UNIVERSITATEA “BABEŞ - BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

CATEDRA DE ISTORIE MEDIEVALĂ ŞI ISTORIOGRAFIE

Seminarul general ISTORIA MEDIE A ROMÂNIEI

(anul universitar 2021-2022, semestrul II)

Prof.univ.dr. Ovidiu Ghitta

Conf.univ.dr. Ionuţ Costea
Conf.univ.dr. Radu Mârza
dr. Mihai Olaru
http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/licenta/istorie.html

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SEMINAR

TEMA 1: ROMANITATEA ORIENTALĂ LA ÎNCEPUTURILE EVULUI MEDIU

- Romanitatea Orientală: geografie şi populaţie. Linia Jireček. Teoria „pânzelor de populaţie”. Slavi şi
romanici la Dunărea de Jos.
- istoria prin cuvinte: vlah, voloh, valah, olah, Vlahia
- vlahii în izvoarele bizantine

BIBLIOGRAFIE
Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Bucureşti, 1972 (1997), cap. I, paragr. 1-3.
Petre P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1968, p. 114-122 (vezi şi
ediţia din 2000).

PREZENTARE
Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval. Bizanţul şi Europa de Răsărit: 500-1453.
Bucureşti, 2002, p. 56-119.

IZVOARE
Izvoare privind istoria României, vol. III, îngrijit de Al. Elian şi N. Tanaşoca, Bucureşti, 1975, p. 39-
43 [imaginea vlahilor în opera istoricului bizantin Kekaumenos].
Bibliografia asociată izvorului: George Murnu, Studii privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre,
Bucureşti, 1984, p. 67-129.

HĂRŢI
Harta fizică a Peninsulei Balcanice
Grecia continentală - Macedonia Tesalia Epir
Linia Jireček
Imperiul Bizantin 1081-1204
Bulgaria sub ţarul Samuil

TEMA 2: TRANSILVANIA ÎN SECOLELE IX-XI

- realităţi politice în gesta lui Anonymus
- tipuri de surse şi argumente istorice privind epoca

BIBLIOGRAFIE
Ioan Aurel Pop, Români şi maghiari în secolele IX-XIV, Cluj, 1996, p. 69-91, 131-141.
Stelian Brezeanu, Romani” şi “Blachi” la Anonymus. Istorie şi ideologie politică, în Revista de
istorie, 34, 1981, nr. 7, p. 1313-1339, sau în idem, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Bucureşti,
1999, p. 137-163.

1
DEZBATERE ISTORIOGRAFICĂ: Gesta lui Anonymus – despre ducele Gelu
I-a intervenţie: Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim. Cluj-Napoca, Centrul
de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 2001, p. 117-184.
A II-a intervenţie: Gyula Kristó, Ardealul timpuriu (895-1324). Szeged, 2004, p. 45-117.

IZVOARE
Anonymus, Gesta Hungarorum, în Cronica notarului Anonymus. Traducere şi comentariu Paul
Lazăr Tonciulescu. Bucureşti, Ed. Miracol, 1996, p. 55-59 sau în Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor,
vol. I, Bucureşti, 1934, p. 90-94 [despre Gelu].

HĂRŢI
Bazinul Carpatic
Transilvania intracarpatică - forme de relief
Transilvania în secolul al XIII-lea

TEMA 3: FORMAREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

- cadru politic internaţional (Ungaria, tătarii)
- Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247) şi Introducerea la Letopiseţul Cantacuzinesc.
- problema descălecatului în istoriografie

BIBLIOGRAFIE

Sergiu Iosipescu, Românii din Carpaţii Meridionali la Dunărea de Jos de la invazia mongolă până
la consolidarea domniei a toată Ţara Românească, în vol. Constituirea statelor feudale, Bucureşti, 1980,
p. 50-97.
Viorel Achim, Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni. Bucureşti: Editura
Enciclopedică, 2008, p. 241-276.
Şerban Papacostea, „Prima unire românească”: Voievodatul de Argeş şi Ţara Severin, în Studii şi
Materiale de Istorie Medie, XXVIII, 2010, p. 9-24.

IZVOARE
1. Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. I, Bucureşti, 1966, p. 3-11 [Diploma
Cavalerilor Ioaniţi (1247): realităţi geografice: teritoriul acordat Ioaniţilor, formaţiuni politice; politica de
înlesniri fiscale].
Bibliografia asociată izvorului: Şerban Papacostea, Românii în secolul XIII, Bucureşti, 1993, p.
136-144.

2. Letopiseţul Cantacuzinesc în vol. Cronicari munteni, vol. I, Bucureşti, 1961, p. 83-84 [direcţii de
descălecat, aspecte demografice şi organizatorice].
Bibliografia asociată izvorului:
Nicolae Stoicescu, “Descălecat” sau întemeiere? O veche preocupare a istoriografiei româneşti.
Legendă şi adevăr istoric, în vol. Constituirea statelor feudale, Bucureşti, 1980, p. 97-110.
Gh. I. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor medievale româneşti, Bucureşti,
1980, p. 85-117 (sau alte ediţii, Chişinău 1991).

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Neagu Djuvara, Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Româneşti,
Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007.
Matei Cazacu, Dan Ioan Mureşan, Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti.
Chişinău, Ed. Cartier, 2013, p. 25-135
Stelian Brezeanu, Identităţi şi solidarităţi medievale. Controverse istorice. Bucureşti, 2002, p.
371-386.
Stelian Brezeanu, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Bucureşti, 1999, p. 209-228 (sau art.
Model european şi realitate locală în întemeierile statale medievale româneşti. Un caz „Terra Bazarab”, în
Revista de istorie, V, 1994, 3-4, p. 211-232.
Nicolae Stoicescu, “Descălecat” sau întemeiere? O veche preocupare a istoriografiei româneşti.
Legendă şi adevăr istoric, în vol. Constituirea statelor feudale, Bucureşti, 1980, p. 97-164.

2
 Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, vol. I, Cluj, 1972, p. 328-428.

HĂRŢI
Ţara Românească - harta fizică
Ţara Românească – epoca Mircea cel Bătrân
Transalpina 1220-1330
Cumanii

TEMA 4: FORMAREA MOLDOVEI

- cadru politic regional (Ungaria, tătarii)
- societatea la răsărit de Carpaţi înainte de descălecat
- românii din Maramureş şi relaţia lor cu regalitatea maghiară
- marca lui Dragoş la răsăritul Carpaţilor; descălecatul lui Bogdan
- există un paralelism al întemeierilor Ţării Româneşti şi Moldovei?

BIBLIOGRAFIE
Şerban Papacostea, Geneza statelor medievale româneşti, Cluj, 1988 (sau ediţia din 2000!), p.
33-48 (cap. Triumful lupte pentru neatârnare: întemeierea Moldovei).
Ştefan S. Gorovei, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iaşi, 1997, p. 36-45.
Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna, Biserica „Sf. Nicolae” din Rădăuţi. Cercetări arheologice şi
interpretări istorice asupra începuturilor Ţării Moldovei. Piatra Neamţ, 2012, p. 169-208.

PREZENTARE
Radu Popa, Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p. 168-181, 193-215, 240-
248 (vezi şi ediţia 1997).

IZVOARE
1. Documenta Romaniae Historica. Seria C. Transilvania, vol. XI, Bucureşti, 1981, p. 483-484
[diploma din 1360 acordată de regele Ludovic cel Mare al Ungariei nobilului român Dragoş ca
răsplată pentru ajutorul militar acordat în Moldova].
2. Documenta Romaniae Historica. Seria C. Transilvania, vol. XII, Bucureşti, 1985, p. 400-401
[diploma din 1365 acordată de regele Ludovic cel Mare al Ungariei nobilului român Balc, prin care
i se acordă moşia Cuhea a fostului voievod Bogdan].

Bibliografie asociată izvoarelor:

Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Bucureşti, 1983, p. 290-340.
C. Cihodaru în Pompiliu Teodor, Nicolae Edroiu, Ioan Aurel Pop (coord.), Istoria medie a
României. Formarea statelor medievale româneşti (sec. XII-XIV), Cluj Napoca, 1992, p. 149-160.

3. Versiuni ale descălecatului cf. Grigore Ureche (Simion Dascălul)

HĂRŢI
Moldova – epoca Ştefan cel Mare
Transalpina 1220-1330

TEMA 5: GENEZA PRINCIPATULUI TRANSILVANIEI

- războiul civil între Ioan Zapolya şi Ferdinand de Habsburg. Tratatul de la Oradea 1538.
- formarea principatului Transilvania: cronologie, instituţii, evoluţie teritorială
- statutul Transilvaniei faţă de Înalta Poartă.

BIBLIOGRAFIE
Cristina Feneşan, Constituirea principatului autonom al Transilvaniei, Bucureşti, 1997, p. 17-38, 79-
118, 177-194.
Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, Cluj-Napoca, 1994, p. 25-35.

PREZENTARE

3
 Martyn Rady, Voivode and Regnum: Transylvania’s Place in the Medieval Kingdom of Hungary, în
Historians and the history of Transylvania. Ed. Laszlo Peter. Columbia University Press, New York, 1992,
p. 87-101.

IZVOARE
Österreichische Staatsverträge. Fürstentum Siebenbürgen (1526-1690). Wien, 1911, p. 69
(tratatul de la Oradea, 1538 şi tratatul de la Speyer 1571: titulaturile semnatarilor, graniţele stabilite ale
principatului Transilvania).

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Călin Felezeu, Statutul principaului Transilvaniei în raporturile cu Poarta otomană (1541-1688),
Cluj, 1996
G. Barta, Az erdélyi fejdelemség szülétese, Budapest, 1979, p. 8-121.
Aurel Decei, Istoria Imperiului Otoman, Bucureşti, 1980, p. 159-199.

HĂRŢI
Ungaria şi Transilvania în secolul XVI
Ungaria sub ocupaţie turcească
Principatul Transilvania

TEMA 6: STĂPÂNIREA PĂMÂNTULUI ÎN EVUL MEDIU ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI

MOLDOVA
- tipuri de stăpânire asupra pământului: domnească, boierească, bisericească
- instituţii, terminologie, categorii de termeni

BIBLIOGRAFIE
Al. Busuioceanu, Imunitatea feudală, în Arhivele Olteniei, 1985, nr. 4, p. 74-82.
Ion Donat, Domeniul domnesc în Ţara Românească (sec. XIV-XVI). Bucureşti, 1996, p. 92-123.
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. O. Sachelarie şi N. Stoicescu, Bucureşti,
1988 (vocile: alodiu, baştină, branişte, cotropire, curătură (laz), darea calului, delniţă, descălecat,
desherenţă, devălmăşie, domeniu domnesc, domeniu feudal, dominium eminens, duşegubină, imunitate,
monopol seniorial, ocol, ocină, ohabă, prădalnică, preemţiune (protimisis), proprietate, rezervă feudală,
roire, selişte-sălişte, silnicie, slobozie, trădare (hiclenie), uric, vislujenie).
Marian Coman, Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI). Polirom,
2013, p. 110-124.

PREZENTARE
Stelian Brezeanu, Moşnenii din Bezdead – Dâmboviţa (1620-1820). Colectivităţi şi solidarităţi
rurale româneşti în pragul epocii moderne, Bucureşti, 2008, p. 57-97, 141-181.

EXERCIŢIU DE SEMINAR „Stăpânirea pământului în documentele medievale”. De căutat în

colecţiile Documente privind Istoria României şi Documenta Romaniae Historica, seriile A [Moldova] şi B
[Ţara Românească], secolele XIV-XVI documente referitoare la: proprietatea domnească, boierească şi
mănăstirească (constituirea, transmiterea, structura proprietăţii, terminologia de epocă, scutiri,
privilegii, imunităţi legate de proprietate; implicarea domniei în problemele proprietăţii).
Bibliografie asociată izvoarelor: Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. O.
Sachelarie şi N. Stoicescu, Bucureşti, 1988 (vezi vocile de la bibliografia de seminar).

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Violeta Barbu, De bono coniugali. O istorie a familiei din Ţara Românească în secolul al XVII-lea.
Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003, 224 p.

TEMA 7: STRUCTURI SOCIALE ÎN EVUL MEDIU: NOBILIMEA ÎN TRANSILVANIA

- originea şi evoluţia nobilimii

4
- nobilimea românească din Transilvania: înnobilare / confirmare? Dreptul cnezial şi dreptul nobiliar.
Problema confesională

BIBLIOGRAFIE
Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între 1440-1514, Bucureşti, 2000, p. 117-
151, 175-187 + tabelul de la p. 209.
Marius Diaconescu, Structura nobilimii din Transilvania în epoca angevină. Cluj-Napoca, Mega,
2013, p. 28-85.

IZVOARE
1. Bula de Aur, în Documente privind Istoria României, seria C. Transilvania, vol. I, veacul XI,
XII, XIII: 1075-1250, Bucureşti, 1951, p. 189-193.
Bibliografie asociată izvoarelor: Engel Pál, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei
medievale. Cluj, 2006, p. 120-122, 202-211.

2. Nobilimea românească din Haţeg - familia Cândea: Izvoare privind Evul Mediu românesc.
Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473). Ediţie de Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan
Drăgan. Cluj-Napoca, 1989, p. 41-42, 142-143.
Bibliografie asociată izvoarelor: Adrian Andrei Rusu, Cnezi români din Transilvania în epoca
lui Iancu de Hunedoara – Cândeştii de Râu de Mori, în Revista de istorie, XXXVII, 1984, 6, p. 556-568.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ:
Nobilimea românească din Transilvania. Coordonator: Marius Diaconescu. Satu Mare, 1997
(studiile lui I. Drăgan, p. 5-33, 110-128, I.A. Pop, p. 36-55).
Mályusz Elemér, Hungarian Nobles of Medieval Transylvania, în History & Society in Central
Europe, 2, Budapest-Krems, 1994, p. 25-53.

HARTĂ
Haţegul – hartă a reliefului

TEMA 8: INSTITUŢII CENTRALE: DOMNIA (I)

- elemente bizantine şi slavone în ideologia şi funcţionarea instituţiei domneşti
- titulatura domnească
- prerogativele domniei
- reprezentarea domniei (frescă, piatră de mormânt, monedă, cronică)

BIBLIOGRAFIE
Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-
1881. I. Secolele XIV-XVI. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 19-27 (Domnia în Ţara Românească şi
Moldova).
Marian Coman, Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI). Polirom,
2013, p. 52-67.

IZVOARE
Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. I, Bucureşti, 1966, p. 28-29, 50;
Ibidem, Seria A. Moldova, vol. I, p. 3. [hrisoave domneşti: vezi titulaturile domnilor!]
Bibliografie asociată izvoarelor:
Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval. Bizanţul şi Europa de Răsărit: 500-1453.
Bucureşti, 2002, p. 9-12, 283-286, 344-353.
Valentin Al. Georgescu, Bizanţul şi instituţiile româneşti, Bucureşti, 1980, p. 41-47.

PREZENTARE: Succesiunea la tron în Moldova în cronistică şi iconografie. Studiu de caz: Petru

Rareş
Cronicile slavo-romîne din sec.XV-XVI publicate de Ion Bogdan. Ediţie revazută şi completată de
P.P. Panaitescu. Bucureşti, Ed. Academiei, 1959, p. 95, 139.

5
 Grigore Ureche, Letopiseţul Ţări Moldovei, ediţia P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1958 (sau alte
ediţii!), p. 145 (Cîndu au perit Arbure hatmanul…, Cîndu s-au rădicatu boierii Moldovei…), 147 (De
domniia lui Pătru vodă Rareş…).

Bibliografie asociată izvoarelor:

Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-
1881. I. Secolele XIV-XVI. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001. De căutat vocea „Petru Rareş”.
Elena Firea, Concepţie dinastică în tablourile votive ale lui Petru Rareş, în Ars Transylvaniae, XIV-
XV, 2004-2005, p. 143-161.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Istoria dreptului românesc, vol. I, Bucureşti, 1980, p. 250-260.
Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române, Bucureşti, 1982, p. 17-52 (vezi şi ediţia
2000).

HARTĂ
Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare

TEMA 9: INSTITUŢII CENTRALE: DOMNIA (II). RAPORTURILE CU ÎNALTA

POARTĂ, SEC. XV-XVI
- relaţiile cu Înalta Poartă şi efectele lor asupra autorităţii domneşti
- studiu de caz: Ştefan cel Mare şi relaţiile Moldovei cu otomanii
- statele tributare: înăuntrul sau în afara Imperiului Otoman
- „jugul otoman”, mit sau realitate?

BIBLIOGRAFIE
Tahsin Gemil, Români şi otomani în sec. XIV-XVI, Constanţa, 2008, p. 23-67.

PREZENTĂRI
1). Mihai Maxim, Ţările Române şi Înalta Poartă, Buc., 1994, p. 206-245.

2). Ştefan Gorovei, Moldova în Casa Păcii, în Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din
Iaşi, XVII, 1980, p. 629-667.

3) Dariusz Kołodziejczyk, What is Inside and What is Outside? Tributary States in Ottoman
Politics, în Gábor Kármán and Lovro Kunčević (eds.), The European Tributary States of the Ottoman
Empire in the Sixteenth and Seventeenth Centuries. Brill, 2013, p 421-432. (pdf).

4) Dariusz Kołodziejczyk, The Ottoman Yoke Revisited ...

HĂRŢI
Bizanţul şi otomanii la 1355
Otomanii la 1451

TEMA 10: INSTITUŢIILE CENTRALE. DOMNIA (III). RELAŢIILE CU STĂRILE

- terminologie: Stări, regim de Stări, Adunarea Stărilor, Sfat Domnesc
- compoziţie, prerogative, caracter reprezentativ
- etapele regimului de stări în Ţara Românească: domniile autoritare (sec. XIV-XV), criza regimului de
stări (sec. XVI), Mihai Viteazul, levantinizarea, Matei Basarab

BIBLIOGRAFIE
Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc şi adunarea stărilor, Bucureşti, 1995, p. 61-96.
Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române, Bucureşti, 1982, p. 109-115.

6
IZVOARE
Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. XXIII, Bucureşti, 1969, p. 406-
408 sau p. 412-413 [decretele lui Leon Tomşa vodă din 1631]
Istoria Ţării Româneşti. 1290-1690. Letopiseţul Cantacuzinesc. Ediţie de C. Grecescu şi D.
Simonescu, Bucureşti, 1960, p. 58-59 [semnarea de către delegaţia stărilor muntene a tratatului de la
Alba Iulia, 20 mai 1595, împotriva voinţei lui Mihai Viteazul], 95-99 [răscoalele boierimii muntene la
1630-1631 şi întronarea lui Matei Basarab].
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, vol. I, Documente externe, Bucureşti, 1982, p. 93-96
[prevederile tratatului de la Alba Iulia, 20 mai 1595: importanţa pentru relaţiile stări-domnie în timpul lui
Mihai Viteazul şi pentru relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania].

Bibliografie asociată izvoarelor

Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc şi adunarea stărilor, Bucureşti, 1995, p. 74-96.
Ion Ionaşcu, Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la Alba Iulia (1595), în Anuarul Institutului de
istorie şi arheologie, Cluj, 5, 1962, p. 111–144.

TEMA 11: INSTITUŢIILE PRINCIPATULUI TRANSILVANIEI

- principatul Transilvania în secolul XVII: cronologie, geografie
- principele. Titulatură, autoritate, alegere, prerogative. Principii calvini autoritari
- consiliul privat
- dieta: rol politic, prerogative
- relaţiile principelui cu Stările. Factorul confesional

BIBLIOGRAFIE
Suzana Andea, în Istoria Românilor. Tratatul Academiei, vol. V, Bucureşti, 2003, p. 679-705.
Graeme Murdock, „Freely Elected in Fear”: Princely Elections and Political Power in Early Modern
Transylvania, în Journal of Early Modern History, 7, 3-4, 2003, p. 213-244.

IZVOARE: CONDIŢIILE PUSE DE STĂRI PRINCIPILOR

Approbatae Constitutiones, în Mitropolia Ardealului, XXI, 1976, nr. 7-9, p. 474-484 sau
Constituţiile Aprobate ale Transilvaniei (1653). Ediţie de Liviu Marcu. Cluj Napoca, 1997, p. 62-76.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Al. Herlea, Studii de istoria dreptului, vol. I, Cluj, 1983, p. 46-60.

HARTĂ
Principatul Transilvania

TEMA 12: STAT ŞI BISERICĂ ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

- confesionalizare şi disciplină socială în Transilvania
- Reforma în Transilvania
- Biserica românilor din Transilvania: relaţiile cu principatul calvin şi religiile recepte

BIBLIOGRAFIE
Edit Szegedi, Reforma în Transilvania. Confesionalizarea, în Istoria Transilvaniei, vol. II (1541-
1711), Cluj, 2005, p. 237-263.
Ovidiu Ghitta, în Ibidem, p. 271-276, 372-377.

IZVOARE 1
Ioan Lupaş, Documente istorice transilvănene, vol. I, Cluj, 1940, p. 206-209.
Bibliografie asociată izvoarelor:
Maria Crăciun, Building a Romanian Reformed Community in 17th century Transylvania, în
Confessional identity in East-Central Europe. Edited by Maria Craciun, Ovidiu Ghitta and Graeme
Murdock. Ashgate, 2002, p. 99-120.

7
 Ana Dumitran, Religie ortodoxă, religie reformată. Ipostaze ale identităţii confesionale a românilor
din Transilvania, secolele XVI-XVII. Cluj, Ed. Nereamia Napocae, 2004, p. 136-150.

IZVOARE 2
Valeriu Literat, M. Járay, "Vizite" calvineşti la preoţii români din Ţara Făgăraşului, în Anuarul
Institutului de Istorie Naţională, VII, 1936-1938, p. 582-619.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Adrian Andrei Rusu, Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700. Satu Mare, Editura
Muzeului Sătmărean, 1997, p. 78-90.
Graeme Murdock, Calvinism on the Frontier, 1600-1660, Oxford, 2000, p. 10-45.
idem, Church building and discipline in early seventeenth-century Transylvania, p. 136-154.

HARTĂ
Situaţia religioasă în Europa Centrală 1618

TEMA 13. REFORMISMUL HABSBURGIC ŞI FANARIOT

- definiţii, terminologie: reformism, iluminism, iosefinism, ştiinţe camerale, etatism, mercantilism,
despotism luminat, fiziocratism, raţionalism, graniţă militară
- cauzele reformismului în monarhia habsburgică
- Transilvania, Banatul, Oltenia şi Bucovina ca provincii habsburgice: consecinţe
- etapele reformismului: Maria Teresia, Iosif II
- reformele administrative, şcolare, judiciare, sociale, confesionale, militare. Cazul Transilvaniei şi
Olteniei
- românii din Transilvania şi reformele Curţii de la Viena
- principalele reforme ale lui Constantin Mavrocordat în Ţările Române

BIBLIOGRAFIE
Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat. Bucureşti, Ed. Militară, 1985.
Şerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, Bucureşti, 1971, p. 309-319 (ediţia 1998, p.
310-321).
David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucureşti, 1984, p. 221-244 (ediţia 1998, p. 270-291).
Jean Berenger, Istoria Imperiului Habsburgic. 1273-1918, Bucureşti, 2000, p. 329-335, 348-357,
360-369.

PREZENTARE
Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, Cluj-Napoca, 1994, p. 161-187.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
Toader Nicoară, Transilvania la începuturile epocii moderne (1600-1800), Cluj-Napoca, 1997, p.
339-396.

HARTĂ
Europa Centrală la 1789

OBSERVAŢII
CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA SEMINARULUI

- IMPORTANT! Nota de seminar se acordă pentru activitatea desfăşurată în cursul semestrului. Nota
finală pentru materia “Istoria medie a României” se obţine prin media notei de seminar cu nota de la
examenul scris (cu condiţia ca aceasta să fie minim 5). Ponderea seminarului: 50% din nota
finală.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

8
- 1. la seminariile / temele nr. 5, 9, 12: teste de evaluare a cunoştinţelor de la seminariile
precedente (comentarii pe izvoare, aspecte din bibliografia de seminar). Durata: 50 minute.
Pondere în nota finală de seminar: 3 x 15 % = 45 %.
- 2. fiecare student are obligaţia de a prezenta în scris comentarii bibliografice (1 x săptămână) la
una dintre lucrările din bibliografia obligatorie de seminar (structura lucrării, tezele şi argumentele
aduse de autor, surse folosite. Comentariul bibliografic trebuie să reprezinte o raportare critică a
studentului la lucrarea consultată, şi nu un rezumat al acesteia!). Dimensiunile comentariului: max. 1
pagină. 1 semestru = 13 teme de seminar => 12 comentarii bibliografice. Pondere din nota finală
de seminar: 12 comentarii x 1,25 % = 15 %. Fiecare comentariu bibliografic se predă la tema de
seminar la care se referă! Nu se primesc comentarii retroactiv şi nici anticipat.
- 3. fiecare student are obligaţia să-şi aleagă o temă de seminar, pentru care va pregăti (lectură,
analiză, prezentare) a) izvoarele, pe care le va prezenta în cadrul seminarului, sau b) prezentări
de carte/capitole de carte/studii [din rubrica Prezentări de la temele de seminar]. Timp
disponibil pentru expunere: 10 min. Pondere din nota finală de seminar: 10 %.
- La prezentări se punctează: expunerea liberă + pregătirea unei scheme a prezentării + provocarea
de discuţii între studenţi + utilizarea unei bibliografiei (din bibliografia de seminar sau bibliografie
alternativă). Absenţa (nemotivată) de la seminarul la care studentul şi-a asumat prezentarea de
izvoare/carte se penalizează cu – 10 % din totalul notei de seminar.
- 4. participarea activă la seminar: pregătirea bibliografiei de seminar şi a izvoarelor, exprimarea
de atitudini pe marginea lor, a prezentărilor de izvoare / cărţi pregătite de către colegii de grupă. Se
apreciază suplimentar consultarea de bibliografie alternativă şi în limbi străine. Pondere din nota
finală de seminar: 30 %.
- 5. Prezenţa la seminar: maximum 3 absenţe

ALTE INFORMAŢII
 Caietele de seminar se găsesc la biblioteca Facultăţii de Istorie, str. Napoca 11 (varianta
2011 !!) sau pe pagina web a BCU http://www.bcucluj.ro/bibliografie.php (username: istorie,
parola: student); ele conţin bibliografia generală pentru fiecare temă de seminar, izvoare, hărţi,
nu şi bibliografia facultativă, bibliografia pentru prezentări, dezbateri sau cea asociată izvoarelor.
A se folosi de preferat browserul Internet Explorer sau Mozilla.
 Tematica şi bibliografia seminarului se găsesc şi pe pagina web a Facultăţii de Istorie şi Filosofie
http://hiphi.ubbcluj.ro/seminar_IMR.html (acces la izvoare şi hărţi)
 La consultarea cataloagelor de bibliotecă (BCU sau str. Napoca) atenţie la cataloagele online
(electronice) care conţin doar titlurile de carte apărute după 1996. Titlurile apărute înainte de
acest an se găsesc în cataloagele tradiţionale, cu fişe.
Atenţie la citirea titlurilor din bibliografie: articolele din reviste sau din volume de studii se caută nu
la numele autorului sau la titlul acestora, ci la denumirea revistei sau a volumului de studii respectiv.

!!!!! Orice formă de plagiat şi copiatul la referate, teste şi la examene se pedepsesc conform reglementărilor în
vigoare ale Universităţii Babeş-Bolyai şi ale Facultăţii de Istorie şi Filosofie.