Efctele actului juridic

Principile efectului actului juridic civil

- Reprezinta acele reguli de drept care arata modul in care se prduc efectele actului Juridic,
respectiv in ce modalitate, in ce conditii, si fata de cine.
3 principii:
1. Principiul Fortelor obligatorii
2. Principiul Irevocabilitatii
3. Principiul Relativitatii

1. Principiul fortelor obligatorii – reprezinta regula de drept potrivit careia actul juridic
incheiat impune partilor obligatii intocmai ca legea, cu alte cuvinte, partile sunt tinute sa-
si execute obligatiile. Modificarea acestora, se poate realiza doar cu acordul celeilalte
parti.
Acest principiu justifica necesitatea asigurarii stabiltitatii si sigurantei raporturilor
juridice generate de actele juridice civile, iar pe de alta parte reprezinta garantia morala a
respectarii “cuvantului dat” prin incheierea unui act juridic

Exceptii:
a. Cazul de restrangere a fortei obligatorii – situatii prevazute in mod expres de lege, in
care contractul isi inceteaza efectele inainte de termen din cauza disparitiei unui
element al sau (Ex. Daca decedeaza una dintre parti, contractul se incheie)
b. Cazul de extindere a fortei obligatorii – situatia prorogarii efectelor anumitor acte
juridice prin efectul legii peste termenul convenit de parti.
c. Prevederea de catre lege a posibilitatii de modificare unilaterale a contractului
(situatia contractelor de concesiune)
d. Revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractului
(teoria impreviziunii).
Conditie: Presupune unor intamplari exceptionale care fac excesiv deuneroasa
executarea contractului in raport cu care obligatia devine vadit injusta, reprezinta
consecinta schimbarii exceptionala a imprejurarilor avute in vedere de catre parti la
incheierea contractului si se ajunge la situatia in care efectele sa fie altele decat cele
pe care partile le-au avut in vedere la incheierea contractului
e. Revizuirea conditiilor si a sarcinilor in materia liberalitatilor – intervine in situatia in
care exista o stare de fapt imprevizibila si neimputabila beneficiarului si survenite
ulterior acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditilor sau executarea sarcinilor devine
extrem de dificila ori excesiv de oneroasa.

2. Principiul irevocabilitatii – actul juridic bilateral sau plurilateral nu se poate rezilia prin
vointa numai a uneia dintre parti. Acest principiu recurge din cel al fortelor obligatorii
fiind o garantie a acestui principiu
 Exceptii:
1. Exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale sau plurilaterale:
Exemple:
a. Denuntarea contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata.
b. Revocarea contractului de mandat de catre mandant si renuntarea mandatarului.
c. Denuntarea contractului de asigurare cu conditia unei notificari prealabile
(somatia)
2. Exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale
3. Denuntarea unilaterala - reprezinta acea situatie in care una dintre parti denunta
contractul, avand ca efect incetarea contractului. Doua conditii trebuie indeplinite:
a. Dreptul de renuntare unilaterala sa fie prevazut expres.
b. Reununtarea unilaterala sa nu provoace un dezechilibru major fata de cealalta
parte

3. Principiul relativitatii – regula potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fata
de autorii sai, fara a putea sa profite, ori sa dauneze tertelor persoane
Notiunile de:
a. Parte – reprezinta persoana care incheie in numele sau personal sau prin reprezentare
si in patrimoniul careia, ori fata de care, se produc efectele actului respeciv
b. Terti – persoanele care sunt straine de un anumit act juridic, care nu au participat nici
direct nici prin prezentare la inchierea acestora.
c. Având cauză – persoana care desi nu au participat la incheierea actului juridic, este
totusi indrituita sa profite de efectele acelui act juridic sau este tinuta sa suporte acele
efecte prin cauza legaturii sale juridice uneia dintre partile acelui act juridic
(succesorii universali si cei cu titlu universal si succesorii cu titluri particular)

Nulitatea actului juridic

- Reprezinta sanctiunea care lipseste actul juridic civil de efecte
- Intervine cand nu sunt respectate conditile de validitate, de fond sau de forma, ale actului
juridic civil
Cauze de nulitate in general sunt cele referitoare la:
1. Incalcarea normelor privind capacitatea civila
2. Lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului
3. Nevalabilitatea obiectului actului juridic
4. Nevalabilitatea cauzei actului juridic
 5. Nerespectarea formei ceruta de lege advaliditatea
6. Nesocotirea limitelor principiului libertatii actelor juridice
7. Nerespectarea altor conditii speciale cerute de lege pentru incheierea valabila a anumitor
acte juridice

NULIITATEA ABSOLUTA - NULITATE RELATIVA

Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata
Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost incalcat in momentul
incheierii actului juridic civil

Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand – actiunea in constatarea nulitatii este

imprescriptibila
Nulitatea relativa poat fi introdusa in termenul generat de prescriptie de 3 ani

Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita in principiu prin confirmare

Nulitatea relativa actele denumite de nulitatea relativa pot fi confirmate – deci isi pot produce
efecte.

Efectele nulitatii:
1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii, respectiv nulitatea isi produce efecte si pentru
trecut nu numai pentru viitor, adica efectele nulitatii producandu-se din chiar momentul
incheierii actului juridic, respectiv un act nul absolut sau anulat este considerat ca nu a
fost niciodata incheiat.
2. Principiul restabilirii situatiei anterioare incheierii actului prin restituirea prestatiilor
efectuate de catre parti (principiul se numeste restitutio in integro)

Explicatie: Potrivit acestui principiu, tot ce s-a executat in baza unui act lovit de nulitatea
absoluta sau relativa, si desfiintat, trebuie restituit (in nautra daca se poate, daca nu prin
echivalent) astfel incat partile raportului juridic desfiintat sa se gaseasca in situatia in care
s-ar fi aflat daca n-ar fi incheiat acel act juridic

3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial. Desfiintarea

actului juridic atrage conditiile legii si desfiintarea actelor subsecvente incheiate in baza
lui.
Prescriptia extinctiva
- Reprezinta institutia care prevede sanctiunea care consta in stingerea in conditiile stabilite
de lege a dreptului material la actiune neexercitata in termenul prevazut de lege sau
stabilit de catre parti

- Poate fi invocata de catre cel in folosul careia a curs

a. Codebitorii unei obligatii solidare
b. Creditorii celui interesat
c. Orice alta persoana interesata

- Poate fi invocata numai in prima instanta prin intampinare sau in lipsa invocarii cel mai
tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate

Efectul prescriptiei extinctive – stingerea dreptului material la actiune iar cel obligat poate sa
refuze executarea obligatiei sale dupa implinirea termenului

Termene de prescriptie extinctiva – intervalul de timp stabilit de catre lege inauntrul careia
trebuie exercitat dreptul material la actiune
1. Termenul general de prescriptie extinctiva – termenul care se aplica ori de cate ori nu-si
gaseste incidenta un termen legal special de prescriptie intr-un anume caz si este de 3 ani.
Se aplica tuturor actiunilor pesonale, respectiv prin care se valorifica un drept de creanta
cu exceptia cazurilor in care exista termene legale speciale

2. Termenele speciale de prescriptie exctinctiva

a. Termenul de 10 ani care se aplica drepturilor reale care nu sunt declarate
imprescriptibile
b. Termenul de prescriptie exctinctiva de 2 ani se aplica raporturilor e asigurare si
reasigurare
c. Termen de prescriptie de 1 an care se aplica actiunilor izvorate dintr-un contract de
transport sau restituirea sumelor incasate din vanzarea biletelor unui spectacol care nu
a mai avut loc
Termenele speciale sunt stabilite fie de codul civil fie de alte acte normative si trebuie
prevazute in mod expres, in caz contrar ne aflam in situatia termenului general de 3 ani

A. Inceputul termenelor de prescriptie extincitva – prescriptia incepe sa curga de la data

cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau dupa imprejurari trebuia sa cunoasca
nasterea dreptului sau.
 1. Ipoteza dreptului la actiune in executarea obligatiei de a da sau de a face – prescriptia
extinctiva incepe sa curga de la data in care obligatia devine exigibila si debitorul
trebuia sa o execute. Daca obligatia este afectata de un termen, prescriptia extinctiva
incepe sa curga de la momentul implinirii acelui termen, iar daca obligatia este
afectata de o conditite, prescriptia curge de la data cand s-a indeplinit acea conditie.
2. Ipoteza in care actiunea are ca obiect restituirea prestatiilor – prescriptia extinctiva va
incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a desfiintat actul.
3. Actiunea in executare a prestatiilor succesive – prescriptia dreptului la actiune va
incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exigibila iar daca prestatia
alcatuiesc un tot unitar prescriptia incepe sa curga de la data la care ultima prestatie
devine exigibila.
4. Ipoteza dreptuluii la actiune in anularea unui act juridic – prescriptia exctinctiva se
calculeaza de la momentul in care cauza de nulitate a fost descoperita si poate fi
invocata de catre partea interesata
5. Ipoteza actiunii repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita – cursul prescriptiei se
va calcula de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba
cat si pe cel care raspunde de ea
6. Raspunderea pentru vicii aparente – termenul de prescriptie se calculeaza predarii sau
receptiei finale a bunului/lucrarii sau a implinirii termenului stabilit de catre parti
pentru constatarea viciilor
7. Vicii ascunse – prescriptia incepe sa curga de la data descoperirilor insa cel mai tarziu
de la implinirea termenului de garantie

B. Suspendarea prescriptiei extinctive – acea modificare a cursului prescriptiei extinctive

care consta in oprirea de drept a cursului termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza
situatiile limitativ prevazute de catre lege care-l pun pe titularul dreptului la actiune in
imposibilitate de a actiona
Efectele suspendarii prescriptiei extincitve – pe durata cauzei de suspendare efefctul
consta in oprirea cursului prescriptiei extinctive, cu alte cuvinte intervalul de timp situtat
intre momentul aparitiei cauzei de suspendare nu va intra in calculul termenului de
prescriptie, astfel de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi va relua
cursul socotindu-se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare

C. Intreruperea prescriptiei extincitve - consta in modificarea cursului prescriptiei, constand

in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze de intrerupere si inceperea
unei alte prescriptii

Efectele intreuperii prescriptiei - “sterge” prescriptia inceputa inainte de a se intreveni

cauza de intrerupere, iar dupa intrerupere incepe o noua prescriptie
Persoanele
Persoana fizica
Capacitatea civila a persoanei fizice se compune din capacitate de folosinta si capacitate de
exercitiu
Capacitatea de folosinta – o parte a capacitatii civile de a avea drepturi si obligatii si nu se
reduce doar la capacitatea de a incheia acte juridice, cu alte cuvinte, nu prezinta relevanta
absoluta izvoarele raporturilor juridice ci efectiv reprezinta aptitudinea abstracta a unei persoane
de a avea drepturi si obligatii civile.
Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei
Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune insa numai daca el se naste viu, nu insa
neaparat si viabil, fiind suficient ca respectivul copil sa fi respirat o singura data
Sfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei fizice este la momentul mortii persoanei fizice care
poate fi data trecuta in actul de deces sau data prin care hotararea judecatoreasca ramasa
definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii

Pentru ca sa se poata pronunta o hotarare de declarare a mortii este necesara depunerea

urmatoarelor conditii:
1. Persoana sa fie disparuta
2. Sa existe indicii ca aceasta ar fi incetat din viata
3. La data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca persoana era in viata sa
fi trecut 2 ani
Un caz special este cand cel disparut a disparut in situatii exceptionale cum ar fi inundatii,
cutremur, catastrofa aereana sau feroviara, naufragiu, razboi etc. Termenul este de 6 luni de la
data imprejurarii in care a avut loc disparitia.

Capacitatea de exercitiu – acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea persoanei
fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile precum si de a-si asuma si executa
obligatii civile prin incheierea de acte juridice, cu alte cuvinte, reprezinta aptitudinea persoanei
fizice de a incheia, singura, acte juridice
- Capacitate de exercitiu deplina – curge de la majorat
- Capacitate de exercitiu restransa – implinirea varstei de 14 ani si consta in faptul ca
minorul intre 14-18 ani poate incheia personal acte juridice civile, insa pentru a fi valabil
incheiate, minorul are nevoie in principiu de anumite incuviintari. Acestea pot fi din
partea parintilor sau dupa caz al tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, cu autorizarea
instantei de tutela.
 Exceptia de la principiul incunvintarii, minorul poate sa faca singur acte de conservare,
acte de administrare care nu prejudiciaza, si de dispozitie de mica valoare.
- Lipsa capacitatii de exercitiu – persoanele care nu au implinit 14 ani si persoanele puse
sub interdictie judecatoreasca
Pentru cei care nu au capacitatea de exercitiu, actele juridice se incheie in numele
acestora de reprezentantii lor legali (parinte, tutore, curator) in conditiile prevazute de
lege

Persoanele Juridice – orice forma de organizare care intrunim conditiile de lege este titulara de
drepturi si obligatii civile
Sunt persoanele juridice, entitatile prevazute de lege precum si orice alte institutii sau organizatii
legal infiintate care desi nu sunt declarate de lege persoane juridice indeplinesc conditiile pentru
a fi subiecte de drept
1. In functie de regimul juridic aplicabil, sunt persoane juridice de drept public si persoane
juridice de drept privat
2. In raport de natura a scopului lor sunt persoane juridice cu scop patrimonial si cu scop
nepatrimonial (non-profit)

Elemente constitutive – orice persoana juridica trebuie sa aiba organizare de sine statatoare, un
patrimoniu propriu si un scop propriu.
a. Organizarea de sine statatoare consta in elementul prin care insusi se consitituie PJ si care
consta in alcatuirea ca un tot unitar al acesteia cu precizarea persoanei sau persoanelor
care vor reprezenta persoana juridca
b. Patrimoniul propriu – elementul constitutiv al PJ care consta in totalitatea drepturilor
patrimoniale si a obligatiilor patrimoniale ce au capitulat persoana juridica
Patrimoniul persoanei juridice este distinct de patrimoniile persoanelor care alcatuiesc
persoana juridica respectiva
c. Scopul propriu – elementul consitutiv al Persoanei Juridice prin care se desemneaza
obiectul de activitate. Trebuie sa fie licit si moral.

Infiintarea Persoanei Juridice

Modalitati de infiintare
1. Prin actul de infiintare a organului competent
2. Prin actul de infiintare acelor ce o constituie
3. In orice alt mod prevazut de lege
Durata personei juridice
Persoana Juridica se infiinteaza pe durata nedeterminata ori pe durata prevazuta de lege sau de
actul de constituire

Inregistrarea Persoanei Juridice

Reprezinta inscrierea, inmatricularea, sau orice alta formalitate de publicitate prevazuta de lege
facuta in scopul dobandirii personalitatii juridice sau a luarii in evidenta a persoanelor juridice
legal infiintate
In situtatia inc care inregistrarea persoanei juridice are efect constitutiv si nu a fost efectuata, PJ
nu se considera legal infiintata.
Ex. Societatea cu raspundere limitata dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii
sale in Reg. Com.

Nulitatea persoanei juridice

Nulitate absoluta
1. Situatia in care lipseste actul de infiintare sau nu a fost incheiat in forma prevazuta de
lege
2. Obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri
3. Actul de infiintare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate
4. S-au incalcat dispozitiile legale privind patrimoniul initial sau capitalul social minim
subscris si varsat

Identificarea persoanei juridice

Atribute de identificare
1. Individualizarea Persoanei Juridice, raporturile la care participa ca subiect de drept
distinct, trebuie sa continta urmatoarele elemente:
1. Nationalitatea – reprezinta apartenenta la un anumit stat si este echivalentul cetateniei
persoanei fizice
2. Denumirea – consta in cuvantul sau grupul de cuvinte stabilit si este echivalentul
numelui persoanei fizice
3. Sediul – resemneaza atribute de identificare prin indicarea unui anumit loc stabilit cu
aceasta semnificatie si reprezinta echivalentul domiciliului persoanei fizice
2. Specifice Persoanelor Juridice
1. Contul bancar
2. Codul fiscal
3. Codul unic de inregistrare
 4. Identificator unic la nivel european – utilizat pentru identificarea Persoanei Juridice la
nivel euroapean si are rolul de a usura comunicarea dintre registrele comertului intre
diferitele state din UE prin sistemul de interconectare
5. Capitalul social
6. Firma
7. Emblema – semnul sau denumirea care deosebeste o anumita PJ de altele ce
desfasoara acelasi fel de activitate
8. Marca – semnul grafic care serveste la deosebirea produselor sau serviciilor unei
persoane de serviciile ce apartin altei persoane
9. Site web, telefon, fax, email etc.

Incetarea Persoanei Juridice

1. Constatarea ori declararea nulitatii
2. Prin fuziune
3. Divizare totala
4. Transformare
5. Dizolvare
6. Desfiintare
7. Alt mod prevazut de actul constitutiv

Profesionistul si intreprinderea
Profesionistul – sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere; constituie
exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei
activitati organizate ce consta in producerea, administrarea, instrainarea de bunuri sau prestarea
de servicii. In aceasta categorie intra comerciantii, intreprinzatorii, operatorii economici, orice
alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Caracteristici:
a. Profesionistul exercita activitate organizata
b. Este supusa obligatiei de inmatriculare, autorizare sau inscriere
c. Are un patrimoniu afectat exercitiului intreprinderii
Categorii de profesionisti
1. Persoane fizice care devin Persoane Fizice Autorizate, Intreprinzatori individuali sau
persoane care exercita profesii liberale
2. Persoanele juridice si alte entitati colective care desfasoara activitati organizate avand un
patrimoniu propriu
Intreprinderea - reprezinta o activitate sistematic organizata, are caracter autonom, iar obiectul
activitatii consta in producerea, administrarea, ori instrainarea de bunuri, executarea de lucrari,
sau prestarea de servicii.
Scopul activitatii poate fi lucrativ sau nelucrativ.

Raspunderea Persoanelor Juridice

Regula – Persoanele Juridice raspund pentru faptele licite sau ilicite savarsite de organele
persoanei juridice doar daca exista legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate

Examen:
Speta: Din Prescriptie
Grile din Act Juridic, Prescriptie si Persoanele