Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
6.1. Introducere x
6.2. Obiective x
6.3. Principalele tipuri de pajiști din România –zonarea și regionarea ecologică a
pajiștilor, caracterizarea naturală a zonei/etajului la care este situată pajiștea x
6.4. Sarcină de învăţare x
6.5. Rezumatul unităţii de studiu nr. 5 şi cuvinte cheie x
6.6. Test de autoevaluare x
6.7. Concluzii ale unităţii de studiu nr. 5 x
6.8. Bibliografie x
pajiște.
Seria de tipuri de pajiște este unitatea de clasificare tipologică ce
cuprinde în cadrul unei zone sau etaj de vegetație tipuri de pajiște
asemănătoare sub aspectul compoziției floristice și exigențelor
ecologice.
Principalele tipuri de pajiști din România prezentate în cele ce
urmează se bazează pe lucrarea intitulată: „Principalele tipuri de pajiști
din România”. Aceasta evidențiază grupe mari de pajiști formate sub
influența factorilor climatici – ce alcătuiesc de regulă vegetația zonală, și
grupe de pajiști pentru care însușirile solului sunt mai importante decât
climatul – ce alcătuiesc vegetația azonală (intrazonală):
A. Pajiști Zonale
1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)
2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)
3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)
4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)
4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu
rășinoase
4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun
5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)
5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili
5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili – termofili
6. Zona silvostepei
7. Zona stepei
B. Pajiști Intrazonale
8. Pajiști din lunci și depresiuni
9. Pajiști de sărătură (halofile)
10. Pajiști de nisipuri (psamofile).
Pajiștile din zona de stepă sunt situate pe soluri de mai multe tipuri:
cernoziomuri, soluri bălane și litice, formate în majoritate pe loessuri.
Elementele climatice ce caracterizează acest restrâns areal evidențiază
temperaturi medii anuale cuprinse între 10,4 – 11,5oC și precipitații medii
anuale cu valori cuprinse între 350 – 500 mm. Suprafața ocupată cu
tipuri de pajiște ce aparțin zonei de stepă este de aproximativ 90 mii ha.
Grupele de vegetație ierboasă întâlnite în această subzonă fac parte din:
A.7.1. Seria Festuca valesiaca
A.7.1.1. Tipul Festuca valesiaca – Stipa ucrainica
Pajiștile de Festuca valesiaca (păiuș stepic) – Stipa ucrainica
(colilie) întâlnite în această zonă, grupează alături de ele la alcătuirea
releveului floristic o serie de specii precum: Agropyron cristatum, Phleum
phleoides, Stipa capillata, Astragalus onobrychis, Medicago lupulina,
Onobrychis arenaria, Plantago argentea, Salvia nemorosa etc. Teritoriile
ocupate cu acest tip de pajiști sunt plan sau ușor înclinate, însorite cu
soluri uscate, eubazice, neutre sau slab alcaline, situate pe biotipuri
xeroterme-continentale.
A.7.1.2. Tipul Thymus zygioides - Agropyron cristatum
Pajiștile de Thymus zygioides (cimbrul) – Agropyron cristatum (pir
cristat) întâlnite în această zonă, sunt răspândite pe platouri și coaste
însorite pe substraturi calcaroase din Dobrogea și formate pe soluri
foarte uscate, scheletice, superficiale, erodate și pietroase. Din punct de
vedere al compoziției floristice la nivelul acestui tip de pajiști pe lângă
Thymus zygioides și Agropyron cristatum mai întâlnim, următoarele:
Koeleria lobata, Convolvulus lineatus, Euphorbia nicaeensis, Gypsophila
glomerata etc.
Aceste tipuri de pajiști din punct de vedere economic se
caracterizează prin producții foarte mici de 1,5 – 4,5 t/ha masă verde,
neuniform repartizată în cursul perioadei de vegetație și de calitate
inferioară. De regulă sunt utilizate prin pășunat.
A.7.2. Seria Botriochloa ischaemum
A.7.2.1. Tipul Poa bulbosa – Artemisia austriaca
Pajiștile de Poa bulbosa (firicea) – Artemisia austriaca (pelin)
întâlnite în această zonă, grupează alături de ele la alcătuirea releveului
floristic o serie de specii precum: Agropyron cristatum, Astragalus
onobrychis, Cynodon dactylon, Botriochloa ischaemum, Achillea
setacea, Verbascum phlomoides etc. Teritoriile ocupate cu acest tip de
pajiști sunt tasate în partea superioară, uscate, eubazice, neutre spre
slab alcaline, îmbogățite secundar în azot.
A.7.2.2. Tipul Botriochloa ischaemum
Pajiștile de Botriochloa ischaemum (bărboasă) întâlnite în
această zonă, sunt răspândite pe stațiuni stepizate, coaste pietroase,