PRELUCRĂRI TEHNOLOGICE EXECUTATE

PE MAȘINI DE FREZAT

FREZAREA

Operația tehnologică de prelucrare mecanică prin așchiere, a unor canale de diferite

forme, suprafețe plane sau profilate etc., cu ajutorul unor scule numite freze, poartă
denumirea de frezare. Mișcarea principală de așchiere (mișcarea de rotație) este realizată de
către scula așchietoare (freza), iar piesa de prelucrat (semifabricatul) execută mișcarea de
avans.
Se pot distinge două metode de frezare, în funcție de sensul mișcării de avans față de
mișcarea de rotație principală în punctul de contact, astfel:
 frezare în sensul avansului – sensul avansului este același cu sensul mișcării de
rotație a frezei în punctul de contact;
 frezare în contra avansului – sensul avansului este opus sensului mișcării de
rotație a frezei în punctul de contact.
Avantajele celor două metode de frezare sunt:
 la frezarea în contra avansului, grosimea așchiei crește treptat de la zero la o
valoare maximă;
 la frezarea în sensul avansului, calitatea suprafeței prelucrate este mult mai
bună, iar forța de așchiere apasă piesa pe dispozitivul de prindere sa masa mașinii.
Dezavantajele celor două metode de frezare sunt:
 la frezarea în sensul avansului, dintele frezei atacă materialul piesei pe
grosimea maximă, producând astfel șocuri. Dinții frezei se vor uza rapid la prelucrarea
pieselor turnate ce prezintă la suprafață o crustă dură;
 la frezarea în contra avansului, dintele frezei nu pătrunde în materialul piesei,
decât atunci când grosimea așchiei atinge o valoare minimă, și prin urmare calitatea
suprafeței prelucrate nu va fi bună. Dinții frezei produc doar o tasare a materialului, datorită
rotunjirii tăișului.
 la frezarea în contra avansului, forța de așchiere este orientată în sus, tinzând
să desprindă piesa de pe masa mașinii, sau dispozitivul de prindere, dacă acesta nu este rigid.
Avându-se în vedere forma și dimensiunile piesei ce urmează a fi prelucrată, calitatea
suprafeței, avantajele și dezavantajele celor două metode de frezare, se va alege una din
metodele prezentate. Spre exemplu, pentru finisarea pieselor de grosime mică, care sunt greu

1
de fixat pe mașină se va alege metoda de frezare în sensul avansului. Pentru degroșarea
pieselor cu crustă dură sau pentru o frezare rapidă se va alege metoda de frezare în contra
avansului.

4.1.1. Scule așchietoare pentru frezare

Aceste scule sunt reprezentate de diferite tipuri de freze, care pot fi clasificate după
cinci criterii, astfel:
 după construcție: freze monobloc (dintr-o singură bucată) – fig.4.1 și freze
asamblate (cu dinți demontabili) – fig.4.2.;
 după modul de realizare a dinților pe suprafața de așezare: freze cu dinți
detalonați – fig.4.3 și freze cu dinți frezați – fig.4.4;
 după felul suprafeței pe care sunt așezați dinții: freze cilindrice (dinții sunt
dispuși pe suprafața laterală a unui cilindru) – fig.4.5; freze cilindrice-frontale (dinții sunt
dispuși pe suprafața cilindrică și pe una din suprafețele frontale) – fig.4.6; freze disc (dinții
sunt dispuși pe suprafața cilindrică și pe o porțiune mai mică a uneia sau a ambelor suprafețe
laterale ale unui disc) – fig. 4.7; freze unghiulare (dinții sunt dispuși pe suprafața laterală a
unui trunchi de con) – fig.4.8; freze profilate (tăișul principal are formă profilată) care pot fi:
freze profilare oarecare – fig.4.9; freze profilate modul (freze disc modul – fig.4.10, freze
deget modul – fig.4.11, freze melc modul – fig.4.12); freze profilate pentru filet – fig.4.13;
 după direcția dinților: freze cu dinți drepți – fig.4.14; freze cu dinți elicoidali –
fig.4.15 și freze cu dinți în direcții diferite – fig.4.16;
 după modalitatea de fixare: freze cu coadă conică – fig.4.17, freze cu coadă
cilindrică – fig.4.18 și freze cu alezaj – fig.4.19;
 după forma suprafeței pe care o prelucrează și mașina-unealtă pe care se
execută operația de prelucrare: freze pentru suprafețe plane; freze pentru suprafețe profilate;
freze pentru canale freze pentru danturat; freze pentru retezat; freze pentru filetat.
Avantajele unor tipuri de freze:
 frezele cu dinți frezați oferă condiții mai bune de așchiere, se reascut mai
simplu și le crește rezistența mecanică după reascuțire;
 frezele cu dinți elicoidali lucrează mult mai silențios, deoarece dinții atacă
materialul progresiv, iar canalul elicoidal asigură o evacuare mult mai bună a așchiilor în
timpul lucrului.

Dezvantajele unor tipuri de freze:

2
  frezele cu dinți frezați își modifică profilul în urma reascuțirii și își micșorează
spațiul liber dintre dinți prin reascuțire, ceea ce determină o micșorare a volumului de așchii
ce se pot aduna în spațiile respective;
 frezele cu dinți detalonați execută mai dificil operația de așchiere, însă, în
urma reascuțirii, care se face doar pe fața de degajare vor fi folosite ca și freze profilate;
 frezele cu dinți elicoidali execută mai dificil operația de așchiere.

Fig.4.1. Freza monobloc Fig.4.2. Freza cu dinți asamblați

(https://www.mstar.ro/freze-monobloc-e424/) (https://emasiniunelte.ro)

Fig.4.3. Freza cu dinți detalonați Fig.4.4. Freza cu dinți frezați

Fig.4.5. Freza cilindrică cu dinți căliți Fig.4.6. Freza cilindro-frontală cu dinți

înclinați detalonați
(https://www.vasion.ro/) (https://emasiniunelte.ro/)

3
Fig.4.7. Freza disc Fig.4.8. Freza unghiulară brazată
(http://sculeprofesionale.flantgrup.ro/) (http://magazin.ascotools.com)

Fig.4.9. Freză profilată pentru lemn Fig.4.10. Freza disc modul

(https://www.unda.tech) (https://best-electric.ro)

Fig.4.11. Freza deget Fig.4.12. Freza melc modul

(http://scule-aschietoare-carbura.ro) (https://www.global-technic.com)

4
 Fig.4.13. Freza melc profilată Fig.4.14. Freza cu dinți (2) drepți

(https://www.travandi.ro) (https://www.mills.ro)

Fig.4.15. Freza cu dinți elicoidali Fig.4.16. Freza cu dinți în direcții diferite (înclinați)

(https://www.lemnsupermarket.ro) (https://emasiniunelte.ro)

Fig.4.17 Freza cu coadă conică Fig. 4.18. Freza cu coadă cilindrică

(https://www.sculesiechipamente.ro)

Fig.4.19. Freza cu alezaj

(http://www.mviexpert.ro)

5
 4.1.2. Dispozitive necesare la frezare
La operațiile de frezare o atenție deosebită trebuie acordată așezării și fixării pieselor
de prelucrat, întru-cât apar forțe de așchiere mari în timpul prelucrării. Fixarea
semifabricatelor se poate face direct pe masa mașinii (cazul producției individuale) sau
indirect cu ajutorul unor dispozitive de prindere. În cazul prinderii directe a piesei se vor
folosi șuruburi de fixare cu cap dreptunghiular, care se vor introduce în canalele T ale mesei
și plăci de fixare sau cleme etc.
Dispozitivele utilizate la frezare sunt:
- dispozitive pentru fixarea pieselor pe masa mașinilor de frezat;
- dispozitive pentru fixarea frezelor pe mașinile de frezat.
 Dispozitivele pentru fixarea pieselor pe masa mașinilor de frezat sunt
reprezentate prin sisteme de fixare simple, prin dispozitive universale (diferite tipuri de
menghine –fig.4.20 - 4.23, colțare, bride-fig.4.24, etc) și prin cele speciale (construite pentru
un anumit semifabricat), menite să fixeze semifabricatul pe masa mașinii de frezat, în diferite
moduri. Pe lângă aceste dispozitive, la operația de frezare se mai pot utiliza și accesorii
speciale, precum:capul divizor – fig.4.25, capul de frezat vertical, masa rotativă, capul de
mortezat etc.
În momentul așezării și fixării pieselor pe masa mașinilor de frezat trebuie avut în
vedere ca acestea să fie cât mai aproape de bacurile de strângere, pentru a se asigura o
rigiditate bună și evitarea vibrațiilor în timpul lucrului.
 Dispozitivele pentru fixarea frezelor pe mașinile de frezat
Pentru ca procesul de prelucrare să se desfășoare în cele mai bune condiții trebuie ca
frezele să fie bine fixate în arborele principal al mașinii. Acestea se vor fixa prin intermediul
uni dorn care va fi introdus în alezajul conic al arborelui principal. Alezajul conic de la
capătul arborelui este normalizat în sistemul Morse sau ISO.
Frezele cilindrice se montează pe un dorn al cărui capăt se fixează prin alezajul conic
în arborele principal, iar celălat capăt se sprijină în consola mașinii, într-un lagăr.
Frezele cilindrice cu dinți elicoidali trebuie fixate foarte bine pentru a nu se crea forțe
de apăsare pe lagărul de sprijin (fig.4.26 a și b).

6
 Fig.4.20. Menghine rotative

Fig.4.21. Menghina articulată Fig.4.22. Menghina înclinată

Fig.4.23. Menghina complexă Fig.4.24. Fixarea cu bridă

7
 Fig.4.25. Capul divizor
(https://hobbytools.ro/accesorii-freze-proxxon)

a.

b.
Fig.4.26. Modalitatea de fixare a frezelor cilindrice cu dinți elicoidali
1 - freza; 2 - arbore principal; 3 - lagăr de sprijin; 4 – dorn; 5 - bucșe distanțiere
x – distanța de lagărul de sprijin; y – distanța de capătul arborelui principal

8
 Frezele frontale vor fi fixate prin intermediul unui dorn scurt în arborele principal, iar
prin intermediul unei pene montate pe partea laterală a conului (fig.4.27.a) sau în capătul
frontal (fig.4.27.b), se va realiza antrenarea frezei.

Fig.4.27. Modalitatea de fixare a frezelor frontale

1 – dorn; 2 – pană; 3 - freza

Frezele cu coadă conică se pot prinde direct în alezajul conic al arborelui principal sau
cu ajutorul unei reducții corespunzătoare.
Frezele cu coadă cilindrică se vor fixa cu ajutorul unei mandrine.

4.1.3 Regimul de așchiere la frezare

Mișcarea principală de așchiere se va realiza cu o viteză de așchiere v, exprimată în
m/min. Valoarea acestei viteze de așchiere (v) se va alege din normative, în funcție de
materialul și natura sculei, de schema de lucru aleasă, de materialul de prelucrat etc., sau
poate fi determinată experimental cu ajtorul unor relații.
Mișcarea de avans, notată cu s, exprimată în mm/rot a frezei, reprezintă deplasarea
între între piesă și sculă. Fiecărui dinte al frezei corespunde un avans pe dinte egal cu s z.
Acest avans pe dinte reprezintă raportul dintre avansul pe rotație (s) și numărul de dinți ai
frezei (Z), relația 4.1:
sz = s / Z (4.1)
Schema procesului de frezare este redată în fig.4.28, unde se poate observa că așchia
prezintă o grosime (a) variabilă, putând astfel atinge și valoarea maximă (amax).
La frezarea materialelor din oțel se poate adopta unul din regimurile de așchiere
redate în tabelul 4.1.

9
 Fig.4.28. Procesul de frezare
a – prelucrare prin frezare în contra avansului
b – prelucrare prin frezare în sensul avansului

Tabel 4.1
Frezarea oțelurilor – regimul de așchiere [ ]
Tipul frezei Materialul Adâncimea de Viteza de așchiere v, m/min
sculei așchiere,
în mm Avans, sz, mm/dinte
0,04 0,06 0,1 0,2 0,4
1 70 65 60 45 30
Oțel rapid sub
3 50 47 42 33 23
Frontale 6 48 45 40 30 22

Plăcuțe din 1 440 420 370 290 200

carburi sub
metalice 3 400 360 320 250 180

6 370 340 300 240 170

1 70 65 60 45 30
Oțel rapid sub 3 50 47 42 33 23
6 48 45 40 30 22
Cilindrice Plăcuțe din 1 400 380 340 260 180
carburi sub 3 360 330 290 230 160
metalice 6 330 310 270 220 150

10
 4.2. MAȘINI DE FREZAT

Mașinile de frezat se utilizează pentru realizarea unei mari varietăți de operații:

prelucrarea suprafețelor plane, fasonate, înclinate, profilate, a canalelor drepte sau elicoidale,
a roților dințate, etc.
După destinație și construcția lor, mașinile de frezat se pot grupa în patru categorii:
 mașini de frezat universale;
 mașini de frezat orizontale;
 mașini de frezat verticale;
 mașini de frezat speciale (longitudinale etc).

Principala categorie a mașinilor de frezat o reprezintă mașinile de frezat cu consolă

care prelucrează piese mici ce constituie producția de serie mică sau individuală., și care
necesită multe operații. Toate aceste mașini de frezat prezintă o caracteristică generală –
prezența unei console care susține masa pe care se fixează piesa (semifabricatul).
După poziția arborelui principal, mașinile de frezat cu consolă pot fi orizontale sau
verticale.

4.2.1. Mașina de frezat universală

Pe mașini de frezat universale (fig.4.29) se pot prelucra suprafețe plane, suprafețe
înclinate folosind freze unghiulare; canale elicoidale; suprafețe profilate; roți dințate etc.

Fig. 4.29. Mașină de frezat metale universală

(https://www.proma.ro/masina-de-frezat-metale-wfm-510.html)

11
 În fig.4.30 sunt prezentate principalele componente ale mașinii de frezat universală. Pe
placa de bază (2), care este așezată pe fundație, este fixat batiul (1), care are la partea
superioară prins brațul demontabil (3). Acest braț este prevăzut cu niște ghidaje în formă de
rândunică și are rolul de a sprijini lagărul (4) în care este rezemat dornul portsculă (5). În
acest dorn este fixată scula (6) care execută mișcarea principală de rotație I.
În alezajul conic al arborelui principal (7) este fixat celălalt capăt al dornului. Consola
(8) susține sania transversală (11) care se deplasează pe ghidaje (12) în direcția III, și
deasemenea susține masa mașinii de frezat. Cu ajutorul șurubului (10), consola execută de-a
lungul ghidajelor verticale (9) ale batiului, avansul vertical II. Suportul rotativ (13) cu rol în
susținerea masei longitudinale (14) se află pe sania transversală. Masa longitudinală se
deplasează pe ghidajele în formă de coadă de rândunică (15), în direcția IV; și se poate roti în
plan orizontal cu suportul rotativ în direcția V.

Fig.4.30. Principalele subansambluri ale mașinii de frezat universală

1 – batiu; 2 – placa de bază; 3 – braț principal demontabil; 4 – lagăr; 5 – dorn portsculă; 6 – scula;
7 – arbore principal; 8 – consola; 9 – ghidaje verticale; 10 – șurub; 11 – sania transversală;
12 – ghidaje; 13 – suport rotativ; 14 – masa longitudinală; 15 – ghidaje în formă de rândunică

Mecanismul de avansuri, care are un motor electric de antrenare M2, se află în

interiorul consolei.

12
 Cutia de viteze, acționată de motorul electric M1, se află în interiorul batiului și
asigură 18 turații arborelui principal.
Organele de comandă ale unei mașini de frezat universale sunt: manivelă pentru avans
manual vertical; roată de mână pentru avans manual transversal; manetă de blocare a saniei
transversale; comutator pentru schimbarea sensului de rotație al arborelui principal;
comutator pentru comandă manuală sau automată; manetă de blocare a consolei; buton pentru
oprirea arborelui principal; buton pentru pornirea arborelui principal; buton pentru avans
manual longitudinal; manetă pentru comanda avansului longitudinal; manetă pentru comanda
avansului transversal și vertical; disc gradat al selectorului de avansuri; butonul selectorului
de avansuri; butonul selectorului de turații; discul gradat al selectorului de turații; maneta
selectorului de turații.

4.2.2. Mașina de frezat orizontală

Pe mașini de frezat orizontale (fig.4.31) se prelucrează suprafețe plane sau canale
folosind freze-disc.

Fig.4.31. Schema mașinii de frezat orizontală

Această mașină-unealtă se aseamănă ca și construcție cu mașina de frezat universală,

cu specificarea că masa superioară nu se poate roti în plan orizontal.

13
 În fig.4.31 sunt prezentate subansamblurile acestei mașini de frezat și schematizate
cele patru tipuri de mișcări:
I – mișcarea principală de rotație realizată de arborele principal al mașinii și de dornul
port-sculă;
II – mișcarea rectilinie în plan orizontal (mișcarea de avans longitudinal) realizată de
masa mașinii;
III – mișcarea de avans transversal realizată de masa mașinii;
IV – mișcarea rectilinie în plan vertical a consolei pentru a apropia scula așchietoare
de piesă.
Principalele subansambluri sunt: placa de bază; batiu; arbore principal; masa mașinii;
consolă; braț-suport; suport; dorn-portsculă; scula (freza).

4.2.3. Mașina de frezat verticală

Pe mașini de frezat verticale (4.32) se prelucrează suprafețe plane, folosind freze
frontale sau freze cilindrice cu dinți înclinați sau drepți; canale, folosind freze-deget; canale
T, folosind freze cilindro-frontale cu trei tăișuri.

Fig.4.32. Mașină de frezat verticală

(http://www.totaltools.ro/)

14
 Fig.4.33 Schema mașinii de frezat verticală

În fig.4.33 sunt redate componentele acestei mașini și mișcările ce se realizează în

timpul lucrului. În arborele principal este fixată scula așchietoare (freza) care va executa
mișcarea de rotație I. Masa superioară a mașinii va realiza mișcarea de avans longitudinal II,
de-a lungul ghidajelor de pe masa inferioară. Iar masa inferioară a mașinii va realiza mișcarea
de avans transversal III, deplasându-se pe ghidajele consolei.
Consola se va deplasa pe ghidajele verticale ale batiului și va executa mișcarea de avans IV.

4.2.4. Mașina de frezat specială (longitudinală) – mașini de frezat portal

Suprafețele profilate se prelucrează cu freze profilate monobloc sau montate din mai
multe bucăți, pentru a se obține o suprafață complexă.
Pe mașini de frezat speciale se prelucrează filete, roți dințate etc., se realizează
producții în serie și de masă, prelucrându-se piese mari.
Aceste mașini de frezat longitudinale – mașini de frezat portal (fig.4.34) sunt
prevăzute cu mai multe capete de frezat, asigurând astfel producții foarte mari prin
prelucrarea simultană a mai multor suprafețe.

15
 Fig.4.34. Mașina de frezat longitudinală cu portal mobil
(https://www.popeci.ro/productie/freze-cu-portal/)

Componentele unei astfel de mașini sunt prezentate în fig.4.35, astfel:

 pe masa 2, care execută mișcarea de avans longitudinal, de-a lungul ghidajelor (6) de
la batiul 1, se fixează piesele ce urmează a fi prelucrate;
 în capetele de frezat 3 se vor fixa sculele 7 care vor realiza mișcarea principală de
așchiere;
 mișcarea de avans este realizată de către scula așchietoare, prin capul de frezat, de-a
lungul ghidajelor verticale 4 sau de-a lungul ghidajelor 5 ale traversei.

Fig.4.35. Prezentarea mașinii de frezat longintudinală

La unele modele de mașini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot înclina

realizând astfel cu ușurință prelucrarea pieselor cu suprafețe înclina

16