7, PRELUCRAREA SUPRAFE TELOR

PRUV BRO,ARE

7.1 . Particularitd(ile de bazd ale broSdrii

Brogarea este o prelucrare prin agchiere la care se asigurd productivitate

maxi-
ma gi precizie ridicatd pentru forma gi dimensiunile suprafefei prelucrate. Ea este
folositd pentru prelucrarea finald a alezajelor str5,punse, a canalelor cu forme
diferite, a
tuturor profilelor interioare sau exterioare, a dantr-lrii unor roti din{ate. prin brogare se
obfin rugozitdti R,,4,2 + 0,8 pn gi precizii dirnensionale corespllnzdtoare claselor J-l
de precizie 1SO.
Dupa criteriul productivitdtii prelucrarii prin aEchiere, brogarea se situeazd pe
primul loc in conlpara{ie cu celelalte procedee de prelucrare. Astfel, la prelucrarea
suprafelelor prin brogare se realizeaza o prodLlctivitate de l5+35 ori mai mare decit la
rabotare sau mortezare, de 5+l 0 ori mai mare decit la frezare, iar la preluc rarea aleza-
jelor de 10+25 ori mai mare decit la prelucrarea cu alezorul.
La prelucrarea prin brogare transformarea in agchii a adaosului de material se
realizeazd,la o singurd trecere a sculei. Func{ie de lungirnea suprafelei piesei, la ag-
chiere participd sirnultan mai nlulgi dinqi de rabotezd, sau mortez6, ceea ce face ca
brogarea sa devind cel mai productiv procedeur de prelucrare prin agchiere.
Broqarea ca procedeu de prelucrare face parte din categoria metodelor de
generare cu generatoare materializatd.Ditl fig.1.1 rezultd cd suprafafa S, se obline
cu
ajutorul unei generatoare l, cu forme diferite, materializatd prin muchiile agchietoare
ale sculei, care executd o miqcare principald rectilinie (fig.1.1,a), circularairg.l,t,uy
sau elicoidalA (fig.7.1,c) de vitezd v pe directia directoarei cinernatice A de formiL
rectilin ie, circu lard sau el icoidald.
Pentru transformarea intregului adaos de prelucrare in aq;chii, pe un corp de
formd prrsmatica sau circulari se nronteazd o succesiune cle cutite de rabotare sau de
mortezare rezultind o scul6 nurnitd brosd, Fiecarui dinte i se rezervh o parte S,,din
adaosul de prelucrare in cursul unei singure migcdri relative a sculei fa16 de piesa
semifabricat. Deoarece un numir mare de dinli ai brogei indepdrteazd la o cursd intreg
adaosul de prelucrare in straturi succesive de sec{iune Sa.b rezultd cd are loc o
suprapunere a opera{iilor de prelucrare (degrogare * firrisare + calibrare * ecruisare).
Clasificarea brogelor poate fi fdcLrtd dLrpd rnai multe criterii. Astfel, dupa
nalura miscdrii principale, brogele se impart in:

2I
 ll(v,n)
t/vrr =const'
,f
Fig.7. I Prelucrarea supraJblelor prin broS'are

-broge cu migcare principali rectilinie (fig.7.2,a,b);

-broge cu migcare principalS de rota{ie (fig.l.2,c).
Dupd modul de aplicare a forlei de broSare Si dupd solicitarea corpului broSei
se pot distinge:
- broge solicitate la tractiune (fig.7.2,a.c') care lucreazii prirr tragere;
- broge solicitate la cotnpresiune (fig.7.2,b), care lucreazd, totdeauna prin
impingere.
Dupd felulul prelucrarii,respectiv dupd tipul suprafelei de prelucrat se
deosebesc:
- broge pentru prelucrdri interioare, care lucreazd prin tragere, prin impingere
sau prin rotire;
- broge pentru prelucrari exterioare,
Magina de brogat este una din cele mai simple magini-unelte din punct de
vedere cinematic, deoarece asigr-rrd rrurrai migcarea principald de agchiere,iar migcarile
de avans sint inlocuite prin forma, dimensiunile gi poziqia dinqilor pe corpul broqei. in
fig.7.3 sint prezentate citeva modele reprezentative de magini de brogat.

22
 5I
I
I
f
I

Fig.7 .2 Solulii consh,uctive de scule pentu broSare

7.2, Particularitdlile constructive ate broSei

Grosimea aschiei la brogare este Ibarle nricd (a - 0,014,02 mm pentru dintii

de finisare qi 0,3+1,2 mm pentru dinliide degrogare) ceea ce face, pe de o pafte, sd
creascd rolul relativ al razei de rotunjire a taigirlui (raza de roturrjire este cuprinsd in
domeniu 0,0084,025 mm), iar pe de altd parte, datorita valorii mici a raportului a/b gi
a vitezei de agchiere ( v:6=3 m/min pentru magini de brogat echipate cu motoare
puternice gi v : 15+18 m/min pentru celelalte rnagini), procesul de agchiere are loc cu
deforma{ii plastice intense gi cu vibratii. Ca urmare, la brogare trebuie sd se utilizeze
medii de agchiere cu propriet[{i foarte bune de ungere ( petrol, ulei, motorina etc.).
Agchia se degajd ?ntr-un spa(ir-r ?nchis (fig.7.q neexistind nici o posibilitate de
evacuare a acesteia, in timp ce dintele aqchiaza. Capacitatea de agchiere a broqei
depinde 9i de dimensiunile canalului pentru cuprinderea gi evacuarea agchiilor
(fig.7.5),
Dimensiunile canalelor inchise trebuie sd fie de aSa naturd, incit sd poatd

23
 cuprinde volumul de agchiidegalat la cursa activd adintelui. condigia
esen{iald pe care
trebuie sd o ?ndeplirreascd canalul pentru agchii este ca
volumul V al canalului sI fie de
k ori mai mare decit volumul Vo al agcliei deformate. Coeficientul (coeficient
k de
afirrare) se calculeazb cu rel. (7.1),in care A este secfiunea axiala
u.unairlri p."tg
agchii, I este lungimea de broqat,ST este grosimea agchiei ridicata
de un dinte egali cu
avansul pe dinte, .B este ldfimea de brogare.

thi
lu-a$rfli d€ brusat
l]
d)
U) cu tant; cl vefticaie:
rculara; e) penlru Df0$a.*

Fig.7.3 MaSini cie broS'at

Fig.7 .4 Mecanismul broSdrii

Valoarea coeficientului de umplere (afrnare) k este funcfie de modul de

formare a agchiilor, de forma acestora gi de uraterialul de prelucrat (k
- 2+2,5 pentru
materiale fragile gi k : 2,5=6, pentru materiale ductile).

.A
z+
 , V A,B
(7.1 )
Vo lr,.B.S,t l,,.Su
Agchiile de deformare plasticd capdtd forma unui cilindru spiralat cu sectiunea
af ungita (fig.7.5,a+e) sau sub forma unei benzi (fig.1.5,f
). La prelucrarea materialelor
fragife (fonti, bronz etc.) agchia ocupd tot volumul canalului (fig.7.5,g) ?n compara(ie
cu agchiile de deformare plasticd (fig.7.5, h).

* *
a;l{v,x1* rtv ilJ
*-,,n,n, cI dl

in o.,il,?,1;1 : ";: (,:i:!:",1',:::u:';ch i' or detasate se determ in

runcli e i
analitic forma gi dimensiunile canalului de cuprindere a aqchiilor. Astfel, la
prelucrarea ofelului gi a altor materiale cu plasticitate ridicatd it^t cazul spiralarii libere
a agchiei (p < r, fig.1.5,c) raza r de racordare a fundului canalului (v.fig,7.4) se
stabilegte cu relalia (7.2), in care C,11 este coeficientul de deformare plastica ( C4
:1,3.1,5),,teste coeficient de propor!.ionalitate sau de compactizare
aaqchiei .
Folosind relatia (7.1), se obqin succesiv relatiile (7.3) qi e.g.
cu, .su.lr.k
T
Lmml (7.2)
-)
K:,,fr (1.3)
4l ,5,,
Pentru un canal mirginit de doua plane racordate intre ele de o suprafatd
cifindrica de razd r:h/2, volumul util pentru aqchii este un cilindru de raz6 r si de
secliune utild A: lr E / 4.
Sectiunea longitudinali utild a unui canal pentru agchii sub formd oarecare se
poate determind cu rela[ia (7.5), in care p este pasul dinlilor brogei in mm, iar ft este
adincimea canalului in mm. Dupd inlocuiri, relalia (7.l) capFiFt forma relatiei (7.6).

L-
(7.4)

h.n
A=" t lmm'l
1L
(7.5)
J

25
 K_ h-p (7.6)
3'1, 'Sd
Mirimea pasului p, in cazul unor canale normale, se determind cu ajutorul
relatiei (7.7),in care kz este Lln coeficient care asigurA mdrimea suficientd a spatiului
pentru agchii gi care capdtd, valori cuprinse intre 3:-15 funclie de varianta de aEchiere.
Valoarea calculatd a pasurlui se rotr-rnjegte pina la o valoare norninald
acceptabi ld teh nologic.
In raport cu dimensiunile suprafetei de prelucrat (lr,B) gi mdrimea adaosului
de prelucrare A , se determind numdruI de dinfi agchietori ai brogei cu rel.(7.8), dacd
fiecare dinte inldturd aceeagi cantitate de material, iar dacd, avansul pe dinte 57 este
diferit de la dinte la dinte sau pe grupe de dinfi (degrogare 9i finisare), num6rul de din{i
z se stabilegte astfel incit la o trecere a brogei sd fie inldtLrrat intreg adaosul de
pr9 | ucrare.

rn-()5-1\ .krlmml (7 .t)

A
._-TL (7.8)
sd
Lungimea pdr{ii agchietoare a brogei se determina in funcfie de pasul dinlilor
(p) qi numdrul de din{i (z) cu relatia (7.9) in care ll qi llreprezintd lungimile pdrlilor de
degrogare gi de finisare,
l,=lurlt=pea+2,)[mm] (t.e)
Lungimea activd a brogei cuprinde gi 3$ din{i lird supraindlfare, denumili
din{i de calibrare gi tasare a suprafefei agchiate.
Lungimea totald a brogei este limitatd (1000+1500 mm) de greutatea proprie,
de posibif itifile tehnice de realizare (magina de rectificat, magina de ascufit, cuptor de
tratament termic etc.) gi chiar de cursa maEinii de brogat. In situatii extreme brogarea
se executh cu un set de broge.
Profilul gi dimensiLrnile celor:: dinfi cle pe broga se rnodifica in aqa fel incit
primul dinte are o configuratie aproxinrativa a generatoarei, iar ultirnii dinti capdtd
forma gi dimensiunile corespunzdtoare piesei finite.
Dupd modul de repartilie a adaosului de prelucrare pe cei z dinfi ai brogei se
d isting urmbtoarele variante :

- broSarea obisnuitd sau broSarea dupd profil (fig.7.6,a);

- broSarea prin generarea treptatd a profilului sau brogarea prin generare
(fi5.7.6,b);
- broSarea progresivd (fig.1 ,6,c).
Aceste variante de agchiere vor influen la, atil" construc[ia brogei, cit gi
desfEgurarea procesului de agchiere.

26
 Fig.7.6 Varionte de bro,sare

BroSarea obiEnuitd sau broqarea dupd proJil ( fig.7.6,a) se realizeazd atunci

cind togi dinfii brogei sint suprainal{afi cu m[rimea 57 normald pe generatoarea f, dar
nu toli participd la obfinerea formei finale a suprafelei. Ca urmare, ultimii dinfi au for-
ma finald a profilului (generatoarei). Aceastd variantd de aqchiere are ?n vedere valori
mari pentru latimea b a agchiei care corespunde conturului de brogat. Din acest motiv,
pentru ca forlele de agchiere sa nu depdgeascd anumite limite impuse de rezistenta
mecanicd a brogei gi de posibilitatile rnaginii de brogat, se pot folosi canale de frag-
mentare a aqchiilor pe l6{ime astfel incit ldtiniea reald b :
-{6 rrm, iar & 0,024,05
mm ( fig.7.6). Forma canalului pentru fragmentarea agchiei pe ldtime se alege din
exemplele prezentate in literatura de specialitate.
BroSarea prin obyinerea treptatd o generatoqrei (brogarea prin generare)
schentatic reprezentatd, prin fig.1.6,b, este caracterizatl, de faptul ca fiecare dinte al
brogei indepdrteazd o agchie de grosirne S,1 gi in acelasi timp parlicipd la realizarea
profilului suprafetei.Avansul pe dinte S7 se realizeaz6, pe direcfia adaosului de
prelucrare maxim. Din{ii de finisare gi calibrare se caracterizeazd prin aceea ca au
rnuchiile aqchietoare identice cu generatoarea teoreticd fi a suprafetei brogate. Aceastd
variantd de brogare lucreazd. cu grosimi de agchie mici gi l61imi mari, numai ce, spre
deosebire de prima variantd, ll{imea agchiei este descrescdtoare.
Bro;area progresivd (fig.1 .6,c) este utilizatd atunci cind trebuie sa se
indepdrleze un adaos de prelucrare mare. Aceasta variantd este caracterizatd prin aceea
ca ldlimea totalh a profilului este impar{ita intre mai multi dinti de aceeagi indl[ime
(grupe de cite 2-3 dingi). Avansul pe dinte 57 se realizeazdpe o directie perpendiculara
la direc{ia adaosului de prelucrare maxim. Taigurile principale ale din(ilor brogei se
gisesc pe pdrlile laterale, iar cele secundare sint dispuse pe conturul generatoarei
teoretice. Conform (fig.7.6,c) grupul de -3 dinti indepdrteazd o grosime de material S,,
cu ldtimile b7 (primul dinte), b2+b2 @l doilea dinte), bj+b3 @l treilea dinte). Urmatorul
grup de dinfi este mai inalt cu Sa-0,2:{),J mm. l.a brogarea progresivd agchia
desprinsa este relativ groasd ceea ce deternrina micgorarea fbrtei specifice, cregterea

21
 durabilitAtii sculei gi micaorarea lungimii bropei. Dezavantajul esential al acestei
variante este o tehnologie greoaie de execu{ie a sculei.

7 .3. Brogarea suprafelelor exterioare simpte

Si compuse (canale)

Suprafe{ele exterioare simple sau compuse sint suprafefe la care curba genera-
toare teoreti cd [6 poate fi descompusd in linii gi in arce de cerc, ugor de generat prin
brogare, In felul acesta, rezultd o brog[ compusd din mai multe broge simple, ,ui 1.u1.
executati monobloc, mai des executatd din mai multe componente montate pe un corp
comun. Fiecare din brogele componente lucreazd, dupd varianla de agchierl
corespunzdtoare suprafefei pe care o va prelucra, de aceea nu se poate vorbi de o
varianta de agchiere unicd pentru toata broga.
In (fig.7.7) se prezintd prelr-rcrarea r"ruor suprafete exterioare prin brosare clupd
prolil. Pentru indepirtarea adaosuluide prelucrare, de grosime A,parteade agchiere a
broqei este format[ din dinti de degroqare 9i dinti de finisare. Dintii de finisare au o
supraindllare micgoratd fatd de cea pentru dintii de degrogare, dar nu sub 0,02 mm
Dintiiaqchietori pentru ldlimide brogal B > 8+10Inm se prevdd cu canale pentru frag-
mentarea agchiei aSezate in gicand la distan{e cuprise intre 2 gi 6 mm.
In general scula brogd executd fie o migcare principal6 rectilinie in planul ori-
zontal (fig.7 .7,u,b,d), sau in plan vertical (fig.7 .7,c), cu brogd solicitatd la
compresiune, fie o migcare principald de rotafie (fig.7.7,e), care pecesitd broge
circulare (fig.1 .2,c).
In cazul prelucrdrii suprafe{elor dispuse pe corpuri de revolufie, piesa executd
o migcare de avans circular II, de vitezd vn, in interdependen{d cu migcarea principala
lexecutatd de sculd astfel incit la o rotalie a piesei scula avanseazdcu un pas. in unele
situalii (frg.7.7,e), pe broga circulard existd o portiune fbrd dinli necesar6 poziliondrii
pieseiin^raport cu broga gi scoaterii acesteia dLrpd realizarea prelLrcrarii.
ln cazul suprafeqelor deschise qi rresirrretrice fortele de respingere dau o
rezultantd, care tinde sd scoati broqa din a;;clriere. Pentru a rnentine broga in pozitie
corespunzdtoare 9i in contact cu stratul de agchiere sint necesare elemente
suplimentare de ghidare (bucae, pene etc.), motiv pentru care broqarea se numegte
ghidata sau coordonatd.

2B
 o,ru
o-

Fig.1.7 BroSarea dupd proJil

BroSarea prin generare treptatl, a generatoarei fit la prelucrarea suprafetelor

simple gi cornpuse (fig.7.8) constd in aceea cd avansul pe dinte Sa se realizeazd, pe
direclia adaosului de prelucrare maxim. Agchia are lalime relativ mare ( b : A ) la
prelucrarea suprafefelor plane sau b:variabil6 (cu valoare micd la sfrrgitul generdrii
profilului canalelor). Ca urmare, avansul pe dinte 57 capdtd valori rnici, ceea ce face ca
broga sd rezulte cu lungime mare, dar cu o construcfie mult simplificatd.
Pentru semifabricate turnate sau forjate, nedegrogate, care au adaos de
prelucrare mare se utilizeazd broSarea progresivd (fig.7.9), cu precizarea cd se
prelucreazd, dupd varianta progresivi numai adaosul de degroEare A4, cel de finisare l1
se prelucreazd cu dinfi de finisare dupd varianta generdrii dupd profil (Ad:7/BA; At:
]/BA\.
in fig.7.9,a este prezentatd prelucrarea unui canal dreptunghiular cu o brogd
care lucreazd pe orizontald, putindu-se utiliza chiar gi o brogd circulari (fig.7.2,c)
Revenind la fig.7,8, pentru prelucrare adaosul de degrogare ,{6 se imparte in
citevacomponente Ar, Az, fiecare dintre ele fiind inldturate cu dinfi avind o supraindl-
tare laterali 56 orientatd perpendicLrlar pe directia adaosLrlLri de prelucrare. O primd
grupa de dinti inldtul'd adaosul A1 , urfi:reazii o grLrpa asenrandtoare ca formd, dar
decalatd cu adaosul A2etc, Primul dinte spalge un canal de adirrcime Alapoi este ma-

29
jorat de urmdtorii dinti; prelucrarea se realizeazdin doua variante, anume:
de la centru
cdtre exterior (fig.7.8,c) sau de la exterior gdtre interior (fig,7.gd). in (fig.7,g,c,d)
dinlii broqei sint dreptunghiulari, iar in (fig.7.8,b,e) din\ii sinide formd tiap-ezoidal1r,
cu unghiul labaza dintelui de - 69".

^t." ^ ^
" Prduf,

ro
s
(o
q)
D

Fig.7.8 BroSarea prin generare

ff
*---1
)

FJ
Fig.7 .9 BroSarea progresivd

ln figJ.10 este exemplificat Lrn dispozitiv pentrLr brogarea unei suprafete

exterioare compuse. Suprafafa de prelucrat este formata din doud sr-rprafele plane gi o
tegiturd, cu variante de brogare corespunz[toare fiecdrei suprafe{e.

30
 elernente de
feglare
@t1v,n;
0r0sa
adaos de
prelucrare

Fig.1.l0 Dispozitiv pentru prelucreree unor suprafete compuse

7 .4. Broqarea s uprufelelor interioare

Pentru prelucrarea prin brogare a suprafefelor irrterioare cilindrice, poligonale

(pdtrate, dreptunghiulare, hexagonale etc.), canelate (canelr-rri dreptunghiulare,
triunghiulare, evolventice cu directoare a cdror formi este rectilinie gi dreptLrnghiulard
cu directoare elicoidale), a canalelor de pand gi a g[urilor adinci de diarnetru mare se
folosesc toate cele trei variante de brogare.
La prelucrarea suprafetelor inchise gi sirnetrice, datoritd echilibrdrii fortelor
F., brogarea se executd l?rd o ghidare suplinrentara a brogei de cdtre vreun element al
maginii-unelte. in acest caz piesa se autoorienteazd in raport cu broga, motiv pentru
care brogarea se nume$te liber[.
BroSarea suprafelelor cilindrice interioare se realizeaza cu broge solicitate Ia
intindere (rt9.7.11,a), cu broge solicitate la compresiune ca in fig.].11,b, cu broge
elicoidale (fig.1.11,c) qi cu broge circulare (fig.1.11d).
BroSarea gdurilor adtnci cu diametru mic se realizezd, cu un set de 2:4 broqe
elicoidale scurte (l :80+300 mm) la care,in afara migcirii principale de aqchiere,
existd gi o migcare de rotafie cu tura{ie micd pentru evacuarea ugoard gi sigurd a ag-
chiifor (fig 7 I l,c). Aceastdvarianta de brogare prezintd mai multe avantaje: cregterea
substanfiald a rezisten[ei la tracliune prin mdrirea corespunzdtoare a sectiunii,
eliminarea mai ugoara a agchiilor, micgorarea rugozitdlii suprafelei prelucrate deoarece
dintii brogei sint dispugi pe o elice care are doud sau trei inceputuri, reducerea cursei
active de lucru a maginii de brogat gi a timpului de prelucrare aa urmare a micgorarii
I ungimi i pdrli i agchietoare.

Avansul pe dinte, care corespurtde cregterii razei la deplasarea cu un pas al

elicei de pe brogd, este &r-0,05+0,08 mm,

31
 djspozitiv de prindere

suprafata llnala

canalelicoidal

ta
2t
r' l\
d)

Fig.7. I 7 BroSarea supra/blelor interioare

Pentru prelucrarea supra.felelor c'ilindrice interioare profilute este folosita

brogarea circulard $tg.7 l1,d). Broga este realizati dintr-r,rn disc prevdzut cu dinqi
supraindlfafi cu avansul pe dinte pe aproximativ 213 din periferie. Portiunea lira dinqi
servegte la scoaterea piesei din procesul de agchiere. Intre migcarea de rota{ie a brogei
gi a piesei trebuie si existe o legdturd cinematicd, anume: la rotirea cu un pas
unghiular al brogei (un dinte), piesa trebuie s[ execute o rotalie completd. Suprafeple
cilindrice interioare pot fi prelucrate gi dupd varianta de agchiere progresivd. Brogarea
progresivi elimind o serie de dezavantaje ale broqarii dupa profil deoarece avansul pe
dinte este rnare, 57:0, l+O,4 nmldirrte (rezurltd 4;.8 grr"rpe de dinti pentru degrogare),
iar ldlimea agchiei este micd ( lipsesc canalele de fragmentare a agchiei).
In fig.7.12 se prezintd grupa de din{i ai unei broge cilindrice progresive cu
dinfi poligonali pitrafi. Realizarea supraindl{drii laterale se face prin rotirea aceluiagi
poligon cu un pas unghiular, corespunzdtor lilimii agchiei b. Din lilimea totali a
agchiei b1,11: tr.D, revine fiec[rui dinte din grup[ o l[1ime br: n.D /q,care este repar-
tizatdpe fiecare din cele ivirfuri ale unui dinte sLrb forma supraindltarii laterale b - b,
/ i, (q reprezintd nunrdrul de dinqi din grupa),
Irr general, ldtimea b se stabilegte astf'el incit sE nu fie necesard.realizarea unor
canale de fragmentare laterald, a agchiilor, adicd b -< 6;3 mrr.
Dinlii aceleeagi grupe diferd r:a form6, dar au acelaq;i diametru, in timp ce
dingii cu acelagi rang din cele n grupe au aceeagi formd, dar cu diametru diferit gi
crescitor cu 254 de la o grup[ la alta.

32
 plesa *^-
"tr
l(v,n)

s!portui
maslnJr

Fig.7.1 2 BroSarea progresivd

Adaosul de finisare lp este eliminat de dintii agchietori care lucreaze in

varianta de brogare dupd profil,
Brosarea suprafelelor interioare, cu profilul, fie un poligon regulat (pdtrat
sau hexagon), fie un poligon neregulal dreptunghic se realizeazi aplicind variantele
de broqare dupd profil (fig.7.13,a) sau prin generare (fig.1.13,b).in ambele variante se
poate folosi brogarea orizontald sau verticald. Broga realizatd, dupd varianta de agchiere
prin generare are o sec{iune a corpului sensibil nrai lnare deoit la varianta brogarii dupd
profil.

presal
b)

Fig.7.l3 Vuriqnte de brc.ryure. o) clupa prc1/il, b) prin generare

Avind in vedere ci brogarea se realizeazd pe sr-rprafete inchise gi simetrice

(brogare liberd), avansul pe dinte pentru dintii de degrogare poate ajunge la s7 _<
(0,12:O,2) mm/dinte.
Broparea suprafelelor interioare canelale (canelLrri dreptunghiulare,
triunghiulare, evolventice cu directoare rectilinii gi dreptunghiulare cu directoare
elicoidafe) poate avea loc dupd cele trei variante de broEare prezentate in frg.1.6. Ca

33
urmare, in practica tehnologica brogarea canelurilor se realizeaza dupa varianta de
brogare prin generare (fig.7.14,a,b,c) gi varianta de brogare progresivd (frg.7.l4d).

Ar= 0 2-0,3 mm So,

-+
a)

Fig.7.I 4 BroSarea suprafetelctr interioare canelate

Deoarece adaosul de prelucrare A,,,,, este relativ mare gi avansul pe dinte 57 pe

direcfie radiald trebuie sd fie foarte mic, numdrul de dinqi agchietori ai brogei la
varianta de prelucrare prin generare rezultd foarte mare, ceea ce conduce larealizarea
unui set de broge format din 24 broge (dinlii de calibrare apar numai Ia ultima brogd
din set). Pentru varianta din fig.7.74,tt sint necesare 3 broge, iar pentru varianta din
fig.1.14,b sint necesare 2 broqe.

F ig.7 .1 5 BroSarea canelurilor

In fig.7.15 sint prezentate doLra tiptrri de broge perrtru prelucrarea canelurilor

dreptunghiulare dLrpd cele doLra variante de brogare,
Alezajele cu caneluri elicoidale au profilul transversal de forma canelurilor
dreptunghiulare. Operafia este specificii alezajelor de h"rngime mare gi diametru mic cu
caneluri elicoidale (cum este cazul ghinturilor de la levile armelor de foc). Broga are
dintii dispugi dupd o elice, suprainalfati pe directie radial6 (brogarea prin generare),
Varianta de prelucrare este asemdndtoare cu cea din fig,7.11,c, La brogele pentru
caneluri elicoidale, numdrul dinqilor elicoidali este acelagi cu numdrul canalelor
?4
suprafetei piesei. Brogarea decurge, fie cu rotirea fortata (migcare elicoidald aplicatl
sculoi), fie fdra rotirea forfatd a brogei sau a piesei.

Fig.7.l 6 Brosarea canalelor de pand

BroSarea canalelor de pand (suprafafa de prelucrat este deschisi), datoritd

asimetriei forlelor de agchiere pe directia normald pe axa brogei, face parte din
categoria brogdrii ghidate sau coordonate,(fig.7.16). Canalul de pand din piesa 2 este
prelucrat de broga I, care este ghidatd (sus{inutd) de bucga de ghidare 3 (fig.1.16,c),
care este fixatd la rindul ei in suportul 4 al dispozitivului de prindere al maginii de
broqat. Brogarea are loc prin generare, Ia fel ca in cazul canelurilor dreptunghiulare (se
utilizeazd frecvent varianta din fig.7. 1,1,c).

7.5. BroSarea de mare productivitate

La producf ia de masd (industria de automobile gi tractoare, bunuri de larg corr-

sum, componente electronice g.a), pentru mdrirea productivitSlii operaliei de brogare
prin eliminarea curselor gi fazelor inactive, in special in cazul suprafefelor exterioare
sint folosite unele variante de brogare speciale, respectiv de maximd productivitate.
in fig.7.17 se prezintd prelucrarea prin brogare a arborilor cotiti (ftg.1.l7,a),
brogarea unor piese aqezate pe mese rotative (fig.1.17,b) gi broqarea ultor piese agezate
pe un lanI transportor (f\g.1.17,c). La prelucrare se folosegte o broqd exterioard, fixd,
construiti sub forma unei broqe plane cu dinti inclina{i. Printr-o singurd trecere se exe-
cutd gi degrogarea gi finisarea. Migcarea principal6 de agchiere fiind circulard sau
rectilinie este executatd de piesa semifabricat care se monteazd in dispozitive de
prindere pe masa rnaEinii-unelte. Prelucrarea are loc in flux continuu.
Spre deosebire de celelalte rnagini de broqat, actionarea principald nu mai este
hidraulicd, ci este pur mecanic[.
O altd metodd de realizare a urrei productivitdfi maxime, aplicath la
prelucrarea rolilor dinfate (fig.1 .2,c) arbori cotiti gi axe cu came (dupd varianta din
frg.7 ,11 d), inele de sincronizare (duph varianta d in fig.1 .11 d) are in vedere
construirea unor magini de brogat speciale, care prelucreazd numai tipul respectiv de
piese.

35
 a
(/)
a)

Fig.7.17 BroSarea de mare productivitate

7,6 Forla de aschiere la broSare

Forlu de tragere sau impirrgere la prelucrdrile prin brogare se obtine, cu

relalia F,: zr.F6, in care z, reprezintd numarul dinti lor care agchiazd simultan la
acelagi avans pe dinte, iar F6 reprezintd for{a principald pentru un dinte gi se obline cu
relaf ia:

F r: I
C.B' .S I .k , daN J (7.10)
Constanta C, exponenfiix, y gi coeficientul de corectie ft se aleg din lucrdrile
[1, 16,36,46,56,65].

36