Sunteți pe pagina 1din 44

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Administraţie şi Management Public

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr.

Student:
AA

Bucureşti
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Administraţie şi Management Public

Influenţa chirurgiei robotice asupra


sănătăţii pacienţilor

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr.

Student:
AA

Bucureşti
Introducere

Lucrarea de licenţă, cu titlul Influenţa chirurgiei robotice asupra sănătăţii pacienţilor, are ca
scop cunoașterea importanţei pe care o au roboţii utilizaţi în chirurgie asupra pacienţilor şi
asupra medicilor şi totodată impactul pe care aceştia îl au în dezvoltarea medicinei
chirurgicale.
Am ales această temă, deoarece consider că în prezent nu există destule studii cu privire la
roboţii chirurgicali şi cred că această lucrare poate avea o influenţă considerabilă în privinţa
alegerii unei astfel de intervenţii chirurgicale robotice atunci când este cazul. Totodată mi-am
dorit să obţin un minim de date pentru lucrarea de masterat, unde îmi voi extinde cercetarea.
Lucrarea este structurată în două capitolele. Primul capitol, ,,Cadru conceptual şi cercetări
anterioare”, prezintă roboţii din industria medicală, iar al doilea capitol, ,,Metodologie şi
analiză empirică”, prezintă rezultatele obţinute în urma unei cercetări calitativ- cantitativă cu
privire la utilizarea roboţilor chirurgicali în România.
Capitolul I cuprinde perspectiva specialiştilor asupra chirurgiei robotice. Prin analiza
literaturii de specialitate am prezentat tipologia roboţilor utilizaţi în chirurgie, evidenţiind
robotul da Vinci, cel mai utilizat robot chirurg în spitalele private din ţară şi planificarea
chirurgicală personalizată în care se utilizează imprimanta 3D.
Capitolul II este dedicat cunoașterii impactului chirurgiei robotice asupra pacienţilor şi
asupra medicilor. În acest sens, au fost prezentate rezultatele obținute în urma cercetării
sociologice realizată în spitalele private Ponderas şi Regina Maria din Bucureşti . Obiectivele
demersului meu au constat în cunoaşterea importanţei roboţilor în dezvoltarea medicinei
chirurgicale, evaluarea percepţiei pacienţilor asupra impactului intervenţiei chirurgicale
robotice şi cunoaşterea modului în care chirurgia robotică influenţează calitatea serviciilor
medicale din perspectiva chirurgilor care deja utilizează această tehnică.
Astfel, am utilizat metode sociologice considerate adecvate pentru obiectivele cercetării
mele (analiza documentelor, ancheta sociologică și interviul).
În urma analizării şi interpretării răspunsurilor obţinute de la respondenţi am constatat că
sistemul de sănătate din România are nevoie de multe îmbunătăţiri, iar în ceea ce priveşte
tehnologia din spitale, în prezent nu există suficienţi roboţi chirurgicali şi nici posibilitatea ca
toţi pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale robotice nu au acces la acestea,
deoarece costurile sunt destul de mari.
Aşadar, în urma acestor observaţii, concluziile formulate conțin o serie de propuneri ce
constau în dezvoltarea unui cadru legal care să permită achiziţionarea unui număr cât mai
mare de roboţi chirurgicali în toate spitalele din România la care pot avea acces toţi pacienţii
care au nevoie de astfel de intervenţii şi de asemenea în necesitatea realizării unor studii de
amploare asupra impactului pe care chirurgia robotică îl are în dezvoltarea ştiinţei medicale.
Rezumat

Titlul acestei lucrări este Influenţa chirurgiei robotice asupra sănătăţii pacienţilor. Lucrarea
are ca scop cunoașterea importanţei pe care o au roboţii utilizaţi în chirurgie asupra
pacienţilor şi asupra medicilor şi totodată impactul pe care aceştia îl au în dezvoltarea
medicinei chirurgicale. Este strucurată în două capitole: unul de teorie, realizat prin analiza
literaturii de specialitate şi prezentând tipologia roboţilor utilizaţi în medicină, iar celălalt
capitol este reprezentat de cercetarea calitativ-cantitativă pentru care s-a folosit chestionarul
şi interviul. Obiectivele cercetării au constat în cunoaşterea importanţei roboţilor în
dezvoltarea medicinei chirurgicale, evaluarea percepţiei pacienţilor asupra impactului
intervenţiei chirurgicale robotice şi cunoaşterea modului în care chirurgia robotică
influenţează calitatea serviciilor medicale din perspectiva chirurgilor care deja utilizează
această tehnică.
În urma acestei cercetări au rezultat concluzii precum: chirurgia robotică este foarte puţin
dezvoltată comparativ cu alte state, cu toate acestea, atât medicii cât şi pacienţii incluşi în
studiu prezintă foarte multe avantaje ale utilizării şi dezvoltării chirurgiei robotice în
România. Spre exemplu: pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale robotice sunt de
părere în mare măsură că recupearea a fost uşoară, lipsită de dureri.Un alt aspect interesant
rezultat din cercetare este că cel mai folosit robot din România este DaVinci, utilizat în
ginecologice, urologie şi chirurgie generală. Medicii intervievaţi sunt de părere că acest robot
ar trebui să fie utilizat în toate spitalele din România. Opinia chirurgilor care susţin utilizarea
mai frecventă a robotului în toate spitalele, fie private, fie de stat, poate fi corelată cu cea a
pacienţilor care au constatat că recuperarea este mai uşoară şi durerea este inexistentă.
Cercetarea relevă importanţa utilizării chirurgiei robotice în toate spitalele din România şi
totodată atrage atenţia asupra faptului că aceste servicii medicale ar trebui să devină
accesibile şi pentru pacienţii care au un venit economic mediu sau modest.
De asemenea, prin această cercetare se constată şi necesitatea realizării unor studii de
amploare asupra impactului pe care chirurgia robotică îl are în dezvoltarea ştiinţei medicale.
În final, consider că este necesar ca această chirurgie robotică să devină o opţiune
frecventă pentru toţi pacienţii din România.
O analiză mai amplă a răspunsurilor colectate de la respondenţi sunt prezentate mai jos în
lucrare, însoţite de o listă de concluzii şi propuneri.
Abstract

The title of this paper is ,,The influence of robotc surgery patiens health”. The purpose of this
work is knowing the importance the robots used for surgery have on patients and doctors and
also the impact they have in developing surgical medicine. The work is structured into two
chapters: a theory one made by analizing medical literature and by presenting yhe typology of
the robots used in medicine and the other one represented by the qualitative-calitative research
for which the questionaire and the interview were used.
The objectives of the research consisted in knowing the importance of robots in the
developing of surgical medicine, evaluating patients perception on the impact of surgical
robotic intervention and knowing the way the robotic surgery influence the quality of the
medical services from surgeons point of wiew.
At the end of this research some conclusions have emerged: the robotic surgery is very
little developed when compared to other states. Yet, both doctors and patients included in the
research present many advantages of using and developing robotic surgery in Romania. For
example: patients who suffered robotic surgery think that to a large extent recovery was easy
and painless. Another interesting aspect while resulted from research is that the most used
robot in Romania is DaVinci robot it was used in gynecology, urology and general surgery.
The doctors who were interviewed think that this robot should be used in all hospitals from
Romania. The opinion of the surgeons who support using more freqvently the robot in all
hospitals either private or state can be related to that of the patients who noticed that recovery
is easier and painless.
The research reveals the importance of using the robotic surgery in all hospitals in
Romania and also draw attention to the fact that these medical services should become
accessible for patients with average or modest income, too.
This research also shows the necessity for conducting large-scale studies on the impact
robotic surgery has in the development of medical science.
In the end, I consider that this robotic surgery needs to become a freqvent option for all
patients in Romania.
A wider analysis of the responses collected from the respondents are shown below in the
paper, accompanied by a list of conclusions and proposals.
Cuprins

Rezumat
Introducere

Capitolul 1: Cadru conceptual şi cercetări anterioare


1.1. Dezvoltarea tehnologică şi avansarea în medicina robotică
1.2. Roboţii din industria medicală
1.3. Tipologia roboţilor medicali
1.3.1. Neurochirurgie
1.3.2. Ortopedie
1.3.3. Laparoscopie general
1.3.4. Sistemul da Vinci
1.3.5. Radiochirurgia
1.3.6. AutoPulse Plus
1.3.7. RAVEN I , RAVEN II
1.3.8. TraumaPod
1.4. O perspectivă a chirurgiei robotice
1.5. Planificarea chirurgicală personalizată - utilizarea imprimantei 3D în patologia
oncologică
Capitolul 2: Metodologie şi analiză empirică
2.1. Metodologia cercetării
2.2. Aria și universul cercetării
2.3. Obiectivele cercetării
2.4. Ipotezele cercetării
2.5. Metodele și tehnicile de cercetare utilizate
2.5.1 Analiza documentelor
2.5.2. Ancheta sociologica
2.5.3. Interviul individual semistructurat
2.6. Populația investigată
2.7. Dificultăți și limite ale cercetării
2.8. Interpretarea rezultatelor cercetării cantitative
2.9. Interpretarea rezultatelor cercetării calitative
Capitolul I Cadru conceptual şi cercetări anterioare

1.1. Dezvoltarea tehnologică şi avansarea în medicina robotică


În această eră de creştere informaţională, capitalul uman a devenit una dintre principalele
forțe motrice din spatele succesului economic al organizațiilor din sectorul serviciilor. Acest
lucru este valabil mai ales în sectorul de îngrijire a sănătății, care, în conformitate cu Centrele
pentru Medicare consumă peste 10% din produsul intern brut (PIB) al celor mai dezvoltate
națiuni.
În ultimele două decenii avansarea tehnologiei robotice a fost enormă, dar, în același timp,
nu au fost multe cercetări efectuate cu privire la efectele roboticii asupra ocupării forței de
muncă și motivația angajaților din sectorul de servicii, sau în domeniul îngrijirii sănătății în
special. Această lucrare se centrează asupra impactului roboticii asupra angajării și motivării
angajaților din sectorul serviciilor, cu referire specială la îngrijirea sănătății cât şi la influenţa
roboţilor din medicină asupra sănătăţii pacienţilor. Până în prezent nu a fost efectuate
cercetări substanțiale pentru a evalua impactul roboticii asupra resursei umane, mai ales în
medicină.
În viitorul apropiat, câștigurile de eficiență prin utilizarea automatizării vor deveni mai
evidente și, prin urmare, instalarea de roboți se va dezvolta și va juca un rol important în
asistarea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a-și îndeplini sarcinile zilnice. Astfel,
va ajuta la asigurarea unei îngrijiri medicale mai bune.
Deși roboții pot face anumite locuri de muncă mai bune, mai ieftine și mai rapide decât
oamenii în sectorul serviciilor și sunt în cerere foarte mare la diferite niveluri, ceea ce se
așteaptă să crească în viitor, trebuie să acorde atenție angajării și motivației angajaților,
resursele constituind baza unui avantaj competitiv pentru orice organizație. Astfel, ar trebui să
se pună accent asupra formării și dezvoltării angajaților, pentru a răspunde viitoarelor
provocări apărute prin introducerea roboticii. Unii cercetători subliniază că organizaţiile, în
special cele din domeniul medicinei, pot îmbunătăţi performanţele angajaţilor prin accentul
pus pe practicile excelente ale resurselor umane, cum ar fi angajarea şi motivaţia.
Este important de menționat faptul că studiile au constatat că impactul roboticii a avut un
impact pozitiv, dar și negativ asupra nivelului de ocupare și motivare a angajaților. În plus,
activitatea de cercetare este utilă pentru sectorul sănătății, pentru a prezenta cele mai
importante domenii de interes în ceea ce privește impactul roboticii asupra ocupării forței de
muncă și motivației angajaților în domeniul sănătății. Accentul poate fi pus pe dezvoltarea

2
ulterioară a unor roboți eficienți și favorabili ocupării forței de muncă pentru acest sector.
Specialiştii au observat că studiile efectuate asupra roboţilor chirurgicali au implicații practice
și politice pentru companiile din sectorul serviciilor, în special în sectorul sănătății.
Robotica medicală determină o schimbare de paradigmă în terapie. Cel mai răspândit robot
chirurgical, sistemul DaVinci, a fost discutat în peste 4.000 de articole, a fost aprobat de către
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente pentru mai multe categorii de operații și
a fost utilizat în 80 % prostatectomii radicale efectuate în SUA pentru 2008, la doar nouă ani
după ce sistemul a intrat pe piață. Creșterea rapidă a roboticii medicale este determinată de o
combinație de îmbunătățiri tehnologice (motoare, materiale și teoria controlului), progrese în
imagistica medicală (rezoluții mai mari, imagistică prin rezonanță magnetică și ultrasunete
3D) și o creștere a acceptării chirurgului / pacientului pentru ambele proceduri laparoscopice
și de asistență robotică. Noi utilizări pentru roboții medicali sunt create regulat, ca și în
stadiile inițiale ale oricărei revoluții bazate pe tehnologie.
Ca rezultat, roboții sunt în general indicați pentru sarcini care necesită mișcări
programabile, în special acolo unde aceste mișcări trebuie să fie rapide, puternice, precise,
exacte, neobosite și / sau prin articulații complexe. Dezavantajele includ în general cheltuieli
mari, nevoi de spațiu și exigențe extinse privind instruirea utilizatorilor. Cel mai mare impact
al roboților medicali a fost în intervenții chirurgicale. Atât radiochirurgia cât și manipularea
țesuturilor în sala de operație sunt îmbunătățite prin mișcări precise ale instrumentelor
necesare. Prin asistența robotului, rezultatele chirurgicale pot fi îmbunătățite, traumatismele
pacientului pot fi reduse, iar timpul de internare poate fi redus, deși efectele asistenței
robotului asupra rezultatelor pe termen lung sunt încă în curs de investigare.

1.2. Roboţii din industria medicală


În ultimele decenii au fost realizate diverse studii cu privire la roboţii medicali (Howeand et
al., 1999:211-240). Multe dintre aceste studii sunt specifice domeniului, de exemplu,
concentrându-se pe roboți chirurgicali, roboți urologici, roboți ai coloanei vertebrale
(Berkelmanet et al., 2004:513-519).
Kenngott și colabolatorii au realizat un studiu privind modulile și rezultatele intervențiilor
chirurgicale laparoscopice (urologice, ginecologice și abdominale). Gomes a publicat un
studiu despre factorii de piață și blocajele rutiere. Okamura şi colaboratorii săi au prezentat
într- o lucrare aspecte importante ale imaginii, cum ar fi șoferii din societate, diagnosticul
cantitativ și adaptarea / învățarea sistemului (Challacombeand et al., 2009:1-23). Multe
publicaţii privind roboții medicali în diferite domenii a fost realizate de Najarian şi Rosen
(Rosen et al., 2011:1).

3
Această lucrare oferă o imagine de ansamblu asupra impactului roboților în mai multe
domenii, acoperă sisteme de generație următoare și discută impactul lor potențial asupra
viitorului domeniului medical.

1.3. Tipologia roboţilor medicali


În continuare sunt prezentate tipurile de roboţi medicali dezvoltaţi şi utilizaţi de-a lungul
timpului în domeniul medical şi imprimanta 3D utilizată în special în patologia oncologică.

1.3.1. Neurochirurgie
,,Chirurgia cerebrală presupune accesul la o țintă îngropată înconjurată de țesut delicat, o
sarcină care beneficiază de capacitatea roboţilor de a face mișcări precise și exacte pe baza
imaginilor medicale” (Eljamel, 2011:101-106). Astfel, primul studiu publicat care
investighează utilizarea unui robot în chirurgia umană a fost în anul 1985 pentru biopsia
creierului, utilizând o imagine tomografică computerizată și un cadru stereotactic.
Roboții din neurochirurgie care sunt disponibili în prezent prezintă un scop similar
sistemelor istorice, și anume poziționarea imaginilor ghidate de diverse instrumente (Figura
1). NeuroMate este un robot utilizat pentru stimularea creierului în profunzime,
electroencefalografia stereotactică, stimularea magnetică transcraniană, radiochirurgia și
neuroendoscopia.
Un alt sistem robotic, Pathfinder, a fost aprobat de FDA pentru neurochirurgie (2004).
Utilizând acest sistem, chirurgul specifică o țintă și o traiectorie pe o imagine medicală
preoperatorie, iar robotul ghidează instrumentul în poziție cu precizie submilimetrică.
Utilizările raportate ale sistemului includ ace de ghidare pentru biopsie și exerciții de ghidare
pentru a produce găuri (Eljamel, 2011:101-106).
Renaissance are autorizație FDA (2011), marcajul CE pentru chirurgia spinării și un
marcaj CE pentru operațiile creierului (2011). Conform lui Devito et all., ,,dispozitivul constă
într-un robot de dimensiunea unei căni de sifon care se montează direct pe coloana vertebrală
și furnizează îndrumare pentru scule bazate pe software-ul de planificare pentru diverse
proceduri, inclusiv corecții de deformare, biopsii, intervenții chirurgicale minim invazive și
proceduri de plasare a electrozilor” (Devito et all., 2010: 2115). Renaissance include un add-
on pentru brațele cu fluoroscopie existentă care oferă imagini 3D pentru verificarea
intraoperatorie a plasării implantului (Devito et al., 2010:2109-2110).

4
Figura 1. Roboți de neurochirurgie pentru poziționarea / orientarea instrumentului cu
ghidare imagine
Sursa: sănătateabuzoiană

1.3.2. Ortopedie
Beneficiul așteptat al asistenței robotului în ortopedie este rezecția exactă și precisă a oaselor.
Prin rezecția osului bun, sistemele robotice pot îmbunătăți alinierea implantului cu os și pot
mări zona de contact dintre implant și os, ambele putând îmbunătăți rezultatele funcționale și
longevitatea implantului. Sistemele inițiale au cerut fixarea oaselor în loc și toate sistemele
utilizează șuruburi osoase sau știfturi pentru a fixa locul chirurgical.
Asistența inițială a robotului pentru ortopedie a venit prin Robodoc, utilizat pentru prima
dată în 1992 pentru înlocuirea șoldului total. Robodoc a primit o marcă CE (1996) și
clearance-ul FDA pentru înlocuirea totală a șoldului (1998) și înlocuirea totală a genunchiului
(2009). Robotul este utilizat în colaborare cu OrthoDoc, un planificator chirurgical, cu care
specialistul planifică frezarea osoasă pe baza CT preoperatorie. În timpul procedurii, piciorul
pacientului este fixat pe robot, iar o a doua clemă localizează capul femural pentru a opri
automat robotul dacă piciorul se mișcă. Robodoc efectuează apoi frezarea în mod automat pe
baza planului chirurgical. Multe încercări inițiale în robotică chirurgicală au implicat astfel de
mișcări autonome, care au generat îngrijorări cu privire la siguranța pacientului și medicului.
Pentru a răspunde acestor preocupări, Robodoc are poate detecta forța pe toate axele,
precum și un senzor de forță cu șase axe la încheietura mâinii. Detectarea forței este utilizată
pentru monitorizarea siguranței, pentru a permite chirurgului să direcționeze manual brațul
robotului și să varieze viteza mișcării sculei în funcție de forțele experimentate în timpul
operației de frezare (Dogangil et all., 2010:653-679).

5
Deși nu mai este de vânzare, CASPAR a fost un alt sistem robotizat pentru chirurgia
genunchiului și șoldului, introdus în 1997 de OrtoMaquet, cumpărat de Getinge în 2000,
achiziționat și întrerupt de Universal Robot Systems (URS) în 2001. Robotul era un concurent
direct pentru Robodoc.
În 2008, brațul robotic RIO a fost eliberat și a primit aprobarea FDA. Acesta este utilizat
pentru implantarea componentelor mediane și laterale ale genunchiului, precum și pentru
artroplastie. Atât RIO, cât și chirurgul dețin simultan instrumentul chirurgical, cu care
medicul se mișcă în jurul locului chirurgical. Brațul este conceput pentru a avea o frecare
redusă și o inerție redusă, astfel încât chirurgul să poată mișca cu ușurință instrumentul.
Scopul brațului este de a acționa în timpul procedurii de frezare, rezistând mișcărilor în afara
plicului planificat de tăiere prin împingerea înapoi a mâinii chirurgului. Spre deosebire de alte
sisteme ortopedice, RIO nu necesită fixarea osului în loc.
Reducerea suplimentară a influenței robotice asupra instrumentului de tăiere, iBlock este
un ghid automatizat de tăiere pentru înlocuirea totală a genunchiului. Sistemul iBlock este
montat direct pe os, împiedicând orice mișcare relativă între robot și os și aliniază un ghidaj
de tăiere pe care chirurgul îl folosește pentru a efectua manual tăieturi planare pe baza unui
plan preoperator.
Navio PFS (marca 2012) nu necesită o scanare CT pentru înlocuirea genunchiului
unicondular, în schimb folosește planificarea intraoperatorie. Instrumentul de găurit este
urmărit în timpul procedurii, iar burghiul este retras atunci când acesta va lăsa volumul
planificat de tăiere. Informațiile limitate sunt disponibile în sistem datorită dezvoltării sale
recente.
Stanmore Sculptor este un sistem sinergic similar cu RIO, cu constrângeri active pentru a
menține chirurgul în spațiul de lucru planificat. Sistemul ,,Savile Row” poate personaliza
implantul de genunchi unicondular, încorporează modelul 3D al implantului respectiv în
interfața de planificare chirurgicală și utilizează constrângeri active cu sculptorul Stanmore
pentru a asigura pregătirea corespunzătoare a suprafeței osoase. Acest sistem a fost utilizat în
Europa din 2004.

6
Figura 2. Roboți ortopedici - pentru o rezecție osoasă precisă
Sursa: travel-medical

1.3.3. Laparoscopie generală


Înainte de anii 1980, în procedurile chirurgicale specialistul putea accesa direct site-ul
chirurgical. La sfârşitul anilor '80, tehnologia camerei s-a îmbunătăţit în mod suficient pentru
laparoscopie (de exemplu chirurgie minim invazivă), în care una sau mai multe incizii mici
sunt folosite pentru a accesa site-ul chirurgical cu instrumente şi aparat de fotografiat (Harris
et al., 1997:317-325).
Laparoscopia reduce în mod semnificativ trauma pacientului în comparație cu procedurile
tradiționale ,,deschise”, reducând astfel predispoziţia spre îmbolnăvire și durata internării. În
comparație cu intervenția chirurgicală deschisă, în cazul laparoscopiei, reacția chirurgului de
la locul chirurgical este afectată, controlul sculei fiind redus.
Asistența robotului pentru chirurgia țesuturilor moi a fost efectuată pentru prima dată în
1988 folosind un robot industrial pentru a îndepărta în mod activ țesutul moale. Ca și în cazul
neurochirurgiei, cercetătorii au considerat utilizarea unui robot industrial în sala de operație ca
fiind nesigură.
Sistemele comerciale robotizate pentru laparoscopie au început cu Computer Aesop pentru
menținerea endoscoapelor . Aesop a fost fixat pe masa chirurgicală sau într-un cărucior și fie
a mutat endoscopul sub control vocal, fie a permis ca endoscopul să fie poziționat manual.
În 1995, Computer Motion a combinat două brațe de robot care dețineau un instrument cu
Aesop pentru a realiza sistemul Zeus. Brațele lui au fost teleoperate, urmând mișcările făcute
de chirurg cu ajutorul unei console. Din punct de vedere tehnic, Zeus nu este un robot,
deoarece nu urmărește mișcări programabile, ci mai degrabă un telemanipulator aflat la
7
distanță cu ajutorul unor brațe robotice interactive. Pentru a îmbunătăți precizia mișcării
sculelor, Zeus filtrează tremurul mâinilor și poate reduce mișcările mari ale mâinilor de către
chirurg până la mișcări scurte și precise ale instrumentului. Așa cum a fost descris de
Marescaux et al., Zeus a fost utilizat în operația Lindbergh. Prima operație a fost
colecistectomia, efectuată cu chirurgul și pacientul aflați la o distanță de câteva mii de
kilometri (Sung & Gill, 2001:893-898).

1.3.4. Sistemul da Vinci


Da Vinci este un sistem teleoperat, în care chirurgul manipulează comenzile instrumentului la
o consolă și brațele robotului urmăresc reducerea tremuratului. Robotul da Vinci a fost
conceput inițial cu trei brațe pentru a ține două unelte și un endoscop, care sunt montate într-
un singur cărucior. Uneltele grasper au două grade de libertate în interiorul pacientului.
Consola pune accentul pe ergonomia chirurgului și încorporează un ecran video separat
pentru fiecare ochi pentru a afișa un film 3D. ,,În 2003, Intuitive Surgical a început să vândă
un al patrulea braț pentru da Vinci, iar Intuitiv Surgical și Computer Motion au fuzionat
întreruperea lui Zeus” (Maeso et all., 2010: 255).
Sistemul da Vinci este singurul robot chirurgical cu peste o mie de sisteme instalate în
întreaga lume și a fost vândut în patru modele până acum. Modelul S a crescut rezoluția
imaginii, a reproiectat manipulatorii de pe partea pacientului pentru a permite accesul multi-
cvadrant și a scurtat timpul de instalare. Modelul şi-a îmbunătățit în continuare rezoluția
vizuală, a perfecționat controlerii de instrumente și a facilitat intervenția chirurgului de a
furniza informații sistemului (Maeso et al., 2010:254-262).
Da Vinci a fost inițial eliminat pentru laparoscopie generală, a devenit utilizat în mod
obișnuit pentru prostatectomie radicală și este acum eliminat de FDA pentru diverse
proceduri. Chiar și așa, ca și în cazul majorității sau chiar al tuturor sistemelor robotice,
beneficiile pe termen lung continuă să fie incerte. Vizibilitatea endoscopică îmbunătățită și
articulația crescută a instrumentului sunt de obicei considerate îmbunătățiri, însă chirurgii
subliniază cheltuielile sistemului. Da Vinci Skills Simulator este un caz suplimentar care
poate fi folosit cu o consolă pentru a practica operațiunile într-un mediu virtual.
În încercarea de a reduce în continuare traumatismele pacientului, chirurgii explorează
accesul la un singur port, chirurgia unică la LaparoEndoscopic și chirurgia endoscopică
translucentală naturală. Pentru a răspunde acestei nevoi, Intuitive Surgical a dezvoltat recent
platforma Single-Site pentru modelul da Vinci Si. Platforma cu un singur loc trece două
unelte semirigide și endoscopul printr-un singur port (Kroh et al., 2011:3566-3573).

8
Figura 3 da Vinci
Sursa: pinterest

Robotul FreeHand este un titular de endoscop de generație viitoare. Brațul acestuia este
mai compact, mai ușor de configurat și mai ieftin decât predecesorul său. Mai mult, mișcarea
endoscopului este controlată de mișcări ușoare ale capului de către chirurg, care sunt urmărite
cu un sistem optic.
Telelap ALF-X, un sistem robotic chirurgical cu patru arme, a fost dezvoltat pentru a
concura cu DaVinci. Sistemul poate controla vederea endoscopică și pentru a permite
activarea diferitelor instrumente. În comparație cu sistemul DaVinci, deplasează baza
manipulatorilor de la pat (aproximativ 80 cm) și are o capacitate realistă de detectare tactilă.
Sistemul a fost utilizat în studiile efectuate pe animale care demonstrează o reducere
semnificativă a timpului pentru colecistectomie în comparație cu un ,,sistem de operare
convențional”.

9
Figura 4. Imaginile în timp real ghidate percutanat și roboți de catheter
Sursa: medgadged

1.3.5. Radiochirurgia
Radiochirurgia este un tratament (nu o intervenție chirurgicală), în care grinzile concentrate
ale radiației ionizante sunt îndreptate către pacient, în primul rând pentru tratarea tumorilor.
Prin direcționarea fasciculului prin tumoare la diferite orientări, radiația cu doză mare este
transmisă tumorii, în timp ce țesutul înconjurător primește radiații semnificativ mai puțin.
Înainte de urmărirea în timp real a țesuturilor, radiochirurgia a fost practic limitată la tratarea
creierului utilizând cadre stereotactice montate pe craniu cu șuruburi osoase. Acum, că
urmărirea țesutului în timp real este fezabilă, sistemele sunt disponibile în comerț.
,,CyberKnife (1999, Figura 5) este un sistem de radiochirurgie fără cadre, constând dintr-
un braț robotic care deține un accelerator liniar, o masă robotică cu șase grade de libertate
numită RoboCouch și o imagistică cu raze X, sistem care poate lua imagini în timp real în
două orientări ortogonale simultan” (Seymour et al., 2007:51). Cele două imagini simultane,
intraoperatorii cu raze X nu sunt suficiente pentru a oferi o definiție bună a tumorii, dar sunt
utilizate pentru a înregistra o imagine CT preoperatorie de înaltă calitate. Brațul robotic poate
furniza apoi doza de radiație planificată cu o gamă largă de orientări. Pentru obiectivele care
se mișcă în timpul tratamentului (de exemplu, din cauza respirației), sistemul opțional de
sincronizare poate urmări optic suprafața țesutului și corelează mișcarea suprafeței țesutului.
Urmărirea intraoperatorie evită necesitatea unui cadru stereotactic, reducând traumele
pacientului.

10
Figura 5: Sistem de radiochirurgie Cyberknife
Sursa: travel-medical

Puține sisteme robot medicale sunt potrivite pentru a fi utilizate în afara camerei de
operație, în ciuda finanțării semnificative a cercetării privind dispozitivele medicale pentru
răspunsul la dezastre. Obiectivele tipice pentru astfel de cercetări includ extracția îmbunătățită
a pacienților din medii periculoase, diagnosticarea rapidă a rănilor și furnizarea semiautonomă
a intervențiilor de salvare. Roboții actuali de răspuns în situații de urgență sunt puțin mai mult
decât sistemele cu un singur motor, dar aceste sisteme pot fi controlate de monitori de
sănătate pentru a minimiza atenția necesară de către respondenții de urgență. Un astfel de
control al feedback-ului face mai probabil ca astfel de sisteme să fie autonome.

1.3.6. AutoPulse Plus


AutoPulse Plus este un dispozitiv portabil automatizat care combină funcțiile dispozitivului
AutoPulse (aparatul de reanimare FDA 2008, Figura 6) și monitorul. Constând dintr-o
jumătate de ,,backboard care conține un motor alimentat de la baterie care acționează o bandă
toracică, AutoPulse strânge ritmic bandă pentru a efectua compresii în piept” (Seymour et al.,
2007:61). Combinat cu un ventilator automat cu baterii, de exemplu, tratamentul de bază
pentru răspunsul de urgență cardiopulmonară de la SAVE, ar putea fi automatizat în timp ce
este alimentat de baterie.

11
Figura 6:AutoPulse Plus
Sursa: paramedica

Protezele controlate cu microprocesor au fost disponibile începând din 1993. Mai multe
astfel de proteze controlate există astăzi, predominant pentru protezele genunchiului,
protezele mâinilor și exoskeletoni. Pentru utilizatorii de scaune cu rotile, ReWalk este un
exoskeleton de asistență pentru mersul pe jos, care permite utilizatorilor să stea, să meargă și
să urce pe scări și este controlat cu o telecomandă montată la încheietura mâinii și un senzor
de detectare a posturii (Bogue, 2009:421-427).
Sistemele robotizate de asistență sunt concepute astfel încât să permită persoanelor cu
dizabilități mai multă autonomie și acoperă o gamă largă de sarcini zilnice. În 1992, Handy 1
a devenit primul robot de asistență comercială (Topping & Smith, 1999:95-105) care
interacționează cu diferite tăvi pentru activități cum ar fi mâncarea, râsul. Un sistem specific
pentru sarcini este Neater Eater, un dispozitiv modular care scoate alimentele de pe o farfurie
în gura unei persoane și poate fi controlat manual sau prin intermediul unui întrerupător.
Sistemele mai generale se bazează pe brațe cu mai multe grade de libertate, cum ar fi iARM
de la Exact Dynamics, un braț robotic cu grapă cu două degete, care se atașează scaunelor
rulante electrice și poate fi controlat prin tastatură, joystick sau un singur buton.
Sistemele de reabilitare pot fi similare sistemelor de asistență, dar sunt proiectate pentru a
facilita recuperarea prin administrarea terapiei și măsurarea progresului pacientului, de multe
ori după un accident vascular cerebral (Hillman, 2004:25-44). Sistemul de mobilitate este un
dispozitiv robotic care poarta braţul pacientului ca răspuns la semnalele sale musculare,
creând astfel feedback pentru a facilita reeducarea musculară. InMotion este un braț robotic

12
care mișcă, ghidează sau perturbă brațul pacientului într-un spațiu de lucru, în timp ce
înregistrează mișcări, viteze și forțe pentru a evalua progresul. Dificultățile în dezvoltarea
roboților de reabilitare și potențialele utilizări viitoare sunt investigate de Ceccarelli
(Ceccarelli, 2011:299-312).

1.3.7. RAVEN I , RAVEN II


Două sisteme chirurgicale universale asistate de robot sunt folosite în prezent pentru
cercetarea în domeniul teleschiului endoscopic: RAVEN II și MiroSurge. RAVEN II este un
sistem laparoscopic teleoperat care a fost proiectat pentru a maximiza performanța
chirurgicală bazată pe măsurători clinice obiective. Sistemul are două brațe care sunt conduse
prin cablu, cu câte 7 grade fiecare. Cinematica brațului se bazează pe un mecanism sferic,
astfel încât instrumentul trece întotdeauna printr-un centru îndepărtat (de exemplu, punctul de
inserție pentru chirurgia minim invazivă). Lungimea și unghiurile legăturilor au fost
optimizate pentru a maximiza performanța în întregul spațiu de lucru. Brațele sunt mai ușoare,
mai mici și mai puțin costisitoare decât sistemele robotizate curente pentru laparoscopie
(Wagner et al., 2002:77-94). Au fost efectuate experimente de teleoperare cu RAVEN,
incluzând rutarea transmisiei de date printr-o aeronavă fără pilot. În februarie 2012, cinci
sisteme au fost furnizate diferitelor laboratoare de cercetare chirurgicale robotice pentru a
stimula colaborarea și eforturile de dezvoltare ulterioară.
Într-un alt efort de cercetare endoscopică, Centrul German de Aerospațiu dezvoltă
MiroSurge pentru a fi extrem de variat în ceea ce privește numărul de domenii chirurgicale,
locațiile de montare pe brațe, numărul de roboți, diferite moduri de control și abilitatea de a se
integra cu alte tehnologii. Se așteaptă ca un sistem robot de bază să dețină instrumente
specializate, cum ar fi instrumentul MICA al DLR (care este el însuși un instrument robotic
cu 3 grade de libertate și forță). Folosind o bază robotică generală pentru a ține un instrument
robotizat special, care are propriile sale motoare, senzori și electronice de comandă, același
sistem de bază poate fi specializat pentru diferite proceduri doar prin comutarea
instrumentului. Robotul de bază, DLR Miro, are o masă de 10 kg cu o sarcină utilă de 3 kg.
Spre deosebire de RAVEN II, brațul MIRO nu are un centru de mișcare îndepărtat și, prin
urmare, trebuie să fie controlat pentru a direcționa instrumentul prin orice punct de inserție,
dar este mult mai ușor să se ocupe de punctele de inserție în mișcare (de exemplu prin peretele
toracic în timpul respirației).

13
1.3.8. TraumaPod
Conform lui Garcia, ,,TraumaPod este un sistem chirurgical semi-autonom, care este conceput
pentru a fi rapid implementat” (Garcia, 2009:136). TraumaPod a demonstrat o reușită
teleoperare a închiderii intestinului. Acest succes implică potențialul de creștere a
automatizării în sala de operație, deși au fost raportate provocări în ceea ce privește
sterilizarea și anestezia (Garcia, 2009:136-146).

1.4. O perspectivă a chirurgiei robotice


Robotica medicală este un domeniu tânăr și relativ neexplorat, realizat de îmbunătățirile
tehnice din ultimele două decenii. Sistemele din prezent sunt disponibile pentru o perioadă
scurtă de timp pentru a permite studii pe termen lung. Nu sunt nici pe deplin înțelese
beneficiile oferite de roboții medicali. Roboții medicali au trecut numai prin câteva generații
tehnologice, iar tehnologia continuă să se schimbe și să se joace în noi zone. Totuși, prin
analizarea pieței actuale și a sistemelor de cercetare reprezentative, se pot face presupuneri
despre impactul roboților și asupra medicamentelor apropiate viitoare.
În robotica chirurgicală, a existat o tendință de deplasare față de mișcările autonome sau
chiar semiautonome, spre manipularea sinergică și la corpurile virtuale. Astfel, robotul
acționează ca un instrument de orientare. În special, roboții ghidați de IRM vor beneficia de
imagini 3D intraoperatorii cu un contrast excelent al țesuturilor moi și o înregistrare exactă
între instrument și țesut, permițând astfel comportamente virtuale precise. Mai mult, o astfel
de imagistică va permite modelarea rapidă a șabloanelor / jigilor / implanturilor specifice
pacientului.
Proiectele privind roboții medicali vor continua să se îmbunătățească, reducând cheltuielile
și dimensiunile, reducând la minimum sau compensând neindividualitățile, cum ar fi flexia, de
exemplu, robotul CRIGOS (Brandt et al. ,1999:252-260). Cu modele fizice mai bune,
comportamentul semiautonom va deveni probabil mai util. ,,Macrogramele” pot deveni
obișnuite, în care chirurgul apasă un buton și robotul efectuează o mișcare preprogramată.
Roboții vor avea o utilizare mai mare în scopuri de instruire medicală, susținută de
îmbunătățirea capacităților de modelare a țesuturilor, de obiectivitatea crescândă în evaluarea
asistenței medicale, de progresele înregistrate în simulările pe calculator și ca rezultat al
extinderii minelor de date care rezultă în mod natural din îmbunătățirea conectării datelor
între dispozitive și instituții. Unele astfel de sisteme sunt deja disponibile, cum ar fi DaVinci
Skills Simulator, Virtual I.V. Din aceleași motive, robotica va continua să facă posibile noi
proceduri medicale și tratamente, cum ar fi proceduri noi de acces la un singur port.

14
Chiar și când roboții sunt dezvoltați pentru noi spații medicale, alte instrumente pot afecta
nevoile medicale care sunt în prezent ocupate de roboți. Roboții medicali trebuie să dezvolte o
bază fermă în ceea ce privește rezultatele medicale îmbunătățite. În acest scop, îmbunătățirile
în robotica medicală trebuie să abordeze și să rezolve problemele reale ale asistenței medicale,
oferind în cele din urmă o îmbunătățire clară a calității vieții în comparație cu alternativele.

1.5. Planificarea chirurgicală personalizată - utilizarea imprimantei 3D


în patologia oncologică
În prezent, datorită dezvoltării accelerate a tehnologiei, este posibil să creezi modele printate
3D care sunt superioare reconstrucţiilor grafice 3D. Această tehnică de printare le permite
chirurgilor să stabilească măsurarea precisă şi stimularea manevrelor chirurgicale ca parte a
unui plan chirurgical elaborat, modern. Acurateţea chirurgicală poate creşte cu ajutorul unui
plan personalizat bazat pe un model printat 3D, iar rata complicaţiilor pe termen lung sau
scurt va fi mai mică.
Printarea 3D a fost folosită în urologie şi în transplantul renal. În SUA numărul de
transplanturi de rinichi (printre cele mai transplantate organe ) fiind de 19.847 în anul 2017,
iar în prezent numărul se află în creştere. Un chirurg cu o experienţă mai mare de 20 de ani, în
transplantul de rinichi, a realizat o evaluare calitativă privind imprimarea 3D. Astfel,
caracteristicile şi evaluările acestuia au fost: 3/10 aspectul vizual, 8/10 anatomia preoperativă.
Ceea ce este important de remarcat a fost răspunsul chirurgului atunci când a fost întrebat
dacă ar folosi metoda imprimării 3D, acesta spunând că „10/10” (Wagner et al., 2002:77-94).

Figura 7:Imprimanta 3D
Sursa: gadgetreport

15
Capitolul II Metodologie şi analiză empirică

2.1. Metodologia cercetării


Prin cercetarea realizată mi- am propus să identific caracteristicile roboţilor chirurgicali şi
impactul pe care îl au asupra medicilor şi pacienţilor. În acest sens, am avut în vedere studiile
realizate de autori străini, întrucât în România acest domeniu nu este destul de avansat şi
cercetat. Am considerat că abordările teoretice expuse mai sus în lucrare sunt adecvate
scopului meu, întrucât îmi permit construirea unei imagini de ansamblu asupra tuturor
roboţilor utilizaţi în medicină, majoritatea în strainante, cu excepţia lui DaVinci, prezent şi în
spitalele private din România.
Cercetarea a fost realizată asupra a doua loturi de subiecţi: chirurgi care au lucrat cu roboţi
medicali şi pacienţi care au suferit astfel de intervenţii. Prin urmare, rezultatele cercetării
prezintă avantajele şi dezavantajele chirurgiei robotice, aşa cum sunt percepute de medicii şi
pacienţii incluşi în studiul meu.

2.2. Aria și universul cercetării


Impactul utilizării chirurgiei robotice asupra medicilor care utilizează chirurgia robotică şi
asupra pacienţilor este plasat în aria de cercetare a științelor socio-umane.
Universul cercetării cuprinde pe de o parte impactul pe care chirurgia robotica îl are
asupra medicilor şi pe de o altă parte asupra pacienţilor care au astfel de intervenţii. Am
investigat utilizând instrumente de măsură cantitativă şi calitativa: chestionarul şi interviul.

2.3. Obiectivele cercetării


1. Cunoaşterea importanţei roboţilor în dezvoltarea medicinei cirurgicale.
2. Evaluarea percepţiei pacienţilor asupra impactului intervenţiei chirurgicale robotice.
3. Cunoaşterea modului în care chirurgia robotică influenţează calitatea serviciilor
medicale din perspectiva chirurgilor care deja utilizează această tehnică.

2.4. Ipotezele cercetării


1. Cu cât medicii chirurgi utilizează mai mult roboţii, cu atât aceştia constată utilitatea lor
în dezvoltarea medicinei.
2. Cu cât chirurgia robotică presupune mai puţine riscuri şi o recuperare mai uşoară, cu atât
pacienţii sunt mai predispuşi să acceseze din nou acest serviciu sau să îl recomande.

16
3. Cu cât chirurgia robotică le uşurează munca chirurgilor şi presupune mai puţin timp în
sala de operaţii, cu atât mai mult medicii preferă să intervină chirurgical cu ajutorul unui
robot.

2.5. Metodele și tehnicile de cercetare utilizate

2.5.1 Analiza documentelor


Analiza documentelor sociale este definită de către Septimiu Chelcea ca fiind o ,,metodă non-
reactivă la care cercetătorul apelează după ce fenomenele sociale s-au produs, astfel că
derularea lor nu a suferit nici o modificare datorită studiului, prezenţei sau intervenţiei
analistului vieţii sociale” (Chelcea 2007: 509). Citându-l pe Babbie (1975/1992), Septimiu
Chelcea subliniază faptul că ,,în literatura anglo-saxonă de specialitate, prin unobtrusive
research, de regulă, se face referire la analiza conţinutului, analiza statisticilor existente şi
analizele comparativ–istorice” (Ibidem). Conform lui Sedlack și Stanley, analiza
documentelor sociale se referă și la ,,analiza arhivelor, a documentelor publice şi private,
analiza secundară” (apud Chelcea 2007: 509).
Analiza literaturii de specialitate ce tratează influenta roboţilor asupra comportamentului
uman a fost realizată cu scopul de a prezenta principalele avantaje aduse de roboţii
chirurgicali în medicină.

2.5.2. Ancheta sociologică


Pentru ancheta sociologică am folosit chestionarul, care conform lui Septimiu
Chelcea, ,,reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-
un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic,
care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea,
2001: 177). Scopul aplicării chestionarelor a fost de a cunoaşte opiniile pacienţilor care au
avut intervenţii chirurgicale cu roboţi. În acest context mi-am propus să cunosc dacă sunt
mulţumiţi de aceste intervenţii şi totodată să cunosc puntul de vedere al acestora cu privire la
sistemul de sănătate din România.

2.5.3. Interviul individual semistructurat


,,Interviul este o metodă calitativă, fiind agreat ca metodă de investigaţie de sociologii de
orientare comprehensiv-interpretativistă” (Rotariu și Iluț , 2006:67).

17
Am utilizat interviul cu scopul de a obține informații despre roboţii chirurgicali utilizaţi în
spitalele private din România. Ghidul de interviu a inclus întrebări ce mi-au permis să
identific în ce măsură chirurgia robotică este preferată de către pacienţii romani şi totodată
practicată de medicii chirurgi.

2.6. Populația investigată


Caracteristici socio-demografice:
Au fost incluse în studiul calitativ 4 persoane, iar în cel cantitativ 57 de persoane. Lotul de
respondenţi ai studiului calitativ constă în 3 pesoane de sex masculin şi o persoană de sex
feminin, mediul de locuire al acestora fiind mediul urban. Lotul de respondenţi ai studiului
cantitativ constă în 29 de subiecţi de sex feminin şi 28 de sex masculin, unii având mediul de
locuire urban, alţii rural. Persoanele intervievate au vârsta cuprinsă între 20- 62 de ani, vârsta
medie a respondenţilor fiind de 29,8 ani.

2.7. Dificultăți și limite ale cercetării


Pe parcursul cercetării desfășurată în Spitalele Regina Maria şi Ponderas din Bucureşti, am
întâmpinat o serie de dificultăți metodologice și demersul a fost limitat de unele condiții
precum: acceptul din partea chirurgilor, timpul foarte redus alocat de aceştia pentru a îmi
răspunde la întrebări.
În ceea ce priveşte ancheta sociologică, numărul respondenţilor a fost redus, deoarece nu
sunt atât de multe persoane ce au intervenţii chirurgicale în care s-au utilizat roboţi
chirurgicali. Este important să menționez faptul că rezultate prezentate reprezintă opinia
persoanelor care au minim o astfel de intervenţie (chirurgicală robotică) . Există posibilitatea
ca o parte din respondenţi să nu fi înţeles unele întrebări, iar în această situaţie există două
variante: fie au răspuns aleatoriu, fie au ales răspunsurile în fuctie de interpretarea proprie a
întrebărilor.

2.8. Interpretarea rezultatelor cercetării cantitative

Date socio- demografice


La prima întrebare aproximativ jumătate din respondenţi (49,1%) au apreciat că au o stare
bună de sănătate, iar cei mai puţini, 3,5% au menţionat că au o stare de sănătate rea. 19,3%
din respondenţi au apreciat că au o stare de sănătate bună, 49,1% din aceştia au considerat că
starea lor de sănătate este una foarte bună. Nici un respondent nu a apreciat că starea sa de
sănătate este foarte rea.
18
Sursa: isondaje

Este important de remarcat faptul că 54,4% din subiecţi nu au altă asigurare de sănătate pe
lângă cea CNAS, urmaţi de cei 24,6% care au abonament medical în sistem privat. 17,5% din
aceştia au o asigurare de sănătate privată şi doar 3,5% din subiecţi au menţionat că se află
într- o altă situaţie.

Sursa: isondaje

La întrebarea ,,Câte intervenții chirurgicale aveți?”, putem observa că 63,2 % dintre cei ce
au răspuns la acest sondaj au o singură intervenţie chirurgicală, , urmaţi de cei 26,3%
respondenţi care au câte 2 intervenţii. Procentul este egal în cazul respondenţilor care au 3, 4
sau mai multe intervenţii chirurgicale, fiind de 3,5%.

19
Sursa: isondaje

Motivaţii ale respondenţilor în alegerea chirurgiei robotice


Când respondenţii au fost întrebaţi cum apreciază că a fost recuperarea în urma intervenţiei
chirurgicale robotice, este important de observant că cei mai mulţi (38,6 %) au precizat că au
avut o recuperare foarte uşoară, urmaţi de cei 21,1 % care au avut o recuperare medie în urma
intervenţiei. 17,5 % dintre persoane au considerat că recuperarea a fost uşoară, iar 14 % dintre
aceste persoane au considerat că s- au recuperat greu. Cei mai puţini (8,8%) din respondenţi
spun că au avut o recuperare foarte grea.

Sursa: isondaje

Cei mai mulţi dintre subiecţi (40,4 %) au ales o astfel de intervenţie robotică pentru că au
preferat o operație și o recuperare ușoară, rapidă, cu dureri reduse; 36,8 % din subiecţi au ales
acest tip de intervenţie chirurgicală pentru siguranţă şi precizie, urmaţi de cei 19,3 % cărora li
s- a recomandat o astfel de intervenţie. Doar 1,8 % din respondenţi precizează că această

20
alegere s-a datorat complexităţii cazului, acelaşi procent fiind şi în cazul respondenţilor care
precizează că alegerea s-a datorat temerii de a pierde o cantitate mare de sânge.

Sursa: isondaje

Aproximativ jumătate din respondenţi (49,1 %) consideră că cel mai mare avantaj al
chirurgiei robotice este reprezentat de siguranţă şi precizie. Un procent considerabil de
respondenti (35,1%) apreciază că marele avantaj al chirurgiei robotice îl reprezintă utilizarea
sa în cazurile foarte complexe, iar 15,8 % din subiecţii anchetei cred că avantajul major este
recuperarea uşoară, rapidă.

21
Sursa:.isondaje

Majoritatea respondenţilor (80,7%), ar opta tot pentru chirurgia robotică, iar 12,3 % din
persoane preferă laparoscopia. Cei mai puţini (7%) sunt cei care optează pentru chirurgia
clasică.

Su
rsa: isondaje

Cei care apreciază acest tip de chirurgie sunt în procent foarte mare (93%) şi sunt dispuşi
să recomande şi altora o intervenţie chirurgicală cu un robot. Doar 7% din respondenţi nu ar
recomanda o astfel de intervenţie.

22
Sursa: isondaje

Experienţa subiecţilor cu privire la serviciile medicale ce implică chirurgia robotică


În ceea ce priveşte performanta cadrelor medicale şi a echipamentelor, roboţilor
chirurgicali, putem observa că peste jumătate din respondenţi (61,4%) sunt mulţumiţi, urmaţi
de cei 22,8% care sunt foarte mulţumiţi de această performanţă. 10,5% din subiecţi au răspuns
indiferent şi 5,3% consideră că sunt foarte nemulţumiţi de serviciile medicale de care au
beneficiat. Nu există persoane foarte nemulţumite de aceste servicii medicale.
În privinţa necesităţii analgezicelor, 59,6% din pacienţi sunt mulţumiţi, urmaţi de cei
21,1% care au răspuns că sunt foarte mulţumiţi. 15,8% este procentul celor care au răspuns
indiferent şi 1,8% din respondenţi sunt nemulţumiţi. Tot 1,8% din subiecţi consideră că sunt
foarte nemulţumiţi.
Peste jumătate din respondenţi ( 50,9% ) sunt mulţumiţi în privinţa perioadei de timp
petrecută în secţia ATI, 24,6% sunt foarte mulţumiţi şi doar 10,5% din cei care au răspuns
sunt foate nemulţumiţi. Nu există respondenţi foarte nemulţumiţi, iar procentul celor care au
răspuns indiferent este destul de mic (14%).
56,1% din subiecţi sunt mulţumiţi de mobilizarea proceselor şi de realuarea tranzitului
intestinal pentru gaze şi materii fecale. În privinţa acestor două servicii medicale nu există
respondenţi foarte nemulţumiţi. Cei nemulţumiţi sunt reprezentaţi de un procent destul de mic
(5,3%) în cazul mobilizării proceselor, respectiv 1,8% (reluarea tranzitului). 21,1% au răspuns
indiferent şi tot 21,1% este procentul acelora foarte mulţumiţi de reluarea tranzitului
intestinal. Doar 17, 5% din subicti sunt foarte mulţumiţi de mobilizarea proceselor.
Un procent considerabil de respondenţi (66,7%) apreciază că sunt mulţumiţi în privinţa
complexităţii cazului de care au beneficiat, 19,3% sunt foarte mulţumiţi şi 8% din aceştia sunt
indiferenţi. Nu există persoane nemulţumite sau foarte nemulţumite în acest caz.

23
Sursa: isondaje

24
Printre 57 de respondenți, răspunsul mediu este 3.65 ( în scală de la 1 la 5), în privinţa
aprecierii prețului unei astfel de intervenții chirurgicale.

Sursa: isondaje

La întrebarea: ,,Cum considerați amplasarea sistemelor medicale în regiunea din care


proveniți?”, peste jumătate (50,9 %) din cei ce au răspuns au considerat că este
necorespunzătoare cu nevoile locuitorilor regiunii; 33,3 % din respondenți consideră că este
corespunzătoare nevoilor locuitorilor din regiune, iar 15,8 % sunt cei care au ales sa bifeze
altă variantă.

Sursa: isondaje
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate din România, 32,4% din respondenţi consideră că a
rămas cu puțini medici de excepție, ca adevărate oaze de competență, urmaţi de cei 21,3%
care sunt de accord cu faptul că accesul la tehnologie de nivel înalt este limitat. Doar 3,7% din
persoane au fost de accord cu afirmaţia: ,,robotul Da Vinci XI este dovada angajamentului
spitalelor din România de a investi susținut în tehnologie”. Observăm că doar 1,9%, respectiv

25
2,8% din respondenţi cred că sistemul de sănătate din România are dotări în echipamentele
medicale de ultimă generație şi infrastructură medicală performantă şi doar 4,6% din
respondenţi sunt de acord cu ideea că România are spitale specializate în investiții
chirurgicale complexe recunoscute prin excelența standardelor şi că oferă servicii de calitate
înaltă pacienților. Un procent destul de mic de 7,4% din subiecţi sunt de părere că medicii
chirurgi din România sunt implicaţi în instruirea şi pregătirea altor medici specialişti.
Referitor la preţul intervenţiilor chirurgicale robotice din România, 12% din subiecţi
consideră că sunt mai avantajoase decât cele din străinătate. Nu există respondenţi care să fie
de accord cu faptul că sistemul de sănătate din România are un management corespunzător la
nivelul majorităţii spitalelor şi doar 9,3% din cei care au completat chestionarul, consideră că
medicii au o bună pregătire.

26
Sursa: isondaje

2.9. Interpretarea rezultatelor cercetării calitative


Conform răspunsurilor oferite de cei 4 medici, chirurgia robotică reprezintă un sistem
ultramodern care uşurează şi verifică munca cadrelor medicale; presupune un mecanism om-
robot în care robotul poate pătrunde în spaţii foarte înguste din corp. Medicul chirurg
comandă miscarile robotului cu ajutorul unei console.
Se poate observa că cei 4 respondenţi au identificat aproximativ aceleaşi avantaje şi
dezajantaje ale acestei chirurgii. Avantajele sunt următoarele: siguranţă, precizie, braţele
robotului pătrund în spaţii înguste, se pot realiza intervenţii chirurgicale complexe, urmate de
o recuperare uşoară, chirurgul, poate lua pauze în timpul operaţiei, nu trebuie neapărat să fie
într-o vestimentaţie specifică, de medic, este exclusă pierderea unei cantităţi mari de sânge,
lipsa durerilor după intervenţie. La polul opus, dezavantajele precizate de medici au fost
următoarele: costul ridicat atât al operaţiei cât şi al robotului şi timpul de asamblare al
robotului.
În opinia medicilor intervievaţi, chirurgia robotică este recomandată în urologie
preponderent, chirurgie genitală şi în anumite segmente de chirurgie: colon, rect, pancreas.

27
Un lucru important de observant este că medicii consideră că această chirurgie poate fi
asociată cu success în telemedicină, atunci când vine vorba de operaţii chirurgicale la distantă,
însă asemenea intervenţii s- au făcut pentru a demonstra că este posibilă o asemenea chirurgie,
soldaţilor pe front. În prezent sunt cazuri rare, în strainate; în România nu putem spune că este
cunoscută atât de mult şi dezvoltată telemedicina.
După cum putem observa în interviurile ataşate ulterior, chirurgia robotică ajută la
dezvoltarea medicinei de precizie prin folosirea a Big Data şi inteligenţei artificiale într- o
mare măsură, întrucât din fericire avem la dispoziţie o tehnologie foarte dezvoltată, roboţi
foarte inteligenţi în domeniul medical ce execută perfect comenzile chirurgilor.
Medicii consideră că roboţii chirurgicali nu înlocuiesc în totalitate munca lor, ci doar o
completează. Un raspuns relevant ii corespunde Dr. A. O.: ,,Robotul nu înlocuieşte munca
umană, pentru că nu operează singur, decât în prezenţa chirurgilor. Poate completa efortul
specialiştilor, uşurându-le munca într- o mare măsură, preluând şi executând mişcările
comandate de chirurg prin intermediul unei console" .
Aceşti specialisti au folosit doar robotul DaVinci, pentru corecţii chirurgicale, în destul de
puţine cazuri, destul de complexe şi la cererea pacienţilor care au preferat o intervenţie cu
robotul.
Chirurgii apreciază recuperarea pacienţilor ca fiind una uşoară, lipsită de dureri.
Conform celor spuse de medicii intervievaţi, operaţiile robotice sunt foarte scumpe. Dr. B.
S. ; ,,Este o diferenţă destul de mare de preţ. Exemplu: operaţia de colon cu ajutorul unui
robot chirurg ajunge la 12000 euro, la un spital privat, comparativ cu preţul unei operaţii fără
robot- 3000 euro”.
Numărul de persoane operate de aceşti medici nu este foarte mare, deoarece nu există atât
de multă lume care îşi poate permite o asemenea intervenţie robotică. Este important să
precizez că unul din medici a avut o cerere de peste 20 de corecţii cu robotul DaVinci în anul
2018.
Este important să observăm că toţi medicii sunt de părere că robotul chirurgical le
uşurează mult munca pe parcursul intervenţiilor chirurgicale.
Conform medicilor care au răspuns la acest interviu, în România ar trebui să fie adus orice
robot chirurg, atât în spitalele private, cât şi cele de stat, dar în special robotul DaVinci , care
este extrem de de util.
În ceea ce priveşte donarea, răspunsurile celor 4 medici au fost puţin diferite, în sensul că 3
dintre ei au fost convinşi că există posibilitatea ca donatorii să accepte mult mai uşor donarea,
iar unul dintre aceştia a precizat şi faptul că de cele mai multe ori nu putem vorbi de operaţii

28
cu roboţi atunci când este necesară înlocuirea unor organe, roboţii chirurgicali fiind utilizaţi
mai mult pentru corecţii.
Respondenţii au considerat că pe plan internaţional există roboţi similari, toţi roboţii
prezentând acelaşi aspect, aceleaşi avantaje, diferind doar prin performanţă. Unii sunt mult
mai avansaţi şi au un grad mai ridicat de inteligenţă artificială, alţii fiind mai puţin utilizaţi şi
performanţi.

Concluzii şi propuneri
Cercetarea calitativ-cantitativă mi-a permis să cunosc pe de o parte opinia medicilor cu privire
la chirurgia robotică, pe de altă parte opinia pacienţilor. Astfel, principalele concluzii ale
studiului realizat sunt următoarele:
1. Chirurgia robotică este foarte puţin dezvoltată comparativ cu alte state.
2. Cu toate acestea, atât medicii cât şi pacienţii incluşi în studiu prezintă foarte multe
avantaje ale utilizării şi dezvoltării chirurgiei robotice în România. Spre exemplu: pacienţii
care au suferit intervenţii chirurgicale robotice sunt de părere în mare măsură că recupearea a
fost uşoară, lipsită de dureri.
3. Totodată din cercetarea calitativă reiese că medicii găsesc ca prim avantaj al acestei
chirurgii siguranţa, precizia. Un alt avantaj pentru chirurgi este reprezentat de comoditatea pe
parcursul operaţiei. De asemenea, specialiştii consideră că această chirurgie poate fi asociată
cu success în telemedicină, atunci când vine vorba de operaţii chirurgicale la distanţă.

29
4. La polul opus, cele două loturi de subiecţi consideră că principalele dezavantaje ale
utilizării roboţilor medicali sunt: costurile ridicate şi timpul de asamblare al roboţilor.
5. Un aspect interesant rezultat din cercetare este că cel mai folosit robot din România
este DaVinci, utilizat în ginecologice, urologie şi chirurgie generală.
6. Medicii intervievaţi sunt de părere că acest robot ar trebui să fie utilizat în toate
spitalele din România. Opinia chirurgilor care susţin utilizarea mai frecventă a robotului în
toate spitalele, fie private, fie de stat, poate fi corelată cu cea a pacienţilor care au constatat că
recuperarea este mai uşoară şi durerea este inexistentă.
7. În acest context precizăm faptul că majoritatea pacienţilor ar opta iar pentru astfel de
intervenţii şi ar recomanda chirurgia robotică şi altor persoane.
8. Este important să precizăm faptul că medicii atrag atenţia asupra costurilor foarte
ridicate, unele intervenţii ajungând la 12.000 euro.
9. În ceea ce priveşte dezvoltarea chirurgiei robotice a sitemului medical în general, a
celui chirurgical în special, medicii intervievaţi fac trimitere la importanţa utilizării a Big Data
şi a inteligenţei artificiale pentru a fi mai dezvoltaţi roboţii, mai exact medicina personalizată.
În concluzie, cercetarea realizată relevă importanţa utilizării chirurgiei robotice în toate
spitalele din România şi totodată atrage atenţia asupra faptului că aceste servicii medicale ar
trebui să devină accesibile şi pentru pacienţii care au un venit economic mediu sau modest.
Pornind de la aceste concluzii, dar şi de la analiza studiilor din domeniu, principala
recomandare constă în dezvoltarea unui cadru legal care să permită achiziţionarea unui număr
cât mai mare de roboţi chirurgicali în toate spitalele din România. Totodată este necesară
alocarea unor fonduri substanţiale care să permită un acces mult mai mare la intervenţiile
chirurgicale robotice pentru pacienţii care necesită această chirurgie avansată.
Este important să se dezvolte programe specifice de pragătire a medicilor pentru utilizarea
roboţilor în diferite tipuri de intervenţii chirurgicale. De asemenea, se constată necesitatea
realizării unor studii de amploare asupra impactului pe care chirurgia robotică îl are în
dezvoltarea ştiinţei medicale.
În final, este necesar ca intervenţiile chirurgicale robotice să fie prezentate publicului larg
şi să devină o opţiune frecventă pentru toţi pacienţii din România.

30
Bibliografie
Berkelman, P., Troccaz, J. and Cinquin, P. (2004). ,,Body-supported medical robots: a
survey” , Journal of Robotics and Mechatronics (vol. 16), 513–519
Bogue, R. (2009). ,,Exoskeletons and robotic prosthetics: a review of recent developments”,
Industrial Robot (vol. 36), no. 5, 421–427
Brandt, G., Zimolong, A., Carrât, L. et al. (1999). ,,CRIGOS: a compact robot for image-
guided orthopedic surgery”, IEEE Transactions on Information Technology in Biomedicine
(vol. 3), no. 4, 252–260
Brodie, J. and Eljamel, S. (2011). ,,Evaluation of a neurosurgical robotic system to make
accurate burr holes”, International Journal of Medical Robotics and Computer Assisted
Surgery (vol. 7), 101–106

31
Busnel, M., Cammoun, R., Coulon-Lauture, F., Détriché, J. M., Le Claire, G. and Lesigne, B.
(1999). ,,The robotized workstation ,,MASTER” for users with tetraplegia: description and
evaluation” , Journal of Rehabilitation Research and Development (vol. 36), no. 3, 217–229
Ceccarelli, M. (2011). ,,Problems and issues for service robots in new applications” ,
International Journal of Social Robotics (vol. 3), no. 3, 299–312
Challacombe, B. and Stoianovici, D. (2009). ,,The basic science of robotic surgery” in
Urologic Robotic Surgery in Clinical Practice, 1–23
Devito, D. P., Kaplan, L., Dietl, R. et al. (2010). ,,Clinical acceptance and accuracy
assessment of spinal implants guided with spineassist surgical robot: retrospective study”,
Spine (vol. 35), no. 24, 2109–2115
Harris, S. J., Arambula-Cosio, F. and Mei, Q. (1997). ,,The probot—an active robot for
prostate resection”, Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers H (vol. 211), no.
4, 317–325
Hillman, M. (2004). ,,Rehabilitation robotics from past to present—a historical perspective”
in Advances in Rehabilitation Robotics, Springer, New York, NY, USA, 25-44
Howe, R. D. and Y. Matsuoka, Y. (1999). ,,Robotics for surgery” , Annual Review of
Biomedical Engineering, (vol. 1), 211–240
Kroh, M., El-Hayek, K., Rosenblatt, S. et al. (2011). ,, First human surgery with a novel
single-port robotic system: cholecystectomy using the da Vinci Single-Site platform” ,
Surgical Endoscopy (vol. 25), no. 11, 3566–3573
Maeso, S., Reza, M., Mayol, J. A. et al. (2010). “Efficacy of the da Vinci surgical system in
abdominal surgery compared with that of laparoscopy: a systematic review and meta-
analysis”, Annals of Surgery (vol. 252), no. 2, 254–262
Norman, J., Madurawe, R., Moore, C., Khan, MA, Khairuzzaman, A. (2017). ,, A new chapter
in pharmaceutical manufacturing: 3D-printed drug products” , Advanced Drug Delivery
Reviews, 39-50
Rosen, J., Hannaford, B. and Satava, R. Eds., ,,Surgical Robotics: Systems Applications and
Visions”, Springer, New York, NY, USA, 2011, 23-30
Seymour, R., Engbretson, B., Kott et al. (2007). ,,Comparison between the C-leg
microprocessor-controlled prosthetic knee and non-microprocessor control prosthetic knees:
a preliminary study of energy expenditure, obstacle course performance, and quality of life
survey”, Prosthetics and Orthotics International (vol. 31), no. 1, 51–61
Sung, G. T. and Gill, I. S. (2001). ,,Robotic laparoscopic surgery: a comparison of the da
Vinci and Zeus systems”, Urology (vol. 58), no. 6, 893–898

32
Topping, M. J. and Smith, J. K. (1999). ,,The development of Handy 1. A robotic system to
assist the severely disabled”, Technology and Disability (vol. 10), no. 2, 95–105
Wagner, C., Stylopoulos, N. and Howe, R. (2002). ,, The role of force feedback in surgery:
analysis of blunt dissection”, in Proceedings of the 10th Symposium on Haptic Interfaces for
Virtual Environment and Teleoperator Systems, 77-94

Anexa nr.1- Ghid de interviu

Bună ziua! Numele meu este Apetrei Alexandra, sunt studentă la ASE Bucureşti, iar anul
acesta îmi scriu licenţa. Am preferat să vorbesc despre ,,Influenţa roboţilor asupra
comportamentului uman", iar la partea de cercetare m-am gândit să mă rezum strict la roboţii
chirurgicali. Vă mulţumesc că aţi acceptat întâlnirea şi participarea la acest interviu.
Răspunsurile dumneavostra îmi vor fi de mare ajutor.

1. Ce presupune chirurgia robotică şi cum funcţionează?


2. Care sunt avantajele acestei chirurgii? Există şi dezavantaje? Care ar fi acestea?
3. Când recomandaţi utilizarea chirurgiei robotice şi pentru ce operaţii?

33
4. Chirurgia robotică poate fi asociată cu succes în telemedicina?
5. În ce măsură chirurgia robotică ajuta la dezvoltarea medicinei de precizie prin
folosirea BIG DATA şi inteligenţei artificiale?
6. În ce măsură înlocuieşte sau complementează intervenţiile umane?
7. Cum şi în ce măsură este utilizat robotul/ roboţii folosit /folosiţi de dumneavoastră
până acum?
8. Cum este recuperarea pacientului în urma unei astfel de operaţii?
9. Care este diferenţa de preţ dintre operaţia clasică şi cea în care se foloseşte chirurgia
robotică?
10. Câte persoane aţi operat până în prezent, cu aproximaţie, utilizând un robot
chirurgical?
11. Consideraţi că robotul reduce într- o mare măsură efortul depus de dumneavostră, pe
parcursul unei operaţii?
12. Ce roboţi chirurgicali consideraţi că ar trebui să fie aduşi în România ?
13. În cazul robotului da Vinci, există posibilitatea ca donatorii să accepte mult mai uşor
donarea?
14. Exista roboţi similari pe plan internaţional? Dacă DA, în ce măsură se evidenţiază?

Mulţumesc pentru timpul acordat şi pentru răspunsurile oferite !

Anexa nr. 2- Chestionar

Bună ziua,
Mă numesc Apetrei Alexandra, studentă la facultatea FAMP-ASE, profilul Resurse
Umane. Pentru lucrarea de licență formez anumite abilități și deprinderi profesionale prin
această cercetare ce constă în colectarea datelor, cu ajutorul unui chestionar, referitor la
percepțiile pacienților români despre Influenta roboților asupra comportamentului uman, în
special influența roboților chirurgicali asupra sănătății pacienților.
Dacă aveți minim o intervenție chirurgicală în care s-a folosit un robot chirurgical, vă rog
sa aveți amabilitatea de a răspunde întrebărilor din acest chestionar. Aș aprecia dacă

34
dumneavoastră puteți aloca puțin timp completării acestui chestionar. Răspunsurile sunt total
anonime și confidențiale. Ele vor fi folosite, exclusiv, în scopul cercetării mele pentru licență.

1 . Pe o scală de la 1 la 5 cum vă apreciați starea actuală de sănătate? ( 1= foarte rea,


10=excelentă) ..........
2. Pe lângă asigurarea CNAS dispuneți de: ( e posibil și răspuns multiplu)
a) o asigurare privată de sănătate ( prin companii de asigurări)
b) abonament medicală în sistemul privat
c) nu am altă asigurare
d) altă situație
3. Câte intervenții chirurgicale aveți?
a)1
b)2
c)3
d)4
e) mai multe
4. Pe o scală de la 1 la 5 cum apreciați că a fost recuperarea dumneavoastră? ( 1= foarte
ușoară, 5=foarte grea) ......
5. De ce ați preferat o intervenție chirurgicală de acest tip ( în care s- a folosit un robot
chirurgical)?
a) pentru siguranță și precizie
b) pentru că așa mi s- a recomandat
c) pentru a evita pierderea unei mari cantități de sânge
d) pentru că am preferat o operație și o recuperare ușoară, rapidă, cu dureri reduse
e) pentru că era un caz complex
6. Care considerați că ar reprezenta cel mai mare avantaj al acestei chirurgii robotice?
a) prezintă siguranță și precizie
b) este urmată de o recuperare ușoară
c) se poate utiliza în cazuri foarte complexe
7. Dacă pe viitor veți mai avea, din nefericire nevoie de alte intervenții chirurgicale, ați
opta pentru:
a) operația clasică
b) laparoscopică
c) chirurgie robotică
deoarece ( specificați care este motivul alegerii dnv. ) ......... ......

35
8. Dacă un prieten/ o cunoștință ar avea nevoie de o intervenție chirurgicală, i-ați
recomanda o astfelde intervenție ( cu un robot)?
a) da
b) nu
9. Pe o scală de la 1 la 5, ( unde 1= foarte nemulțumit, iar 5= foarte mulțumit) cât de
mulțumit/ăsunteți de serviciile medicale de care ați beneficiat?
Performanța cadrelor medicale și a echipamentelor, roboților chirurgicali .......
Necesitate analgezic ....
Timp petrecut în secția ATI .....
Mobilizare- procese ...
Reluarea tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale .....
Complexitatea cazului pentru care ați beneficiat de intervenție robotică......
10. Pe o scală de la 1 la 5 cum apreciați prețul unei astfel de intervenții chirurgicale
( unde 1 = foarte accesibil, 5= foarte greu accesibil) ...........
11. Cum considerați amplasarea sistemelor medicale in regiunea din care proveniți?
a) corespunzătoare nevoilor locuitorilor din regiune
b) Necorespunzătoare cu nevoile locuitorilor regiunii
c) Altă variantă
12. Cu care dintre următoarele afirmații privind sistemul de sănătate din România
sunteți de acord? ( posibilitate răspuns multiplu)
a) a rămas cu puțini medici de excepție, ca adevărate oaze de competență
b) oferă servicii de calitate înaltă pacienților
c) are infrastructură medicală performantă
d) are dotări in echipamentele medicale de ultimă generație
e) are un management corespunzător la nivelul majorității spitalelor
f) bună pregătire a medicilor din sistemul sanitar
g) accesul la tehnologie de nivel înalt este limitat
h) prețul intervențiilor chirurgicale robotice din România sunt mai avantajoase decât cele din
străinătate
i) medicii chirurgi din România sunt implicați în instruirea și pregătirea altor medici
specialiști
j) robotul Da Vinci XI este dovada angajamentului spitalelor din România de a investi
susținut în tehnologie
k) România are spitale specializate în investiții chirurgicale complexe recunoscute prin
excelența standardelor

36
Vă rog să îmi precizați câteva informații socio- demografice despre dumneavoastră:
1. Vârsta în ani împliniți......
2. Genul dnv ..... masculin .......feminin
3. Care este starea dnv civilă:
a) Necăsătorit /ă
b) Căsătorit /ă
c) Divorțat /ă
d) Văduv/ă
e) Uniune consensuală
4. Precizați care este statutul dnv ocupațional:
a) Student
b) Salariat
c) Patron (inclusiv PFA)
d) Pensionar
e) Șomer
f) Liber-profesionist
g) Altul......
5. În ce domeniu de activități ( sau ați activat dacă acum, temporar nu sunteți activ):
a) Industrie
b) Agricultură
c) Comerț
d) Învățământ
e) Sanatate
f) Administrație publică
g) Armată
h) Transporturi
i) Altul .....
6. Precizați ce studii aveți:
a) Fără studii absolvite
b) Studii primare
c) Studii gimnaziale
d) Studii profesionale
e) Studii liceale
f) Studii superioare ( licență , master, doctorat etc)
7. Venitul dnv personal, net lunar , se încadrează între:

37
a) Sub 2000 lei
b) 2001-3000lei
c) 3001-4000lei
d) 4001-5000lei
e) 5001-6000 lei
f) 6001-7000 lei
g) 7001-8000 lei
h) 8001-9000 lei
i) Peste 9000 lei
Din motive care e țin de controlul calității înregistrării, vă rog sa aveți amabilitatea de
a îmi preciza câteva date de contact:
Telefon:
Adresa de e-mail:

38