asupra diferitelor tipuri de cancer.
Unele studii sugerează că antocianii din cartoful violet ar avea capacitatea de a suprima
proliferarea celulelor stem ale cancerului de colon și ar crește apoptoza acestor celule
canceroase.(15) Pe de altă parte, din cauza lipsei de studii umane care să evalueze efectele
benefice ale alimentelor/extractelor bogate în antociani asupra cancerului colorectal, rezultatele
sunt încă neclare la nivel clinic.(16) Așadar, sunt necesare mai multe studii clinice pentru a
valida activitățile potențiale anticanceroase ale antocianinelor înainte de utilizarea lor clinică pe
scară largă.
Cercetările recente sugerează posibile benefici ale antocianinelor în modularea
microbiotei intestinale. Se pare că antocianinele pot stimula proliferarea/creșterea bacteriilor
benefice, dintre care cele mai importante sunt: Lactobacillus spp. și Bifidobacterium spp.(17)
Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare, în special cercetări clinice asupra
interacțiunii dintre antociane și microbiota intestinală, deoarece efectele benefice ale
antocianinelor depind de o serie de factori.(18)
Riscul de toxicitate din aprovizionarea cu alimente este minim, având în vedere
biodisponibilitatea scăzută a antocianinelor. Studiile pe animale nu au identificat, până în prezent
efecte toxice ale antocianinelor.(19) În prezent, nu există mențiuni de sănătate autorizate de Food
and Drug Administration (FDA) sau de European Food Safety Authority (EFSA) care să se
refere la antociani. 
Cu toate acestea, este important de menționat că eficacitatea lor depinde de
biodisponibilitatea lor. Biodisponibilitatea poate fi definită ca fracțiunea de antocianine care sunt
absorbite și utilizate de organism. Biodisponibilitatea antocianinelor în forma lor nativă a fost
sugerată a fi scăzută, la 1-2%. Astfel, stabilitatea lor este influențată de o serie de factori precum
pH, lumină, temperatură, co-pigmentare, sulfiți, acid ascorbic, oxigen și enzime.(20)
Astfel, structura, biochimia și încapsularea antocianinelor au fost studiate profund pentru
a crește utilizarea, stabilitatea și, în consecință, biodisponibilitatea și acțiunea acestora. Până în
prezent, deși sunt necesare mai multe studii in vivo și clinice, dovezile sugerează că anto-
cianinele sunt candidați promițători pentru ingineria de noi medicamente farmaceutice și pot fi
utilizate ca o alternativă sau ca terapie adjuvantă capabilă să atenueze sau să prevină apariția
multor tulburări, inclusiv diabet, patologii cardiovasculare și neurologice.

Bibiografie:

4
1. Bendokas V, Stanys V, Mažeikienė I, Trumbeckaite S, Baniene R, Liobikas J. Anthocyanins: From
the Field to the Antioxidants in the Body. Antioxidants. 2020 Sep;9(9).

2. Kozłowska A, Dzierżanowski T. Targeting Inflammation by Anthocyanins as the Novel Therapeutic


Potential for Chronic Diseases: An Update. Molecules. 2021 Jul;26(14).

3. Fang J. Bioavailability of anthocyanins. Drug Metab Rev. 2014 Nov;46(4):508–20.

4. Mattioli R, Francioso A, Mosca L, Silva P. Anthocyanins: A Comprehensive Review of Their


Chemical Properties and Health Effects on Cardiovascular and Neurodegenerative Diseases.
Molecules. 2020 Sep;25(17).

5. Tena N, Martín J, Asuero AG. State of the Art of Anthocyanins: Antioxidant Activity, Sources,
Bioavailability, and Therapeutic Effect in Human Health. Antioxidants. 2020 May;9(5).

6. Khoo HE, Azlan A, Tang ST, Lim SM. Anthocyanidins and anthocyanins: colored pigments as food,
pharmaceutical ingredients, and the potential health benefits. Food & Nutrition Research. 2017;61(1).

7. Lee Y-M, Yoon Y, Yoon H, Park H-M, Song S, Yeum K-J. Dietary Anthocyanins against Obesity
and Inflammation. Nutrients. 2017 Oct;9(10).

8. Cassidy A. Berry anthocyanin intake and cardiovascular health. Mol Aspects Med. 2018 Jun;61:76–
82.

9. Ockermann P, Headley L, Lizio R, Hansmann J. A Review of the Properties of Anthocyanins and


Their Influence on Factors Affecting Cardiometabolic and Cognitive Health. Nutrients. 2021
Aug;13(8).

10. Reis JF, Monteiro VVS, Gomes R de S, Carmo MM do, Costa GV da, Ribera PC, et al. Action
mechanism and cardiovascular effect of anthocyanins: a systematic review of animal and human
studies. Journal of Translational Medicine. 2016;14.

11. Gonçalves AC, Nunes AR, Falcão A, Alves G, Silva LR. Dietary Effects of Anthocyanins in Human
Health: A Comprehensive Review. Pharmaceuticals. 2021 Jul;14(7).

12. Liu J, Zhou H, Song L, Yang Z, Qiu M, Wang J, et al. Anthocyanins: Promising Natural Products
with Diverse Pharmacological Activities. Molecules. 2021 Jul;26(13).

13. Kalt W, Cassidy A, Howard LR, Krikorian R, Stull AJ, Tremblay F, et al. Recent Research on the
Health Benefits of Blueberries and Their Anthocyanins. Advances in Nutrition. 2020 Mar;11(2):224.

14. Ahles S, Joris PJ, Plat J. Effects of Berry Anthocyanins on Cognitive Performance, Vascular
Function and Cardiometabolic Risk Markers: A Systematic Review of Randomized Placebo-
Controlled Intervention Studies in Humans. International Journal of Molecular Sciences. 2021
Jun;22(12).

5
15. Charepalli V, Reddivari L, Radhakrishnan S, Vadde R, Agarwal R, Vanamala JKP. Anthocyanin-
containing purple-fleshed potatoes suppress colon tumorigenesis via elimination of colon cancer stem
cells. J Nutr Biochem. 2015 Dec;26(12):1641–9.

16. de Sousa Moraes LF, Sun X, Peluzio M do CG, Zhu M-J. Anthocyanins/anthocyanidins and
colorectal cancer: What is behind the scenes? Crit Rev Food Sci Nutr. 2019;59(1):59–71.

17. Tian L, Tan Y, Chen G, Wang G, Sun J, Ou S, et al. Metabolism of anthocyanins and consequent
effects on the gut microbiota. Crit Rev Food Sci Nutr. 2019;59(6):982–91.

18. Morais CA, de Rosso VV, Estadella D, Pisani LP. Anthocyanins as inflammatory modulators and the
role of the gut microbiota. J Nutr Biochem. 2016 Jul;33:1–7.

19. Wallace TC, Giusti MM. Anthocyanins. Advances in Nutrition. 2015 Sep;6(5):620.

20. Enaru B, Drețcanu G, Pop TD, Stǎnilǎ A, Diaconeasa Z. Anthocyanins: Factors Affecting Their
Stability and Degradation. Antioxidants. 2021 Dec;10(12).