SUBIECTE ORTODONTIE - SET B

1. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag444

D.L.M.P-ANTERIOARE,POSTERIOARE,ASOCIATE

-COMPLETE,INCOMPLETE

-UNILATERALE,BILATERALE

1.Despicaturi ale palatului anterior:

-despicaturi de buza

-despicaturi ale procesului alveolar

2.Despicaturi ale palatului posterior:

-despicaturi ale valului palatin

-despicaturi ale valului palatin si ale palatului dur pana la gaura incisive

3.Despicaturi ale palatului anterior si posterior

2.Obiectivele tratamentului ortodontic in despicaturile labio-maxilo-palatine (Ortodontie si

ortopedie dento-faciala)pag446

-stimularea dezvoltarii arcadei maxilare(in toate sensurile:transversal,sagital,vertical)prin folosirea

stimulilor suplimentari;
-controlarea ritmului de dezvoltare a mand.
-corectarea malpozitiilor dentare,evaluarea posibilitatilor de extractie a d. Supranumerari;
-obtinerea continuitatii si arcuirii arcadei maxilare in vederea realizarii unei fizionomii optime;
-realizarea unei ocluzii functionale
-refacerea echilibrului muscular(miogimnastica)
Se realizeaza in colaborare cu:chirurg,ortodont,pediatru,logoped,protetician,psiholog.

3.Semne bucale in despicaturile labio-maxilo-palatine (Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag445

1.despicaturi anterioare,unilaterale-apare rotatia fragmentului mare,cu apropierea de linia mediana a

fragmentului mic.
-anomalii dentare de nr.(anodontii.dinti supranumerali)sau de pozitie in zona incisivilor,de
forma(forma deficitara,coroana scurta)
-defecte de structura
-implantare deficitara(mai mult pe fragmentul mic care este slab mineralizat)
-cariorezistenta redusa
1
 -ocluzia frag mic este inversa->ocluzie vestibularizata
2.despicaturile palatului posterior(care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana la
despicaturi totale,bilaterale ale boltii,ce se asociaza uneori cu despicaturi ale palat.ant.
-deficit de crestere a maxilarului sup in toate sensurile:
 sens transversal-ingustare marcata a max., care are consecinta la nivelul ocluziei-
inversa,totala,incrucisata
 sens sagittal-deficienta de crestere generalizeaza malocluzie de cls III
 sens vertical-devine evident cu varsta,este afectat frag.mic
-malpozitii dentare

4.Semne faciale in despicaturile labio-maxilo-palatine(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala)pag445
Buza sup este scurta,retractata,preseaza arcada si da un aspect caracteristic fetei-facies
aplatizat,asimetric,saracacios ca expresivitate,planul de ocluzie labial poate fi present sau nu,cu treapta
labial inversata,buza sup este asimetrica,narina de partea afectata fiind larga si aplatizata,cu
retractilitate de partea despicaturii,profilul este usor concav.

!!perturbari:fonatie,masticatie,dinamica mandibulara,fizionomie,rapoarte de ocluzie,respiratie

5.Malocluzia clS. II/1: aspectul facial al pacientului-rapoarte distalizate asociate cu vestibulo

inclinatia incisivilor superiori
-facies adenoidian(( ȋngustarea nasului şi narinelor, procheilie, proalveolodenţie, boltă palatină ȋnaltă)
, leptoprosop(faţă ȋngustă, alungită –dezvoltare transversală redusă), retrognatic, cu  profil convex.

-prognaţia maxilară, proalveolia maxilară, retrognaţia mandibulară sau retromandibulia şi retroalveolia

mandibulară

6. Malocluzia cls. III: modificari scheletale (pagina 407 curs si pagina 98 carte lp)
Modificarile scheletale sunt caracterizate de:
- Dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan sagital, ilustrata pe
teleradiografie printr-un SNA micsorat si o distanta bispinoasa micsorata
- Maxilarul inferior se caracterizeaza prin cresterea marcata a celor doua ramuri, insotita sau
nu de de deschiderea unghiului mandibular
- Unghiul SNB este marit, ca si unghiul Tweed si Margolis, astfel decalajul intermaxilar se
inverseaza, unghiul ANB capatand valori negative
- Mandibula este in general de dimensiuni mult marite,cu un ram vertical scurt si ram
orizontal marit de volum, cu ancosa preangulara, unghi mandibular marit, fara sant labio-
mentonier
- Maxilar superior scurtat, plasat distal pe baza craniului, eventual un ejaj inferior marit

2
7. Anomalii transversale: enumerati si definite(pagina 370)
a. Ocluzia lingualizata – cauzata de dezvoltarea excesiva a maxilarului superior sau de
dezvoltarea insuficienta a mandibulei
b. Ocluzia inversa unilaterala – poate fi expresia unui factor functional (laterodeviatie
mandibulara, panta de conductie) sau a unor tulburari scheletale (nedezvoltarea unei parti
din maxilar sau dezvoltarea excesiva a hemimandibulei de partea respectiva)
c. Ocluzia inversa bilateral – generate de tulburari de crestere scheletale (dezvoltarea
insuficienta a maxilarului sau dezvoltarea excesiva a mandibulei)
d. Angrenajele inverse in zona lateral – cauzate de malpozitii dentare

8. Interventia deglutitiei de tip infantil in etiopatogenia modificarilor in plan vertical, in

sindromul de inocluzie vertical (pagina 423)
Persistenta unei deglutitii de tip infantile dupa eruptia dintilor, fara realizarea unor contacte
interdentare intre cele doua arcade, este determinate in mare de 2 cauze principale:
1. Perturbari ale conformatorului morfologic, caracterizate prin lipsa de contact intre cele doua
siruri dentare, ceea ce oblige la interpozitia compensatory a limbii care constituie o
adevarata garnitura in timpul deglutitiei. In acelasi timp, interpozitia limbii agraveaza si
permanentizeaza decalajul vertical dintre cele doua arcade dentare.
2. Existenta unor contacte anormale, precoce, interferente dentare care pretend, in timpul celei
de-a doua faze a deglutitiei, interpozitia limbii intre dinti si ca atare anularea intercuspidarii
maxime.
9. Iatrogenia: factorii etiopatogenici in aparitia dizarmoniilor dento-maxilare

10. Malocluzia de cls. III Angle: aspectul arcadelor dento-alveolare. Fenomene compensatorii
si agravante (pagina 406-408)
Prin avansarea mandibulei, la examenul endobucal se pune in evidenta o arcada
alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si inversa
frontal sau totala, cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
La nivelul procesului alveolar superior, se intalnesc de obicei, modificari comensatorii
caracterizate prin proalveolie si prodentie, cu Pr.A-F mai mare de 110 grade si I-F mai mare de
107 grade.
Ghidarea in pozitie anterioara a maxilarului inferior este determinate de ocluzia inversa
la nivelul incisivilor sau caninilor. Din pozitia de postura mandibulara, in momentul inchiderii,
datorita actiunii determinantului anterior invers, mandibula aluneca mezial.
Dimensiunile maxilarelor, cat si pozitia lor unul fata de celalalt in RC sunt in limite
normale, iar relatia incisive in RC este de cel putin cap la cap.
Sectoarele dento-alvolare frontale sunt modificate compensator, ele reducand decalajul
in sens sagital maxilar. Astfel, sectorul superior este caracterizat de proalveolodontie si cel
inferior de retroalveolodontie, cand drumul de inchidere este in linie dreapta.
3
 In caz de inchidere in treapta meziala, sectoarele dento-alveolare frontale, responsabile
deghidajul anterior invers, sunt caracterizate de proalveolodontie inferioara si retroalveolodontie
superioara.

11. Caracteristicile ocluzale si dentare ale anomaliei cls. II/2 (pagina 397)
Se constata:
- O modificare a relatiei bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare, in sensul
ca baza apicala este mai mare decat baza coronara
- Arcada poate avea forma de trapez, atat superior, cat si inferior.
- Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare la grave, dar cu un aspect tipic: ICS pot fi
verticali, de multe ori existand o palatopozitie marcata.
- IL sunt in vestibuloversie cu rotatie meziala peste coroana IC
- C sunt in vestibulopozitie
- II pot fi intro retro sau proinclinare
- Diferite grade de abraziune pe FP a superiorilor sip e FV a incisivilor inferiori
- In vazurile de malocluzie severa, se constata leziuni parodontale, consecinta dezechilibrelor
morfofunctionale, scheletale (ocluderea IS in parodontiul grupului inferiorilor si a celor
inferiori in bolta palatina)
- Ocluzia este afectata in diferite grade de catre supraacoperirea grupului incisiv, pot fi
prezente si angrenajele inverse premolare unilateral sau bilateral si distalizarea in zona
laterala.

12. Malocluzia cls. II: relatia posturala a mandibulei ( pagina 387 si 398)
a.Clasa II/1 – pozitia de postura a mandibulei poate fi de tip anterior – o pozitie falsa si este
adoptata de subiect pentru a masca dezechilibrul fizionomic desgratios pe care il dau
retrognatiaa mandibulara si protruzia mento-cefalica. La o astfel de relatie de postura
mandibulara apare si deglutitia de tip infantil.
b.Clasa II/2 – relatia de postura a mandibulei, ca si drumul de inchidere sunt normale.
In ceea ce priveste miscarile de lateralitate, ele sunt imposibil de efectuat (in formele
grave), sunt insa subiecti cu un tip masticator predominant ‘tocator” si cu o activitate puternica
a muschilor ridicatori ai mandibulei.
In cazul in care tulburarea de crestere se complica pein pierderea unor dinti din zona
laterala, mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal, datorita cresterii supracocluziei.
Drept consecinta, apare sindromul algo-disfunctional temporo-mandibular cu dureri muscular si
la nivelul ATM.
Dezvoltarea arcadelor dento-alveolare pune in evidenta reducerea diametrelor premolare
sau molare, baza apicala mai lunga decat baza coronara, accentuarea curbei Spee.

13. Geneza anomaliilor de cls. I Angle: factorul genetic si filogenetic (pagina 364)
Factorul genetic este unanim recunoscut. Determinismul factorului genetic in
dezvoltarea dintilor este responsabil de o serie de anomalii, cum sunt: macro si microdontia,
dintii supranumerari si anodontiile, anomaliile dentare de forma, unele anomalii de pozitie si
structura. Influenta asupra dezvoltarii este evidentiata prin controlul asupra ratelor de crestere a
maxilarelor, adesea perturbate in sindroamele genetice.
Ereditatea incrucisata, prin care un copil mosteneste caracterele maxilarelor unui genitor si
structurile dentare de la celalalt genitor, sta la originea unor anomalii de tipul: disarmoniilor
dento-alveolare, al proalveoliilor bimaxilare si al ocluziilor adanci.
4
 Factorul filogenetic, manifestat prin tendinta de reductive diferentiata a maxilarelor (mai
rapida) si a dintilor ( mai lenta), este cauza inghesuirilor dentare.
De asemenea, s-au semnalat reproduceri ale unor modele asemanatoare formulelor dentare ale
primatelor, de fapt, atavisme care deregleaza relatia morfofunctionala a acradelor si a ocluziei.

14. Criteriile de clasificare a anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germane

a. Sindromul cu compresie de maxilar, cu doua variante:
- cu protruzie, cu sau fara spatiere
- cu inghesuire
b. sindromul de ocluzie incrucisata
c. sindromul progenic, care poate fi:
- de conducere fortata
- fals(retrognatism mandibular)
- adevarat
d. sindromul de ocluzie adanca acoperita
e. sindromul de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica
f. alte anomalii sau grupa anomaliilor monocauzate, urmari ale pierderii precoce a dintilor
temporary din zona de sprijin Korkhaus, sau anomaii dentare isolate, transpozitia, reincluzia.

15. Diagnosticul pozitiv si diferential al asimetriilor generate de laterognatia

mandibulara(pagina 403)
Latergonatia se particularizeaza prin:
- Asimetrie data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere
- Retruzia labio-mentoniera
- Aspectul de cadere unilateral a buzei superioare
- Absenta paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare)
Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul intraoral
pune in evident distoocluzia incrucisata de partea afectata.
Masuratorile antropometrice – distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegale de partea dreapta si
stanga
Teleradiografia axiala pune I evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.

16. Lateropozitia mandibulara: diagnostic pozitiv si diferential(Ortodontie si ortopedie dento-

faciala pag.403)

Lateropozitia.Diagnostic pozitiv:
Diagnosticul se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei,in care laterodeviatia se
corecteaza.
Controlul drumului de inchidere mandibulara arata devierea acestuia in contact ocluzal.
Controlul corespondentei frenurilor a liniei interincisive arata ca in laterodeviatie vor recula
atat condilul cat si incisivii inferiori.
Dg dif – Laterognatia
Relatia maxilo-mand nu se modifica iar pozitia cavitatii orale larg deschise accentueaza
asimetria.
Controlul drumului de inchidere mandib ramane nemodificat iar corespondenta frenurilor si
liniei interincisive arata ca avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori in raport cu
cei sup.

5
17. Sindromul de ocluzie adanca acoperita : semne clinice (Ortodontie si ortopedie dento-
faciala pag.413)

Manifestarea clinica este in general legata de dismorfoza la nivelul bazelor osoare maxilare.
In supraocluzia incisive,etajul inferior al fetei poate fi normal sau marit,buza inferioara
si santul labio mentonier pot fi ingrosate.
In infraalveolodentia molara,elemental characteristic este insuficienta dezvoltare a
regiunii molare.
Clinic se pun in evidenta reducerea etajului inferior al fetei,eversarea buzei inferioare in
santul labio-mentonier si supraacoperirea incisiva
Elementul patognomonic ramana spatiul de inocluzie in reg.molara in relatia de postura
cu variatii intre 4-9 mm.
In forma severa de Cls II/2 in cazurile de retrodentie puternica a grupului incisive se
constata blocarea miscarilor de propulsive si lateralitate mandibulara si aparitia timpurie a
suferintei parodontale.

18. Malocluzia cls. II/1: factori etiopatogenici locali (Ortodontie si ortopedie dento-faciala
pag.381)

Caria dentara urmata de edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic in privinta

lungimii,latimii si inaltimea arcadei.Starea de edentatie duce la schimbarea echilibrului intre
fortele intra si extra orale,limba patrunzand in spatiu de edentatie.
Obiceiurile vicioase:
-respiratia orala – dezechilibrul intre grupele musculare intra si extra orale se manifesta in
modificari scheletale:comprexia de maxilar,distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM si
modificari in ocluzia dentara.
-deglutitia atipica-interpozitia limbii in actul de de deglutitie interarcade produce sindromul
de compresie paralela.
-sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie,ocluzie adanca incomplete.
-sugerea limbii,obicei vicios rar intalnit ce poate da de asemenea compresiuni ale
maxilarelor. Tulburarile sagitale sunt foarte grave si conduc la modificari ale functiilor.

19. Tulburari de dezvoltare a proceselor alveolare in sindromul de ocluzie deschisa

gnatica si dento-alveolara(Ortodontie si ortopedie dento-faciala pag.431)

1. Tulburari functionale
2. Tulburari ale functiei ocluzale
3. Tulburari dentare
4. Tulburari musculare
5. Tulburari ale ATM
6. Modificari fizionomice
7. Tulburari de dezvoltare ale masivului facial
8. Tulburari de dezvoltare ale proceselor alveolare

6
 20. Clasificarea anomaliilor dupa scoala anglo-saxona.
Clasificarea Angle(ortodontie si ortopedie dento-faciala pag78)

Cls I –raport neutral (prin pozitia varful cuspidului mezio-vestibular superior in dreptul primului
sant vestibular al primului molar inferior) ; anomalia fiind cantonata la nivelul grupului frontal.

Cls II-cu raport distalizat,santul intercuspidian inferior plasat distal de varful cuspidului MV
superior.
Angle cuprinde 2 diviziuni :
-II/1-malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzia adanca in “acoperis”,cand raporturile
sunt distalizate unilateral se foloseste termenul de subdiviziune 1.
-II/2 –malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita.Cand rap sunt
unilaterale se fol termenul de subdiviziune a 2-a.

Cls III-cu raporturi mezializate la nivelul molarilor : santul intercuspidian inferior este plasat
mezial fata de varful cuspidului MV superior.

21. Deglutitia atipica: obicei vicios . Factor etiopatogenic in anomalia de cls.II/1(pag.70 carte
galbena )

- Reminiscenta a comportamentului lingual din perioada de sugar

- Etichetata drept o imaturitate a functiei de deglutitie
- Poate fi un simptom intr-un sindrom determinant , uneori din cauze morfologice(fren scurt,
macroglosie)
- Ruperea echilibrului intre m.limbii,m.maseter si m.orbicular al buzei
- Fortele nu se mai transmit in directie laterala si posterioara
- Muschii orbiculari pierd caracterul de opritori pentru incisivi
- Limba nu mentine contactul cu bolta palatine
- Cand limba se proiecteaza pe incisive, nedepasindu-I anterior se realizeaza ocluzie in zona
lateral- singura zona de stress este grupul incisiv care este vestibularizat
- Cand proiectia limbii se face intre incisivi duce la intruzia incisivilor – sindromul ocluziei
deschise
- Cand limba este in zona frontal si lateral – ocluzie deschisa latero-fronto-laterala

22. Sindromul de ocluzie adanca -etiopatogenitate . ( p. 412 carte galbena )

Factorul genetic sta la originea ocluziei adanci
Tulburari generale de dezvoltare antreneza dezechilibre la nivelul bazelor osoase maxilare
specific unor sindroame Clasa .I,II,III
Obiceiuri vicioase –(respiratie orala, deglutitie infantile, sugerea , interpozitia buzei sau diferite
obiecte ) determina tulburari directionale de crestere ce afecteaza si dezvoltarea verticala .
Caria dentara si consecintele ei , in special edentatia lateral temporara duce la tulburari
tridimensionale a arcadelor dento-alveolare si ale ocluziei dentare , favorizand ocluzia adanca .
7
23.Tulburari musculare in sindromul de ocluzie deschisa gnatica. (p.433 carte galbena)

- Spasme musculare- m. pterigoidian extern -tb sa mentina permanent condilul mandibular in

cavitatea glenoida suspendat cand nu este centrat
- Sunt afectati si m. temporal si m. limbii
- Contactele premature si interferentele genereaza spasme musculare cu devierea mandibulei de
la linia mediana
- Posibile limitari ale deschiderii active a cavitatii bucale
- Hipotonie de m.maseter unilateral
- Hipertonia si hipertrofia m. patrat al buzei inferioare si a m. mentonier datorita tendintei
permanente de a masca fanta de inocluzie verticala

24. Tulburari functionale in sindromul de ocluzie deschisa .(p.431 carte galbena)

- tulburari masticatorii - imposibilitate de a sectiona alimentele in inocluzia frontal limitata

pana la imposibilitatea de a se alimenta cu alimente moi
- in forme grave contactele interarcadice sunt realizate doar pe ultimii
dinti
- in inocluzia vertical lateral masticatia se executa numai unilateral
- viteza si eficinta scazuta a actului masticator

- Tulburari fono- articulatorii - perturbarea pronuntiei fonemelor dentare D si T – pronuntia lor

siflanta datorita interpozitiei limbii

25. Clasa III : modificari faciale ( p.406 carte galbena)

- etaj inferior marit
-santul labio – mentonier sters
- buza superioara infundata
- Fata aplatizata
-obraji infundati
- profil concave
- treapta buzelor inversata
-aspect dezagreabil al pacientului in momentul in care zambeste

8
26. Laterodeviatia si laterognatia mandibulara: factori etiologici si aspecte clinice (pag. 401-403
Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Etiologie:

Laterodeviatia mandibulara este provocata de:

- Dezvoltarea neconcordanta a celor doua maxilare (compresiunea de maxilar)
- Meziopozitii ale arcadelor in zonele laterale asimetrice
- Malpozitii dentare isolate
- Miscari de lateropozitie pentru evitarea zonelor algice
- Pante de conductie
- Ticuri
Laterognatia, dupa Kole (apud Hekmann), poate fi produsa de cauze care determina
supradezvoltarea sau subdezvoltarea mandibulei.
- Supradezvoltarea poate fi cauzata de tumori ale ramului ascendent al mandibulei (Kole).
Chateau citeaza hipertrofia monoepifizara, caracterizata prin cresterea excesiva a unei
hemimandibule la un adolescent, mai frecvent intalnita la sexul feminine. Aspectul clinic este
cel al unei prognatii unilaterale.
- Subdezvoltarea unei jumatati de mandibule este produsa de factor ice inhiba cresterea, cum
sunt: - anchilozele produse prin traumatisme in perioada micii copilarii
- iradieri
- osteomielita
- plagi cicatrizate vicios
- rezectii tumorale
- fracture mandibulare consolidate vicios
In categoria subdezvoltarii mandibulei se includ si laterognatiile din cadrul unor
sindroame (maladia Romberg) si tulburarile in dezvoltarea primului arc brachial (maladia
Franceschetti)

Aspecte clinice:

Laterodeviatia mandibulara:
- Este caracterizata prin discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu mandibula
aflata in ocluzie. Intraoral, se pune in evidenta deviatia liniei frenurilorsi a liniei interincivive.
Laterognatia:
- Se particularizeaza prin asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului de
crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta
paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare). Asimetria se agraveaza in
pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul intraoral pune in evidenta distocluzia
incrucisata de partea afectata.

Masuratorile antropometrice (distantele Go-Gn si Go-Au) sunt inegale de partea dreapta

si stanga .
Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.

9
27. Malocluzia cls. II/1: etiopatogenie, factor respirator (pag 381, 382, Ortodontie si ortopedie
dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)

Malocluzia de Clasa a II-1-a – endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu protruzie

si spatiere dentara)
Etiopatogenie
Etiopatogenia endognatiei cu protruzie este complexa, depinzand de o multitudine de
factori care pot interveni si de reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.

Factorul respirator
Respiratia orala – prin disparitia triplei inchideri orale, se angajeaza un dezechilibru intre
unitatile functionale musculare, care conduce la hipertonia muschilor maseter, buccinator,
mentalis si la hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare. Muschii propulsori sunt
hipotoni comparativ cu retropulsorii. Limba coboara, plasandu-se in arcada mandibulara.
Dezechilibru intre grupele musculare intra- si extra- orale se manifesta in modificari scheletale:
 Apare compresiunea de maxilar
 Distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM
 Modificari in ocluzia dentara
In respiratia orala se modifica starea de functionalitate a buzelor care schimba si
comportamentul lingual in statica si in functie, conducand la deglutitia de tip protruziv.

28. Malocluzia cls. II/1: diagnostic pozitiv si diferential (pag. 390, 391 - , Ortodontie si ortopedie
dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul compresiunii de maxilar se pune pe baza examenului clinic si a examenelor
complementare. Semnele patognomonice sunt:
 Aspectul facial
 Studiul pe model, care pune in evidenta decalajele transversale si sagitale
(cu dezvoltare la nivelul arcadei alveolare si al ocluziei)
 Examenul radiologic, care dezvaluie modificarea marimii si a pozitiilor
unghiului format de planurile bazelor osoase maxilare; modificarea
relatiei inaltimii verticale anterioare si posterioare a fetei; modificarea
unghiurilor proceselor alveolare si a dintilor fata de planurile de referinta
 Masuratorile antropologice, ce confirma schimbarea indicilor de latime si
lungime a arcadei comparativ cu fata
Diagnostic diferential
Se face cu :
- In sindromul de endoalveolie cu inghesuire (Clasa a II-2-a) sunt caracteristice urmatoarele
modificari morfologice :
o Retroclinarea dintilor frontali
o Supraocluzia
o Baza apicala mare comparativ cu baza coronara
o Etiologia este ereditara
- Macrodontia, suma incisiva corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei
transeaza diagnosticul
- Meziopozitia, masuratorile pe model si teleradiografia sunt, de asemenea relevante pentru
diagnostic
10
29. Sugerea degetului, obicei vicios: factor etiopatogenic in anomalia cls. II/1 (pag. 382, 70,
Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)

Sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta.

Dezechilibrele care se produc prin practicarea acestui obicei se manifesta la nivelul unitatilor
musculare si scheletale. In functie de directia fortelor declansate se pot produce deplasari
sagitale si verticale ale procesului dento-alveolar. Iau astfel nastere :
 Proalveolodontii superioare
 Intruzii incisive
 Retroalveolodontii inferioare
 Endoalveolodontii (prin fenomenul de compresiune transversala)
Forma anomaliei rezultate din dugerea degetului depinde de degetul supt, de pozitia si de durata
practicarii obiceiului:
o Policele – anomalia de mai sus
o Mediusul si Indexul, cu sprijin pe dintii inferiori – intruzia
grupului inferior, cu generarea ocluziei deschise
o Indexul sau auricularul – lateropozitie mandibulara

30. Factorii locali in aparitia inocluziei verticale frontale (pag. 425, 426 Ortodontie si ortopedie
dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)

 Afectiuni reumatice localizate la nivelul ATM – pot determina pozitii antalgice

ale condilului in glenoida si ca atare instalarea unei inocluzii verticale in diferite
sectoare ale arcadelor dentare
 Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara – determina,
datorita lipsei de spatiu, imposibilitatea eruptiei pana la planul ocluzal in sens
vertical a unui dinte sau grup de dinti, cu aparitia consecutiva a unui spatiu de
inocluzie verticala si care se poate agrava prin actiunea limbii
 Spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui dinte temporar si intervalul de
timp marit pana la aparitia dintelui definitiv – poate favoriza aparitia unor
tulburari functionale de fonatie si/sau deglutitie care, permanentizate, duc la
instalarea inocluziei verticale.
 Traumatisme in zona frontala cu fracturi coronare importante care, netratate,
favorizeaza pozitii anormale ale limbii deci aparitia unor spatii verticale
 Potentialul mai mare de eruptie al molarului de 6 ani superior in raport cu cel
inferior – rol esential in normalizarea sau disarmonizarea relatiilor ocluzale in
plan vertical, denumindu-l deschizatorul de ocluzie (“bite opener”). Efectul lui
poate fi compensat de o rata de eruptie deosebita a incisivilor inferiori, denumiti
inchizatori de ocluzie (“bite closer”)
 Cicatricile cheloide, retractile, dupa arsurile termice, chimice sau electrice –
actiune directa: impiedicarea eruptiei dentare
actiune indirecta: exercitarea unor tractiuni pe partile moi si in felul acesta pot
deforma unele zone ale arcadelor dento-alveolare.
Cicatricile pot fi localizate si pe procesele alveolare impiedicand eruptia dintilor
in zona respectiva.
11
31 . Tulburari fizionomice in despicaturile labio-maxilo-palatine (pag.444)

- Sunt afectate arcadele alveolare , buzele , dintii , palatul , nasul ( sunt perturbate toate
functiile : respiratie , fonatie , deglutitie , masticatie , rapoarte de ocluzie )
- Despicaturile neoperate prezinta o dezvoltare faciala aproape normala , cei operati prezinta o
dezolvate maxilara deficitara in toate sensurile .
- Multiple anomalii dentare : anodontii , dinti supranumerari , pozitia deficitara a incisivilor
- Dinti cu curoane scurte , defecte de structura , implantare deficitara .
- In despicaturile anterioare apare rotatia fragmentului mare cu apropierea pe linia mediana a
fragmentului mic.
- In despicaturile posterioare care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana la
despicaturi totale , bilaterale ale boltii apare tabloul cel mai dramatic al tulburarilor maxilarului
superior cu un deficit de crestere a maxilarului superior in toate sensurile.
 Buza superioara scurta , retractata , preseaza arcada .
 Facies aplatizat , asimetric , saracacios ca expresivitate
 Plan de ocluzie labial present sau nu , cu treapta labial inversata
 Buza superioara asimetrica
 Narina de partea afectata este larga si aplatizata
 Profil usor concav.

32. Etiopatogenia aparitiei sindromului de inocluzie verticala laterala (pag.427)

- Interpozitia limbii ca obicei vicios

- Reincluzia unui molar temporar si in mod exceptional a unui molar permanent
- Structure maxilare laterale a caror evolutie in plan vertical se incheie de timpuriu
- Interpozitia obrazului in zona molarilor de 6 ani
- Eruptii foarte lente ale unui dinte sau a unui grup de dinti
- Eruptia molarilor de minte in special cei inferiori fara a avea loc suficient pe arcada
- Cicraticile postextractionale care ar putea duce la deformari ale arcadei alveolare.
- Tulburarea dezvoltarii radacinilor dintilor permanenti in zona laterala.

33. Modificari fizionomice in sindromul progenic adevarat (pag.406)

- Facies alungit
- Etaj inferior marit (hiperdivergent)
- Obraji infundati, cu aspect de fata aplatizata
- Fanta labiala intredeschisa
- Menton proeminent
- Muschiul orbicular in tensiune
- Profil facial concav/drept
12
 - Treapta labiala inversata, cu procheilie inferioara si retrocheilie superioara
- Ramul orizontal mandibular in jos se incheie cu partea simfizara cu aspect ascutit

34. Tratamentul ortodontic interceptiv al discrepantelor intermaxilare (pag.191)

Termenul de interceptiv implica actiunea de surprindere a unui fenomen . In cazul nostrul , el

se refera la schimbarea caii de evolutie sau a intreruperii evolutie catre un final nedorit.
Tratamentul interceptiv cuprinde un ansamblu de masuri si mijloace instituite in vederea
opririi cursului dezvoltarii unei abateri de la normal. Se actioneaza deci in momentul depistarii
dezechilibrului . Indepartea cauzei este uneori suficienta , intrucat reglarea autonoma readuce totul in
limitele normalului. In alte situatii este nevoie de interventia prin masuri corective. Acestea sunt :

- Tratamentul dezechilibrelor bazelor maxilarelor

- Decalajele in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptive a dintilor permanenti

(retentia timp indelungat a molarului 2 si caninului temporar sau a unor resturi radiculare are
consecinta in eruptia dintilor permanenti )

- Dezechilibre ocluzo-articulare ( tratamentul precoce al dezechilibrelor ocluzo-articulare asigura

dezvoltarea echilibrata a aparatului dento-maxilar )

- Obiceiuri vicioase si reechilibrarea functiilor : respiratia nazala , deglutitia atipica , sugerea

degetului.

35. Obiectivele tratamentului ortodontic interceptiv (pag.191)

1. Depistarea dezechilibrelor scheletate minore , indepartea agentilor determinant , asigurarea

conditiilor optime de dezvoltare si mentinere a relatiilor normale , dimensional si directional ,
intre bazele maxilarelor si baza craniului .
2. Depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptive a dintilor
permanenti
3. Depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare si reechilibrarea ocluziei
4. Tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea funtiilor.

13