Sunteți pe pagina 1din 16

Grila nr.

3 Concurs de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor


- 05 octombrie 2008 -

DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
1 Constituie sancţiune disciplinară suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă de
A. cel mult 10 zile calendaristice;
B. cel mult 10 zile lucrătoare;
C. cel mult 15 zile calendaristice.
Răspuns: B
2 Constituie cazuri de suspendare de drept
A. îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;
B. detaşarea;
C. delegarea.
Răspuns: A
3 Nu este necesară cercetarea prealabilă
A. în vederea aplicării sancţiunii disciplinare a avertismentului scris;
B. în vederea concedierii salariatului arestat preventiv pentru mai mult de 30 de zile;
C. în vederea retrogradării din funcţie.
Răspuns: B
4 Demisia
A. produce efecte de la data la care este acceptată de către angajator;
B. poate fi scrisă sau verbală;
C. trebuie înregistrată de către angajator.
Răspuns: C
5 Pe durata suspendării contractului individual de muncă
A. se suspendă prestarea muncii de către salariat şi plata drepturilor salariale de către angajator;
B. se suspendă toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de salariat;
C. se suspendă obligaţia salariatului de fidelitate.
Răspuns: A
6 Pot declara grevă
A. procurorii şi judecătorii;
B. personalul militar al Serviciului de Informaţii Externe;
C. salariaţii bugetari.
Răspuns: C
7 Clauza de neconcurenţă produce efecte
A. pentru o perioadă de maximum 6 luni, după data încetării contractului de muncă, atât pentru funcţiile de
conducere, cât şi de execuţie;
B. pentru o perioadă de maximum 6 luni în cazul funcţiilor de execuţie şi 2 ani în cazul funcţiilor de conducere,
după data încetării contractului de muncă;
C. pentru o perioadă de maximum 2 ani după data incetării contractului de muncă, atât pentru cazul funcţiilor
de conducere, cât şi de execuţie.
Răspuns: C
8 În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de lucru este de
A. 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână;
B. 7 ore pe zi şi 35 de ore pe săptămână;
C. 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 1 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
9 Decizia Casei teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea în termen de
A. 10 zile de la data emiterii;
B. 5 zile de la data emiterii;
C. 15 zile de la data emiterii.
Răspuns: B
10 Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi încheiat
A. pe o perioadă care nu poate depăşi 12 luni;
B. pe o perioadă care nu poate depăşi 24 de luni;
C. pe o perioadă care nu poate depăşi 18 luni.
Răspuns: B
11 Concediul pentru formare profesională
A. poate fi acordat cu sau fără plată;
B. se acordă întotdeauna fără plată;
C. se acordă întotdeauna cu plată.
Răspuns: A
12 În unităţile cu peste 21 de salariaţi
A. este obligatorie negocierea contractului colectiv de muncă;
B. este obligatorie încheierea contractului colectiv de muncă;
C. este facultativă negocierea contractului colectiv de muncă.
Răspuns: A
13 Obligaţia încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă revine
A. angajatorului şi salariatului;
B. angajatorului, anterior începerii raportului de muncă;
C. angajatorului, sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului de muncă.
Răspuns: B
14 Instanţa competentă să soluţioneze contestaţia împotriva deciziei de pensionare este
A. tribunalul de la domiciliul reclamantului;
B. tribunalul în circumscripţia căruia se află sediul casei teritoriale de pensii;
C. judecătoria de la domiciliul reclamantului.
Răspuns: A
15 Acordarea preavizului de către angajator are caracter obligatoriu
A. în cazul încetării contractului prin acordul părţilor;
B. în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei;
C. în cazul concedierii pentru necorespundere profesională.
Răspuns: C
16 Cererea de încetare a grevei se adresează în primă instanţă
A. tribunalului;
B. curţii de apel;
C. judecătoriei.
Răspuns: A
17 Se poate dispune concedierea salariatului arestat preventiv pentru o perioadă
A. mai mică de 30 de zile;
B. mai mare de 30 de zile;
C. mai mare de 60 de zile.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 2 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
18 Delegarea salariatului
A. reprezintă exercitarea pe o durată nedeterminată a unor lucrări corespunzătoare atribuţiilor de serviciu;
B. poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 de zile, putându-se prelungi cu încă cel mult 30 de zile;
C. poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 de zile, putându-se prelungi cu încă cel mult 60 de zile.
Răspuns: C
19 Clauzele specifice contractului individual de muncă
A. sunt exclusiv cele reglementate de Codul muncii;
B. se negociază şi nu sunt limitativ prevăzute de Codul muncii;
C. sunt: clauza de neconcurenţă, clauza de exclusivitate, clauza de confidenţialitate şi clauza de mobilitate.
Răspuns: B
20 Stagiul minim de cotizare va atinge în 13 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000
A. 12 ani pentru femei şi 15 ani pentru bărbaţi;
B. 15 ani şi pentru femei şi pentru bărbaţi;
C. 12 ani şi pentru femei şi pentru bărbaţi.
Răspuns: B
21 Sarcina probei în conflictele de muncă revine
A. angajatorului;
B. salariatului;
C. reclamantului, angajator sau salariat.
Răspuns: A
22 Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin
A. judecătorii şi tribunale;
B. tribunale;
C. tribunale şi curţi de apel.
Răspuns: C
23 Persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat începând cu
vârsta de
A. 15 ani, numai dacă există acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali;
B. 16 ani, numai dacă există acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali;
C. 15 ani.
Răspuns: A
24 Contractul individual de muncă cu timp parţial
A. se încheie în formă scrisă sau verbală;
B. se încheie pentru o perioadă de cel puţin 2 ore pe zi;
C. se consideră încheiat cu normă întreagă dacă în contract nu este precizată durata muncii.
Răspuns: C
25 Constituie etapă obligatorie prealabilă declanşării grevei
A. concilierea;
B. medierea;
C. arbitrajul.
Răspuns: A
26 În cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a
solicitat pensionarea potrivit legii
A. angajatorul are obligaţia de a-i propune un alt loc de muncă vacant în unitate;
B. angajatorul poate dispune concedierea salariatului;
C. contractul individual de muncă încetează de drept.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 3 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
27 Aplicarea sancţiunii disciplinare presupune emiterea unei decizii de sancţionare în termen de
A. 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare;
B. 30 de zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare;
C. 30 de zile lucrătoare de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
Răspuns: A
28 Vârsta standard de pensionare va atinge în 13 ani de la data intrării în vigoare a Legii 19/2000
A. 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi;
B. 62 de ani pentru femei şi 67 de ani pentru bărbaţi;
C. 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi.
Răspuns: A
29 Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani
A. pot presta ore suplimentare;
B. pot presta muncă de noapte;
C. pot îndeplini funcţii de conducere.
Răspuns: C
30 Nulitatea contractului individual de muncă
A. se constată exclusiv de către instanţa de judecată;
B. se poate constata prin acordul părţilor;
C. produce efecte retroactive.
Răspuns: B
31 Contractul colectiv de muncă se încheie
A. de regulă, pe o durată nedeterminată;
B. pe o durată determinată ce nu poate fi mai mare de 12 luni;
C. pe o durată determinată ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.
Răspuns: C
32 Nu constituie sancţiune disciplinară
A. reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
B. amenda disciplinară;
C. avertismentul scris.
Răspuns: B
33 Decizia de pensionare poate fi contestată la instanţa de judecată în termen de
A. 45 de zile de la comunicare;
B. 45 de zile de la emitere;
C. 30 de zile de la comunicare.
Răspuns: A
34 Concedierea salariaţilor poate fi dispusă
A. pe durata concediului de odihnă;
B. pe durata concediului de maternitate;
C. pe durata perioadei de probă.
Răspuns: C
35 Preavizul este obligatoriu în cazul concedierii
A. pentru necorespundere profesională;
B. a salariatului arestat preventiv pentru mai mult de 30 de zile;
C. disciplinare.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 4 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
36 Sancţiunile disciplinare
A. pot fi cele enumerate în lege şi, în completare, cele enumerate în regulamentul intern;
B. pot fi numai cele enumerate în lege;
C. pot fi stabilite de angajator şi în afara celor enumerate de lege sau de regulamentul intern.
Răspuns: B
37 Dacă instanţa penală dispune pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, contractul
individual de muncă
A. se suspendă;
B. se anulează;
C. încetează de drept.
Răspuns: C
38 O grevă se poate declanşa în mod legal
A. numai în cazul unui conflict de interese;
B. în cazul unui conflict de interese sau a unui conflict de drepturi;
C. numai în cazul unui conflict de drepturi.
Răspuns: A
39 Dacă prin continuarea grevei se pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor, conducerea unităţii
poate solicita
A. încetarea grevei;
B. suspendarea grevei pe termen nelimitat;
C. suspendarea grevei pe o durată de până la 30 de zile.
Răspuns: C
40 Încetarea de drept a contractului individual de muncă
A. intervine la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub
interdicţie a angajatorului;
B. intervine la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a
salariatului;
C. intervine la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub
interdicţie a salariatului.
Răspuns: C
41 Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale
salariaţilor concediaţi (decât în urma comunicării scrise către salariaţii concediaţi) timp de
A. 9 luni de la data concedierii;
B. 12 luni de la data concedierii;
C. 6 luni de la data concedierii.
Răspuns: A
42 Pe durata preavizului acordat în cazul unei concedieri pentru motive independente de persoana
salariatului
A. salariaţii au, în toate cazurile, obligaţia prestării muncii potrivit programului normal de lucru;
B. salariaţii au dreptul să absenteze patru ore pe zi de la programul unităţii, cu reducerea corespunzătoare a
salariului;
C. salariaţii au dreptul să absenteze patru ore pe zi de la programul unităţii, fără ca aceasta să afecteze
salariul şi celelalte drepturi.
Răspuns: C
43 Decizia de sancţionare poate fi contestată la instanţa de judecată într-un termen de
A. 30 de zile lucrătoare de la data comunicării;
B. 30 de zile lucrătoare de la data emiterii;
C. 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 5 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
44 Orele suplimentare se prestează la solicitarea angajatorului
A. dacă există consimţământul salariatului;
B. chiar şi fără consimţământul salariatului, dacă există motive obiective;
C. numai dacă există consimţământul salariatului, exclusiv pentru cauze de forţă majoră.
Răspuns: A
45 Reprezintă cauză de nulitate la încheierea contractului individual de muncă
A. lipsa formei scrise la încheierea contractului;
B. lipsa încuviinţării părinţilor sau a reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor între 15 şi 16 ani;
C. absenţa regulamentului intern al unităţii, la data încheierii contractului.
Răspuns: B
46 Decizia privind cererea de pensionare trebuie emisă de Casa teritorială de pensii în termen de
A. 45 de zile de la data depunerii cererii;
B. 30 de zile de la data depunerii cererii;
C. 15 zile de la data depunerii cererii.
Răspuns: A
47 Impotriva hotărării pronunţate de tribunal in materia drepturilor de asigurări sociale, se poate face
recurs in termen de
A. 15 zile de la comunicare;
B. 10 zile de la comunicare;
C. 5 zile de la pronuntare.
Răspuns: A
48 Decizia de sancţionare se comunică salariatului într-un termen de
A. cel mult 30 de zile lucrătoare de la data emiterii;
B. cel mult 15 zile lucrătoare de la data emiterii;
C. cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii.
Răspuns: C
49 Cererea de suspendare a grevei se adresează
A. tribunalului;
B. curţii de apel;
C. judecătoriei.
Răspuns: B
50 Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat
A. constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă;
B. constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă penală;
C. constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă penală sau închisoare.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 6 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
51 Competenţa teritorială este exclusivă în cazul:
A. cererii privind reducţiunea donaţiei;
B. cererii în anularea unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil;
C. oricăror cereri îndreptate împotriva unei societăţi comerciale.
Răspuns: A
52 Dacă nulitatea este expres prevăzută de lege, atunci:
A. poate fi invocată de instanţă din oficiu, în toate cazurile;
B. este vorba de o nulitate care operează de drept;
C. vătămarea se presupune.
Răspuns: C
53 Procurorul:
A. poate să exercite apelul numai dacă a participat la judecată;
B. trebuie să motiveze recursul într-un termen care curge de la comunicarea hotărârii, chiar dacă nu a
participat la judecată;
C. nu poate pune concluzii în acţiunile strict personale.
Răspuns: B
54 Încheierea de respingere a cererii de abţinere:
A. se citeşte în şedinţă publică;
B. poate fi atacată numai de cel care s-a abţinut;
C. poate fi atacată o dată cu hotărârea de fond, însă numai de către partea care ar fi avut interesul să îl recuze
pe cel în cauză.
Răspuns: A
55 În caz de casare:
A. actele de executare făcute în baza hotărârii casate sunt desfiinţate de drept, chiar dacă instanţa de recurs a
dispus altfel;
B. hotărârea instanţei de recurs este obligatorie cu privire la modul de interpretare a unor probe adminstrate;
C. principiul non reformatio in pejus îşi găseşte aplicare cu ocazia rejudecării.
Răspuns: C
56 Dacă nu s-a renunţat la dreptul de a ataca cu apel:
A. întotdeauna hotărârea primei instanţe va putea fi pusă în executare numai cu dare de cauţiune;
B. executarea silită a hotărârilor executorii de drept este susceptibilă de suspendare;
C. cererea de apel nu preia efectul suspensiv de executare al termenului de apel.
Răspuns: B
57 Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant:
A. va fi soluţionată înaintea excepţiei lipsei de interes;
B. nu va fi soluţionată înaintea excepţiei de prematuritate a acţiunii;
C. poate fi unită cu fondul dacă pentru soluţionarea ei este necesară administrarea de dovezi în legătură cu
dezlegarea în fond a pricinii.
Răspuns: A
58 Instanţa trebuie să suspende judecata dacă:
A. partea invocă neconstituţionalitatea unei hotărâri de guvern de care depinde soluţionarea cauzei;
B. dacă, după o amânare în baza acordului părţilor, acestea nu insistă în judecată;
C. se dovedeşte că s-a început cercetarea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare
asupra hotărârii ce urmează să se dea.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 7 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
59 Dacă ulterior conexării cererilor se constată că numai una este în stare de judecată, instanţa:
A. va da termene scurte pentru a grăbi administrarea probelor necesare soluţionării celeilalte cereri;
B. va da o încheiere interlocutorie prin care va soluţiona cererea aflată în stare de judecată şi va acorda
termen pentru continuarea judecăţii celeilalte cereri;
C. va pune în discuţia părţilor oportunitatea disjungerii cererilor conexate.
Răspuns: C
60 Când în recurs se depune un înscris nou, iar intimatul îşi neagă semnătura:
A. verificarea de scripte va putea fi făcută de către instanţa de recurs;
B. pentru a se face verificarea de scripte, este necesară admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi
trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel;
C. la soluţionarea recursului, instanţa nu va ţine seama de acel înscris deoarece este contestat.
Răspuns: A
61 Începe prin a avea un efect dilatoriu, dar tinde spre un efect peremptoriu, excepţia:
A. lipsei capacităţii procesuale de folosinţă;
B. lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu;
C. de nesemnare a cererii de chemare în judecată a altei persoane invocată la un termen la care doar
intervenientul forţat nu este prezent.
Răspuns: B
62 Nu este vorba de o prorogare legală a competenţei în cazul:
A. conexităţii;
B. litispendenţei;
C. în care reclamantul adresează cererea instanţei de la domiciliul unui pârât, iar în cauză sunt trei pârâţi cu
domicilii în raza unor instanţe diferite.
Răspuns: B
63 Cererea de intervenţie voluntară principală:
A. poate fi formulată şi după casarea cu trimitere spre judecare în primă instanţă de către instanţa competentă;
B. nu poate fi disjunsă de cererea de chemare în judecată;
C. poate fi formulată şi la rejudecarea fondului după casarea cu reţinere.
Răspuns: A
64 Se poate recurge la procedura completării hotărârii:
A. când instanţa a omis să se pronunţe asupra oricărei cereri a experţilor;
B. când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii de amânare a pronunţării;
C. când instanţa a omis să se pronunţe asupra onorariului interpretului.
Răspuns: C
65 Cererea de strămutare pe motiv de rudenie sau afinitate:
A. nu este admisibilă dacă una dintre părţi are soţul şi două rude până la gradul al patrulea inclusiv printre
judecătorii instanţei respective;
B. atrage nulitatea încheierii interlocutorii date, ulterior admiterii strămutării, de către instanţa iniţial învestită;
C. se depune, sub sancţiunea decăderii, la instanţa superioară celei care judecă pricina.
Răspuns: B
66 Instanţa va constata decăderea, la cererea reclamantului, în cazul în care, după prima zi de înfăţişare:
A. se formulează o cerere de intervenţie voluntară accesorie;
B. pârâtul, reprezentat de avocat, invocă excepţia de necompetenţă relativă a instanţei;
C. pârâtul îşi măreşte valoarea pretenţiilor formulate prin cererea reconvenţională.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 8 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
67 Terţul chemat în garanţie de către pârât:
A. va fi obligat să plătească reclamantului suma datorată acestuia de către pârât, dacă s-a admis atât acţiunea
principală, cât şi cererea de chemare în garanţie;
B. este îndreptăţit să formuleze apărări care vizează pretenţia din cererea de chemare în judecată;
C. are o poziţie subordonată părţii care a formulat cererea de chemare în garanţie.
Răspuns: B
68 Constituie greşeală materială în sensul art. 318 C. proc. civ.:
A. ignorarea involuntară a unora dintre dovezile administrate;
B. respingerea recursului ca tardiv, deşi dovezile aflate la dosarul cauzei, ignorate de instanţă, atestau
depunerea în termen;
C. menţionarea în dispozitivul hotărârii a faptului că s-a renunţat la judecată, deşi reclamantul declarase că
renunţă la dreptul pretins.
Răspuns: B
69 Spre deosebire de intervenţia voluntară accesorie, intervenţia voluntară principală:
A. poate fi formulată direct în apel, cu acordul apelantului;
B. este inadmisibilă după casarea cu trimitere spre judecare în primă instanţă de către instanţa competentă;
C. se va soluţiona pe fond chiar dacă reclamantul renunţă la judecata cererii de chemare în judecată.
Răspuns: C
70 Revizuirea pe bază de înscrisuri noi este admisibilă dacă înscrisul:
A. este o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, într-un alt proces, anterior închiderii dezbaterilor în
primă instanţă în cauza finalizată prin hotărârea atacată cu revizuire;
B. s-a întocmit anterior pronunţării hotarârii, dar a fost reţinut de partea adversă, iar revizuientul nu l-a putut
procura;
C. s-a folosit în proces, dar a fost ignorat de instanţă.
Răspuns: B
71 Nesemnarea cererii de recurs:
A. atrage sancţiunea nulităţii, partea neavând posibilitatea să suplinească această cerinţă în cursul judecăţii;
B. nu atrage sancţiunea nulităţii, dacă recurentul acoperă lipsa în şedinţa de judecată la care, fiind prezent, s-a
invocat lipsa semnăturii;
C. nu atrage sancţiunea nulităţii, dacă recurentul acoperă lipsa până cel mai târziu la prima zi de înfăţişare
următoare, deşi este prezent în instanţă la şedinţa în care se invocă nulitatea.
Răspuns: B
72 Este admisibil a se invoca pentru prima dată în apel:
A. faptul că cererea era de competenţa unui organ cu activitate jurisdicţională;
B. necompetenţa primei instanţe rezultată din faptul că părţile conveniseră anticipat ca, în caz de litigiu, acesta
să fie soluţionat de către o altă instanţă;
C. nulitatea relativă a contractului ce stă la baza pretenţiilor reclamantului.
Răspuns: A
73 Dacă se respinge apelul declarat de partea în favoarea căreia s-a intervenit, apelul declarat de
intervenientul accesoriu:
A. se anulează;
B. se respinge ca neavenit;
C. va primi aceeaşi soluţie ca şi apelul declarat de partea în favoarea căreia s-a intervenit.
Răspuns: C
74 Niciuna dintre părţi nu poate invoca neregularitatea unui act de procedură pricinuită prin propriul
său fapt:
A. afară de cazul în care nulitatea este absolută;
B. atât în cazul nulităţilor absolute, cât şi al celor relative;
C. în cazul nulităţilor care nu sunt condiţionate de existenţa unei vătămări.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 9 of 16


DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
75 Lipsa semnăturii de pe întâmpinare:
A. nu atrage nicio sancţiune, acest act de procedură fiind o simplă apărare;
B. nu atrage aceeaşi sancţiune ca şi în cazul nesemnării cererii reconvenţionale;
C. atrage aceeaşi sancţiune ca şi în cazul nesemnării cererii de chemare în judecată.
Răspuns: C
76 Cauza cererii s-ar schimba în apel atunci când:
A. reclamantul – apelant diminuează cuantumul despăgubirilor pe care le solicitase înaintea primei instanţe;
B. apelantul invocă o decizie dată într-un recurs în interesul legii, chiar dacă scopul urmărit de el prin
exercitarea acţiunii este acelaşi;
C. în primă instanţă se solicitase anularea contractului pentru vicierea consimţământului prin violenţă, iar în
apel se solicită anularea pentru lipsa discernământului.
Răspuns: C
77 Cererea reconvenţională nu poate fi disjunsă:
A. când, deşi doar cererea principală se află în stare de judecată, reclamantul este de acord cu judecarea
împreună a ambelor cereri;
B. cînd atât pretenţiile reclamantului, cât şi cele ale părătului se află în legătură;
C. când instanţa respinsese deja o solicitare anterioară a reclamantului de a se dispune disjungerea.
Răspuns: A
78 Spre deosebire de decădere, perimarea:
A. nu desfiinţează actele de procedură ale tuturor părţilor;
B. se răsfrânge numai asupra actului de procedură neîndeplinit sau îndeplinit tardiv;
C. poate desfiinţa atât actele ulterioare momentului împlinirii termenului de perimare, cât şi pe ele anterioare.
Răspuns: C
79 Dacă din minută lipseşte menţiunea că pronunţarea acesteia s-a făcut în şedinţă publică, hotărârea :
A. este lovită de o nulitate care nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind vorba de un act de
procedură al instanţei;
B. este sancţionată cu nulitatea relativă, în condiţiile art.105 alin.2 teza I C.proc.civ.;
C. este sancţionată cu nulitatea absolută, în condiţiile art.105 alin.2 teza I C.proc.civ..
Răspuns: B
80 Dacă în cursul judecăţii avocatul îşi schimbă sediul la care fusese ales domiciliul procesual al
pârâtului, instanţa :
A. declină competenţa în favoarea instanţei de la noua adresă, în cazul cererii de anulare a unui contract;
B. nu declină competenţa într-o acţiune având ca obiect plata unor despăgubiri, afară de cazul în care ambele
părţi solicită aceasta;
C. nu declină competenţa într-o acţiune în plata contravalorii unor prestaţii.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 10 of 16


DREPTUL MUNCII
DM-JURISP ICCJ - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
81 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibilitatea persoanelor alese în
funcţie de consilieri locali de a cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţial cu
indemnizaţia de şedinţă prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, este în sensul că
A. veniturile în discuţie pot fi cumulate. Dat fiind că şi cumulul de funcţii este permis potrivit art. 35 alin. 1 din
Codul muncii, aceeaşi soluţie se impune pentru identitate de raţiune, şi cât priveşte cumularea pensiei cu
venituri provenite din exercitarea unei funcţii elective;
B. cumulul nu este permis, în aplicarea prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 şi dat fiind că
aleşii locali nu fac parte din categoriile sociale menţionate de art. 94 alin. (1) din legea nr. 19/2000, care pot
cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o actviitate profesională;
C. cumulul este permis, pornind de la natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă prevăzute de dispoziţiile art. 34
din Legea nr. 393/2004, ce nu permite încadrarea ei într-o remuneraţie cu caracter permanent. Neavând
altă semnificaţie decât aceea a unei remuneraţii ocazionale, indemnizaţia în discuţie nu reprezintă o valoare
susceptibilă a fi luată în considerare drept componentă a cumulului nepermis de art. 92 alin. (1) lit. b)
raportat la art., 94 din Legea nr. 19/2000.
Răspuns: C
82 Practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la natura cererii pentru plata drepturilor băneşti
datorate în urma încetării raporturilor juridice de muncă şi, implicit, la competenţa de soluţionare a
acestor cauze, este în sensul următor
A. litigiul are natură civilă, atrăgând competenţa de soluţionare pentru instanţa de drept civil, nemaiexistând un
contract de muncă valabil încheiat;
B. litigiul îşi are izvorul în raportul juridic de dreptul muncii, deoarece vizează drepturi băneşti eventual datorate
în urma încetării raportului juridic de muncă, competenţa materială revenind tribunalului;
C. litigiul are natură civilă, fiind evaluabil în bani, competenţa de soluţionare a cauzei urmând a se determina în
funcţie de cuantumul despăgubirilor băneşti solicitate.
Răspuns: B
83 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul de soluţionare a unei acţiuni cu
două capete de cerere, primul privind pretenţii de natură salarială şi cel de al doilea având ca obiect
drepturi de asigurări sociale, este în sensul urmator
A. ambele capete au caracter principal şi din acest motiv nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 17 Cod procedură
civilă. Competenţa de soluţionare a capătului de cerere privind drepturile salariale aparţine tribunalului de la
domiciliul reclamantului, potrivit art. 284, raportat la art. 281 şi urm. din Codul muncii, iar a capătului de
cerere privind prestaţii de asigurări sociale, tribunalului sediului unităţii pârâte, în baza art. 156 teza a II-a
din Legea nr. 19/2000. În măsura în care cele două instanţe nu coincid, se impune disjungerea capetelor de
cerere şi judecarea separată a acestora, fiecare de către instanţa competentă material şi teritorial;
B. capătul de cerere privind drepturile salariale are caracter principal, atrăgând competenţa de soluţionare a
cauzei în favoarea tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul;
C. ambele capete de cerere au caracterul unui conflict de muncă, astfel cum este definit prin art. 281 şi urm.
din Codul muncii, atrăgând competenţa de de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului în a cărui rază
domiciliază reclamantul.
Răspuns: A
84 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 şi 82 din
Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă este în sensul urmator
A. soluţia casării cu trimitere spre rejudecare nu poate fi pronunţată decât în cazurile expres şi limitativ
prevăzute de lege, instanţa de recurs neputând casa cu trimitere spre rejudecare pentru că prima instanţă
nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei;
B. reglementările din Legea nr. 168/1999 au un caracter special, derogatoriu faţă de dispoziţiile Codului de
procedură civilă, ceea ce face nu să fie incidente în materia litigiilor de muncă toate cazurile de casare
înscrise în art. 312 alin. (3) şi (5) Cod procedură civilă;
C. casarea cu trimitere în materia conflictelor de muncă poate fi dispusă şi în cazul în care prima instanţă nu s-
a pronunţat asupra fondului cauzei.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 11 of 16


DREPTUL MUNCII
DM-JURISP ICCJ - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
85 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la competenţa teritorială în soluţionarea
acţiunilor introduse de sindicat în numele membrilor săi, în baza art. 28 alin. 2 din Legea nr. 54/2003,
pentru restituirea unor contribuţii la asigurările sociale pretins ilegal reţinute, este în sensul următor
A. competenţa teritorială aparţine exclusiv tribunalului în raza căruia îşi au domiciliul sau reşedinţa membrii de
sindicat în numele cărora acesta a formulat acţiunea, potrivit prevederilor art. 284 alin. 2 din Codul muncii.
Într-adevăr, numai aceştia din urmă au calitate procesuală activă, sindicatul fiind doar reprezentant fără
calitate procesuală proprie, astfel că nu sediul său este determinant pentru stabilirea competenţei teritoriale;
B. competenţa teritorială aparţine instanţei de la sediul sindicatului, căruia îi revine calitatea de reclamant în
cauză, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 284 alin. 2 din Codul muncii şi ale art. 2 lit. c) din Codul de
procedură civilă;
C. competenţa teritorială aparţine instanţei de la sediul pârâtului, potrivit regulii generale înscrise în art. 5,
respectiv 7 din Codul de procedură civilă, întrucât dispoziţia art. 284 alin. 2 din Codul muncii este una de
favoare, prevăzută exclusiv în interesul membrilor de sindicat reclamanţi, şi ca la orice dispoziţie de
favoare, aceştia pot renunţa.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 12 of 16


DREPTUL MUNCII
DM-JURISP CCR - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
86 Practica Curţii Constituţionale privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 este în sensul că
A. se admite excepţia de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 15 alin. (2)
din Constituţie, conform cărora legea dispune numai pentru viitor;
B. dispoziţiile criticate au fost abrogate ulterior sesizării Curţii Constituţionale prin art. I pct. 11 din OUG nr.
91/2007, astfel că se va respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate;
C. respinge, ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea
nr. 19/2000, deoarece aceste dispoziţii nu mai pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate.
Răspuns: C
87 Practica Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul muncii este în sensul că
A. dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Codul muncii sunt neconcordante cu dispoziţiile constituţionale reglementate
de art. 44 şi 57 din Constituţie, ce garantează dreptul de proprietate privată, principiul libertăţii economice,
precum şi exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor constituţionale;
B. repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere numai în situaţia în care s-a constatat
efectuarea în mod netemeinic sau nelegal a concedierii nu lezează dreptul de proprietate al angajatorului;
C. prevederile art. 78 alin. (2) din Codul muncii sunt dispoziţii neconstituţionale, deoarece conduc la imixtiuni în
administrarea fondului de comerţ ce se află în proprietatea exclusivă a societăţii şi asupra căruia numai
aceasta poate dispune liber.
Răspuns: B
88 Jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 este în sensul că
A. excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională s-a mai pronunţat
anterior asupra acestei excepţii;
B. art. 81 din Legea nr. 168/1999 prevede procedura de urmat după admiterea recursului şi constituie o normă
de procedură a cărei stabilire intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Curtea Constituţională respinge
excepţia de constituţionalitate, textul citat necontravenind dispoziţiilor constituţionale;
C. se încalcă dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, precum şi principiul constituţional
privind egalitatea în drepturi, astfel că textele de lege criticate sunt neconstituţionale.
Răspuns: B
89 Asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (2), 267 şi 268 din Codul muncii,
Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că
A. textele de lege criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi, garantat de Constituţie;
B. textele de lege sunt neconcordante cu dispoziţiile constituţionale, deoarece se afectează stabilitatea
raporturilor de muncă;
C. excepţia de neconstituţionalitate se respinge, deoarece angajatorul şi salariatul se află în situaţii obiectiv
diferite, condiţionarea aplicării sancţiunii disciplinare de efectuarea unei cercetări prealabile nediminuând cu
nimic răspunderea disciplinară a salariaţilor şi necreându-le privilegii.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 13 of 16


DREPTUL MUNCII
DM-JURISP CCR - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
90 Practica Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea art. 268 alin. (2) din Codul muncii,
raportat la prevederile art. 61 din acelaşi cod, este în sensul că
A. dispoziţiile art. 268 alin. (2) din Codul muncii, care prevăd obligaţia angajatorului de a se dispune aplicarea
unei sancţiuni disciplinare, nu sunt necorelate cu textul art. 61 din acelaşi cod, întrucât cele două articole nu
au acelaşi obiect de reglementare. Astfel, textul de referinţă stabileşte numai, prin enumerare, cazurile în
care se poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, rămânând ca acestea
să fie detaliate prin reglementările următoare;
B. cele două texte sunt într-adevăr necorelate cât priveşte actele care conţin prevederile a căror încălcare
constituie abatere disciplinară. Astfel, în timp ce art. 61 lit. a) din Codul muncii vorbeşte despre "contractul
individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern", art. 268 alin. 2 lit. b) se
referă la "statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil". Or,
neconcordanţa între două texte ale aceluiaşi act normativ reprezintă o formă gravă de neconstituţionalitate,
afectând stabilitatea raporturilor juridice derivate din lege;
C. raportarea textului art. 268 alin. (2) din Codul muncii la art. 61 din acelaşi act normativ, cu scopul constatării
contrarietăţii lor, relevă un aspect de legiferare, iar nu o problemă de constituţionalitate, care să intre în
competenţa Curţii Constituţionale, abilitate să judece, pe cale de excepţie, doar conflictele dintre legi (acte
cu putere de lege) şi Constituţie. Condiţiile impuse de corelarea actelor normative între ele sau concordanţa
dintre textele aceluiaşi act normativ ori conţinutul normei juridice sunt la latitudinea Parlamentului, ca unică
autoritate legiuitoare a ţării conform art. 61 alin. (1) din Constituţie.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 14 of 16


DREPTUL MUNCII
JURISP CEDO - ASPECTE CIVILE - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
91 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, dreptul la judecarea în mod
echitabil a cauzei, prevăzut de articolul 6 par. 1 din Convenţie, abilitează Curtea să examineze:
A. numai dacă procedura de judecată în fond a fost sau nu echitabilă, potrivit exigenţelor, sub acest aspect,
ale Convenţiei;
B. numai modul echitabil de soluţionare a problemei de fond deduse judecăţii;
C. dacă procedura de judecată în ansamblul său a fost sau nu echitabilă şi, în măsura în care s-au produs
erori prin care s-au adus atingeri drepturilor şi libertăţilor apărate prin Convenţie şi Protocoalele adiţionale,
Curtea va putea antama şi fondul cauzei, sub aspectul modului echitabil de soluţionare al acestuia.
Răspuns: C
92 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, vânzarea de către stat a unui
bun al altuia, unor terţi :
A. de bună-credinţă, combinată cu lipsa totală a desbăgubirii, constituie o privare de proprietate contrară art. 1
din Protocolul nr. 1;
B. de bună-credinţă, numai dacă vânzarea este posterioară confirmării definitive în justiţie a dreptului de
proprietate al altuia, combinată cu lipsa totală a desbăgubirii, constituie o privare de proprietate contrară art.
1 din Protocolul nr. 1;
C. de rea- credinţă constituie o privare contrară art. 1 din Protocolul nr. 1, chiar în condiţiile în care fostul
proprietar a fost despăgubit proporţional cu valoarea reală a bunului.
Răspuns: A
93 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, obligaţia judecătorilor de a se
conforma unei jurisprudenţe stabilite în forurile specializate ale instanţei supreme a unei ţări:
A. contravine caracterului independent al unui tribunal;
B. nu contravine caracterului independent al unui tribunal, fiind vorba despre autoritatea unor decizii de
principiu;
C. contravine caracterului independent al unui tribunal, întrucât, potrivit legii, judecătorii se supun numai legii.
Răspuns: B
94 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României,
obiectul articolului 8 din Convenţie:
A. impune statelor numai îndeplinirea unor obligaţii pozitive;
B. este esenţialmente acela de a proteja individul împotriva oricărei ingerinţe arbitrare din partea autorităţilor
publice;
C. impune statelor doar o obligaţie de abţinere.
Răspuns: B
95 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, Curtea hotărăşte că a avut
loc o încălcare a dreptului de acces la un tribunal, dacă:
A. cererea a fost anulată ca netimbrată în etapa judecăţii în fond, taxa de timbru stabilită depăşind venitul
anual al reclamantului;
B. hotarârea a fost executată imediat după învestirea cu formulă executorie;
C. o decizie a unui organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale poate fi atacată în faţa unei instanţe într-un
singur grad de jurisdicţie.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 15 of 16


DREPTUL MUNCII
JURISP CJCE - ASPECTE CIVILE - Probă teoretică - Curte de Apel Grila nr.3
96 Noţiunea de măsuri cu efect echivalent restricţiilor cantitative la import a fost definită de CJCE în:
A. hotărârea Gebhard;
B. hotărîrea Dassonville;
C. hotărârea Marshall I.
Răspuns: B
97 În hotărârea Costa c. ENEL, CJCE a enunţat:
A. prioritatea dreptului comunitar faţă de cel naţional;
B. prioritatea regulamentului faţă de legea fundamentală a unui stat membru;
C. prioritatea directivei faţă de dreptul naţional.
Răspuns: A
98 Răspunderea statului pentru încălcările dreptului comunitar rezultate din hotărâri judecătoreşti
irevocabile a fost explicată de CJCE în:
A. hotărârea Francovich şi Bonifaci;
B. hotărârea Köbler;
C. hotărârea Centros.
Răspuns: B
99 În hotărârea Foto- Frost, CJCE a negat posibilitatea instanţelor naţionale:
A. de a constata invaliditatea unei norme comunitare;
B. de a anula o dispoziţie internă, dată în transpunerea unei directive comunitare;
C. de a declara invaliditatea unui act emis de Banca Centrală Europeană.
Răspuns: A
100 CJCE a stabilit prioritatea dreptului comunitar asupra dreptului procesual dintr-un stat membru în:
A. hotărârea Simmenthal;
B. hotărârea Internationale Handelsgesellschaft;
C. hotărârea Factortame I.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 16 of 16