Un conducator auto responsabil trebuie sa cunoasca principalele elemente de mecanica auto.

Aceasta ii va permite sa conduca eficient automobilul, sa-l menajeze, sa-l conserve si sa inteleaga defectele ce pot surveni in timpul functionarii.

Rolul acestei sectiuni este de a-i familiariza pe viitorii conducatori auto cu anumite notiuni elementare, fara a avea pretentia de a-i transforma in specialisti. 1. SASIUL Sasiul este scheletul care sustine toate organele, mecanismele si sistemele autovehiculului. In acelasi timp, acesta asigura protectia persoanelor care se afla in automobil, deformandu-se cel mai greu in caz de accident. Sfaturi Practice

Dereglarea carburatiei, dereglarea aprinderii sau defectarea injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste limitele normale Prezenta calaminei pe suprafata bujiilor si fumul albastrui al esapamentului indica faptul ca mecanismul motor (grup piston-cilindru) este uzat. Arderea incompleta si defectuoasa a cobmustibilului determina poluarea mediului ambiant de catre autovehicule. Fumul de culoare neagra emis de esapament indica un consum exagerat de combustibil. Atunci cand conduceti un autovehicul propulsat de un motor cu scantei, dotat cu

catalizator, trebuie sa utilizati numai benzina fara plumb pentru a nu distruge Catalizatorul. Temperatura lichidului de racire, care asigura performanta maxima si uzura minima a motorului, este cuprinsa in intervalul 90-95C. La manipularea solutiei antigel trebuie sa fiti extrem de precauti sa nu aspirati cu gura, intrucat ingerarea a 100g de solutie antigel este mortala. Atunci cand simtiti un miros specific de frana incinsa, trebuie sa opriti motorul imediat in afara partii carosabile si sa controlati rotile, intrucat este posibil ca acestea sa fie blocate, precum si sa eliberati imediat frana de mana, daca aceasta este in functiune.

4. TRANSMISIA Ambreajul Are rolul de a transmite progresiv momentul motor catre roti. In mo similar, permite intreruperea acestor legaturi la schimbarea vitezei sau la oprirea vehiculului.

- in pozitia debraiat, discul de ambreiaj nu atinge deloc discul motor: rotile nu sunt antrenate in miscare;

- in pozitia patinat, rotile sunt partial antrenate;

- in pozitia ambreiat, discurile sunt presate puternic unul fata de altul si se invartesc cu aceeasi turatie: rotile sunt antrenate total.

Cutia de viteze Rezolva urmatoarele functii: - demultiplicarea momentului motor catre roti; - inversarea sensului de miscare in pozitia de mers inapoi; - nu antreneaza rotile in pozitia punctului mort.

Cutia de viteze face posibila utilizarea motorului in regimul cel mai favorabil, in functie de forta care se cere. - Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei. - Cutia de viteze asigura puterea transmisa rotilor, permite mersul inapoi, fara a inversa sensul de rotatie a motorului, precum si stationarea cu motorul in functiune. 2. Schema Cinematica Motorul transforma energia chimica a carburantului (benzina, motorina, gaz) in energie mecanica sau electrica. Puterea astfel creata se transmite ambreiajului, apoi, prin intermediul cutiei de viteze, catre rotile motoarelor.

In functie de pozitia rotilor motoare, autovehiculul poate fi: - cu tractiune pe fata

- cu tractiune pe spate - cu tractiune pe toate cele patru roti (4x4)

3. MOTORUL Ciclul motor in patru timpi Motorul cu explozie in patru timpi poate fi alimentat cu benzina, motorina sau gaz. Acesta este motorul cel mai des folosit la autovehiculele actuale. Tompul I - Admisia Incepe de la Punctul mort superior (PMS) al pistonului si se termina la Punctul mort inferior (PMI). In acest timp, supapa de admisie este deschisa, iar cea de evacuare este inchisa.

Pistonul coboara si aspira: - un amestec gazos aer-benzina - numai aer, in cazul motorului Diesel. Timpul II - Compresia Are loc pe durata cursei pistonului de la PMI la PMS. In tot acest timp, supapele de admisie si de evacuare sunt inchise.

La sfarsitul compresiei, se declanseaza explozia: - prin scanteia produsa de bujie, care aprinde amestecul aer-benzina

- prin injectia de motorina, care se aprinde in contact cu aerul supraincalzit. Tompul III - Detenta (arderea) si destinderea Pistonul se declanseaza de la PMS la PMI. Deoarece prin destinderea gazelor se produce un lucru mecanic, cursa pistonului corespunzatoare timpului III se numeste cursa motoare.

Timpul IV - Evacuarea Are loc in timpul cursei pistonului de la PMI la PMS si asigura eliminarea gazelor din camera de ardere. In acest timp supapa de admisie este inchisa, iar cea de evacuare este deschisa.
w

Motoarele pot fi cu 3, 4, 5, 6, 7, 8 si chiar cu mai multi cilindri Alimentarea Acceleratia permite dozarea puterii motorului, controland astfel cantitatea de aer si de carburant.

Aerul Aerul patrunde in ciclul motor dupa ce in prealabil este filtrat de catre elementul filtrant.

Carburatorul Este dozat si pulverizat: - la motorul cu benzina, fie de catre carburator, fie de catre injector - la motoarele Diesel de catre injector la o presiune foarte inalta

Racirea motorului Temperatura din interiorul motorului poate atinge 2000C in momentul combustiei. Este deci, necesara racirea pentru a evita dilatarea excesiva a pieselor, care ar genera distrugerea motorului. Lichidul de racire circula in jurul cilindrilor, preia caldura in exces si apoi este racit in radiator. In perioada de iarna, lichidului de racire i se adauga antigel, pentru a preintampina inghetarea acestuia.

Lubrifierea Uleiul nu permite frecarea excesiva a pieselor metalice intre ele si, deci, griparea; uleiul elimina impuritatile si contribuie la racirea motorului. Calitatea uleiului, proprietatile si nivelul acestuia sunt esentiale pentru buna functionare a motorului. Periodic, acesta trebuie inlocuit impreuna cu filtrul de ulei.
w

Succintele consideratii teoretice prezentate sunt necesare viitorilor conducatori auto pentru a intelege ce este un motor si cum este propulsat

autovehiculul. 5. SUSPENSIA Suspensia asigura un contact permanent al rotilor cu solul, realizandu-se astfel o buna directionare si o franare eficienta. In acelasi timp, confortul pasagerilor este incomparabil mai bun.

Materialele utilizate la arcurile suspensiei sunt oteluri de arc silicioase, cele elicoidale din bare de otel arc, iar cele bara de torsiune din oteluri arc aliate. Elemente elastice ale suspensiei intalnite la automobile sunt: arcurile in foi , arcurile elicoidale , bare de torsiune si elemente elastice pneumatice si hidropneumatice. Intretinerea suspensiei Consta in verificarea vizuala a starii thnice a arcurilor, strangerea bridelor si articulatiilor, controlul starii tehnice a arcurilor, etcIntretinera elementelor elastice pneumatice consta in controlul zilnic al etanseitatii si al pozitiei elementului la

locul de montare. Anual, elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru indepartare apei si impuritatilor duse pe fundul pstonului iar la aceasta operatie se recomanda sa se efectueze dupa trecerea sezonului friguros. Suspensia vibreaza sau face zgomot datorita cauzelor: montarea necorespunzatoare a amortizoarelor, slabirea suportului amortizorului, uzura cerceilor, bulonului central, bridelor,se realizeaza strangerile ,iar in atelierul de reparatii se inlocuiesc amortizoarele defecte.
6. Sistemul De Franare Are urmatoarele functii: - reducerea viteze - asigura oprirea autovehicolului - cand autovehicolul se afla intr-o treapta de viteza, il poate mentine pe loc, daca este nevoie. Frana principala (hidraulica) Comandata prin intermediul pedalei de frana, aceasta actioneaza simultan pe toate rotile vehicolului. Pedala deplaseaza un piston in cilindrul pompei de frana, iar presiunea se transfera prin intermediul lichidului de frana la dispozitivele situate la fiecare roata: - frana pe discuri, solidari fixati pe roti si placutele mobile; - frana pe tamburi, solidati fixati prin roti si pe ferodourile mobile.

Frana de parcare (de mana) Se mai numeste "frana de stationare". Actioneaza pe doua roti, de obicei pe cele din spate, prin intermediul unui cablu de frana, astfel incat placutele sau ferodourile preseaza pe discuri sau tamburi, blocandu-le
w

Sistemul antiblocaj (ABS) Sistemele de franare cunosc o dezvoltare continua, astfel incat sa asigure o securitate cat mai mare la franare, indiferent de starea carosabilului, de viteza si alti factori. Unul dintre aceste sisteme este ABS-ul. La cele mai multe vehicule, acesta contine un computer si un senzor de viteza pe fiecare roata. Daca la o franare brusca roata tindes sa se blocheze, sistemul reduce automat presiunea de franare, astfel incat aceasta va continua sa ruleze, avand aderenta la

sol. In acest fel, directia ramane operativa, vehiculul nu derapeaza si poate fi controlat.

6. PNEURILE Aderenta depinde in mod special de pneuri, care reprezinta singura legatura dintre vehicul si suprafata de rulare. De calitatea, dar si de starea acestora depind tinuta de drum, precum si modul in care se face franarea. Structura pneurilor Structura se refera la modul in care este fabricata carcasa pneurilor

Pneurile cel mai des folosite sunt cele cu structura radiala Starea pneurilor Profilul este, practic, "desenul in relief" aplicat pe banda de rulare

Tot ce trebuie sa stiti despre anvelope. - Intretinerea anvelopelor

Deteriorarea anvelopelor Suprasolicitarea anvelopelor Presiunea anvelopelor Adancimea caii de rulare Distanta de franare O verificare profesionista Inlocuirea anvelopelor Anvelopele uzate Durata de viata a anvelopelor Anvelopele de iarna Anvelopele SSR Codificarea anvelopelor

Indicatoarele de uzura sunt mici proeminente de cauciuc colorate, avand inaltimea exact de 1,6mm. Atunci cand uzura atinge suprafata acestora, cauciucul devine necorespunzator. Starea generala: pe suprafata pneului nu trebuie sa existe material textil sau fire metalice, iar pe flancuri nu trebuie sa existe taieturi profunde. "Citirea" unui pneu

Marcajele de pe lancurile pneurilor indica toate caracteristicile si conditiile de utilizare ale acestoara. Sunt marcate, de asemenea, originea si data de fabricatie. Montajul In ceea ce priveste montajul pneurilor la autovehicule, exista doua reguli importante pentru a nu compromite tinuta la drum a vehicolului:

- se vor monta pneuri cu aceeasi structura pe toate rotile; - pe aceeasi osie se vor monta pneuri avand marca, tipul si caracteristicile identice. Directia si sistemul de rulare reprezinta un capitol vast, necesar, in special soferilor profesionisti.In aceasta sectiune sunt utile cateva sfaturi, care ii pot ajuta pe soferii amatori:
- Uzura prematura a pneurilor din fata se datoreaza, in primul rand dereglarii geometriei directiei. - Presiunea este factorul care influenteaza cel mai mult durata de serviciu a pneurilor - Presiunea din pneuri se masoara inaintea plecarii in cursa, cand pneurile sunt reci. - Incalzirea excesiva a pneurilor se poate datora presiunii insuficiente, supraincarcarii autovehicolului sau deplasarea cu viteza excesiva, timp indelungat. - Uzura pneurilor creste foarte mult la demarari si franari intense, consecinte ale unui stil agresiv de conducere. - Uzura anormala a unuia dintre pneuri poate fi cauzata de anumite defectiuni ale sistemului de directie si de franare.

- Daca efortul depus pentru actionarea volanului este mai mare decat in mod obisnuit, trebuie sa vedificam, in primul rand, presiunea in pneurile puntii din fata. - Cuvantul tubeless, imprimat pe o anvelopa, semnifica faptul ca aceasta poate functiona fara camera de aer. - Jantele deformate si dezechilibrate, precum si jocurile la articulatiile directiei pot determina autooscilatia rotilor directoare, manifestata prin vibratia volanului.